ANUL I No. ir»0. rvww ANTEIA EDIT1UNE J01T1 5 IUNIK \m Gkigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In tară 1 an 40 Ici, 0 luni20lei, 3 luni tO lei în străinătate 1 an 50 lei, fi luni 25 lei R F. D A C Ţ l A ATo. 3.~ Piaţa Episcopiei.—No. 3. 1 O BANI NUMERUL O ÎNTREBARE ceva CURIOS JUSTIŢIA SUB ROŞII DISCURSUL D U1 AL. LAHOVARI LUPUL PREFECT VELUL ALBASTRU MESURI ENERGICE Un fapt pozitiv e că d. I. C. Bră-tiănu nu e mulţămit de apucăturile opoziţiunei. Lucrul de altmintrelea nu poate mira pe niminea,pentru că manifestaţi unele întâmplate în toate oraşele, unde opoziţiuneu a ţinut până acum întruniri publice, arată în mod neîndoelnic cum că majoritatea cetăţenilor nu e cu guvernul colectivist. Aceasta supără pe d. Brătianu, şi eu unul recunose că are multă, foarte multă dreptate se fie supărat. Ue este însă de făcut? lata întrebarea la oare toţi fruntaşii coteotivităţei se frămentă de a-proape doue săptămâni spre a răspunde. Nişte oameni politici oneşti 'şl ar zice: «numai suntem posibili, ne retragem. » I). Brătianu însă şi ai sel nu se dau cu una cu doue, pentru că nu degeaba s’au botezat ei o colectivitate., dacă ar fi se procedeze în asemenea împrejurări cum procedează un partid. Deci sau rostit cuvintele: măsuri energice. Măsuri energice, prea bine; însă cum şi care? După multe sfâtuiri aşa numite unele secrete, altele intime, se pare că s'a adoptat vechiul sistem de pe când cu întrunirile de la Bosel şi de la Orfeu. Avem ca dovadă pentru aceasta slaba încercare făcută la Buzeu pentru a întrerupe întrunirea din Duminica trecută, încercare mărturisită de toţi ei, avem bătaoa unuia din colaboratorii Epocel, avem a-meninţările trimese ziarelor opozi-ţiunei de către poliţie, avem întrunirea ce vor se ţină colectiviştii in Bucureşti, avem în line espresiu-nile ocărâtoare la adresa celor ce fac opoziţie a le cunoscutei beizadele fără câpălâiu politic. Sunt mai mult de cât îndestulătoare toate acestea, spre ane lămuri în ce direcţie au pornit colectiviştii pentru a înăbuşi glasul ţereî care strigă contra lor. Aşa fiind, în loc de a mai discuta pe simple supoziţii, ar fi cu mult mai cu minte din partea noastră se cugetăm asupra ce anume avem de făcut în faţa atitudine! cea luat guvernul şi partisanii sei. Că vor lupta ca nişte desnădâj-duiţî .şi că nu vor cruţa nici un mijloc, ori cât de odios ar fi, spre a ne strivi, nieîjVorbă nu e. Ce facem insă noi? Din doue lucruri unul: sau primim această luptă, sau nu o primim. Dacă nu o pr:'mim, atunci datori N. Ga. FILIPESCU Proprietar A N U N C ! U R I: aniTBcujrl pe p.iiri'ia a patra linia30 bani, imînruui şi reclame po pag. III 2 lei luna. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa. Episcopiei.—No. 3. APARE IN TOATE ZI LELE IO BANI ISiTJIVtîTFtTJlL suntem a Înceta de a ne mai întruni şi a mai manifesta, mârginin-du-ne numai, ca şi până mai deunăzi, la ooposiţiuue prin ziare şi a-ceia încă pe un ton ceva mai slab. AlI—fol ar fi o adevărată greşeală diu partea noaslră a espane atâta lume bâtelor şi feluritelor nelegiuiri guvernamentale. Dacă însă primim lupta, atunci să se ştie bine de către toţi şi pretutindeni că nu mai putem intra în ea cu palmele goale ca până a-cum, şi să se mai ştie încă că nu mai este ertnt nimărui se dea înapoi. De ori ce manieră vom fi provocaţi, in aceluş chip se cuvine se răspundem. Şi nu numai atât, ci încă datori suntem ca după cea înteiu provocare se tiu mal aşteptăm pe vrăjmaşi să vie către noi, ei se mergem noi la densul, se nu mai stăm în •defensivă, ci se luăm ofensiva, şi lupta se o purtăm iute .şi cu vigoare pentru că e în interesul tuturor si mai ales în interesul ţereî ca silua-ţiuneasăse limpezească repede şi pacea să fio curând restabilită. lată în scurt programul ce treime adoptat. El e o necesitate ce ni se impune de atitudinea guvernanţilor şi de urmările căricanu putem fi răspunzători întru nimic. Acest program trebue îndeplinit întocmai, căci cât de puţin măcar de vom devia de la dânsul, cu toată mulţimea cea mare care ne aclama pretutindeni, isbauduar putea se iui iie a noastră. Dur scumpul şi nepreţuitul nostru rege ce zice oare in faţa resboiuluî civil ce se pregăteşte? Maiestatea Sa nu e încă convinsă că ţara numai voeşte guvernul colectivist. M. S. doreşte ca mulţi ani încă se uiba de sfetnic ped. I. C. Bră* tiunu M. S. atât de mult e satisfăcut de ceia ce lucrează guvernul Său, in cât nici măcar nu ’şî dă osteneală să cerceteze şi se afle adevărul. D. de Luiz propune să dea aceste es-plicaţiuni în şedinţă secreta plenară sau Inamica unei comisiuni. Camera alege îndată o comisiune.de 12 membrii. Toţi seniorii vor putea a-sista la şedinţa ce va ţine comisiunea? obligfindu-se le. discreţiune absoluta. IIunich 15 Iunie. Ţ) ore seara.)— Prinţul Luitpold a primit telegrame de condoleanţe din partea împăratului şi Împărătesei Germaniei, împăratului Austriei, regilor de Saxa şi Wiirten-berg, din partea celor l'alţl prinţi Germani, precum şi din partea tutulor Suveranilor streini. lumormânlarea doctorului G ud den, se va face pe cheltuiala Statului. Hunicii, 15 Iunie. (11 ore seara).— Corpul regelui este acum expus în vechia capela a curţii. De mâine publicul va fi admis tu capelă de Ia 8 ore dimineaţa, până Iu 0 ore seara. Corpul va rămâne expus probabil până Sâmbătă, şi înmormântarea se va face Duminică. 0 ÎNTREBARE 0 gazetă poliţienească, apărută de curând în capitală sub titlul Trompeta lincureştilor, publica următoarele linii Ia adresa oposiţel: In faţa unei asemeni ni)felii sfruntate, e datoria poporului a se ridica in masă sl cu ciomege, cu topoare se sfărâme eiipul mizerabililor! Somăm pe guvern, ca în termenul ce) mat scurt sfi facă ca autorii acestor linii s<5 fie urmăriţi şi pedepsiţi. Şi punem următoarea întrebare : In presenţa acestui îndemn făţiş la asasinat,ce ar face guvernul M. Sele dacă am publica următoarea proclamaţie, şi am lipi-o pe zidurile Capitalei ? Cetăţenii In faţa rnifdielor sfruntate ale guvernului e de datoria poporului a să ridica in masă si cu ciomege, eu lo-p0)1 re se sfarame capul mlsera-bililor. in l'nl)t auieuiutarilor ce se a-«ireseaza eyîor ee combat guvernul, câmi viata \(Distra c in pericol , aveţi dreptul , fiind in EI bine, suntem datori şi noi se scoatem din amăgire pe rege şi se’l convingem că e absoluta novoe ca M. S. se părăsească pc d. Brătianu .şi .ţie vie cu ţara. Şi pentru a ajunge la acest rcsultut, trebue se’i lot dăm mereu dovezi că colectivitatea de la putere nu mai e posibilă. Cum sedăm uceste dovezi nu se poate de pe acum spune, căci in vreme de resboiu nimeni nu poute de mai înainte pune hotar luptei. Maiestatea Sa, care e om de arme, şlio aceasta mai bine de cât noi toţi. C. Ressu. Paris, 15 Iunie. — Senatul a ales comisiunea Însărcinata a pregăti un raport asupra ceşti unii expulsării prinţilor. Aceasta eoaiisiune se compune din nouă membrii, dintre cari numai trei sunt partisani ai expulsării. daniel) 15Iunie. ‘8ore seara).—Autopsia cadavrului Regelui a probat existenţa unor grave alteraţiuni în constituţiuuea creerului. Muuici), 15 Iunie. (8 ore seara) — Camera Pairilor. Preşedintele Camerii d. de Frankestein şi preşedintele consiliului de miniştri, baron de Lulz, exprima în numele Camerii Pairilor şi a cabinetului regretele lor profunde pentru moartea regelui. D. de Lulz comunică apoi un mesagiu al prinţului Luitpold, care declară că primeşte regenţa şi însărcinează pe miniştrii se dea Camerilor explicaţiunile necesare. caşul «Ic leg'iîiuiu uparare, du lovi «*u toporul pc onancoii «l«ţ lat guvern,fura cu legea se \e ponta osândi. Spunem acestea sub forma de întrebare,aşteptând ca guvernul asasinatelor şi proceselor scandaloase să urmărească pe cel ce îndeamnă la asasinat. CEVA CURIOS Unul din mijoacele colectiviştilor de a se menţine la putere este şi acela de a face pe lume 6.3 brează că M. S. Regele Caro! I este cu ei şi al lor; numai al lor şi pentru ei. Ca dovadă, Prefectura Capitalei prin agenţii sâi colportează prin mahalale fel de fel de vorbe ca spuse şi scrise de Majeştatea sa Căpitanului Bandei,domnul I. C. Brătianu, între altele câ*l va ţine încă mulţi am la putere, ca fără un atare căpitan nu mai poate sta pe tron şi alte multe şi mărunte, care daca n'ar fi nu s’ar povesti, dar pentru că este de aceia sC povesteşte. Domnii Dimitrie Ghica, Slătescu, şi asociaţii, ca s6 dea concursul Prefecturi Capitalei, voind să uâbuşeuscu llue-răturile şi liuetile răsuflate cu ocasiu-nea ultimei călătorii a MM. LL. Regele şi Regina, lasă se se imprime prin gazeta dumnealor, cu titlul usurput de Voinţa Naţională, următoarele: «Nici o poliţie în jurul constituţionalului Suveran, căci are asla-zi cea mai «bună şi mai sigură poliţie : iubirea «poporului». «MM. LL s’au întreţinut mal bine de «o oră cu asistenţii, apoi M. S. Regele «strânse cu afecţiune mâna d-lui «Prefect Kirifeseu cârâia îi arata din «nod ecle mai vil mulţumiri, etc. « vezi Voinţa Naţională No. 538).» Ce poate li mal curios ca cuvintele : Regele strînse cu îileelitiite sl «*n «•«•Ic mal vii mulţumiri mâna d-lui Kiriţeseu. Daca în adevăr Majeştatea Sa are <«-fecţiunea,drcâsimte mişcări în inimă şi în suflet penlru d. Kiriţescu şi are pentru dumnealui cele mai vii mulţumiri; mulţi sunt curioşi s8 ştie ce a mai rămas Mnjestftţii Sale penlru d-nil l.C. Brătianu, Dimitrie Ghica, Slătescu şi asociaţii ? X. JUSTIŢIA SUB ROŞII Încă o lovitură data mnaislratureî de veninosul Ministru al justiţiei .• el de-stitue pe un Procuror de la Tribunalul Mehedinţi fără nici un motiv, numai pentru simplu cuvânt ca’şi face datoria. Poliţia locală, în urma întrunire! opo-siţiumT, arestase fără drept pe cîţi-va cetăţeni; Procurorul constatând că deţinerea era ilegală, a ordonat liberarea lor : atât era de ajuns pentru ca Ministru se'i sdrobiască cariera ! Lucru este firesc sub colectivişti. Magistratul nu trebue sC se uite la lege şi la îndeplinirea datoriei sale, ci numai la pasiunile politice şi la pornirile Ministrului sgfl. Mul ales dorinţa d-lul Slătescu este ca parchetele sfi'şi ia eu-vîntul de ordine de la Poliţie, şi ’i-ar conveni foarte ca exemplul nenorocit al Parchetului Tribunalului Ilfov sC fie imitat în toata ţara. Lucru este trist dară aşa e : magistratul a ajuns o jucărie în mânole Ministrului şi independenţa lui este un cu-vînt zadarnic. Guvernanţii, în loc să caute a face din magistraţi oameni de caracter şi preoţi inflexibili ai lege!, se silesc din resputeri a-i înjosi, a-i face fricoşi şi aşteptînd resplatu nu pentru că şi-au făcut datoria, dara pentru ca uâ supus conştiinţa lor şi legea la capriciile bolnave ale oamenilor zilei ! Eaca scrisoarea ce primim de la d. Isvoranu, fost procuror la trib. Mehedinţi, care ue explică căuşele nejusli-llculeî sale destituiri : Severin, i Iunie 1886. Stimate d-te Director Do şi n'am onoarea sd ve cunosc, lotu'şl văzând atitudinea ce aţi luat ori do câte ori justiţia a fost lovită, recurg la răspândita d-voastră gazetă şi vă rog, s6 a-reluţî ţereî întregi, cum d. Slătescu, ministru de justiţie, 'şl scoale procurorii, şi cu chipul acesta ce lecţii da acoiora cari inul răni au. biu afacerea Înlocuire! mele se poate vedea ca sub ceata de la guvern, s'a stabilit jurisprudenţa, că procurorii nu pot ancheta o înfrângere a lcgel penale de cât uumal in urma unui proulabii ordin al Ministrului care,dupe ce se va uita Ja faptul denunţat,sC decidă dc el cum ’i vacouveni. Daca înfrângerea atinge p’ai nottrii, atunci afacerea să se treacă adacta, şi în caşul cel mat nenorocii, ancheta s£ se măslu-iascâ d'acasâ că să nu bată la ochi; iar dacă ea priveşte pe cel ce nu's din partid, atunci Sodoma şi Goniora cadă pe el; a-laiul de persecuţi uni e întocmit gala, şi însoţii de uu program care usucă din picioare pe cel anchetai, şti In urmă, ţmete pânza să nu le rupi, uu te mai poţi Întrema de veci. 86 se ştie dar de toţi procurorii din Ilegal, că, Regnante Slalesco, nu li-c ertat .-6 dea curs unei denunţări care ar încurca pe cei din ceată, de cât cu preţul ca a doa-zi sb 'şl facă geamantanul şi s6 se ducă cu d-zeu. Aşa s'a întâmplat cu mine care am mâneai pâpara. EH am primit scirea înlocuirel, cu mult sânge rece, ca un lucru la care m'aşlepLam, şi în dinte da o conjectura prin târg, am căutat sfi m6 socotesc cu d. Slătescu, dândul ta gazeta, şi în urmă se avizez la alte mijloace care 'ml se vor părea mal proprii. ŞTiu ce m'aşteaptă tnchinâiidu'I această scrisoare, dar cum am înfruntat primejdii la început îl voiQ indura şi consecinţele. Doue fapte au contribuit la edificarea scoa-terelmele: I.D.Ilariu Isvoranu, caconsiliar cernu nai, denunlâiulu’mt că*la primăriaSe-verin s'a sustras un act public din dosarul de corespondenţă, am constatat îutr adevăr sustragerea. Imediat s'a raportat caşul de giambaşul nostru prefect, şi mal înainte iî’il se şti ce curs o sâ dafi a facere!, b. Slătescu a decretat scoaterea mea ; ştiind îusă că spiritele sunt agitate tn oraş contra primarului, de care Prefectului i se rupe inima, fiind ainândoul încurcaţi ţn dispariţiuuea actului, a amânat a-crastă scoatere cu două luni ca se nu se bage de seamă. Mărturisesc cd poate d. ministru ar II trecut peste această anchetare—fiind-că mal în urmă a aflat că şi eiî nu dedesem niel un curs auchetăreî, actul dispărut nea vând caracterul unul ;ict public, ci numai o simplă depeşă particulară cusută din eroare la dosarul de corespondenţă—dar nu putea se treacă peste cel d'al doilea fapt al meii de les-guvern: liberarea unor cetăţeni aresiaţi i-legnl dc Poliţaitl dupe plecarea Opoziţiei d'aicl, arestaţi penlru-că luaseră parte la manifestaţiile făcute. — Sâmbetele ce d. Slătescu mi le' puri a tncă de doue luni, acum cu prilejul celor liberaţi l'aii îndrăcit şi mai rfeO, şi m'a înlocuit pc cuvântul că fac opoziţie şi ea toate acţiunile mele sunt ostile guvernului; lucru ce <îe.aliniatei! nu'l lăgăduesc, şi daci mani înregimentat sub d-sa, rausa a fost credinţa ce aveam că magistratul e magistrat. Acum că m am convins dc contrariul îl declar că dacă printre magistraţi sar găsi mulţi ca mine apoi, de mult n'ar mal sta pe scaune de ministru. Cu ţoale acestea 'I aşLepl se revie de unde a plecat ca atunci s6 ne socotim mal bine. Acum suntem inegali.—E prea sus şi eQ prea jos.-- Terminând stimate d. director, vă rog sfi primiţi stima ce v6 port. Ion fă» Isvoranu fost procuror la Mehedinţi. DISCIIISIL D-LH AL. LAHOVARI Doamnelor şi Domnilor, După zece ani de piroteală, de înjosire şi de tâcere. întrerupte numai prin osanalele şi cântecele de veselie ale cinsti toi colectivităţi, ţara asia pare câ voeşte a se deştepta. Mai mu Iţi bărbaţi din oposiţiunea din parlament şi afara din parlament, ne-am hotarlt dara a încerca nişte supreme silinţi, am vrut ca nişte medici sC punem mâna pe inima naţiunol şi s3 vedem daca mai bate încă. Ei bine aşteptările noastre ah fost întrecute, ţara asta n'a a-morţit încă. De la şesurile Băhlîulut pînâ la mîndrele maluri ale Severinu-lul, inima ţârei bate puternic şi vinovaţi eram noi care ne îndoiam de vitalitatea ei. (Aplause). D-lor,înaintea d-/oasira sunt oameni din toate partidele şi de toate vîrstcle, sunt tineri care uu’şi fac decât datoria, sunt bntiîut care îşi fac mai mult de câtdaloria Aplause). Eatâ d-l Dimitrie Brătianu, vechia luptător de aproape o jumătate de secol; avea poale dreptul la repaos, dara pericolul extrem îl aduce iarăşi pe câmp şi lupta cu îndoitul merit, câ loviturile sale sunt îndreptate în contra unor oameni care îi eraQ legaţi prin legături scumpe, prin suvenir! neşterse,şi unii chiar prin sânge; iată oameni din alte partide, cu alte idei,care ’1 înconjoară, căci as-tâ-zl In oposiţiune nu mal este de cit un partid : acel al oamenilor de bine (Aplause), o idee: scaparea patriei (Aplause prelungite). S’afl turburat mult guvernanţii, stâ-ptnii noştrii de această neauzita coali-ţiune a principiilor în contra poftelor. Ei d-lor, nimic nu este maî dulce de cit somnul dupâ mincare (Ilaritate). D-lor au mîncat mult, aii mlncat bine şi nu le place a fi deşteptaţi ! S'au cutremurat colectivitatea, de la mic pîna la mare, şi s'au adunat sfetnicii budge-livori, peulru a se consulta în aceasta mare primejdie. Am auzit că unii ne au tratat de «vagabonzi. Fie ! primim numirea. Primim şi tovărăşia ţapi ausci. Un vagabond d. D. Brătianu ; vi l'am presentat. Altul este d. Ver-nescu, ministru în mai multe rindurfal d-torilor Cuza şi Caro!, şi care a fost părtaş la multe mari fapte istorice din aceste douS domnii. ~ Am lăsat Ia dlnşiî acasă alţi doi va • gabonzi: d. generai Florescu care a fost în ea pui armatei vreo doisprezece ani de zile, şi ştim că această armată nu şi-a necinstit învăţătorul sub zidurile Plevnei (Aplause prelungite]. www.dacoromanica.ro o EPOCA — 5 IUNIE dinare se cumpănesc cu veniturile ordinare». Cel mai simplu om pricepe asta. Aşa am un venit de una mie galbeni de la moşie, cheltuese una mie galbeni, iatâ budget echilibrat. Dar am greutăţi mari, şi cheltuese una mie o sută. lată un deficit de una sută galbeni, s'a Întâmplat la toate guvernele, darast-fel de deficit precis şi mărturisit constitue o comptabilitate onestă, lată cum se petrecem! lucrurile sub guvernele trecute. Dar presupuneţi ca am o mie galbeni venit şi cheltuese două mii, aşa că trăgând o dreapta socoteală In loc se am un deficit de una suta, am deficit de una mie ; el bine, guvernul roşu a găsit mijloc se transforme In escedenl acest deficit enorm, lata cum : pe lângă una mie galbeni venituri ordinare, împrumută două mii, şi Înscrie la venituri trei mii galbeni, şi cheltuind numai două mii arată la sfârşitul -anului «un escedeut de una mie galbeni In loc de deficit!» (semne de mirare, mare mişcare). Ar crede cine-va că râz, că glumesc! ei bine iată ţifrele dupe situaţiunile financiare publicate de dânşii chiar! Las budgetele din 1877 şi 1878 din timpul resbelului! Ce s'a petrecut a-tuncia e lucru de necrezut! Pe de-o-parle resursele guvernului prin intrarea a cincl-sute de mii de Muscali, care plăteai! tot cu bani gata s'au întreit, resursele ţârei s'ail înzecit. Pe de altă parte colectivitatea Îmbătată de aceasta mana Dumnezeeasca a cheltuit fără să numere, a rechisiţionat, luând de la Ruşi 10. plătind 2 la bieţi ţărani; In sfârşit un haos în care uicl-un geniu financiar nu s'ar descurca dar din care ud eşit milionarii de astâ-zi. Voii! lua cel doi ani care ad urmat: 79 şi 80. Atunci era belşug, lupte şi miere curgeau In România. Renta se urcase, şi budgetele erau echilibrate şi chiar dau escedente. lata acele budgete dupe situaţiunile financiare publicate de dânşii • In 1879: 114 milioane cheltuell şi 114 milioane încasări ; va se zică Iti aparenţă echilibru perfect. In 80 şi mai frumos : 122 milioane cheltuell şi 128 milioane resurse adică un escedeut chiar de şease milioane. Ce vreţi mal bine? Ei ! ştiţi care sunt resursele care permiteau a se face aceste echilibrurl atât de frumoase pe hârtie ? Iatâ-le : 17 Milioane Bilete ipotecare, adică hârtie monedă ; i Milioane beneficiul baterci monedei de arama şi de argint adică moneda falşă In parte, şi 28 milioane remăşiţe de vre o şeapte ani de la toate contribuţiunile şi pe care Îmbogăţirea neaşteptată a tutulor stărilor sociale, a permis guvernului s‘o încaseze, resursă ce n'a mal văzut de atunci; In total dară 50 milioane a-proape resurse extraordinare şi de cea mai rea categorie: de acele resurse care ad creat agiul, de acele resurse care sleesc bogăţia unei naţiuni. Şi acest guvern Indrăsneţ, fură ruşine, tara grije de viilor, fără dor de ţară, fără milă de contribuabil, nu Întrebuinţează cel puţin această periculoasă, aceasta fatală înlesnire pentru a stinge vre o datorie, ci pur şi simplu pentru cheltuelile ordinare, adică pentru îmbuibarea cetol de favoriţi (mişcări, aplause). Dar nu numai atât.—Tot In acel timp comite două falşuri tu eomptabililale, două plastografii, pe care le numnşte aslă-zi greşeli, la regia monopolului tutunului şi la compania străină graţie oposiţiunel de atunci ; şi valoarea bastimentelor în cifra de 7 milioane o trec ca venit, saQ nu o scade la pasiv din suma venitului. Acest minister atât de tare lu sustracţiuue, comite o greşeală de sustracţiune.nu s’ar crede ! (rîsete). Mai comite tot o mică greşeală de 5 milioane la drumuri de fer. Face transporturi de trupe cu drumul de fer şi nu scade această cifra din veniturile drumurilor de fer ca cheltuială. Va să zică pe lângă acele 50 milioane resurse extraordiuare se mai adăogâm şi aceste i2 Milioane resultatul principal cu care se încarcă din rod pasivul acelor vestite budgete echilibrate, şi vom găsi 02 milioane de resurse extraordinare cu cure d-lor se laudă că au echilibrai budgetele din epoca d-lor de aur. Cât pentru epoca de aramă tn care am intrat, ea se Însemnează prin deficite regulate de 18 milioane în fie-care an şi prin groaznică listă de imposile care vin să adaoge sarcinile bietului conlri-bunbil român. Eatft cum se risipeşte de zece ani munca ţârei, iata cum se aruncă la cele patru vânturi de un guvern jefuitor şi criminal, avutul bogatului, obolul săracului, munca tutulor, şi viitorul ge-neraţiuuilor ce vor urma (aplause). Şi pentru ce ? Resbelul? S’au făcut cu rechisiţiunl, şi bani ruseşti. Drumurile de fer ? Se fac In emisiuni de rentă şi nu sunt nici terminate, nici plătite? PalaturI, edificiurl publice! val de banii aruncaţi pe nişte ziduri deploranile din punctul de vedere artistic. Dar pentru ele vând moşiile statului? Nici o cheltuiala care să rămân. Budgetul curge pentru îmbuibarea susţii-lorilor regimului. D. Carp, care nu poate fi bănuit de multa severitate pentru colectivişti, ne a spus tn discuţia budgetului de estimp, că tn cinci ani, conservatorii au cheltuit 824 Milioane, ceea ce da o mijlocie de 54 Milioane pe an, iar guvernul poreclit liberal în zece ani un Miliard trel-zeci şi două de milioane, ceea ce dă o mijlocie de 102 Milioane pe an. Cum vedeţi cuvântul colectivist are două sensuri; sunt şi «adunaţi» adică culeşi din toate partidele, şi «adunâtori» adică oameni care se Îngrijesc de viitor (mare ilaritate). Mal sunt şi liberali: liberali cu banii, liberali cu munca, liberali cu sângele nostru. (Aplause). Dar au sosit şi timpurile grele; Agio a trecut de 15 0/0; şi poate cu timpul biletele Băncel vor ajunge ca asignatele care nu se mul numerau ci se cântăreau când vrea cine-va să cumpere cu ele. Muscali nu se mal aşteapta cu saci de ruble.Dard. I. Brătianu nu seduce. El zice: a! nu mă vreţi,dar eQ vă voesc pe voi, ca un alt Lapuşneanu. Şi pentru aceia cere bani, loveşte tot cei cade înainte, tutun, licenţe, sare, spirt, ţuieft. Pe acel ţăran pe care vărsa odată lacrimi mincinoase îl loveşte şi ca consumator şi ca producător. Isbeşte maieu seamă judeţele de munte ca al d-voastră în parte,care trăiai! din prune şi din Îngrăşatul rtmătonlor. Sciţi pentru ce toate astea ? Pentru că trebue să ia, ca să poată da. Aci oratorul citează câte-va esemplc de cumuluri scandaloase, resumfi discuţiu-nea de la Cameră tn care d l Costinescu însuşi mărturiseşte că miniştrii s'ail împotrivit la economii dar nici deputaţii n'aO stăruit prea mult, aduce aminte în line că acelaşi d. raportor a mărturisit tn public, că singurele economii ce s'ar fi pulul face ar II fost de «la material; iar de la personal'. n'a fost eu putinţă n birui împotrivirea administraţiunilor, rezemate pe şefii lor). Să vă traduc ed acest «jargon parlamentar:» Material va să zică, eonstruc-ţiunea şcolilor, pietrişul şoselelor, buna întreţinere a edificiurilor statului, a porturilor, a casă rin i lor, hrana soldaţilor, a şcolarilor etc. In sfârşit tot ce este folositor. De aci se poate reduce ! «Personal», va să zisă leafa şi diurna, aci este lucru sftnt! Nu se poale atinge! D-lor vedeţi ca citez din «Monitor». lată Colectivitatea zugrăvită de ea însuşi nu se poate mal bine ! Iată pentru ce au luptat, ad suferit, au muncit generaţiile trecute; iată pentru ce s’ail rostit Divanurile ad-hoc ; iată pentru ce s'a făcut Unirea, şi s’a jertfit vechi obiceiuri, scumpe suvenire, nobile suflete ; iată pentru ce s’a reslurnal domnia pământeană; iată pentru ce o conspiraţiune a isgonit pe primul prinţ al României Unite, Vodă Cuza, care pe lângă câte-va greşeli u făcut atâtea acte memorabile; iată pentru ce s'a adus un domn străin, vlăstar dintr o nobilă spiţă, pe care am vrut să’l sădim pe acest pământ; iată pentru ce s'au făcut o Constituţie liber votată, şiliber jurată şi făţiş călcată,iată pentru ce zece mii români ai! murit sub Plevna, unde albesc tn pământ strein oasele lor şi nici muma, nici sora nu poale să plângă şi să Iiigeuunclie pe ţarina depărtată unde au căzut (aplause). Toate astea pentru cad-nil cutare şi cutare pe care ti numiţi sa se resfeţe tn casteluri vechi sau tn palalurl noul. (A-plause). Et ne aQ dat independenţa şi regalitatea. Independenţa ne aQ dul'o evenimentele. Nu el aQ fost In consiliurile Ţarului rusesc când a trecut Dunărea şi Balcanii şi a mers lu.San Stefano de u dictat Turciei tratatul din care eşia, vrând nevrend, independenţa noastră. Independenţa au combâtut’o cu neruşinare în foi ie lor când nu credeau că soarta li va pune la putere, atunci când ea va eşi din evenimente neatârnate de voinţa lor. Dară tot ce s'a putut face pentru a ciunti şi a degrada acest dar, el l’au făcut— Vitejia ostaşilor noştri a Împodobit acest eveniment şi a făcut să se uite un moment nedibâcia şi nesucce-sul păcătoasei lor diplomaţii. Acum au găsit altă fanfaronadă pentru a ne lua văzul şi a ne orbi asupra sărăciei şi demoralisărel publice. Tariful autonom este la modă. Iata noua comedie care se joacă. Dară şi aceasta nu este de cât o vorbă lată destinata a înşela pe lesne crezători. Ce va s."- zică tarif autonom când suntem legaţi prin convenţiuni cu Rusia, cu Germania, cu Italia, cu Englitera, cu Belgia, cu Olanda, şi când negoţiâm convenţiuni cu Franţa şi cu Elveţia ? Dară na am certat cu Austria la care esporlam 70 milioane chiar tn 1884, şi la care mal nainte de ultimile călcări ale convenţiunnii esportam până Ia 100 milioane, când întregul nostru export nu se ridică la 200 milioane. Mare folos va resulta de aci. Fa care să lauda cu politica lor streina, n’au, putut obţine tn 1880 ceia ce noua ni s’a acordat, tn 1875 , fiind încă vasali,adică liberul import al cerealelor şi al vitelor. Va să zică cu toată regalitatea şi independenţa a dat îndărăt. Domnilornu insist. Se aşteptăm ; tn curând se vor vedea rodurile acestei politici economice. Dunărea rămâne deschisă judeţelor de la vale. Moldova de sus mal are portul Odes-sa. Dara România mică, dară judeţele de la murite al căror comerţ se făcea numai cu Austria, ce se vor face ? Iaca odată să lăsăm viitorul se răspunza. Dară pentru un moment ne mîngâiera cu tariful autonom, mare vorbă care ca toate vorbele nu însemnează nimic prin sine; căci un tarif autonom poate se fie săQ de liber schi ml» său de protec-ţiune, sau moderat sad exagerat, sad înţelept sad nebun, sau profitabil sad ruinător, şi tot tarif autonom se numeşte. Vorbe, vorbe şi iar vorbe (a-plause) Mult ne ad costisit, mult ne vor costisi încă. Dară d-lor, d. Brătianu ne-a dat «regalitatea. Dară cine înăuntru sad afara s'au opus. Ce dificultăţi, a biruit ? Dură putea să proclame şi Împărăţia! Insă eu zic că mal bine un principat integral şi bogat, de cit un regat trunchiat şi sărăcit. Regalitateaa fost urmată de pierderea Dunărei, de atâtea umilinţi, care ad fost Încoronate prin expulsarea a cinci Români după pământul românesc (a-plause). Cure a fost vina lor ? Ad visat un vis ! şi visul acela a fost destul esploatat de omul tocmai care trebuia să se arate fără milă pentru nişte tinere ilusii 1 O încruntare de sprinceană a guvernului uustro-ungar şi guvernul na-ţional-liberal a făcut ceia ce nu a tn- drăsnit nici un guvern prelins reacţionar !; Mi-aduc aminte cuvintele cucare acelaşi d. Brătianu infera guvernul conservator, fiind că nu permisese ca câţiva descreeraţi se insulle pe represen-tautul Germaftiiel, sacru prin caracterul său de ambusadur, daca nu prin puterea Împărăţiei ce o înfăţişa. Şi a-cest fapt pe care numai şapte interni de la Balamuc l’ar fi lăsat nepedepsit era exaltat de un om de stat ! Şi miniştrii care îi lmpedicase erau trataţi ca eşiţl din «praful cismelor consulului prusac.» Dară cel care Intre faptele lor de azi şi zisele de alta dată îşi permit asemenea contraziceri neruşinate, din ce no-roid ad eşit ! (aplause sgomoloase). Domnilor, zilele acestui guvern sunt numărate. Altul d. Lascar Caturgi, locotenent domnesc, care a guvernat aceasta ţară cinci ani cu deplină autoritate, care astâ-zl stă la moşie să’şi vază de gospodărie, căci nu şi-a agonisit vre un milion care să’î facă mişcările mal libere (Aplause repetate). Vă saluta Insă din depărtare.! Mal avem şi câte-va mari rătăcitoare cu noi: raci sub guvernul colectivi ţâţei nu maigăsesc asii nieftert, acestea sunt: onoarea, conştiinţa, libertatea !! Daţile un moment ospitalitatea (Aplause prelungite.) Aceşti oameni sunt trataţi de vagabonzi ! De cine! de colectivitate. Dară cine este această colectivitate ? Bătrânii/ nişte oameni morţi moraliceşte încă din timpul lui Vodă Slirbey, pe care numai un loan Brătianu era în stare să'I desgroape, şi să’l spo-iască ca acele morminte văruite de care ne vorbeşte Biblia (Aplause;. Tinerii ! toţi aceia care doresc gloria fără talent şi câştigul fără muncă (aplause) Şi a dat mâna cinismul bătrânesc cu tânerul scepticism; sunt demni unii de alţi. Istoria îl va numi renegaţi. Uni 'şi-au renegat partidul şi aţii 'şină renegat principiile, şi toţi şi-au renegat conştiinţa (aplause). V’am zis că nu le place se fie turburaţi. Masa este mare, masa este întinsă, dar pe dânsa este aşezat trupul României pe care 11 rod (aplause). Averea unora, munca celor-l'alţi, lacrimile femeilor , strigătele copiilor voştri, sunt pAnea lor de toate zilele (aplause repetate). (Aci (1. Al. Laliovari , adaogă că nu! place afirmări fără probe, tntr'un resumat puternic, arată finanţele d-lul rtrăliauu, a cărei administraţie o caracteriza ca nemărginită tn datorii risipitoare, tn cliel-lueli, năprasnică tn imposile, neruşinută In socoLell. Arată cum datoria moştenită lu 1875 era de 43 milioane anuităţi şi ustu-zl este tn bugetul din 1886 de 57 milioane,ceia ce dă nu spor de 13 milioane tn aparenţă. Fiind Insă că tn interval 5 milioane sai! stins fireşte, precum tributul, podurile de fier etc. sporul real este de 18 milioane. Acestea sunt numai anuităţile, căci capitalul contractat de d. J. firăLianu este de 455 milioane, ceia cc ar da o anuitate şi mal mare, dar nu este încă toată renta plasată căci s’au speriat şi hankcrll străini. Trecând apoi la «origina tntregel dalo-ril» arată că numai vre-o 5 milioane privesc guvernul Domnitorului Cuza, vre-o 7 milioane guvernul conservator,priimind ctiiar mincinoasele arătări ale comptabi-lităţcl brâlienoşll, şi 43 la 44 milioane a-nuităţl sunt contractate de guvernul Ltră-liapu tn 1867 si în actuala administraţie. Apoi oratorul arată lăcomia coleclivilăţet tn privinţa impositelor, timbru, patentele sporite; imposilul funciar sporit cu 5 0/0. Inlr’adevfcr zice d. Lahovari o zecime de percepţie, 2 pentru drumuri (care nu se fac) şi cel puţin 2 la judeţ şi la comună peste ce se plătea la 1875, luc «cinci-zccl mii» adică 500/o la totalitatea ilarei fon-ciere. Apoi trece Intr’o revistă repede ultimele imposile care aQ pus culmea acestui regim de jaf şi de risipă.) Şi cu toate astea, adaogă oratorul, el mint când zic că vre-odată au echilibrat vre-un budget. Mint camerei care se face eă'I crede, mint naţiunul care nu mat crede (aplause.) Ce este echilibru! întreabă oratorul? el este atins «când cheltuelile or- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA». 21 FORTUNE OU BOISGOBEV VELUULBÂSTRU (Urmare) — Hidalgo ? — Întrebă d. de Mal-verne. — Da ! da! acel spaniol care 'l-am primit luna trecuta. — A! 'ml aduc aminte. Are un nume bizar... grand corbeau sau du corbeau. — El se numeşte d. de Pancorbo şi se Intitulează marchis; dar mie îmi face efectul unul simplu aventurier. — Trebue sâ aflăm cine este, de unde vine.... el mi se pare a fost pre-sentat de doua rude ale sale care răspunde de onorabilitatea lui. — Şi cari nu ştia poate mal mult de cât noi asupra trecutului Iul. — Faptul este că în cluburi se admit foarte lesne streinii. Acesta de altmin-terea plăteşte cinstit şi delicat. Este foarte bine făcut şi, dupe câte am putut vedea,în acea seară când tu ’mî’l-ai ara-tat.este escelent în eserciţiul funcţiunilor de bancher de baccarat. El plăteşte şi mal cu seama încasează cu o graţie cu totul particulară. — A ! este foarte bun jucător. — Nu mă îndoiesc, mat cu seamă când câştigă tot dauna. Aş vrea sâ ’l văd perzând o mare sumă. — El bine ! n'aî de cât sâ joci, sâ ’I-o iei tu. — Tu uiţi câ n'am pus mâna pe cărţi de când sunt magistrat. Poziţia mea mă tmpedicâ de a o face. — Tocmai pentru aceasta, lu trebue să fii fericit la joc. — Cum sunt bărbaţii Înşelaţi — zise râzând judecătorul de instrucţie. lartă-mă scumpa mea Odette,—relua el, Indata ce văzu pe femeia sa că tn-crunteaza sprâncenile. — Mesaven-tura amicului nostru ’ml-a încurcat ideile. Dar ce af tu?.. Eşti bolnava? — Da... conversaţiunea d-v. ’ml-a cauzat o migrena şi simţ ca am trebuinţă de repaos. — Atunci noi n’avem alt-ceva mal bun de făcut de cât a te lăsa singură, pentru că fără voia noastra o să cădem iaraşl lr, alusiunl la nenorocita afacere a lui Jacques....pe urmă chiar mirosul tutunului nu poate de cât sâ mărească durerea ta de cap. Aşa dar, dacă tu ne permiţl, noi vom merge să fumăm afară. — Nu mă opun şi o să mă culc fără să te mal aştept'. Nu mai pot sta pe picioare. — Vrei ca să trec pe la doctorul Val-mont şi să ’ţl-l trimit. — Nu, dragă; e inutil. Dacă voifl a-dormi ’mî va trece şi mâine voiQ fi sănătoasă. Bunâ-seara domnilor,— zise doamna de Malverne lntinzând mâna dreaptă bărbatului său care o sărută şi stânga lui Saint-Briac care se mulţumi a o strânge. Şi ea îl lăsa singuri tn salon. —Cât de fragilă este o femeie ! — zise Malverne. — A mea este o sensitiva şi tocmai acum văd câ am făcut foarte răd că ’l-am vorbit de pericolul In care tu căzuseşi. Am făcut aceasta numai din dorinţa de a 'ţi justifica absenţa la de err. — Aşi fi putut inventa vre-o scuza. — Da, am făcut răO. Dar în sfârşit s'a făcut. Ai să ne fumăm ţigările în Champs-Elysăes. — Cum vrei, — zise cu resignaţie căpitanul. Malverne îl făcu să treacă prin grădină, deschise grilajul a cărei cheie o avea tn pozunar şi el n’avură de cât să treacă prin o aleie pentru a ajunge la Champs-Elys»es. Ef acum erad liberi de a reîncepe conversaţia întrerupta prin plecarea bruscă a d-nel de Malverne şi cu toate acestea tăceau. Ai fi putut zice câ el se simţead jenaţi şi se mulţumeau a privi în tăcere. Era pe la sfârşitul lui Aprilie, şi un timp superb. Crescuse deja fol pe arbori şi erad destui preumblatori pe asfalt şi băncile mai toate ocupate. Cel doi amici merserâ unul lângă altul câte-va minute fără a deschide gura şi el sosiră aproape de palatul Indus- triei când Hugues de Malverne — zise brusc tovarăşului său : — Tu trebue să te însori draga Jac-ques. — Sa mă ’nsor ! — repetă căpitanul cu totul uimit. — Şi pentru ce,mă rog? — El! pentru ce I pentru a evita pe viitor catastrofe ca cea de erl. — Le voiu evita, rămânând şi neînsurat. — AI ilusiunî. Cine a băut vamal bea. Tu vel reîncepe şi tnlr’o bună zi vel fi prins de soţ. Tu acum al scăpat lesne,dar nu ştii câtă greutate am avut a închide afacerea tn ceea ce te priveşte. lata-mă angajat cu onoarea pentru a găsi pe veritabilul asasin şi dacă nu voia reuşi nu ’mi va mal rămâne de cât a 'ml da demisiunea. Şi pe urma, să vorbim între nji, n'aî (1 tu de o sută de ori mal fericit de cât acum daca te vel căsători cu o femeie ca Odette ? — Da, de sigur, — respunse Saint- Briac, privind pe furiş fisionomia amicului său ; — dar este imposibil.. — Altă-dala numai de la tine depindea aaceasta ; tu o cunoşteai Înainte de a se mărita şi eu mă mir cum tu n’aî cerut’o de ntvastâ, pentru că în a-cel timp purtai încă epolette şi tatal săd, bătrânul general de Bensserade, avea o mare slăbiciune pentru militari. Tu nu ’ţi-ai presentat cererile, eu am fost agreat şi pentru aceasta în toate zilele mă fericesc. Dar In sfârşit, nu e numai ea In lume, şi dacă vei voi ţi se va găsi una asemenea. Odette chiar se va însărcina cu aceasta. — Nu cred ; — murmură căpitanul — VoeştI ca sâ 'i vorbesc. —Dupe ce ’i-ai spus că am o amantă! Tu nu te gândeşti dragă llugues. — Se sub-înţelege câ tu vel renunţa mal Intâiu la aceasta legătură care va sfârşi prin a ’ţî rupe gâtul. — El bine! când void fi liber, vom vedea.... Dar, pentru moment te rog nu risca un demers care va supăra pe soţia ta. Ea va crede că eu te-am autorizat şi ca am inlenţiunea de a râde de dânsa. — Nici odată ! Văd că tu nu ştii ce va să zică încrederea Intre doi soţi cari se iubesc. Este absolută. Odette nici odată nu s’a Îndoit despre mine, şi eu asemenea nici odată despre Odette. Tu, care eşti ce! mal bun prieten al med, dacă al veni şi ’ml-ai spune că ea mă înşeală.... a te jura pe onoare..eu nu te-aş crede. — Eu ! — strigă Saint-Briac. — Iată o stranie închipuire ! în adevăr dupe această nenorocită afacere,le-ai schimbat cu desăvârşire. Pari ca al plăcerea de a supăra pe toţi acei cari te iubesc. (Va urma) www.dacoromanica.ro F.POCA — 5 IUNIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tlraşrîn 4,300 «le Toi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî si rcclnmc pc pagina 111 linia 2 Ici! Paharul de amărăciune cu care adapă tara a dat pe din afară ! Destul ! Prea mult. O seînteie a sguduit (ara de la Verciorova la Iţeam. Curentul mâniei populare se mişcă încet, dară o dală pornii nimic nu'l mai întoarce. Aşa valurile Dunărei nu se opresc de cât la mare, aşa şi mânia d-voastră va tir! calntr'un torent puternic, va spăla, va Îneca toate ruşinele acestui nefast guvern (aplause de mal multe ori repetate). DEPESITELEGRAFICE F.ondrn, 15 Iunie. —Anglia voeşte să’şl retragă trupele din Egyptul de sus, din causa Poalelor şi a marilor călduri, dur a trebuit să renunţe la a-ceasta când a fost Înştiinţată că insurgenţii Sudanului Înaintează In aceste părţi. Uimirii iu Iunie. —Rămăşiţele Regelui urmate de trei trăsuri cu preoţi şi escortate de un detaşament de cavalerie, au fost transportate de la Berg la Munich. Ele au fost depuse la palat la ora unti de demineaţâ. INFORMAŢIUN I D. Leon Negruzzi deputat şi primar al Iaşilor a fost primit de lloge. Acum un an când cu călătoria regelui la Iaşi M, S. zisese d—lui Negruzzi că i se parc că popularitatea d-lui Urâtianu a scăzut. La aceasta primarul laşilor ar fi respuns, că «nu este om mal impopular în ţară de cald. Brâtianu. Aflăm că 1 ii întrevederea aceasta M. S. a zis d-lui Negruzzi că u avut dreptate acum un un când a zis că d. Brâtianu e impopular şi regele a lăsat se se înţeleagă că nu mal merge cu d. Brâtianu. X Dupe cât aflăm instrucţiunile ce a primit D. de Coutouly de !a guvernul seu nu sunt de natură a lace uşoară înţelegerea cu guvernul,fran-ces în ccstiunea eonven ţiunii de comerţ. D. de Freycinet ar fi declarat d-lui Alexandri că nici un guvern fances nu va primi ca Franţa se fie nlt-fel tratată ca cele-lalte ţâri, cum este de pildă Germania. X 0 comisiune compusă din d-nii Sergiu, Vlădescu. N. Manolescu şi alţii, lucrează din răsputeri pentru a găsi ceva greşeli în administraţia d-lui Fleva pe când era primar. Foarte bine; dar cum rămâne cu comisiunea instituită de acum trei ani pentru a lua socotelile d-lui Cariagdi-Sergiu în afacerea cana-lisărei oraşului, şi care până în ziua de astă-zi n’a mai dat semne do viaţa ! X Eri camera n’a ţinut şedinţă de oare-ce până la 3 ore şi jumătate nu s a putut complecta. D. N. Fleva arată prin culoare, un revolver ce poartă acuma cu d-sa. X In pivniţele casei ce se dărâmă în strada Doamei peste drum de poştă, s au găsit} nişte suterane vechi , una mergând pe sub stradă diri-gindu-se spre poştă, iar alta pe sub biserica sf. Nicolae spre Lipscani. Nu ştim încă cu ce comunică acele suterane si până unde merg. Pe zidurile pivniţi se găsesc zugrăviţi sfinţi.cari trebue se dateze de mult de oăre-ce sunt aproape şlerşi. X Citim In Românul : După cum săştie Austro Ungaria a denunţat tariful unionist privitor la comunicaţiunea directă şi trnnsit cu România. Din acest incident între direcţiunea căilor ferate germane şi direcţiunea căilor ferate austro-ungare se iscase oare-cari neînţelegere în privinţa termenului, când are se es-pire tariful unionist. Acum s’u convenit ca termenul de espirare şefie la 1 Noembre. X Prefectul de Poliţie al laşului a sosit In capitală pentru a primi ordine relative la întrunirea oposiţiî. X La 5 Iunie va veni înaintea Curţi cu juri procesul celor o sergenţi comunali care în prinderea unei contrabande a vestitului Tolve, au împuşcat un contrabandist. x Erl tribunele camerii erai) înţesate cu agenţi poliţieneşti. Aflăm că între alţii d. Moruzi desemnase pe un bătăuş pentru ca, a-tuncl când d. Dim. Ionescu va pronunţa numele d-lui Frunzescu, în interpelarea sa, se strige din tribuna : «Eu Fam bătut pentru că m’a insultat.» CRONICA LUPUL PREFECT Lumina ne vine astă-zi de la Galaţi! Acolo domneşte un prefect isteţ pe care laurii culeşi de colegii săi din Tecuci şi din Telorroan nu'l lasă să doarmă. Imitatorul Kiriţopulilor şi al Anasta-siştilor să gândea de mult la ceva care să’l facă nemuritor. Nu'l era destul numele său istoric de l.upu. Căci trebue să ştiţi că prefectul nostru să chiamă Litpu, descendent direct al fraţilor romani Romulus şi Remus cari, precum povesteşte istoria, au fost lăptaţi de o lupoaică. Sângele de lup supt din ţîţa lupoaicei rornsne mergând Încă în vinele prefectului, i'a dat un avânt Îngrozitor spre fapte măreţe, demne de strămoşii săi quadrupezl. El şl-a zis : Când cine-va poartă un nume istoriţ, nu poate rămâne un prefect ordinar, un biurocrat de talia colegilor săi. Nu IEI trebue să facă ca lumea să vorbească de dânsul. Lupul gâlăţean chiamă dar pe credinciosul să.Q poliţai (un Moruzi de a doua mâna) şi ’I ţine cuvântarea următoare : Pustia draga! Văd cu mâhnire că eşti egoist ca ruda ta de la direcţiunea generală a poştelor din Bucureşti. Nu te gândeşti de cât la tine. Nu merge ast-fel ! Trebue să facem ceva pentru ca opo-siţiasă se cutremure, să’f arătăm ca aci nu'l ca la Botoşani, la Turnu-Seve-rin, Buzău şi în alte orăşele. Să afle că în Galaţi este un profect ca mine şi un poliţaiu ca tine. Pustia. Bine cocoane Lupul Sărut mâinile ! Dar ce să facem? Prefectul. Să te duci să răspândeşti In oraş sgomolul că voiu II permutat la Brăila. Pustia. Nu Înţeleg! Prefectul. Prost mal eşti! Să mai zici ca Curtea de Focşani nu va mai fi transferată la Galaţi. Pustia. Ş'apoi I Prefectul. Dute de fă ce ’ţl-am spus ? A doua zi tot oraşul nu vorbea de cât de permutarea prefectului şi de ne-transferarea Curţeî. Poliţaiul veni la prefect: Pustia. Am făcut ce ’ml-aţl poruncit, d-le prefect. Prefectul. Bine! Acum dute la tipografie şi pune să se imprime comunicatul următor : ROMANIA POLITIA URBEI GALAŢI A N U N C I U Vâijend ci indivizii ce pururea aă căutat prin ţoale mijloacele a turbura liniştea .orăşenilor gâlâţcnl, spre a atrage profite In folosul lor contra interesului general al acestui frumos oraş,şi pentrua aducedis-cordine intre guvernul centralşi interesele acestui judeţ (!!) folosindu-se de absenţa capului judeţului, afl înveninat fel de fel de neadevăruri neruşinate,spunând că consiliul comunal urma a se disolva In urma cererel ce ar 11 făcut d. prefect al acestui judeţ d-lul ministru de interne şi că d. prefect actual urma să fie transferat la Brăila asemenea că Curtea de apel nu va mal urma se lie strămutată din Focşani aicea. Sub-scrisul.faţă cu purul adevăr şi pentru liniştea cetăţenilor,desminle această invenţiune care n'au pulul trece de cât prin capul acelora ce caută a pescui in apa tulbure văzând că afi trecut timpul gheşeflulul şi a imorali «ţilor. Cu aceasta oaisiune,sub s-rteul aduce 'a cunoştinţa generală că guvernul central ţinând compt de cerer i-' lâcute de orăşenii Gălăţem In toamna !recută,cu ocas:a venirel M. S. iu acest or;»;, uO căutat roae<* panpreşcdenlul să'şi ia locul săli aplauda cu foc. Culuiielu Bibescu. dr. Severin etc.) D. dr. Severin acuza opoziţia că afara că combate toate legile apoi mal întrebuinţează şi cuvinte ireverenţioase la adresa majorităţei. D. Severin după ce vorbeşte şi de incidentul cu d-nil Lâ-ţescu şi Beizadeaua citeşte o moţiune de Încredere, prin care st* roagă pan-prezedentul să vie la locul său D.Lăţescu cerecuvlntu. Sgnmot <1. Bibescu nu vrea s*Vi dea cuvlntu, d-nil Arapu, Pruneu, etc. cere cuvlntu In cestie de regulament, sgo mol, cuvîntul nu lise dă, se pune la vot moţiunea şi negreşit mare majori-ate o prim eşte. I). Lăţescu ia cuvlntu şi declară câ nu ţine cont de acest vot căci opinia publică 'I va spăla, căci este văzut In ce mod el a fost dat apoi mal declară că n a atacat majoritatea ci pe Biuroti, care In multe ocazii aplica regula-mcnlu după voinţa. Incidentul se închide. D. Nanu da cetire proiectului de lege relativ la vacanţele curţeî de Casaţie. După ce d. Slâtescu dă oare cari lămuriri legea se votează. Se aprobă compturile Senatului pe lunile Ianuarie—Apriliel 188G. D. Slâtescu cere ca Joi să se pue la ordinea zilei cartea a doua a codice-lui de comerţ. La orele 4 trece In secţii. Heporfer. ŞTIRI MĂRUNTE In postul de Inspector al şcoalelor creat prin budgetul anului curent, aflăm câ va fi numit d. Ştefan Mihâileşcu, actual şef divisil agricole de la Ministerul Dome-nielor. « Curtea de apel a deposedat Academia română de averea ce le fusese legată de doctorul Obedinaru. D. Ministru al instrucţiunel publice aie Insă, se zice de gând să intervină şi să stăruiască pe cât o putea pentru ca să ră- mie acea sumă Academiei. • * Rugăm pe egoistul d. colonel Pastia a răspunde următoarei întrebări ce primim de la Focşani: Roy a mi respunde cum se ve trimit foii" rentase fiind ca la posta din Focsani nu primeşte de cât a I t/2 bani de foaie iar nu ea imprimate fara valoare precum notate In compt. St. Vasiliu Ca să’l uşurăm cercetările d-lul Pastia 'l spunem, că este vorba de foile remase nevândute ta luua Mal din ziarul nostru, şi pe care le am cerut ca să ni le trimită ca imprimate, deoarc-ce noi la espediare am plătit taxa de t 1/2 bani de foae. * • * Azi dimineaţă s’a ţinut un consilia de miniştrii la palat. A fost vorba de şedinţa de azi de la Cameră. * • • Aflăm că ieri au fost opriţi de politie la bariera Moşilor mal mulţi ţărani ce veneau să se plângă la ministerul domenic-lor şi la d. preşedinte al consiliului să se plângă câ nu li s'afi dat pământuri. • • • Politia a descoperit In Strada Şerban-Vodă No. 121 cadavrul unul ungur anume Ianoş. Cadavrul s'a transportat la spitalul Brâncovenesc unde d. br. Alexia nu este Inărcinal a verifica moartea. Azi d. General Creţeariu, inspectorul cavaleriei, a inspectat regimentul 3 de Călăraşi ; mâine va termina inspecţia. Suntem informat! că până acum a rămas pe dpplin mulţumit. Aflăm că retragerea d-lui Moruzi din capul prcfccturei e hotărâtă. Se caută numai un mijloc care se permită o retragere onorabilă (prefectului de poliţie. m Luni s’a serbat aniversarea socie-tâţei meseriaşilor, D. general Florescu a presidat acea serbare şi a pronunţat un discurs înainte de a împărţi premiurile. D. Fleva intr’un discurs foarte a-plaudat a atacat pe guvern. D Paladi a rostit asemenea un discurs în care a zis între altele că meseriaşii au de datorie nu numai d’a zidi, dar ancă d’a dărâma. D. Ioan Gâmpineanu fusese acum câte-va zile chemat prin depeşe în Bucureşti,'pentru a se hotărî intrarea sa In Minister. Astă-zi este sigur că d-sa nu va intra în cabinet şi aceasta din causa sănătăţii sale. D. Câmpineanu a închiriat o villă la Predeal unde va petrece toată vara. Comitetul delegaţilor Camerii s’a întrunit eri în biurourile Camerii pentru a discuta legea instrucţiunel publice. Sesiunea camerilor se va sfârşi i-revoeabil In 10 Iunie, afara numai dacă s’ar presinta eonvenţiunea cu Franţa, lucru care nu e de loc probabil. m Un cuvânt ce l'am auzit la Cameră când cu di-scuţiunea convenţiunii de comerţ cu Elveţia. Un deputat Întreba pe colegii sel ce are Conu Mihalache de nu vrea cu nicl-un preţ convenţia cu Elveţia. Vorba francesului, replică un alt deputat: Pas d’argetit, pas de suisse. IULFTI\ FBATOAR Bucureşti, 3 Iunie. Valorile cad In mod simţitor mal cu seamă Băncile naţionale cari Încheia 1005 pe bani gata. Agio se urcă la 14.82. Schimbul c mal scump. Cek Berlin face 124.55. In fondurile de stat nu s’a Încheiat nici o afacere. Liquidarea a început şi se va termina foarte repede din causa că operaţiunile au fost foarte reslrlnse In cursul lunel. In ori ce cas situaţiunea nu pare de loc mulţamitoare. Cota de azi înregistrează : Daciele la 2G2, Gonslrucţiunile i50 şi Băncile 1005. Tendinţa slabă. SÎAIIIMTIL MIMUL de la Balt-atesti (jud. Neumtu). Din analisele cuantilalive şi cualitalive, precum şi din experienţa celor mal însemnaţi medici din ţară, resultâ, câ: Apele Minerale Chloruro-Sodice-Bromurale de la balţâţeşll sunt cele mal concentrate şi mineralisato din toata Kuropu, prin urmare, sunt singurul mijloc de tămăduire a tuturor formelor >cropbuioase învechite şi grave, conLra Rachilismulul şi a slâbi-ciunel generale a copiilor. Boalele cronice de femei (infiamaţiile, lnvârloşelile, scurgerile, ulcerele, tumorile malcel şi a ovarelor care au resistat ori cârul Iralament, dupâ o cura sistematica, se tamâduesc şi se re9olvâ radical; precum şi limfatismul şi sterilitatea ce le Însoţesc. ltheumalismele cronice la oase şi Încheieturi sunt vindicate tu tr’uu timp foarte scurt. Isvorul «Cuza Vodă» este purgalivul cel mal plăcut şi mal eficace, Iii acelaş timp este un solvent şi un diuretic foarte puternic prin consecinţe, recomandai special contraconstipaliilor celor mal rebele, şi a tuturor hoaţelor cronice a stomahu-lui, maţelor, ficatului, renunchitor şi be-şicel, opreşte Ingrăşarea peste măsură şi disposiţiile la Apoplexie. Otelurile şi Vilele sunt situate tntr’un enorm parc de brazi posedând tot confortul dorit. Restaurantele sunt In cele mal bune condiţiunl cu abonament şi la discreţiune* Sala de cură, Cazino etc. I’osiţiunea foarte frumoasă şi preumblările In munte variate. In timpul sezonului este poştă, telegraf, medici, pharmacie,muzică, baluri şi toate distracţiunele. Pentru anul acesta saQ mal clădit un o- tel elegant. Sezonul tncepe la 25 Mal. Drumul de fer până la gara PeaLra safi Paşcani unde se găsesc deligenţeşi birjl In permanenţă. Pentru angajări de camere şi alte Informaţii a se adresa sub-scmuatului la Peatra saCi Bâlţâţcştl. l)r. Cantcmir. ? NB. Pentru comande de sare purgativă sau sare de bai a se adresa la pharmacia «Vorel» In Peatra si la toate phannaciile principale din ţară. A\L\CIU IMPORTANT Renumitele băl de la Lacul-Săral judeţul Brăila, anul acesta apa fiind âbon-denlâ. Recomand onor. public hotel de Bulevard, compus din 40 camere. Case cu un elagio şi douC, solide şi sănătoase, având faţada spre câmp, posiţie frumoasă, ca-merile bine mobilate şi curate, preţurile moderate, serviciul onest şi prompt. In acest hotel este şi restaurant cu mâncările cele mal alese, preţurile moderate. Sper că onor public va fi deplin satisfăcut. Sunt tn stare a priimi pasageri cu tn-cepere de la 15 MaiQ a. c. CONSTATIN POPESCU, librar Brăila, strada Regală, sau ia hotel de Bulevard ^acul Sărat. EXP0SITIA AMAN ESTE DESCHISA IN TOATE ZILELE de la 10 ore d. — 6 ore seara Str, Clementei Xo O. www.dacoromanica.ro FPOGA — 5 IUNIE CASA DE SCHIMB J. M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27- C II II s II L II U C U II E S C I 3 Iunie 1886 ăVt Rente amortizabilă . . . ST. 3/4 i 5-X Renta perpetua .... 921iî •?*, Oblig, de stat *73 4 <îT„ Obbg. de st. dninau defer 7% Scis. Tune. rurale. . . . tor,.’! 4 5% Seria, furie, rurale . . . *31 2 7 X. Scris func. urbane . . . 1021 4 8% Sens Cline, urbane . . . 941 4 5% Scris. func. rurale . . . 8fd 4 &'Ki împrumutul minunat . . 73 Oblig.Casei pens. .lei 10 dob.l 243 împrumutul eu premie . . . 33 Acţiuni băncel nation . . . 1025 Acţiuni «Dacia-Romania » . . 270 » Naţională 220 » Credit mobiliar . . . • Constructiuni. . . . 185 » Fabrica de hârtie . . Argint contra aur 44.40 Bilete de Bancă contra aur. . 14.40 Fiorin ausatriacl 2.02 CURSUL BIX VIENA Napoleonul 10.01 Ducatul * uf Rose otomane iii ?»n Rubla hârtie 123 CURSUL DIX III IM.IX Renta Amort Oppenheim. ... .... 109.50 Obligaţiuni noul G% O. F. R. 107.30 a » 5% j» w » 102.40 Rubla hârtie 199.40 CURSUL I»E PARIS Renta Română 93.25 Lose otomana 37.25 Schimb Paris 3 luni » la vedere 1001/2 Londra 3 luni » la vedere 25.50 Berlin 8 luni 1.241 2 Viena la vedere anv,rAT tlin causa arendării pro-UliilOllllEi prietăţil, se vănd, 0 lo-ctimobilă 10 cal putere şi o maşină de treierat din fabrica Raoison sistemul cel mal perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea PăşcanI judeţul Ilfov, adrestndns * la d. E. Reimer administratorul. fie-ca re poate cu 50 de franci agonisi in Irci luni iOOO de franci, llnpil cerere trimitem la top gratis şi franco explitiuncu. Seriţl româneşte Îs rue de la Itochefuu-cnuld. "La Rente.>. maison de banque. Paris. K. A. PAPABAT AVOCAT Str. biserica Icni Xo. 8 bis. J D. R. RCSETTl AVOCAT Strada Romana Xo. îl. l'l IIARF, RAHAT I.oeoniobllc* şi Italose, llnsiiu' do Secerai, etc. M. LEYENDECK1IR STRADA CASARNEI 63 (DEALU SPIREA) Rl? IvnimilT cliiardeacumcasad-lui llr. MUimilI V. HiotldinStr. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Proprietar in toate zilele de Iu orele 8 de diminâţă până Ia cinej (5) seară. Asemenea şi dea-rendat de la St. Glieorglie viilor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte. DE VENZVRE Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie .‘17 metri, pre strada Crinului 40 metrişi adâncime de ii metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucesou, str. Clemenţi No. 2. 0 ) I Absolventă a cur-{ { sulul secundar şi având "Diploma de maturitate», să oferă a dalcecţiunt, tn vre-o familie penLru cursul primar saU secundar. In special pentru limba frnnce.să, matematici şi ştiinţele flfdco-naturale. A se adresa la rcdacţiunL ALECU A. BALS AVOCAT Strada. Dreapta No. 24 PRIMUL BIROU DE PLASEIYiENT Concesionat de guvern pentru institutoare, guvernante bone pentru copil şi cameriste alese. Pepnsiune cu preţuri moderate pentru doamne ce doresc a dobândi ocupa ţiune. ADrxnr.in t: \\i» \u institutoare diplomata Calea Victorii 72. :tn lata Palatului. A VIS IMPORTANT Sub-semnat a ani rcprcimurea llofciulei Fraţii .Sima 11 b e ll«>- tclnloi Concordia de la Bralia Lac' -Serat, are oţipare a aduce ia cimuşUnta Onor. public, ţii tn special lk Visilatori ăl băilor, c am urungial. HOTEL CONCORDIA cu un restaurant frnnccs, camere mobilat' i cu preţurile cete vioi moderate. BRAILA Este reparat, din nou aranjat şi elegant mobilat. Fiind că naxn cruţat nici un sa cri Ucid pentru a satisface pe onor. publievisitatbr şi de acu ia rog a li onorat de o numeroasă clientelă. Promtitudinea Serviciului şi modera-ţiunea preţului o garantez. CU DISTINSA STIMA II.UilA BL Al SIMI BRAILA-LACULSERAT CROITORIA I. SINGER S'a motat din Calea Victoriei, rasa Papa In Palatul Eforiei spitalelor. Bulevardul ElisabUa Sperăm că vom li onoraţi cu aceiaşi încredere ca până acum şi pentru nare putem asigura pe onor. noastră Clientelă că ne vom da toate silinţele de a o servi ca si tn trecut. Cu stimă ■ FI’CHS rt PniSU\(fF.R AVICULTORUL LUCESCO BUCUREŞTI, STRADA II IUNIE N". It-M* FILARET' Rocoinnnihi mn&;asimil seu