ANUL I No. 101. ANTEIA EDIT1UNE S\MB \TĂ 7 IUNIE 1888 3X r . » - ~wnm Origore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară 1 an 40 lei, 0 luni 20 lei, 3 luni 10 lei în străinătate 1 an 50 lei, 11 luni 25 lei R E U A C Ţ 1 A No. 3.—Piaţa, Episcopiei.—No. 3. IO BANI ISITJIVrEFlTJL, APARE IN TOATE ZLL.ELE N. Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURI: «nuneiuel pe pagina a patra linia 30 bani, munciurl şi reclame pe pag. Iii ? lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO 73 A IVI NUMERUL hematii dlu: mmm CRIZA COMERCIALA Si FINANCIARA O SOMATIUNE D’ALAM TINGIRI SPOI! VELUL ALBASTRU DECI,\RITU D-LU DAIORESCD In şedinţa de eri h oh merii, d. Maiorescu luând de pretext acusaţiunea ce i se adusese de către d. Diman-cea : cum că junimiştii fuseseră aleşi de guvern la ultimele alegeri, a Tăcut o declaraţie din cele mai Însemnate. Răspunzând mal In tei 8 d Iul Di-mnneea, d.T. Mniorcscunmintoştecă în timpul ultimei perioade electorale, atât d-sa cât şi d. Carp au declarat alegătorilor lor că sunt în contra guvernului şi că dacă îi vor alege ei se vor duce ca oposanţi in parlament. Aceiaşi declaraţie fu făcută de d. Pogor la laşi. Prin urmare, zice d Maiorescu, ani intrat ca oposanţi In cameră, şi facem oposiţie In acest parlament. Aceasta să fie bine Înţeles o dată pentru lot-d’auna. Intru cât priveşte Regele, suntem, urmează d. Maiorescu, monarhişti constituţionali, şi vom fi alături de ori-ce partid când va fi vorba d'a se npăra prerogativele coroanei. Asemenea vom (1 alături do guvern în ceşti uni lo exterioure, când va fi vorbă d'a se apăra interesele ţării. Dar afară de aceste reserve, suntem oposanţi, rolul nostru e d’a combate guvernul; se fie aceasta bine înţeles. După ce ’şi-a definit situaţia faţă cu guvernul, d. Maiorescu preci-seazâ asemenea şi situaţia sa faţă cu oposiţia, şi aci mai cu scamă devine importantă declaraţiunea sa. D. Maiorescu aminteşte desbina-rca ce s’a produs Intre junimişti şi conservatori şi explică motivele a-cclol desbiuări. «In deosebi, zice d-sa, n’um putut urma pe vechii noştrii amici conservatori, când, abţinendu-se de la alegeri, au părăsit, dupe părerea noastră, calea legală pentru a transporta lupta afară diu parlament. «Astâ-zi oposiţia coalisatâ, a Întreprins o campanie de Întruniri publice, şi noi nu putem de cât să fim fericiţi că oposiţia reintră tn naţiune. «Nu putom dar de cât se aprobăm aceste întruniri, mai cu seamă că ele sunt un indiciu că vechii noştri amici conservatori au de gând se ia parte la viitoarele alegeri şi se intre pe calea legală pe care ne vom întâlni.» Cam acesta este, dacă nu cuvintele, cel puţin sensul decluraţiunei d-lui Maiorescu. Lăsăm de o cam dată la o parte acusaţiunea cum că am 11 eşit la un moment dat din lupta legală, şi nu avem de a reaminti aci, motivele abstenţiunei. Ceiace vrem sefacem e se precisăm sensul decluraţiunei d-lui Maiorescu. Pe drept or pc nedrept, d. Maiorescu este privit ca reflectând pă- rerea dominantă la palat şi In caşul de fală s’a zis că d-sa a fost pună la un oare-care punct ecoul palatului. Nu ştim nimic tn această privinţă; să poate că numai aparenţele, persoana d-lui Maiorescu, forma laconică şi moderată a discursului său, modul d’a se esprimn,făcând o declaraţiile mal mult sau mai puţin solemnă, se 11 acreditat un asemenea svon. Lucrul Insă nu e imposibil şi a-eoastă ipole.să e foarte admisibilă. Raţionând dar asupra acestei i-potese, vom zice: D.icft Regele a a-vut de gând se lase să so Înţeleagă că vede cu plăcere Întrunirile ce să fac, fiind-câ ele sunt un semn '•& luptăm pe tărâmul legal, dacă M. S. a vrut se ’şî exprime dorinţa că vom lupta la viitoarele alegeri, a-tuncî luăm act cu cea mai mare bucurie de această declimiţiune. Dorinţa ca oposiţia se pârtiei pe la alegeri nu se poate admite de cât cu hotărârea din partea Regelui, că are de gând se lase alegerile libere. Dacă dar Regele are de gând, di-solvftnd camerile, so facă alegeri libere, dacă M. S. renunţă a se in-feuda partidului colectivităţii şi d’a deveni arbitru imparţial Intre partide, atunci fie această declaraţiune bine-venită. De-o-cnm-dntâ Insă,vom urma pe calea pe care am pornit, fără a no depărta întru nimic de la această cale, până vom avea, dovezi sigure, probe pulpabile, că Regele aro de gând se se amendeze. lE »» nu fio Întreţinut din fondurile poliţii, admitem chiar că acel ziar se fie al oposiţiuneî. Dar fie el guvernamental, fie el din oposiţie, de oare ce face apel la asasinat este de datoria guvernului d'a nu lăsa nepedepsite infamii ca acelea ce sc publică în acea gazată. Somăm dar pe guvern, se urmărească pe acel cari indrăsnesc se. scrie asemenea lucruri. fu faţa unei asemeni mişel ii sfruntate, e datoria poporului a se ridica tn masă si cu ciomege, cu topoare se sfărâme capul mizerabililor! Do opt zile afi apărut ncesle linii cnre sunt un Îndemn făţiş la asasinat şi până nstă-zî mişelul ce se n-fiâ In capul ministerului justiţii a lăsat în pace pe «coi asasini. Guvernul este dar complicele a-celor ameninţări, si de azi aruncam asupra lui toata respunderea consecinţelor de ori ce natura, ce vor putea decurge din acel îndemn la asasinat. Paris, 17 Iunie.—Journal des Debats spune ca discursul prinţului Alexandru echivalează cu o proclamaţiune a unirel Bulgariei cu Rumelia şi constitui: o violare a convenţiunil tnrco-bul* gare. El vede !n acest discurs puntul de plecare al unul nuoU resbel. St.-Belersburg, 17 Iunie. — Journal de St. Petersburg vorbind de discursul prinţului Alexandru observa mai cu seamă lutorsăturăcu care prinţul trece peste toate stipulaţiunile internaţionale privitoare la cele două ţări, fie interpretându-le cum a făcut, fie chiar lasându-le tn umbră. Se înţelege în sfârşit, spune foaia rusească, că prinţul Alexandru n’a menţionat aceste stipulaţiunl, dar In or cecas an trebui să evite de a vorbi de Serbia tu termenii ce a întrebuinţat. Gumai multă înţelepciune şi mai puţina suficienţă el ar fi Înţeles ca sunt succeplibibtaţl de menagial. Numai nişte consideru-ţiunl personale aU dictat limbagiul prinţului. llunlch, 17 Iunie.—Şedinţa Gumerii deputaţilor a fost deachisă printr'un discurs al preşedintelui exprimând profunda durere causatâ naţiunii prin moartea regelui. Preşedintele consiliului, baron de Lutz, a comunicat apoi o proclamaţiu-ne a prinţului regent, şi a cerul numirea unul comitet, care se va întruni In şedinţa secreta pentru a auzi explicaţi unile ministerului. Camera a ales îndată o comisiune de 28 membrii, care s’a constiluit£la terminarea şedinţei. Ceremonialul pentru înmormântarea regelui s'a publicat. înmormântarea se va face Sâmbătă. 0 SOMATIUNE Voinţa Naţională de erî declară ;a ziarul Trompeta Bucureştilor nu ire nici o legătură cu prefectura joliţiei. Admitem că ziarul care ameninţă pe membrii oposiţii cu toporul, se CRIZA COMERCIALA SI FiA WCIARA In timpul de faţă criza sub toate denumirile el se întinde In toate părţile. Aceasta e adevărat. Dar In condiţiunl cu totul altele se presinlă criza financiară şi comercială la noi. Pe când In apusul Europei, capitalele disponibile sunt In abundenţă şi capitalistul suferă fiind-ca n’nre cum să le întrebuinţeze, în cât scomplul particulara ajuns acolo la 1 1/20/o, la noi din contra, se simte lipsa de capitale Intre clasele agricole, industriale şi comerciale. Scomptul porlieuiar aci e de 13—I8 0/o în vremuri normale; iar de scomptul oficial nu mai vorbim, (iind-câ de densul nu poale beneficia de cât o foarte restrtnsă clasă de privilegiaţi sud intimi ai Băncii naţionale. Iată dar prima diferenţă între criza de la noi şi cea din străinătate. Să trecem la a doua. In Belgia, Franţa, Germania sad Anglia, lucrătorii fiind în număr considerabil şi lucrul In câtime inferioară, se ajunge la un moment dat la un prisos de braţe cari nu'şl găsesc utilizare. De aci pauporismul, de aci grevele, de aci emigrările. La noi iuraşi întâlnim o situaţiune contrarie. La ţara e lipsa de braţe, In ateliere lipsă de braţe şi In serviciul particularilor altă lipsă. Acest gol sea-coperâ cu străinii sosiţi din toate unghiurile Iu mei, dar mal cu seamă din Ungaria. Consecinţa naturală a a-ceslei stări, adică a puţin numeroasei populaţiunl indigene, ar fi ca braţele române să fie lot-d'auna Întrebuinţate, ca la ţară şi la oraş să nu so găsească oameni murind de foame sau cerşind, şi ziua de lucru să fie bine plătită. Aşa ar trebui să fie, dur din nefericire lucrurile nu să prusintâ ast fel. Sătenii, In maro număr, părăsesc căminul strămoşesc şi emigrează. Stalul vine u-proapo In tic care an cu porumb lu ajutorul celor tn lipsă de hrană. Sate aproape întregi trec prin asemenea mizerii. Se pare un parodocs resultatul a-cesta pentru unii. Cu toate acestea e lesne de înţeles. Lucrătorul străin primeşte la noi o plată mal buna, lie că are aptitudini la lucru mai desvoltate, având scoală In ţara lui, fie ca are mal multă forţă, fiind mul bine nutrit. Al doilea, el nu e supus aci !a toate angaralele pe care le tndura lucrătorul român. De şi dânsul trece frontiera şi să hrăneşte aci n’ure să plătească nici căi de comunicaţie, nici să facă zile de prestaţie sad dc pază saQ poveri, sau ori şi ce alt. Intr'un cuvânt lucrătorul străin e mai favorizat la riol de cât cel localnic. De aci sărăcia acestuia, de aci slăbiciunea lui şi lipsa de braţe. Singurele aceste două deosebiri, ce am stabilit între căuşele crizei de la noi şi din afară, simt de ajuns spre a ne pune Întrebarea dacă guvernul e saQ nu de vina, dacă el le-a provocat şi dacii lucrâud cu înţelepciune, nu le-nr li putut evita. S'1 analisăm cesliun<'n. Îndată, dupe ce să aranja răscumpărarea cailor ferate la Berlin, se înfiinţa Banca Naţionala. La începui hârtiele acesteia nu Întâmpină aversiune tn public, din causâ eă biletele ipotecare ÎI făcuseră deja educaţia pe terenul acesta. Dar nu trecu mult şi abuzul ce se fâru cu e-misiunea bacuotelor, nepriceperea celor ce administrau banca, provocă ceea ce numim agio. adică o deosebire înlre valoarea hârtii şi u monedei sunătoare In aur. Încet, încet, ngio merse crescând până atinse Io 0/o-Aşn dar In modul întocmirii Băncel Naţionale Întâlnim una din greşelile guvernului, greşeli de natură financiara şi comercială. La care Bancă din Europa bine or-ganisalâ găsim această deosebire între bârtiele el şi monela de aur. Aceşti 15 0/o ce tot negustorul care aduce marfă îi plăteşte fabricantului străin, aceşti 150/o pe cari ’I achitam la plata unei depeşi, la drum de fier, şi aproape la lot ce ne servesc ca efecle de primă necesitate, aceşti 150/0 sunt un brevet de incapacitate atât pentru cel ce afi Înfiinţat banca noastră naţională, cât şi pentru cel ce o administrează. Aceşti din urmă sunt atât *de slabi în cât le frica chiar de Banca cea l’alta —cu capitale engleze—ce funcţionează în piaţa St. George. Astă-zi nu e un mister pentru nimeni ca tntre Banca Naţională şi Banca din faţa grădinii St. George relaţiunile sunt cu totul rupte. Ai noştri nu ar cumpăra un cek de 100 fonzl de la cel clin St. George şi aceştia nu pot pe cale directă să ia 1000 lei In bilete avans pe fonduri de stat de la Banca naţională. Alâl sunt de simplii saO de slabi u! noştri în cât agio e condus In oscila-ţiunile lui tot de cei clin St. George şi el nu pot găsi uit remediu la asta stare de lucruri de cât rupând ori-ce re-laţiune cu o mure casă de bancă. Nu zicem ca operaţi uni le celor de lu Bangue de Hottmanie ar (1 afara de ori-ce critică, din partea lor ; dar ori şi cum ar II e o ruşine pentru onorabilii de la Banca Naţională să fie traşi pe sfoară tn toate ocaziunilc de străini şi să n’aibă alta grijă de cât să încaseze câte 30— 40000 lei pe an sub titlul de lefi şi tantieme ! Banca naţională făcând avansuri sad scomptâud -vorbim de cazuri foarle rare — numai contra biletelor el, nu poale 11 aproape de nici un ajutor comerciantului propriu zis, de oare-ce a-cesta are nevoo de aur, pentru care mul dă încă 15 0/0. Cel care s'ar folosi oare-şi cum de Banca naţională ar fi agricultorul când ar avea nevoie de bani pentru munca câmpului. Dar a-grieullorul nu se poate împrumuta de la Bancă î Iută o prima dovadă că criza comerciala nu e străină de greşelile guvernului. Le voiu enumera şi pe cele raite Inlr'un apropriat articol. Cavrol. DECRETE Sunt numiţi şi permutaţi : I). C. P. Gărdftreanu, licenţiat al Tacul tăţel juridice din Bucureşti, procuror la tribunalul Mehedinţi, In locul d-lul G. Is-voranu. D. M. Măinescu, licenţiat al facultăţcl juridico din Paris, substitut la tribunalul Romauaţl. D. Luslaţie Cârtojauu, Uceuţial al facul-tăţel juridice din Bucureşti, substituţia tribunalul Ylaşsa. I). G. Papadopolo, fost judecător al o colului Vida, judeţul Vlaşca. — D. G. Cliucem, doctor în drept de la facultatea din Lipsea, supleant la tribunalul Uit. — D. Teodor Bărbâlescu, ajutor la o-colul Mostişlea, judeţul Ilfov. — D. Dimilrie Perdea nu, fost judecător, t.julor la ocolul Mizil, judeţul Bu. 60. — 1). Al. Z. Teodoi-escu, care a absolvit cursul a 2 uni de drept la fucutlulea juridică din Bucuroşii, ajutor la ocolul I din Bucureşti. — Art. I. Se deschide pe seama ministerului de resbel un credit extraordinar de lei 207.757 bani 03, asupra exerciţiului 1880, pentru plata drepturilor vamale la materialele de îmbrăcăminte şi echipament, importate din străinătate tu exerciţiurilc expirate. PARTEA ESTERIOARA Germeni». — Berlin, i5 Iunie.— Nord dea ic he A Nţ/. Zei tune/, organul prinţului Bismark, declară de scurni-turl ştirile din Nene Freie Presse despre ingerinţa cancelarului In evenimentele din Bavnria şi zice : Ideea, că soarta tragica a regelui Ludovic ar li format baza unor aranjamente politice este o insultă pentru toţi cel interesaţi. Credinţa In imperiu a Ba variei şi a casei sale regale este independentă de o schimbare In personajele diligente şi nare trebuinţa să fiu asigurată prin garanţii speciale. l'i*anln.—Paris, 15 Iunie. — In privinţa legii pentru cxpulsarea prinţilor ministrul preşedinte Freycinet are de gând să propue tn consiliul dc miniştrii ca guvernul să facă cestiune de Încrederi: tn Senat şi să se retragă, în caşul când Senului nu va primi legea votată de Cameră. Dar să credo că Se natul va adopta legea, de şi comisiunea aleasă spre a examina legea, e compusa din ad vei sari. — x— Serbia. — Belgrad, lo Iunie. — In şedinţele consiliului de miniştri, ce se ţin acum In toate zilele, se discuta proiectele de legi, ce vor fi supuse Scup-ştinei. Se va pune la ordinea zilei şi proiectul do lege pentru prelungirea monopolului de sare de la 15 la 40 ani. —x — Ungaria. — Timişoara, i5 Iunie. — Comisiuneu mixta, trimeasă să cerceteze ţinuturile inundate şi să facă propuneri pentru derivarea apelor, a constatat, că stau sub apă 15,000 pogoane. Din Caransebeş se anunţă ca apele au mai crescut aproape cil un metru. Comunele Ruracz, Utvin şi altele sunt inundate, precum şi unele case din su-burbieleTimişoarei. Comunele Gilad, Csavoş, Modos şi Czebza sunt ameninţate. La lucrările de apărare de pe lângă Timişoara iau parte şi pompierii. iltisin.—Petersburg, 15 Iunie.—Marele duce Wladimircu soţia sa, marea ducesa Maria Paxvlowna. va întreprinde tn curând o călătorie de inspecţiuue în provinciele baltice. In sferele guvernamentale se pune lu legătură cu a-ceaslă călătorie speranţa, ca se va proceda energic în cestiunea reorganizării adiniuislraţnuuil provincielor baltice şi anume In sensul rusificării. —x— Bavarin. — Mtmchen, 15 Iunie. — Asupra vieţii curioase şi estravagante a nenorocitului rege Ludovic II se mai aduc următoarele amănunte interesante. lu aud din urmă lacheii şi soldaţii câştigaseră o inlluinţâ aşa de fatală u-supra regelui, se risipeau banii Intr’un mod aşa de orienta.1, In cât miniştrii şi magnaţii ati trebuilsă caute apuue capăt cu ori ce preţ acelei siluaţiunî. Cei mai mulţi servitori, ale căror figuri displăceau monarhului, trebuiau să umble cu mâsci negre de catifea. El cerea să lie servit In modul următor : Lndata ce regele suna, pe la trei ore p. m. când se scula, servitoru intră Iu camera, îşi închina ture partea superioară a corpului, se apropia de regele şi In acea posiţie prea incomoda ţinea pe genunchi o tabelă, pe care însemna ordinele stăpânului săU. Regele punea adesea ori 20—30 de întrebări, pe cari servitorul le scria şi numai când mo-narchul ordona: «Acum respunde!» lacheul dedea informaţiunele cerute. Apoi lot cu capul plecat trebue să plece. Unui luciu U, cire stătuse trei www.dacoromanica.ro o EPOCA — T TL’NIR carturi de oră In acea posiţie.a Începui se ’l curgfl sânge din nns.tn cât era sr moară. Medicul l’a sfătuit să plece din palat. Regele era violent, furios ; pentru cea mat mică greşeala bă tea pe cel din jurul său tn modul cel mat crunt,a-pot le facea daruri preţioase. In castelul Linderhof regele avea o masa, lucrata tn Paris, pe care se aşeza toate bucatele şi băuturile peni ru Rege; apoi masa se urca de jos din bucătărie, printr'uri scripele. sus tn camera regelui; dopa mâncare, masa dispărea. Ast-fel regele nu vedea pe. nici un servitor... Au fost zile, în cari regele subsena numai sentinţe de moarto, mal ales de când Începuse a bănui că se urzeşte un complot contra sa.Există un bilet, scris de regele şi adresat unul camerier; >Iubite 11., te însărcinez să omori pe toţi miniştrii şi pe toţi portăreii. •> Intr'o zi a mâncat la masa cu un soldat din cavalerie ; apoi i-a dat o scrisoare închisa,ordonându'i să o predea unul ofleer superior In Munchen. In scrisoare se zicea: «Aducătorul a mâncat cu mine ieri la ameazt şi trebuiesc fie Împuşcat imediat.» Deja !a 1807, pe când regele era In etate de 22 ani, celebrul psihiatru francez, Morel, care se alia pe atunci tn Munchen, a zis despre regele : «Acest ochiu —este un ochiu, In care licăreşte viitoarea nebunie.» CRONICA D'alam-tiiicjii'i-spoi ! Prinţul Dimilrie Oftica, căruia nu’i a-jung numeroasele semne onorifice cu care a fost împănat, s’a apucat să facă o concurenţă neloala societâţeî meseriaşilor, şi umblă de cât va timp dupe diplome de capacitate. Spre pildă, mai de ună-zi, cu prile-giul unei afaceri de postavuri, senatorul Lăţescu dând stamba pe preşedintele malurului corp, pentru ca proeclul de lege se lua In cercetare fără a fl fost tipărit, prinţul Dimilrie Ghica s’a supărat, parcă ar fi fost lucrător tipograf, a părăsit jeţul său, şi nu l’a reluat de cât In urma unei moţiuni de Încredere. Dacă mâine, poimâine, ci ne-va ar tndrasni să se plângă de băile Eforiei, negreşit ca beizadea Mitraşiewski ’şl va da iar demisia, aşteptând o moţiune de Încredere spre a relua aquaticele salo funcţiuni. Urmând calea certificatelor de capacitate, nu va trece mult timp şi vom vedea, In curând, pe zidurile oraşului nostru nişte afişe,anunţând că cea mal bună preşedenţie este preşedenţia Di-mitrie Ghica, precum so afişează la Paris că : «cea mal bună ciocholată este ciocholata Perron !» Pe când prinţul Dimilrie Ghica umblu dupe certilicate, d. Fundescu e muncit de boala mărirelor. Acest celaţean rumânică, care mulţumită revoluţiei de la 48, a rămas numai robul lui Dumnezeu, are, dupe cât ne spune Voinţa Naţională, o afacere de onoare de regulat între Bucureşti şi Giurgiu, cam în felul celei ce regula a-cuni câţi-va ani cu prinţul G. Bibescu, şi spre a regula această afacere de o-noare, visiteazâ foarte des capitala ju- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 28 (FORTUNE DU 801SG0BET VELULALBASTRU (Urmare) Cuvintele d-lui de Pancorbo eraO a-tât de precise, accentul său atât de hotărât, aerul seu atât de sincer, în cât căpitanul se gândi şi se Întrebă dacă n’ar fi mal bine să aibă ca amic de cât ca duşman pe acest martor ne-aşteptat al deplorabilei sale me-savenlurl. — Domnule — II zise el c’un ton mult mal puţin agresiv, — ’ml-aţl vorbit aşa In cât m’aţl făcut să regret că am fost prea violent. N’am de ce să roşesc în ceia ce mi s’a întâmplat, dar pentru ca am refuzat de a ’ml spune numele agenţilor subalterni cari m’au condus la arest, aşi dori de a nu spune la nimeni ceea ce singur ştiţi. S’a Întâmplat din fericire, că judecătorul de instrucţie înaintea căruia am fost dus se fie amicul meu de douâ-zeci ani. — Acest amic este d. de Malverne care a venit la club cu d-v. —zise marchizul. — II cunoaşteţi! — strigă căpitanul. — L-am văzut câte odată aci, de şi vine foarte rar şi mi s’a vorbit de d Iul; îmi pare foarte rău că nu d**ţnlul Ylaşca, însoţit de apostolul său Mă nes cu. Mare mi-a fost veselia când am a-flat că d. Fundescu merge la Giurgiu spre a regula o afacere de onoare, iar nu spre a da cu ghiocu, după cum se căspîmlise vorba. Mal mare mi-a fost veselia când am citit In Voinţa că i s’a făcut ta gara o primire demnă de un (mperal, că i s’a aruncai flori, ca i s’a ţinut discursuri, în sflrşit că s’aQ oprit pentru deputatul judeţului Ylaşca toate onorurile caro din uitare nu s’au făcut Suveranului nostru. Mărturisesc însă că am rămas pe gânduri când am citit următoarele cuvinte, la rubrica înformaţiunilor Voinţa/ naţionala : «D-fiii Fundescu şi Mănescu aQ fost primiţi cu strigătele entusiaste de Trsească Regele şi Regina 1» Nu ştift care din aceşti douî domni a jucat rolul de rege, care a jucat pe cel de regină şi pot jura că relaţiunile dintre Fuodescu-Manescu tni-erau cu desăvârşire necunoscute ! Îmi fac însă datoria de a denuţa poliţiei această crima oribilă şi crez că administraţia noastră, care se amestecă în toate, va sftrşi prin n’şî vârî nasul în aceasta treaba, căci nu este vorba puma! despre o crimă care a atras trăsnetele cerului asupra unui oraş, este vorba şi despre răsvrălirea nuoilor pretendenţi spre a pune mina pe tronul României! însufleţit da strigătele «trăească regele şi regina» d. Fundescu a şi început să lucreze spre a pune coroana de oţel pe cap, cerând de la Mitropolie s" legitimeze împreunarea sa cu npos-toleasa Toii, pentru care sfârşii va fl nevoe de o lege neapărat, retroactivă. Lucratorii tipografi al ziarului Telegraful jeţuesc zi şi noapte formulare de decrete. In care cuvintele: «la toţi de faţa şi viitor sănătate,» aQ fost înlocuite prin : la toţi de faţă şi viilor d'alam-tingiri-spoi /» D. llubsch, inspectorul general al muzicelor a fost însărcinat se compuc nou1 imn naţional ’p0 cuvintele : «Da-bulichi Tchiuşnianda şi toţi potcovarii lucrează pe bete spre a făuri o coroană noului rege. înainte ca d. Fundescu sfi fie proclamat rege, şi pe când trăeşte încă la a-dapostul unui ropacca si; nu zic arbore, mă cred dator de a spune directorului Voinţei Naţionale ca rău a făcut răspândind avonul aspiraţiunilor la domnie ale d-lui Fundescu. SC nu uite proverbul că : 7’iganul când a ajuns împărat, Intâifl pe lată sCQ a spânzurat I Cine ştie daca d. Fundescu o dală a-juns rege, nu va lua hotartrea sC lae ceva directorului i oi/iţei Naţionale, care ’I a fost un adevărat lată In această împrejurare ! Nu vorbesc despre Lăerea capului, de oare ce pedeapsa de moarte este şLcarsă din Constituţie; ar fi Insă de a-juns sC’I tae subvenţia ce primeşte Voinţa, ca să o treacă la Telegraful. Şi sC nu’mî răspunza presa guvernamentală că prea văz lucrurile în negru, căci atunci eând e vorba de d. Fundescu, este peste putinţă sC vezi lucrurile de altă coloare ! 11 ax. ’l-am fost încă presentat. Acum nu mal mfi mir că aţi fost pus tu libertate azi dimininenţă. Acest dialog fu întrerupt de llugues de Malverue care intră In salon chemând : — Jacques, vino îndată! Sunt zece minute de când le aştept. Partida va începe şi dacă vrei sC joci grăbeşlete. 1). de I’ancorbo caro era cu spatele spre dânsul se Întoarse repede şi salută. Saint-Briac, apucat între doua locuri, se gândi că nimic nu e mal bine de făcut de cât a esplica imediat situa-ţiunea amicului său. Pe de altă parte li prindea bine se ştie aceasta şi judecătorul de instrucţie, de oare-ce era o garanţie mal mult că Spaniolul îşi •va ţine fâgăduiala ce a dat că va tăcea. — Scumpe llugues, — zise căpitanul — d. marchiz de Pancorbo se găsea eri în faţa Nolre-Dt-mului In momentul când cel doi sergenţi de oraş mă conduceau la Hotel-Dieu şi a bine voit a nu spune la nimerii ceea ce a văzut. D-sa ştie ca ţie îţi daloresc liberarea mea. — Domnul a avut dreptate să le a-verliseze că cunoaşte aceasta afacere, — zise fără să mai stea la îndoia'â căpitanul. — A ! — strigă marchizul — nu cu- nosc de cât foarte puţin lucrul. Am auzit vorbindu-se prin mulţime că domnul ar fl acuzat că ar fi asvârlit din turn o femeie pe care n am vâ-zul’o... Tocmai se ridica cadavrul DEPESITELEGRAFICE londra. 17 Iunie. — Ştiri din 'Afganistan anunţă ea colonelul englez Lockart a fost închis tiupreună cu escorta sa de şeful provinciei Badakshan. pe când mergea si? întâlnească eomi-siunea de delimitare ruso-afganis-tană. Miluirii 17 Iunie.—Aslă-zl s'a făcut înmormântarea doctorului Guddcn. miniştrii, autorităţile civile şi militare, profesorii şi studenţii şcolii de medicină esislau acolo. Pe mormânt a fost pusă o coroana tn numele regentului. MtiniHi , 17 Iunie. — După zi;.rul Fremtlenb/atl n cl liberalii pici radicalii nu par dispuşi aida concursul lor la or ce tentativă, ce ar avea de scop stabilirea unul regim definitiv în Ba-varia, depărtând pe Regele Otton. INFORMAŢI UN I Mai nmlteziare, întrecareşi Voinţa Naţională, au anunţai că <1. Al. Em. Lahovary a plecat la Belgrad, pentru a înlocui pe d. Emil Ghiku în postul de ministru al României pe lângă regele Mi lan. Ştim din isvoarele cele mal sigure că d. Al. Em. Lahovary nu s'a dus la Belgrad, pentru a înlocui pe d. E. Ghika, dar că a fost trimes în misiune specială, pentru a cerceta iu ce mod s'a aplicat tratatul de comerţ Intre Serbia şi Austro-Un-garia in privinţa exportaţi unei vitelor. D. Al. Em. Lahovary se va Întoarce peste câte-va zile în Bucureşti şi va înmâna ministrului afacerilor străine un raport asupra misiune! sale. * Declara ţi ii uea făcută ori de d. M i-iorescu la Camera a produs o maro impresie. Au fost mal cu seamă mult comentate cuvintele sale, prin care zice că nu poate de cât se aprobe întrunirile ce le face opoziţia, că consideră aceasta cu un semn, că opoziţia intră in sînul naţiune!, şi că aceasta e un indiciu că vechii săi antici conservatori vor se participe la alegeri şi 11 lupta legală, pe care se vor întâlni. Multă lume priveşte aceste cuvinte ca reflectând părerea regelui. u Prinţul Dini. Ghica a fost primit ori în audienţă de M. S. Regele. n D. Epurescu a întrerupt Mercurî la Cameră pe d. N. loncscu atacând cu violenţă ziarele din oposiţie Amintim d-lui Epurescu, că a colaborat la ziarul Naţiunea şi ni se asigură,că acel ziar mal are in cartoanele sale articole d'ale actualului leader al majorităţii,pe care n'a crezut de cuviinţă a le publica. * pentru a ’l duce la spital... Această acuzare însă mi s'a părut atât de absurda în cât nu mă Îndoiam că d-sa se va justifica. — Aţi fi putut să ’l veniţi în ajutor? — Spunând că ’l cunosc. M’am gândit la aceasta dar,tn urmă ’ml-a venit idHa că poale 'l-aş jena în loc de ’l-aş fi ulii. ’Ml-am Închipuit, nu ştiu cum, că o femeie ar fi amestecata tn a-ceasla aventură şi că d. de Saint-Briac ar prefera s6 iasa din încurcătură fără mine. Numai am nevoie să mal adaog că ’mi reservasom de a interveni...... inai târziQ.. daca arestarea ar fl a- vut urmări; dar acum ml pare bine ca rn’am abţinut pentru că d-nu este a-fară din cauză! D-v. nu veţi întârzia de a descoperi pe auloru acestei crime abominabile, şi când ’l veţi prinde nu va mai fi vorba de această confusie care ar fi putut să aibă atât de periculoase urmări. — Nu va mai fi vorbă,nici chiar când nu vom pune mâna pe adevăratul culpabil. Când se întâmplă justiţiei a se Înşela, ea ţine ca publicul să nu ştie nimic despre aci asta, şi eQ care o represint în această ocaziune, vă voiQ fi foarte obligat dacă veţi păstra tăcerea asupra acestei erori a cârc! victimă a fost Saint-Briac. — VoiQ fi mut ca un mormânt. Dar o să cutez a vă Întreba daca s’a putut procura ceva indicii cari ar putea pune poliţia pe urma asasinului? — Până acum nici una. Se crede ca el u scăpat prin acoperomintele de ; M. S. Regele, înainte d’a pleca la Sinaia, va merge dinpreunâ cu d. minstru de răsbcl şi cu d. General Berendei, să in spre teze fortificaţiile. * Aflăm eă tonte slugile preşedintelui consiliului de miniştrii, oseep-tamlu-se vizitiul, îşi primesc salariul de In prefectura poliţiei din fondurile agenţilor secreţi 1! DISCURSUL D-LUI FLEVA In şedinţa de In 2i Maiu, ale căreia des bateri le-am citit îu Monitor, am văzut Cu cu ocasiuuea discuţiunei legm comunale, în urma celor zise de d. Io-nescu la adresa mea, a urmat un res-pus din partea d-lut prim-ministru. Am citit acest respuns. despre care 'ml vorbeaţi mal mulţi colegi ai mei şi pe cere nu’l puteam cunoaşte mal bine de cât aşteptând Monitorul. Am văzut că Iti acel resporis, sunt In adevăr cuvinte foarte măgulitoare pentru mine,înainte de toate sunt dator să arăt recunoştinţa mea d-lul prim-ministru, pentru aprecierile d-sale personale în privinţa mea. D. Vicepreşedinte: Faceţi cesliuile personala? Căci discuţiunea asupra lege! comunule s’a închis. I). N. Fie va; Dar în ce priveşie fondul lucrurilor repet că constat că onor. d. preşedinte al consiliului a voit să presinte Gestiunea mea înaintea d-v. în alt fel de cât cum a fost în realitate ; negreşit, poate d sale aşa i s'a raportai; dar mie ’mi incumbă sarcina să restabilesc lucrurile aşa cum au fost. înainte de toate mă cred dator să protestez contra cuvintelor zise deonor. d. preşedinte al consiliului că aşi II fost exaltat de pasiune când sm vomit înaintea d-voaslră cu chestia legei comunale. Trecând mai departe, onor. d. preşedinte al consiliului se complace a mă califica de adversar politic al d-sale; asupra acestui punct voiu vorbi mai îu urmă. Venind acum lacausa retragerii mele de la primărie, d. preşedinte ul consiliului a zis : Sciu toţi atitudinea care a avul’o d-sa în afacerile d-lul Fie va cp consiliul comunal din Bucureşti. Aci, tl-lor, sunt dator să arăt realitatea. Prin cele zise de onor. preşedinte s’ar putea explica retragerea mea ca resultalul unui conflict cu consiliul comunal al capitalei. Or, nu este a-ceasla realitatea. EQ douî ani de zile, cât am fost la Primărie ii’uiq avut nici o afacere cu consiliul comunal ; şi afară de câte-va persoane pe cari nu cred că trebue să le arăt aci, şi cari ’ml au făcut o oposiţiune sistematică, eu n'aiu avut nici o cesliuue cu maiorila-tea consiliului. Erau In adevăr unele persoane cari cmjend, se vede, că comuna Bucureşti Ic este dala zestre, ’şi aQ Închipuit că eu \oiu fi nuinui un paravan; aceasta îu adevăr când au văijut că s'au înşelat şi că eu nu voiu să fac alta de cât adminislraţiune şi numai administraţiuae; s’a întors în contra mea şi ’mî au făcut oposiţiune sistematica; iar maioritatea consi- la Nolre-Dame. I s’a lăsat timp..,. A-genţif au lucrut foare rău la început. — Mi s’a spus că femeia va fi recunoscută la Morgue, unde a fost dusa. — Sper, dar n’aş putea să jur. Nu s'a găsit asupră’I nici o hârtie şi bi-juteriele pe care le poartă n’au fost fabricate în Franţa. Dacă, cum totul pare a spune, aceasta nenorocită este o streină de curând venită în Paris, se poate crede că nimeni nu va veni să ’l reclame corpul. — Vă veţi inira când voiQ spune ca am fost astâ-zi a o vedea unde este espusa. ’Ml-a părut în adevăr, dupe oare-care detalii ale toaletei sale, ca această femeie nu este franceză, şi eu, care sunt foarte cunoscut In colonia streină, sunt sigur că n'am In-tâlnit'o nici odată. Sunt asemenea sigur că nu e din compatrioatele mele. Ea n’are typul spaniol, dupe cât am putut vedea în starea în care se află. Capul ’l-a fost sdrobit prin violenţa cădere!, dar părul e de o aşa coloare blondă în cât nu se găseşte pe la noi. 0 să caut să mă informez pe unde mă duc, daca vre-o străină de distincţiune a sosit de curând In Paris. îmi veţi permite, domnule, de a vă comunica desluşirile ce le voiu putea culege ? — Nu numai că vă autoriz, dar chiar vă rog, — răspunse d. de Malverne. Până când această afacere va fi luminată, eu In toate zilele voiu fi la Par- liulul comunal tn spiritul său luminat şi imparţial a făcut justiţie de această oposiţie. Afacerea mea dar nu a fost cu consiliul comuna! din Bucureşti, căruia treime sâ'I arăt toată recunoştinţa mea, afacerea mea din nenorocire, a fost cu poliţia Capitalei. V'iun spus'o d-voastră şi de şi ani spus’o curat şi (l-lut preşedinte al consiliului, mă cred d dor să o repet, în urma alusiunel făcuta de d-sa că eu am fost în neînţelegere cu consiliul, am spus curat d-lui preşedinte al consiliului, care a stăruit ca să ’mî retrag dimisiunen, am spus ca eQ nu mă pol întoarce la primărie cu actualul prefect al poliţiei Capitalei; căci toata opoisiţiunea nu ’ml venea de cât de la poliţia d-sale. Ori-oe funlionai* scoteam (lin post pentru abuMirl orn pus în runclhtne la politia Capitalei. (Aplanşe); si despre a-ceastn am, dara volli, probe palpabile. Ce credeţi că făceau contra ad-ministraţiunet mele acel oameni intraţi ca slujbaşi In poliţia Capitalei? (întreruperi, sgomot). D. vice-preşedinte : Faceţi interpelare ? D. N. Fleva : Această cesliune nu este de interpelare; restabilesc nişte fapte cari sunt positive şi cart am dreptul să le restabilesc In adevărata lor realitate. D-lor, ptnă acolo a mers lucrul, în cit Intr'o zi mă pomenesc cu o adresă din partea ministrului de interne Însoţita de o reclamaţiune a mal multor cetăţeni din Capitală contra unui comisar comunal, alegând că face abusuri; rupe acest funcţionar nu’l cunoşteam personal. D. vice preşedinte : Formuluţi cu- vintele d-voastră Intr'o interpelare în scris ca să se comunice guvernului. D. N. Fleva: Aceasta este o cestiune personală şi n'am cum să o schimb în interpelare ; interpelare asupra unei ceşti uni personale, aceasta nu s’a mal văzut. (Sgomot). Cu aldl mal mult suni dalor să dafi Parlamentul ui aceste explicaţiuni, cu cit am zis, că am încredere în d. preşedinte al consiliului şi in d. ministru de justiţie, dar n'am încredere în aed cari mişuna inprejund d-lor. (Aplause). D-lor, ce mi s’a întâmplat aseară ? Pe la fl 12 ore noaptea, a venit hi mine un senator, un amic al meii, pe care de mult nu 7 am văzut, .şi 7 am întrebat ce caută la mine la acea oră insolită ? El ’mî a răspuns : Am venii sa*ti comunic ce am aflai, eram pc trotuar la Fialcowsclii, unde vorbea duoi necunoscuţi, unul din ci zi-eea cclin-l-all: «ecerc/iea are sc scape I-leva din manele lui Uorn/i ?» l i bine, D-lor, m’am crezul dalor se ve fac aceasta dcrlara-tiune si am venit cu frica pentru ca cu nu puri nici ceasornic nici revolver. întreruperi,sgomot mare). D. vice-preşedinte : Nu pot să vă las să mal vorbiţi de cât numai daca a-veţl a anunţa o interpelare... Voci: Ce este această discuţiune, d-le preşedinte ? D. N. Fleva : Nu Înţeleg pentru ce chet, în cabinetul mefl, de la amiazl până la patru ore. — Nu voiu uita indicaţiunea ce aţi bine voit a ’nn da. Şi dacă dimineaţa voiQ primi vre-o inform iţiune, voiQ cu teza chiur a mă prosrnla la d-v... — Faubourg Saint-IIonorâ, 59. — Ştiu... mi s’a arâl&t casa d-v.. şi sper ca In curând să ve tiu vecin, pentru că sunt în vorbă a cumpără un imobil în strada Elysees..... Pentru moment stau încă la otel. Stau la Continental. Dacă veţi avea vre-o dată o comunicare a ’ml face, aci trebue să vă adresaţi. — Foarte bine, domnule,—zise judecătorul de instrucţiei Dar jucătorii trebue să mă blesteme şi nu voesc să abusez de buna-voinţa d-v. Aceşti domni Îşi perd răbdarea. — Pentru ca le daloresc revanşa, — zise surâzând marchizul. De o lună am o venă in solcnla, dar norocul o să înceteze într’o zi de a mă favoriza... In ziua în care îmi va Întoarce spatele aşi dori să vă văd domnilor printre învingători. Presimţ că chiar în aceasLă seară se va întâmpla aceasta, daca voiţi să încercaţi... — Dupe câte-va minute ne vom regăsi în salonul verde, — întrerupse llugues de Malverne. (Va urma) www.dacoromamca.ro EPOCA — 7 IUNIE 3 PUBLICITATEA ZIMULUI „EPOCA* Tirnuiu 4..*»<>0 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia j 30 bani , Annncinrî şi reclame po pagina III linia 2 lei. acest sgornol'? Am auzit pe [onor. il Ionescu vorbind de multe ori afara din cestiunea pentru care i se dedese cuvântul, mai cu seama când vorbea contra închiderei discuţiunel, şi mie nici tn cestiune personală, nu'ml daţi dreptul să vorbesc ? (Mare sgornol). I). ministru dr finanţe, C. Nacu : Nu putem noi să asistăm la o discuţiune tn caro un înalt funcţionar osie ast-fel insultat; tn cât i se zice că ea coasoar ni cele oamenilor din buzunar. Este a-ceasla o interpelare ? Să ni se comunice ca să putem răspunde; dar nu ast-fel prin surprindere să ne siliţi a lua parte la asemenea scandaluri...... ţSgomot). I). N- Fleva: Protestez din tot sufletul meu, şi mă mir cum d. ministru de tirmţe, a putut să ia cuvintele nude 1n asemenea înţeles. Am zis că sunt duoC obiecte pe cart cu nu le port nici o dată cu mine; ceasornic şi revolver. întreruperi, sgomot). 13. vicepreşedinte: Dior, suspend şondinţa pentru cinci minute. —Şedinţa se suspenda. —Şedinţa se ri deşohide după zece minute sub preşedinţa d-lul vice-pre-şodinto N. Dimancea. I). vicepreşedintei D-le Eleva, vă rog să vă mărginiţi în cestiune personala, Înlăturaţi cesliunile cari pot da loc la interpelare; căci all-fel mă veţi sili să vă chem din nod să veniţi la cestiune; dacă veţi urma pe acelaşi târâm, voiţi ti nevoit chiar să vă iad cuvântul. U. N. Fleva : Dior, în urma celor spuse de d. ministru de justiţie cred că nu trebue să mal contind, |nu voesc să am aerul ca fac discuţiuni prin surprindere; am voit să fac numai explicarea unei siluaţiuni a mea personală, şi care mi s'a părut că a fost pusă all-fel de cum a fost în realiiale; fiind că însă mi se observă că d. preşedinte al consiliului trebue să lie faţă, nu void se mal continuu şi mă res.erv, duca ml veţi da voo, ca în altă şedinţă sâ rectific cele ce mâ privesc... (întreruperi) Aşi ruga pe onor. întrerupători să bine-voeascâ a lăsa oratori să vorbească, căci nu e nimic mai trist lntr’un Paria merit, de cât sC Iflsăm să vorbească mimai pe acel cari ne plac, o zic u-ceaşla la adresa noastră a tululor, nu la a întrerupătorilor de profesie, căci nu cred s6 se găsească printre noi. B. Br. Romniceanu: Toata lumea are o profesiune rea, numai d-ta al buna. B. N. Fleva: La ultimele mele cuvinte, d. Dr. Romniceanu protestează. D-lul a zis: (Ilaritate.) B. ministru al justiţiei, Eug. Slâtescu: D-le preşedinte de o oră asistăm la un spectacol dureros şi la un adevărat scandal. Eu Înţeleg foarte bine ca d. Eleva să simţa tiebuinţa să ’şl facă a* pologia, şi să laude adminislraţiunea 8a şi chiar să arunce acusaţiunl preşedintelui consiliului pentru cu să dea o explicaţ uae aliludinei de azi; Insa căud se fac toate acestea, ti ebue ca cestiunea să se Introducă în discuţiune publică în mod regulat, Înştiinţând mal întâiu pe cel în drept ca să fie aici să răspundă ; iar nu prin surprindere cum se face azi; şi vioalându-se toate regulile de cuv.iuţă parlamentară, şi disposi-ţiunile exprese ale regulamentului. In timp de o oră d. Eleva a fost îngăduit să facă un act de acusaţiune din cele mai grave, sub pretext de a face oarecare rectificări la Monitor, şi fără ca nimeni să se fi aşteptat la o asemenea discuţiune. Şi când se face aceasta ? Se aşteaptă ca d. prim-minislru să plece din Cameră, şi tocmai atunci să cere cuvântul. D-lor, aceasta este necorect, contra regulamentului, şi nu mi se pare nici leal. Protestez dar contra acestei proceduri, şi vă declar că noi nu mai stăm aci dacă se mal tolerează! B. N. Fleva: Sunt gata ori când, şi acum nu are de cât să vină d. prirn-ministru. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de Juoi 5 Iunie I 8 * tî Şedinţa se deschide la ora 2 si 10 sub preşedinţia d-lul G. Chiţu. Se acorda un concedia pftnâ finele sesiune) 1-luî Al. Hftdovicî. D. Vfoc»son Întreabă ce să face cu o petiţiuno a 'orui'nrîlor din comuna Cernuţi, asupra caivias'u voiul urgenţa de adunare. I). Sefendache. Sunt alte petiţii mai urgente. I). Şmdrea întreabă daca d. Cogăl-n i cea nu 'şi-a dut tu adevăr demisiunea precum a spira tntr'o şedinţă trecută. I). Preşedinte. N'am nici o demisie la biurod. D. T. Maiorescu ara la ca în şedinţa de cri ceruse şi d-sa cuvântul pentru a vorbi asupra interpelare! d-lui N. Ionescu, tnsă majoritatea a Închis discuţia imediat ce d. Prim-ministru a vorbit. In contra acestui obiceiu, de a se închide discuţia în lot-d'auna dupe ce vorbeşte primul-rainistru, d. Maiorescu protestă, şi arată că numai conform cu credinţele liberale nu poate li, şi numai desvoltarea regimului parlamentar nu o poate încuraja. In adevăr, când dupe primul-ministru nu mal are cel-lanţi deputaţi dreptul de a vorbi, aceasta însemnează că nu camera controlează po guvern, dar că guvernul controlează Camera. I). Maiorescu arată că opuziţia conservatoare între alte motive, pe care îşi întemeiază retragerea sa de la lupta parlamentară, punt; In prima linie şi obiceiul mnjorilăţei de a împiedica, ca să vorbească pe cei din opoziţie. Gestiunea care se discuta ieri era prea importantă, pentru a se trece cu uşurinţă asupra el şi dovadă despre actasta e faptul, ca se mal anunţase o interpelare în această privinţă şi de către ilustrul domn b/purescu, noul guvernamental. Situaţia deputaţilor din opoziţie, <■-daogă d. Maiorescu, mai devine grea şi prin aceea, că biuroul nu e complect şi ce e mal mult chiar unul din vicepreşedinţi d. Dimancea dâ semnalul închiderei discuţiunel. Oratorul crede că a sosit momentul ca acest obiceiu a! închiderei discuţiunel să fie părăsit. D. Dimancea spune , că In adevăr d-sa a cerut ieri închiderea discuţiunel, de şi ştia, că este înscris d. Maiorescu pentru a vorbi însă credea că d. Maiorescu va susţine guvernul, pentru ca la alegeri făcea parte din majoritate şi chiar a fost un inomeul când era să intre în minister. Incidentul sa închide. D. Tilu Maiorescu in chestiune personala răspunde la acuzările d-lul Di-mancea, că nici o dată n'a făcut parte din partidul de la putere şi că lucrul a-cesta la declarat şi alegătorilor săi In-nainle de alegeri. De all-fel spune că’l măguleşte insistenţa pe care o pune unii membrii din partidul libera', ca să’l găsească că a făcut vre-o dală parte din partida de la putere. D. Epurescu spune nu ştid ce, subt titlu de chestiune personala cu d. Ma* iorescu. D, Epurescu isprăveşte în mijlocul unei veselii generale. Se suspendă şedinţa pe 10 minute. La ordinea zilei proiectul de lege a* supra prestaţiunilor, legea se ia în consideraţie cu 00 voturi contra li. D. Nicorescu propune un amendament pentru a se suprima câte-va a-liniute de la art. unic. D. N. Ionescu susţine amendamentul d-luî Nicorescu şi constată că actualul ministru de lucrări publice i ste cu totul necompetenl şi cu trebuia să facă un asemenea proiect dc lege arbritar, neomenos şi anti-liberal. I) Chirii susţine proiectul de lege sub motiv, ca avem mare nevoie de şosele. D. li ut cui eseu, combate proectul şi propune, că dacă sc lasă urbanilor dreplul de a plăti în loc de a eşi la muncă apoi să se lase acest drept şi locuitorilor din comunele rurale. D. Bulculescu mai cere, ca să se lase consilielor judeţene dreplul de aşi a-legs inginerii. D. Ministru de lucrări publice, răspunde la acusările d-!ui Ionescu, cu un potop de insulte arătând, că nici d-sa n'a fost competent la ministrul de es-terne unde n'a făcut nimic. Discuţia se închide. Legea în total se pune la vot şi votul e nul. D. N. Ionescu, vorbeşte în cestiune personala cu d. Radu Mihal. D. Ionescu spune, ca dacă d-sa n’a fost competent la esterne, apoi aceasta nu însemnează, că acelaşi obiceid tre- , bue se.se pirpatueze şi să subsiste şi astă-zi dupe treceri* .Ie 10 ani; şi apoi d-sa l'a estonie venise nepregătit picând d. Radu M hai a r.-ut destul timp ca să se pn g .'eascft la prefectura poliţiei pentru ministerul lucrărilor publice. Incidentul se declara i rhis. Şedinţa se ridica la tir.* 3. l*enel SENATUL, Şedinţa de Joi 5 Iunie 1886 Ionel Iamnndi Dim., A. Angel, Gr. X. Macrv, Dim. G recea nu, Nicola Casimir, Miltiadi Tzoni, Major Pe-Irov, Bnldur Epureanu, Gr. Balş, G. Panu, Al. D. Holbau, Prinţii Al. Gliika, Gh. M. Siemliv, Eugeniu Gliicn, Ioan A. Calargi, Kiii. Vogo-ridi, Drăghieî Anastasia, Nic i Ceaur Aslan, Alex. Cmtacuzino P işcanu. E ni! Mavrooordrt, Chsfaclie Gor-jesen, Greg. Cogâlniceam', Con si. Micleseu, Dim. Gregorovici, Ion Mi-h/iilescn, Sc. Pastin,!. Ivaşcn. Al* x. Şedinţa se deschide l i orele 2şi 1/4 j Livadili, Andreiu Milo, Petru Pa- sul» preşedenţia d-luî D. Gbica. După formalităţile obişnuite d-nu I-ţariu Isvoranu anunţa următoarea interpelare d-luî ministru de Interne. 1) Sabine vo'ascâ d. Ministru a respunde dacă bătăuşii, cari ou maltratat pe redactorul Frunzescu in mijlocul capitalei au fost daţi Înaintea justiţiei şi dacă poliţia ’şl a făcut datoria in această ocazie. 2) Dacă este adevărat, că în capitală osislă bande do bătăuşi pro-tegiate de poliţie, care se împedice pe cetăţeni a 'şi exersa drepturile acordate prin constituţie. 3) . Dacă este adevărat, că guver nul prin prefecţii din districte şi alţi funcţionari tntr’un mod ocult desvoltează toată activitatea, ca se formeze sucursale acestor bande şi prin districte. 1). Dacă riu crede d. Ministru, că uzând de ast fel de mijloace nu ar periclita tonte inslituţiele ţârei şi constituţia, care este pactul fundamental intre naţie şi Coroană. Biuroul o va comunica ministrului de interne, care nu era present şi conform regulamentului răspunsul se va da peste trei zile. Dupe aceasla Senatul se ocupă cu votarea mai multor indigenate. Itcporter. ŞTIRI MĂRUNTE . • Eri la primărie s'a iiotărlt tn mod oficial că lolul ccl mare al loteriei Ateneului va li tras din imoii. • • D. general Berendel a plecat erl spre a inspecta fortificaţiile. padopulo, Di mii lie Alexa ndrescu. Gausa penlrti care s'a amânai a-ceastă întrunire, şi care se va n-rătn probabil prin procesul verbal iscălii la 1 «şi, e că o divergenţă de păreri s’a ivit Intre comitetul din Bucureşti şi cel din laşi. Acesta din urmă vroeşle ca se se ia măsuri mai energice pc când cel din Bucureşti crede că nu e încă momentul d'u se lua resoluţiuni ca cele propuse de comitetul din laşi. m Cil im în Romdma Liberă: Circulă vorba, că Corpurile legiuitoare vor dobândi încă o prelungire a sesiunii, pentru casă poală vota convenţia consulară cu Germania şi convenţia de comerţ cu Franţa. Primim din Braila următoarea co-resunndenţă : • Comitetul partidului libera! naţional adică oamenii guvernului anunţaseră o întrunire pentru ziua de Juoi 5 Iunie la 8 oro seara, pentru a se ocupa de interese generale şi locale. Mat mulţi ce‘ăţnnl însă ad făcut un apel tn co-prinderea următoare : Getateiai, < 11 ii Donrogea a sodt tn O telegramă Capitală. Primită de d. I. C. Brăli inu, i s'a promis îmbunătăţiri cu caro. » • ■ Aflăm că d. Marin Petreacu, sul» inspector silvic va fi numit şef al divisieî agricole de Iu ministerul domeniilor. Eiî s'a judecat la curtea cu juraţi din Galaţi p o esul de calomnie prin presă intentai. de d. Leonila Sicrie coutru d-lui V. Brănişleunu dinTulceu. Juriul a dat un verdict de culpabilitate contra d-lul V. Brăuişleanu. Curtea a amânat pronunţarea sentinţei penlru sesiunea viitoare, cdnd procesul se va trata din noii. Excelentele lor d. de Contouly,ministrul Franc iei, Şl Ahraed-Zia-Bey, ministrul Turciei, au fost primiţi pe d. Ferekidi, ministrul afacerilor streine. • • D. dr. Audronescu a fosL numit provi* sorii! medic secondai- ‘la secţia medicală din spitalul Colţea tn locul d-lul dr. Ba* covicianu Înaintat. * * * M. S. Regele a inspectat azi casarma Malmaison fi regimentele 0 şi 2 de artilerie. P 9 ' * AII apa că din penitenciarul deja Dobro-veţ a evadai nişte arcsluuţi. D. Polilimos, directorul general al penitenciarelor, a plecat spre a face o anchetă. Citim în «România liberă *: Din ca usa ploilor, cari acum fac tot a-tgUa rău semănăturilor cât şi seceta ce le-a precedat, nu se poale prăşi porumbul, grâueJe sunt turtite la pământ, ra-I iţa Înecată Dacă va mal ţinea mult a-ceaslă vreme, aluucl recolta, ca-e iri foarte fumoasâ şi promiţătoare, va fi pierdută. l’LTIME INFORMAŢII Primim din laşi următoarea telegramă : Zi urnim Epoca Iaşi 5 Iunie 11 ore seara Comitelui opoziţiune! din Iaşi a luat. în unanimitate hotârîrea de a nnu ţine pentru moment Întrunire publică in Iaşi. Motivele se vor vedea In prescriptul verbal, lancu Prăjescu, Gh. Mârzescu, co- www.dacoromanica.ro Un afiş emanat dc la poreclitul cernitei a |pa li M naţionale -li bcr.de din locali tale, invită p: cetăţeni a asista astă-seară, 5 Iuniă, la ore'e 8, la o îi t unire tn sala Para lis, pentru tratarea unor Cesliunt de interes general şi local, pe cari tnsă nu le arată In afiş. Fiind-câ conduita acelora cari convoacă pe cetăţeni la adastă întrunire, a dovedit de mult publicului fi Sileau , cu sub masca intereselor generale n'aii urmărit şi uu urmăresc de cât interese personale, sacrificând pe cele d'dntâifi celor din urmă; Fiind-că cu asemenea conduită, da dreptul cetăţenilor de a bănui şi acum ca lot-d’a-una sinceritatea lucrărilor ce Încearcă se Întreprindă suh firma falşă cu care se presfntă ; Ve invităm şi noi a veni cu toţii la îji-Iruuirc şi a veghea ca să nu se ia olărârl ce ar li vătămătoare intereselor noastre publice. Mai mulţi reiat.‘ni indprudenţi. Multă urne so. Întrunise în salonul j grădinii Paradis la ora a ratată. D. A1. Giuvara s'a sud In tribună şi a început a vorbi. Dar îndată o voce din audilorid aslrigal: vă cunoaştem cum protejaţi interesele ţârei şi ale oraşului ; destul I Atunci un agent al guvernului u voit să'l loveascâ; dar imidial ţoala adunarea s'a ridicat şi a strigat d-lul Giuvara ; Jos de la tribuna, înşelătorilor ! In Învălmăşeala care a urmat, acel ce provocase Întrunirea ad fost îmbrânciţi de la tribună şi imediat s'au făcut nevăzuţi pe uşi secrete atât d. Giuvara cât şi d-nii Bercianu primarul oraşulbl, Zamflrescu deputat şi Dobrescu preşedintele comitetului permanent, împreună cu toţi amicii guvernului. Adunarea a rugat pe d. Suditu preşedintele comitetului liberal-conservator ca să presidoze. D. Campinid cerând cuvântul a spus că oamenii guvi niulpi să prefac că combat ieduade docurf, nu doară ca să susţie interesele oraşului, ci numai ca reclamă electorală. Ceea ce trebue oraşului ar li ca se se dedare Brăila porto-franc, ceea ce ar li o bine-fuci re pentru ţara întreagă, şi în loc de do-curi, să se Iacă cheuri. Dupe d. Campiniu, d. Margăritescu luând cuvântul a spus ca guvernamentalii ar trebui, înainte de a face îulru-uiri publice se-'şî spele păcatele din a-legeri, căci el nu sunt aleşi de cât prin baionete şi bâte, iar nu prin voinţa liberă a ţării. Se m'ra cum Indrâsnesc să scoaţă capul Iu lume dupe toate in-famiele ce au comis în numele şi cu a-jutorul guvernului. La sflrşit d. Sudi-tul a mulţămit adunării de atitudinea demna şi hotarîtâ ce a arătat exemplul d-voastra, a ziz d-sa, ne îmbărbătează ca să scăpăm ţara de ueuorocirile şi mal mari ce o ameninţă. Ast-fel de a dou i oară amicii guvernului încearcă a scoate capul în lume şi de a doua oară sunt luaţi la goană de cetăţeni. Ce a | â,i dd. Fundescu şi Iepurescu la Giurgiu a păţit dd. G.u- vara. Berceanu şi Dobreseu în Brăila. Sperăm ca or undejar Indrâsni se scoaţâ capul vor păţi lot ast-fel. Destul da când amăgesc ! P. S. în ultimul moment atlrtm că susţiitoril guvernului n ud scăpat de lumea întărîlala de cât prin prolecţiunea câtor-va bărbaţi cunoscuţi cari i-a luat supt protecţia lor şi iau strecurat prin eşiri lăturalnice. m D. Ilorickx, ministru Belgiei, plecă mâine in concediu, şi va fi înlocuit dc d. Michotte de Welle, secretar al Jegaţiunii belgiene. D. llilrovo, noul ministru al Rusiei iu Bucuroşi', va sosi in primele zile nle săplâmânei viitoare în Capitală. Azi s'a ţinut un consiliu de miniştrii în care s'a discutat dacaca-merile mal Irebuesc prelungite pe câte-va zile. Nu s'a luat Inse nici o hotnrîre. Colectivistiî nu renunţat d’n maî ţinefaimoasa întrunire de la S Iunie, care trebuia se dovedească că naţiunea este cu d. Brălianu. m Aflăm lă ultimul moment ca In şedinţa ţinută cri de conferenţa franco-română, penlru încheierea unei convonţiuni de comerţ s'a ivit o discuţiune destul dc vie. Nu s’a luat nici o hotnrîre şi se crede că rin se va ajunge la o înţelegere, dar se vorbeşte că se va stabili un modus vivendi provisoriu. biim\ \ mm Bucureşti, 5 Iunie. Scădere şi nml accentuata la bursa de asla-zi. Daciele cad la 2G0 1/2, conslrucţiu-nile In toi şi Băncile la 1010 pe li rmen. Agio se urca la lo.Io Schimbul foarte dificil şi la cursuri esagerate. Aşa cek Berlin s'u urcat până la 15-15.15. “"Iu această situaţiune Banca naţională cart: e chemata prin rolul el economic să împedice deprecierea hArlielor sale proprii nu face de cât să alimenteze râul care ia proporţiuni îngrijitoare. Azi Banca so zice ca a vândut câtimi considerabile de bilete la Brăila şi Galaţi. Afacerile din causa urcării extraordinare a agiului devin imposibile. Tendinţa slabă. BULETIN COMERCIAL Brăila i Iunie ISXfi Porumb : *5000 beci., 58 Iii». 0.80 lei; 800 hcel.,01 iii»., 7.25lei; 2700 beci., 00 1/2 Iib.. T.Oăloi: 8500 hect.. 581/5 Iii»., 0 90 lei ; l.'lOO beci., 50 UI». 0.05 lei; 2120 hecl., 01 lib., 7.35 lei; 92i0 hect., 58 1 2 Iii»., 0.85 Iei. Cinquantin: 1600 beci.,01 lib.,7.70 lei. Grâu: !K)0 le ct., 5i 1/2 lib., 0.50 lei ; 3220 beci., 55 1/2 hb.. 10.—lei : 1700 beci.. 00 1/4 Iii».. 13.25 lei; 1150 luci-, 50 1/2 lib., 12 30 lei; 1050 beci .55 1/2 lib., 10 30 lei. Secara : 3100 beci., 55 1/2 lib., 7.44 Ici. Orz ; 1750 hect., 43 1/2 lib.. 5.20 lot. Marsilia. Grâu Basarabia 20 -21. 0-dessa 19—20, Bulgaria 17.75—18.23, porumb Odessa 12, cincantina 13 i/2 ovăz rusesc io, fusole Brăila stagnează chiar cu 10. Recolla tn Franţa puţin satisfăcătoare. Ii ud apeşi. Semănăturile foarte frumoase. Afaceri pe termene notează în tocmai ca marfa efectivă. Se obţine p. Tisza fin 8.15,8.25, usanţa 7.77 pe trei luni. Secara notează 6-tLiO, orz pierdu 10,15 creieţarî, bun ung. obţine 5 50 —5.85, orz de toamnă u-sanţu5.75, ovăz menţine preţul, tran-sicţiuni mici, porumb efectivmal calm, prima 5.25—5.30, p. poverne 5.05—5.15. Afaceri pe termene .• grâu toamna 7.50— 7.59, ovăz toamna 6.0J—0.05, porumb Iunie 5.24—5.26, Iulie-Aug. 5,31 —5,33, Aug.-Sept. 5.43 5.45, răpi ţa Aug.-Sept, 10—10 1/8 fiorini v. a. pe 0/0 big. Cernăuţi.Grad prima8.50—, secunda 7.50— 8.—, secara prima 0—6.30. secunda 5.50,5.70,orz p.poverne 5.40 5.50 ovăz prima 5 i0-o 50, de piaţa 5.20— 3.23, usanţa 5.35, porumb efectiv 5.10 5.20, defectuos 4 90—5. cincantina 5.4) —5.70, Spirt pr. 10.000 litre proc. brut efectiv 23.-24, p. Octombrie Warant livrabil povarna 27.10. Undau. Din Franţa ne sosesc pltn-gerl despre mărsui rău a recoltei ; perspectivă în Germania e invariabil bună. Notăm grâu prima ung. 22 1/4 22 3 4 secunde bune 21—22, ovăz 171 /2 porumb 15—151/2 franci aur pe 0|0 klg. paritate Romanshorn vărnuit. 4 EPOCA — T IL'NIK CASA DK SCHIMB M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27— c r itsi i ii i c i n r s ( i 5 Iunie 18 Să Hontr* ainoţ-tir.lhilâ . . • Hffllf» |u*r|*i‘lna . . . . '> . Oblig. 1 numi ilr for Bcis. fum-, rur.ih'. . . . 5,'i Scria. tanc. rorate . . . 7 . Scris Tune. urban» . . . 0 Scris fuiie. urban» . . . bScris, fnnc rurali1 . . . r> împrumutul comunal . . -, dig.Casei pens. Ici iu ilob.j 1 îprumultli cu premie . . . Acţiuni Lsneei ualion . . . Acţiuni «DacU-Roniania >. . . » Naţionalii.............. ■ Credit mobiliar . . . » Constructiuni. . . . » Fabrica do hârtie . . Argint contra aur.............. Bilete de Bancă contra aur. . fiorin ausatriact............. CURSUL IHA VIF.VA Napoleonul . Secatul . . . i. se otomane HoL>!& lvArtio . CURSUL ni\ DUR LINI Rf-nta Amort...............i Dppenheim. . . , . . . . Obligaţiuni nnol 0% C. K. R. « m » * » Rubla hârtie ..... . . CURSUL UE PARIS Renta Română .... Logo otomana....... Schimb Paris 3 luni . » la vedere Londra 3 luni » la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere ti'. 93 88 »W »-i;2 t02i: ot S5 'S 215 33 1020 270 ?2U 170 u.şr. 14.1*5 *. 02 10 5.91 18.20 125 00 100 107.10 102.50 108.90 92.50 37 1003/t D. îl. RGSETTI AVCCAT Strada Hamutul No. 21 CI MARE RABAT L0C0M0SILE SI 3&TCSE, HfiS NE DE SECERAT ET( M. LEYENDECKER bl ruda CasiU-mot 03 (DEALU SPIREA) || I * i« $ POL E I TOR IE fi. w ??. - CALEA MOŞILOR — 73. Iu acest atelier se primeşte orice repara tiu ni de Oglinzi, Mese, Galerii,Tablouri poleite.Segăsesc gata galerii, pervazuri de lol-fel cu preturi moderate. k 1 f m i d>, t Al.ECi: A. BALS AVOCAT Strada Dreapta No. 24 l ic-ciit e poate cm 50 de franci aţ/tmisi in In tuni 2000 ii- franci. După cerere Irime-tem la toii gratis şi franco expliliutiea. Soriţi româneşte 48 rue de la Rochefou-cauld. 'Lu Reale», maison do bauque. Paris. AUX QUfiT IE SflISONS 7 2 Calea Victoriei 7 2, Vis-a-vl» . Veni. T. Stan-a Uci’im*sri 758.7 i5.6 SES ■h Ui",. T.-rtăvrrio vr-t! Silii WNW ?4 iwir<>s llaloia 7.W7 19.8 wsw 22 L Urai ova 7,5.7 19.0 w Si |ll(> -s Slatina 19.9 vv Si [> IIMT-, Giurgiu 751.8 18.1 w s-; Constanta 731.1 IS.9 NTV 2*. rtr» fn» Bulina 7M 1 21.7 2.3 ik Calau Iz 751.9 20.1 N sr, M Braila 751.8 2J.5 N 25 U Hotnan Iaşi 739.5 17.5 NNB 23 f.SO!! !l Directorul Institutului, St. Ilepiles. Starea njarai la Salina uşoara la Constanta liniştita. IffliTim MEDICAL BUCUREŞTI 8.-STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, ilydrolhcrapia—2. electrizare — 3. Inlhopedic—-4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—(5. Masaj ifi sistematic—7. Ser-viciulla domiciliu — 8. Consultaţii medicale. Secţia higieniea 1 Rue abur...................2.50 1 Rae de putină cu şi fără duşe . 2 medicamente..............t.— 1 duşe rece sistematică cu basiu 1 — BAI OE ABUR SI DE PUTINA Notă i. Răile do abur suni deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnă la 7 ore scara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-dalu pc săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa plnă la 2 posl-mcridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea PUBLICITATEA ZIARULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 „EPOCA ATELIER MECANIC P. KEILHAUER No. 59. — Strada Isvor, No. — 59. Recomand atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Fontâni £5 d’applique şi Borne fontâni, Canale (robinete) de tot felul, Tu-4 buri de fier, tuciu şi plumb. Tuburi speciale pentru latrine şi scurgeri cu accesoriile, sghea-buri de coborîre inodore, capace do hasnnle etc. MARE DEPOSIT RE FONTA ORNAMENTALI Vase, socluri, avusuri, banei de gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilasturi şi candelabri. FURNITURI, INSTALAT1UN! COMPLECTE DE BAI SI CONDUCTE DE APA wmsgm APICULTORUL LUCESCO BUCUREŞTI. STRADA II 'UKiE H\ ll-W*' .FILARET Etccoummlii initgnslnul seu cil Canari, Papagali, Porumbei, Fesani, Găini de rasă : lludaue, Puduune, Krev-Gheor. Olandeze, oud peutru clocit; Gâşte de Japonia. Guiana, Taluza, Raţe dePeching, raţe sălbatice din Ţară, Lebede, Clicori, Călifari, Peşti roşi. Epurl de Casă şi sălbatici. Şoareci albi.—Seminţe pentru Canari, Papagali şi meid a'b franţuzesc pentru colibri. -OBlA MOŞ* DIN CALEA VICTORIEI, 6 I. WEICH s’a inxvtut, In Palatul Eforiei Spitalelor Duleuardul Elisabela. N- A- FAFAD4T AVOCAT Slr. Risetiea leni No. 8 bis. ATELIER DE LEGATORIE de la Sf. Qheorghe s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1 In Cassa Biserici dintr’o ti| Lot Strada Biserica Eni No. 10. CALEA VICTORIEI Palatul Dac.-Homânla LA ORASIUL VIENA \ L\ VILII DE HEM Y vis-â-vis da IBRARIA SOCEC g Hufărie pentru Doamne şi Domni. Feţe de masă, şervete şi prosoape de pânză. Olundă voritabilă de Belgia şi Rum-burg. Madapolam franţuzesc de toate calităţile şi lăţimele. Batiste dc olandă şi dc lino albe şi colorate. Ciorapi de Dame şi Domni de Fii d’E-cossc, de bumbac, de lână şi de mătase; m Recomandăm onorabilei noastre clientele pentru tefllimtntc si soliditate următoarele noutăţi; Flanele, cămăşi şi ismenede lănădupă sistema pofesorulul dr. (7. Jne-ger. Gulere şi manşete de olandă ultimul fason. Mare asortiment de cravate ultimul fason. Corsete frunţ. cu balene veritabile. Trousourl complecte pentru ti-dantiiti. l.ayetesşi Trousourl pentru copii. Trosouri pentru pensionate, oteluri si restaurantul*!. A vom onoare a informa pe clientela noastră că a apărui Catalogul nostru Ilustrat sl va ti trimis orf-cui va faee cerere. LA ORASIU VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANtA» vis-ă,-vis de librăria Socec fir IVIŢI t IMIT chiarde acum casa d-lul S’u l.tUlllIllA 1 V. Hioll din Slr. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 piinniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-uu Proprietar In toate zilelede la orele 8de dimineţă până Ia cinci (5) seară. Asemenea şi dea-rendat de la Sf. Glicorglie viilor moşia d sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Cdlnjşle. DE YENZYRE Locul din strada Diortisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest luo are faţa nre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde In total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Qr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. Ruciiresti-Roman STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr. ac.lTr. p. |Tr. p. |Tr. pl.|Tr.ac MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMÂNE VALABIL DE LA 20 ItiÂIU (I IUNIE) 1886 Itucuresti-V ărcioro va STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor noapte a. m. dim. dim. I p. m. Bucureşti p. 11,00 8,40 7,30 6.30 4,40 Bucuresci p. PIoeşLI 12,17 10,39 9,10 8,04 6,05 Ciocănescl BuzăQ 1,59 12,55 H.-Sărat 3,17 2,25 Tilu Focşani d. 4,16 3,48 Pi lesei Mărăşeştl 5,00 5,15 Slatina vdjud 6,01 S. 6,39 Craiova Măcăfi 7,31 9,39 Filiaşi ttoman sos. 8,45 11,11 T.-Sevcrin dim. p. m. Vărcior. sos. T. ful.|T. ac. |Tr. p. Roman-Bucuresti p.m. I seara | dim, 4,® 8,00, 8,00 — — 8,41 5.07 6,24 8.08 9,30 10,17 12,05 12,27 9,00 10,16] 11,50. 1,18 2,04 3,521 4,211 9,26 11.14 1,25 3,37 4,52 7,20 8,00 BUCURESCI'GIURSIU STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. ful.l T. p. I Tr. p. Verciorova-Bucuresti Tăi-govis t i-Tilu a. m. p. m. I Tergovistc p 6.40 5.20 Titu sos. 7,50 6,30* dim. a. m. p. m. Bucureşti p. 5,10 6,50 5,30 Fiîaret — 7,10 6,00 Giurgiu . — 8,55 7,40 Smarda sos. 7,10 9,00 — GIURGIU BUCURESCI p. ni. a. m. p. m. Smârda pl. 2,25 10,00 Giurgiu 10,05 8,30 Filaret — 12,15 10,28 Bucur. sos. 3,52 12,25 10,42 GALAŢI MSRASESTI MAflftSESTI-GftLATI STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.iTr. m.|Tr. p. Galaţi pl. Tecuci Q Mărăşeştl 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,51 a. m. 7,45 11,14 11,45 iţim. noap. p. m. Mărăşeştl pl 5,25 11,35 4,59 Tecuci 0 5,50 11,3 i o,io Galaţi 4,35 8,50 I'luestl-Slanle-^laule-IMoesll STAŢIUNEI Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr. ac.jTr. p. Adjud-'l eegul-Oena noap.' p. m. p. m. seara noap, dim. Itoman-Iasi Roman plec. 8.25 12.30 5,*'i5 vercior. pt- 3,42 12,57 8,00 Bacău 9.20 1,40 7,20 T. -Severi n 4,08 1.19 8,40 dim. p. m. Adj ud 10.45 3,52 10,29 Filiaşi 6,08 3,07 11,08 Roman pl. 9,51 4,47 Mărăşeştl 11.18 4,34 11,30 Craiova 6,55 3,53 12,30 Păscanl 10,51 4,15 Focşani 11.52 — 12.59 Slatina 8,17 5,12 2,27 T. -Frumos 1,53 8,24 R.-Sărat 12.39 p. m. 2.29 Piteşti 10,12 6,58 5,15 lasl. sos. 1,50 9,52 KuzăCi 1.46 1,18 p. m. 4,03 Titu ii,13 8,00 7,05 i'loestl 3.33 3.39 10,17 8,- Ciocăneşti — — 7,49 lasi-Koman Bucur. sos. 5.00 5,15 11,50 9,35 BucureşLl s. 12,35 9,10 8,20 — seara noap. sera a.m. a.m. seara 1 a <7 nl. p. m. 4.08 UU11> Titu-T6rgovisle i a. m. seara 1'ăşcanl 7,17 10,01 Titu pi. 9,45 Tergovişte si 11,05 9,15 10,80 Roman sos. 7,53 11,06 T.-Fruinos Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud SO,s. p. m-4,15 6,10 9,45 11,35 dim. 6,10 8,05 8,20 10,00 Cojistanla-Cernuvoda p. m. dim. Constanţa p 3,00 9,00 Cernavodă s 4,45 11,10 Cernavodăp 6.50 1,50 Constanţa 8,53 4,24 PL0ESTI-PREDEA1 seara dim. dim. Ploesll pl. 6,15 9,38 8,19 Cămpina 7,1-4 10,42 9,20 Predeal sos. 9,tP 12,35 11,08 Ploescl pl. Slâaicu sos. a. m. 10,45 12,40 Slănic pl. Ploeştl sos. p. m. 5, 6,50 TECUC1U BEP.LAD-BERtAQ-TEC’JCIU TecuciO pl. Biîrlad sos. a. m. 6,15 8,00 Bărlad pl. Tecuci 0 sos. a. m. 8.40 10.40 lasi-Unglieni-Cnglii'nl-lusl Iaşi pl. Ungheni s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 I p. m. i p. m. Ungheni pl. 2,00 4,40 laşi sos. | _3,32l 6,12 PREDEALPLOESCI Predeal pl. Sinaia Ploeştl sos. p. m. 7,45 9,18 10,09 p. m. 4,51 6,29 7,25 VERESCI-SOTOSAtlI-CAMPlNADOFTANA Arăt. lYea. STAŢIUNEI Tr.ac.l p.am. | Ve rasei pl. Botoşani s. Botoşani pl. Vcrescl 3. p. m. 2.08 2,63 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Cămpina p. Doflana s. Doflauu p. Cămpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 Galati-Buzcu-lluzeu-Galali Galaţi dL Brăila BuzăO sos. noap. 9,40 11,01 1.20 8,40 10,02 12,53 dim 7,45 9,18 10,09 Buzău pl. 4.30 12,55 Brăila 5,03 3,41 Galaţi sos. 6,15 4,55 PASCANI-SUCEAVA-SUCEAVAPASCANI din. săra Paşcani pl. 10,40 7,15 Vereşcl 12,08 9.17 Suceava 12,23 i 10,09 Suceava j! 5,00 6,54 Veresc'. 5,40 i 7,51 PăşcanI sos. 6,41 1 9,15 tlucureşei, — Typogr&tia «Le Peuple Roumam». strada Episcopiei No. 3 www.dacoromanica.ro