ANUL I No. 157.
ANTEIA EDITIUNE
DUMINECĂ 1 IUNIE 1886
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In ţdrft 1 an 40 iei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei tn străinătate 1 an 50 lei, 6 luul 25 lei
R E I) ACŢI A
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL
APARE IN TOATE ZILELE
N. Gr. FILIPESC U
Proprietar
A N U N C I U R I:
inunciuri |»e pagina a patru linia 30 hani, «mini'iun şi reclame pe pag. IU - lei Îmi*.
administraţia
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL
ST\1SK\ DE \ST\-ZI
RENTA ROMANA
Ce ponte se mai spună lumea cea-laltă, când politia este zugrăvită In acest mod şi când Miniştrii lasă deplină putere căpeteniei sale? «Eu am rămas ingrijat, conchidea d. Fleva, find-câ nu pori nici ceasornic,
JOS BR ATI A NU !
DOMNU MORUZI CEASORNICARUL
HAIDUCUL DARIE SI MOS MATEI BERCHESANUL
nici revolver!»
Ea'ă unde ne-a adus purtarea neoneslă a colectiviştilor şi dorinţa nesăţioasă a d-luî Brătiann de a se menţinea cu ori-ce preţ la putere. Aceia ce se Întâmplă cu poliţia, se petrece pretutindeni, căci acelaşi sistem de exploatarea avereî publice şi de neimplinirea datoriei Înfloreşte sub administraţiunea «marelui pa-
VELUL ALBASTRU
STAREA DE ASTA-ZI
Zilele acestea au fost bogate In evenimente, cari dovedesc şi pentru cei mai îndărătnici starea de decădere morală la care au ajuns colectiviştii. Ei sunt exasperaţi, căci văd că le scapă din mâini beneficiile ce realisau tn socoteala bugetului, şi, ca nişte furioşi se reped cu îndârjire asupra oposiţiunet care tinde a-I alunga din capul afacerilor. Pe stradă, In autorităţi, chiar In Parlament, ori-unde te întâlneşti cu dânşii, ei nu mal păstrează nici o me-sură şi visează tot la disposiţiuni extraordinare şi de rigoare, doar-doir vor putea se mal păstreze putem cât va timp. Au dreptate nenorociţii, din punctul lor de vedere; ci au considerut tot-d’auna averta publică ca averea lor proprie şi prin urmare le vine greu a se d«s-părţi de foloasele ce le ocroteşte, ci atâta profusiune, d. Brâtianu
Guvernul Insu-şi dă această not ridicată. Poliţia bale lumea pe stn-de, Procurorii sunt chemaţi In zidar pentru a constata faptele, i miniştrii declară că nu au nici o c-noştinţădesprecele petrecute şi nu iu nici o măsură, pentru ocrotirea cet-ţenilor. Ba încă toţi la un loc ameni-ţa cu măsuri escepţionale pe acei cari îndrăsnesc a le sta In potrivi «Daca oposiţiunea, zicea d. mini» tru al justiţiei In şedinţa Gumer< de eri, nu se va astimpâra, utwu va perde dreptul la protecţiunea i gilor !»
Poliţia, In purtarea ei jneoraeuoi să, a primit negreşit ordinele cuve nite de la d. Brâtianu. Ea ’şi bat joc de lume, şi In loc se vază de s guranţa publică, 'şt perde tot timpi spionând şi Înscenând scandale n< demne de timpul tn care trăim.
Unde vom ajunge pe calea api cată? Lumea este lngrijatâ şi c drept cuvânt. Cetăţenii nu mal sui siguri de averea şi chiar de viai lor. Şi cum ar putea fi alt-fel cân siguranţa publică este încredinţai unor agenţi ca aceia cari constituei poliţia astă-zi? Nu-i caracterisăi noi, ci faptele lor vorbesc, amic de ieri li depingtn aşa mod că n nu mal avem de udâogat nimic Eutâ, într’adevăr, cuin'se exprim In şedinţa de ieri d. N. Fleva, de gustat de mişeliele ce se .petrec s> guvernul de astă-zi :
«Daca m am retras do la Priu-rie, am fâcut'o fiind-că la poliţice numesc lu slujbe toţi boţii 1» -plause)
«Domnilor, toţi funcţionarii <e cari ’i dam afară do la Primărie a hoţi, In loc ca se fie trăm.şî la jş-cărie, erau numiţi funcţionari o-liţieneştî. Vt pot cita o milţimede exemple de felul acesta1» (Mareo-jaot. Aplause sgomotoase.
triot».
Intr’o asempnoa stare de putreziciune, un lucru de sigur surprinde la prima vedere; neruşinarea colectiviştilor de a se agăţa cu ori-ce preţ de putere şi tndrăsneala cu care dânşii voesc se se supună la revendicările legitime ale ţârei. Lucru este Insă firesc din partea lor: numai oamenii oneşti au scrupule ; şi apoi ei au comptal prea mult pe indiferenţa şi bunătatea lumei. Violenţa la dânşii oste un mijloc de a’şi ascunde slăbiciunea; dar lumea a învăţat se’i cunoască şi ’i cântăreşte dupe cum se cuvine. Pe noi nu ne supără măsurile de rigoare ce plă-nuesc, ele vor precipita căderea lor, i fiind cele din urmă spasme ale unor isterici.
V.
Paris, 11 Iunie. — După uii discurs al d-lul de Freycinet, Camera a adoptat cu o majoritate de 80 de voturi, proeclul cabinetului, făcând obligatorie txpulsarea pretendenţilor direcţi, şi lăsând facultativa expulsarea celor l'alţi prinţi.
Roma, 11 Iunie.—Camera a ales pe d. Biancheri preşedinte prin -421 voturi din 447 votanţi.
Palermo, li Iunie. — 80 do uvrieri lucrând într’o exploataţiune de sulf, Intre Naro şi Campobello (provincia Girgenti) au fost îngropaţi. Nu s'a putut scoale de cât 14 dintre ei, unul din aceşti lucrători, a murit. Mina de pucioasă e In foc, cea ce face scăparea foarte grea.
\ lena, li Iunie. — Camera a adoptat Intr'un mod definitiv continuarea liniei drumului de fer de la Melkovicl-Mostar la Serajewo.
A mat hotarit începerea discuţ.unii pe articole a tarifului vamal, apoi s'a a-mânat până Mercur!.
Pesta. 11 Iunie.—Camera a adoptat In a doua lectură proectul tarifului va-mal.ast-fel cum ajfost presintat de guvern.
A mai adoptat proeclul de libera importare a meiului şi a porumbului din Bulgaria şi Serbia şi a aprobat conti-continuarea drumului de fer de lu Mel-kovici la Serajewo.
Mâine, a treia citire a acestui proect de lege.
RENTA ROMANA
Am publicat eri la informaţii, o notiţă apărută tn Noua Presă Liberă de la 9 Iunie 1880, In care se arată că de la 1881 până azi, guvernul român a auto-torisat emisiunea de peste 455 milioane rentă amorlisabilă.
Cu să ne facem o ideâ esactă de ce însemnează o asemenea ţifră, să o comparăm cu bugelu ordinar al statului.
In termen mijlociu bugetul ordinar se compune la Încasări, cu toate creşterile aplicate la imposile,de vr’o 100 milioane. Restul budgetului până la 120, 125 sad 180 milioane, cât sunt evaluările, se compune din venituri extraordinare, venzari de bunuri, împrumuturi cu renta şi aşa mai departe.
Prin urmare, fără discuţie sau teamă de contestaţiune, putem lua ţifra de 100 milioane ca venit anual bugetar curat.
In 5 ani, s'a încasat aşa dar 500 milioane.
Luând suma emisiune! de renta ară-tatăde Noua-Presă-Liberă drept esactă, şi ndăogând In dânsa numai cele 30 milioane din conversia ruralelor, compunem ţifra de 491 milioane. La aceasta ţil'ră adiţionând şi cele 27 milioane, în 0 0/0 de stat, emise cu ocasia răscumpărării căilor ferate, compunem o primă sumă a împrumuturilor de la 1881 de lei .5/ 8 milioane, care după calculele noastre e mult inferioară realităţii.
Cu alte cuvinte, la500 milioane venituri ordinare, corespunde împrumutul de A1S miloune,adică la un venit de 1 100 corespunde un împrumut de 103.0 !
Iată administraţia financiară, pe care ziarul italian Diritto o da mal deună-zi de esemplu.
Cum se poate cabla,, gestiunea unui părinte de familie care având venit de 10.000 lei anual, sc mai Împrumuta şi cu uiţi 10.000 lei, şi ’i cheltueşte şi pe unii şi pe alţii?
Cel puţin neînţeleapta.
Atât nu e de ajuns Insă. Un particular 'şi da seama numai Tamilii lui de gestiunea sea şi, ori-cum ar fi, răul e relativ.—Nu e tot ast-fel şi cu statul, unde răul produs devine general şi absolut.
Dar nu e numai atât. Particularul se împrumuta poale pentru a scăpa de alte dutorii. Stalul se Împrumută spre a aduce servicii contribuabilor, pe cari mijloacele ordinare nu’i permite a le aduce de-odală.
In asemenea caz, naşte Întrebarea de a se şti cari sunt serviciele represin-tate prin emisiunea colosală de 618 milioane de renta?
lutr'o ţara eminamente agricola ca a noastră, aceste servicii nu se pot traduce de cât In uo spor adus forţelor productive ale (crii.
Cine şi ce ne poate autoriza a zice ca avuţia ţării s'a mărit?
La noi această avuţie ar consta In regularea cursului rlurilor; In facere de canale tn dreapta şi stânga acestor ape, spre a uda holdele ţăranilor şi a’l pune In posiţiune du a nu aştepta numai de la cer scăparea lor ; In căi de comunicaţie practice şi bine Întreţinute şi aşa mai departe.
Nici o centimă din cele 518 milioane nu a servit la aceasta.
Renta română s’a cheltuit tot aşa de repede cum s'a emis, fura rost, faia control şi fara foioase pentru contribuabili şi tn special pentru agricultori.
JOS BRATIANU!
Banda colectiviştilor guvernă ţara de zece ani fără absolut nici o putere morală. Ea se menţine numai prin voinţa domnului Bisn.ark ale căruia ordine sa esecută cu o supunere militărească de Capul Bandei care este domnul I. G. Brâtianu.— Mijloacele Întrebuinţate sunt con-rupţiunea, intriga, abusul, amăgirea, ameninţarea, bătaia şi chiar infamia. — Scopul este cum România să ajungă să contribue mal mult la întărirea, mărirea, şi prospe-rarea Imperiului german. — Pentru a ajunge la aceasta domnul Bis-mark, după zece ani de încercări, n'a putut găsi un altul mai fidel şi mai destoinic care se’i serve de instrument de cit pe domnul I. C. Brâtianu. — Aceasta ne o dovedeşte faptele împlinite din care amintim câte-va :
lu anul 1880, lu aparenţă pentru a ne scăpa de streinii slăpini în ţara noastră, in realitate insă pentru a plătiGermanilor cu 66 acţiunile care se vindea pe 30, s’a făcut rescum-părarea căilor ferate în paguba ţârii şi in profilul Germanii, de oare ce
noi le am plătit îndoit valoarea lor reală.
In anul 1881, sub pretext de a se converti Împrumutul domeniul şi a se plăti o inventată datorie flotantă a trecutului, c irc în realitate nu exista, s’a făcut împrumutul de 152 milioane prin emitere de rentă, vlndulă tot Germanilor chilipir.
De atunci guvernul se împrumută de la Germani, fără a mai publica socoteli, in fie care an câte (50) cinci-zeci milioane lei aur, In aparentă pentru fericirea Patriei, ca s’o întărească şi s’o înzestreze cu lucrări producătoare (?!) în fapt Insă, milioanele Împrumutate nici s’au adus îii ţară şi se întrebuinţează tot 1n Germania ; parte, ca să se susţie usinele şi lubricele prusieneştl de la cari se tot cumpără prieteneşte (ă l’amiable) tunuri, arme, hamuri, o-busurî, cupole, şine, vagoane şi câte şi mai câte trebuincioase şi ne trebuincioase; şi partea ce mai rămâne se opreşte de bancherii germani, cari au cumpărat renta tot prieteneşte, pentru ca se complec-teze suma necesară plăţi cupoanelor, căci impositele şi dările de tot felul, ce se tot măresc mereu, lot nu ajung să acopere întreg plata dobânzilor.
Dacă vom lăsa să se urmeze astfel, Germanii nu să facă din ţara românească, cu concursul D-lui 1. G. Brâtianu, ceea ce nu făcut Englejiî şi Francezii cu Egiptul şi cu Turcia; adică ne va aduce la faliment, ne va lăsa tn sapă de lemn şi ne va trimite oameni de ai lor se împlinească dările şi impositele, pentru ca să’şî ea ei valoarea cupoanelor de la titlurile de rentă ce nu Încetăm a le vinde.
Iată ce ne aşteaptă; iată unde ne conduce d-11. C. Brrtianu, care ne scoate pe na3 că ne a dat independenţa faţă cu neputinciosul imperiu Turcesc şi ne ascunde că se munceşte prin toate căile şi prin toate mijloacele să ne pue subl dependenţa reală a puternicului imperiu German.
Premejdia este mare; sclavia şi sărăcia ne ameninţă. Este timpul ca tot omul de inimă să se deştepte, să’şl vie In fire şi cu toţii împreună se ne luptăm ca să dăm jos pe d-1 I. C. Brâtianu.
rima Mihnil 1‘encovici.
CORESPONDENTA NIN IAŞI
Primim din Iaşi o scrisoare ce caracteriza starea opiniuneî publice în capitala Moldovei şi din care estra-gem următoarele:
Iaşi, tn 29 Maiă.
întrunirea proectală la laşi trebue să fie cea mai impozantă din câte oposiţiunea aQ făcut până astă-zi. Din laşi a sburat avântul ideilor generoase; In laşi a fost leagănul patriotismului cel mare ; laşii a fost odinioară o capitală glorioasă, un centru de lumină intelectuală dominantă, şi astă-zi, sub regimul d lui Brătianu, a devenit o ruină de jale 1
Aci dar trebue ca manifestarea opiniei publice să se accentueze mai a-dânc Iii faţa naţiunel Întregi; de aci trebui sâ pornească semnalul de salvarea patriei de lipitorile camarilei, şi precum la 1859 tot tn Iaşi s’a cimentat edificiul unire! românilor sub un singur trup, astâ-zi, lot !n Iaşi sâ se cimenteze idea energică de a ne colorosi prin ori-ce mijloace ţara, de bandă constituită timp de zece ani!
In laşi, Întrunirea să fie isbucnirea vocel unanime de înverşunare a norodului asuprit, contra despotului colectivist. Din laşi să plece sgomotul suprem, din care lupta Intre demnitate
şi infamie de zece ani , să capete o învestitură decisiva!
Trebue dar ca loate iluslraţiunile o-posiţiunei din capitala, ca tot ce este remarcabil ca talente, ca patriotism, ca devotament pentru cuusa ţări, tot ce este distins şi cinstit In această ţară, trebui sâ participe la întrunirea politica do la laşi. Toate oraşele din ţară să 'şi trimeala căpeteniile şi toată opo-siţiunea din capitală trebue in corpore sâ vină şi se participe, la această luptă naţională de emancipare de sub regimul părăsiţilor caro ne guvernează asta-zi.
Şi sâ nu creada mizerabilii care ţin sâ inaugureze era-ciomagulm, că vor da vecinie peste butuci, când le va veni gustul să facă scandal !
Cî •
PARTEA ESTERIOARA
Spnnln — 9 Iunie. — Bugetul pentru viitorul an financiar arată un es-cedent de 35 milioane pesetas. Datoria flotantă, care a crescut în cel din urmă trei ani cu 80 de milioane, se va acoperi cu escedcntul de 35 milioane şi cu resursele bugetului es-traordinar.
—x—
Itusla — Petcrsburg, 9 Iunie. — Momentul Întoarcerii Ţarului în capitală se consideră drept punct de plecare al unei noi faze politice a anului curent, care promite a fi pacifica şi liniştită. Irilaţiunea trecătoare, provocata prin ordinul Ţarului către liotă şi prin discursul primarului clin Moscva, a dispărut acum cu totul.
Cracovia, 9 Iunie. — Organele oficioase ruse, ca Nowoe ]]'cernea, St. Petersburgskia Wiedomoslî, etc. comentează demonstraţiunile din Buda-Pesta şi din Laibach in lungi articole, apoi Îşi exprima speranţa, că Rusia nu va mai avea trebuinţa să opereze cu arma contra Austro-Ungariei. Având in vedere Împrejurările din Austro-Unga-ria, Nowoe Wremea îndeamnă statele balcanice la o uniune vamală contra Austro-Ungariei şi la o alianţă strivea cu România şi Rusia.
Bulgaria. — Filipopol, 9 Iunie. — Lucrările comisiunel mixte pentru delimitarea graniţei dintre Rumelia o-rieutală şi Turcia decurg tn mod foarte satisfăcător. In privinţa districtului Kârdjali camisiunea a hotârll, ca 24 sate turceşti, cari din motive economice sunt de mare Însemnătate pentru Rumelia orientala, să remâe acestei provincii, iar Turcia va avea In posesiune toate punctele importante strategice. In sferele bulgare se speră cu siguranţă, că şi delimitarea din districtul Rodopo se va face spre mulţumirea ambelor părţi.
Sofia, 9 Iunie. — Sesiunea Sobraniel, care se va întruni la 14 Iunie, va fi relativ de o scurtă durata, căci singurul obiect de discutat Ya fi aranjamentul turco-bulgar. Guvernul calculează, că numărul total al deputaţilor oposiţiu-nii din Bulgaria şi din Rumelia orientală va fi de cel mult 30 oameni.
Intr'o întrunire, ţinută In zilele trecute In Sofia de partizanii lui ZankoW, s'a arătat, că in sinul acestei partide puţin numeroase exist profunde divergenţe de vederi. Intre ultele s'a cerut eseluderea lui Burmow şi Balabanov, din causa prea mărci lor deferenţe către Rusia.
—x—
Muulciiegriil. — Veline, 9 Iunie.— Acum s'a făcut în ir'ude vâr delimitarea graniţei lurco-munlenegrene dealungul apei Tara şi prinţul Nicolae ’şi-a exprimat mulţumirile sale către reprezentantul turc pentru resolvarea acestei cestiuni. Sâ ştie, că Muntenegrul a o-cupat cu forţa, acum câte-va luni, comunele locuite de triburile Polie, Pod-bişte şi Bielolevici, cari de şi sunt de rasă slavă nu vrean sâ se supue domi-naţiunii munteuegrene, şi Poarta a recunoscut apoi acest fapt Împlinit, Iri*
www.dacoromanica.ro
o
EPOCA
1 IUNIE
mpţj-ndu'şl delegaţii la faţa locului spre a delimita frontiera.
—x—
l-'ifineia. — Paris, 7 Iunie. — Mai mulţi oliccr! amerieaui. cu cari Corniţele de Paris a servit In anul 1802, 'l-au Invitat, ca In catul expulsârii sale si? se ducă în America, Corniţele a refuzat mulţumind oticerilor.
CRONICA
I) lltlltl /.! ( li VSORMCAItl I.
Iatâ’l dar cu o nou5 meserie pe d. prefect al poliţiei!
Până erl ştiam că este român imparţial, că fusese partisanul lutulor guvernanţilor, că este sub-prefect al poliţiei Capitalei, având de şef pe d. Radu Mihaiu, cft fusese şi poate este încă impresario naţional etc. etc. ctc.
Nu ştiam tnsâ cA d. Moruzi mal are încă o meserie şi încă una onorabilă de tot.
In .şedinţa de eri a Camerei d. N. Flevn a povestit că un amic, de profesie Senator, ’l ar fi încunoşlîirtţat cil d. Moruzi II poartă SAmbetile, şi d. Fleva adaose: «înţelegeţi, d-lor că am eşil îngrijal din casă, (lind-cA că nu port nici ceasornic nici revolver». Adică: n’am ceasornic pentru ca sfi le pol da bătăuşilor şi sâ scap, nici revolver pentru ca sC mă pol apăra.
Vedeţi dar că multă dreptate am avut când am declarat că d. Moruzi mal are încă o meserie.
Nici mat mult, nici mol puţin, de cal: d. Moruzi ceasornicarul!
Sunt !n lumea aceasta fel de fel de meserii, de manii şi de pasiuni, şi între acestea este şi aceea de a face colec-ţiunl de fel de fel de obiecte.
Aşa vestitul maior Papazoglu—astazi Locoteneut-colonel — face colecţii de monete vechi; d. Cogălniceanu colecţionează arme ruginite şi pietre cu inscripţii ; ei bine, d. Moruzi are mania de u face colecţii de ceasoarnice.
Cu asemenea vocaţie puternică mfi mir foarte mult cum a aşteptai aşa de Îndelungat timp pentru a veni tn capul poliţiei Capitalei, unde mai bine de cAl ori unde îşi poale urma cu succes îmbogăţirea colecţiunet sale.
Până acuma crnG oameni cari spuneau ca nu poarta bani şi ceasoarnice asupra lor fiindu-le frică de trăsnet; de astazi înainte se va zice : ’Ml-e frica de Moruzi!
Mal teribil de cât trăznetul, d. .Moruzi ceasornicarul, asta prea e boacănă de lot, căci numai cu un asemenea o-biect nu poale ti comparat! Aşi mai
Înţelege se fie comparat eu regele.
Gambrinus cu care cam aduce la faţă, sau cu ciclonul care vizitează Europa, din pricina iubirei ce are de a devasta totul In calea sa, sau măcar cu d. Radu Mihaiu, prototipul prefectului de poliţie şi şeful imediat ol d-sale; ţoale le-aşi tnţelege.
Dar să lăsăm gluma la o parte căci subiectul e foarte serios. Ce ne facem cu ceasournicole ? Iată o întrebare la care trebuie să răspundem câtjmol iute, căci d. Moruzi nu ne dâ'pas ca să ne glndim prea mult.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
19
FORTUNE OU 80ISC0BE7
VELULALBASTRU
(Urmare)
—	E cu toate acestea foarte natural.
F.I este In elatea In care se iubeşte şi e destul de bine făcut pentru a face eonchisle.
—	Fără îndoială... dar n'am crezut niciodată că el sC aibă, ceia ce voi numiţi o legătură.... îl vedeam mai tot d'auna liber.
—	E timp pentru toate, — zise surâzând judecătorul de instrucţie..... —
tSaint-Briac găseşte mijlocul de a 'şl vedea iubita fara să neglijeze prietenii.... şi chiar dea face cu ea lungi plimbări sentimentale.
—	Şi una din aceste plimbări ’l-a la» ut se uite Invitarea noastră.
—	Cam aşa.... dar uu e greşeala lui si sunt sigur că ’l vei scuza când din - ura lui vei auzi povestirea aventurel sale.
—	Sper că el nu se va jena să 'ml 6pue.
Eu unul aşi propune, ca să facem următoarea încercare : Sa deschidem o lista de suptscripţiuni pentru dăruirea d-lu) prefect al poliţiei a unui ceasornic de onoare. Cu chipul acesta poate că îl vom îmbllnzi şi ne va ertu pe viitor.
SC realizăm ideia:
lista «le Subscripţie
pentru dăruirea unul ceasornic de o-noare Mui Moruzi, prefectul poliţiel
capitalei :
Lei Bani.
1	Radu Ţanddră	0	or.
2	Max	6	05
3	Tok	0	05
4	Z. Fiomca	0	05
5	Ti xi	0	05
Total 0	25
l\adu Ţaudifrâ.
DINTR’O ZI INTR’ALTA
HAIDUCUL DARIE SI MOŞ MATEIU BERCHESANUL
Haiducul Darie, născut în satul Margine tn Bucovina şi mai pe urmă acolo, adecă pe şesul dintre Margine şi Dealul Ederii, la anul 1816 şi spânzurat, era prin (oale comunele de-alungul Carpaţilor bucovineni, ba şi în a) color din Moldova, un nume foarte popular.
.— Mic şi mare cunoştea nâsdrăvă-n ii Io lui cele haiduceşti, cari erau seara poveştile la gura cuptorului, ziua la lucru prin ţarini. —Se înţelege, că fiecare după bogăţia fantasiei sale Ie povestea care din care cu colori mai vil. mal drastice şi mai cornurtilc, a-triboindu't «căpitanului Darie» şi nişle pulen supranaturale, pe care apoi le ilustra cu un nimb cât mal misterios şi mai transcendental.
Ba că, ziceaţi unii, Darie a găsit iarba ferului şi deschide ort-ce încuieloare şi frânge ori-ce lanţ ; ba ca, adăogati alţii, s’« scăldat înşaplc «lortlanun» denu’l prinde plumbul ; ba ca, lntâriavi earft alţii, are nafura de PascI de la şapte biserici, denu’l ponte prinde nimeni şi de aceste mai multe.
Dar nu numai numele, ci şi persoana iul Darie era mai pe toi locul cunoscuta : pentru că el nu umbla tot numai pe furiş, pe. la capetele piirae’or şi pe polecclc ascunse ale codrilor şi nu şedea tot numai prin fundoaiele pădurilor şi pe după stâncete mâgure-lor, ci el venia foarte adesea şi în sate, mergea la biserică cu ce) l’alţf creştini, dupCaceea şi la cârciumă, lascrîn-ciob, se prindea cu feciorii la Horă şi apoi mal trăgea câte o dală şi din lluer, de’l ascultau nu numai roata împregiu-rul lui toţi oamenii, bărbaţi, flăcăi, femei şi fele, — dară plnu şi paserile şi frunza de pe copaci..,..
Atunci poruncia Darie făgâdurului sfS'i aducă vin cu ridicata şi să’i umble şi cupa «roată» pe !a toţi şi toate.
Dar avea un-spre-zece «feciori», adecă tovarăşi; el era al doi-spre-zecelea. Acel un-spre-zece,când venea căpitanul lor tn vre-unsal, se împrăştiau pe ici, pe colea de slieuje, de uu s ur ivi de unde-va, ştiţi — «procleţii de potiraşi, ce le îulreabu de revaş»... căci de să-
—	Da. E chiar indispensabil. Şi cred că tu nu ’l vei împedica de a ţi se spovedi.... In caz conlrariţj ar crede că tu eşti geloasă de el.
Odelte replică repede;
—	Tu ai astă seara glume de.râO gust scumpul med llugues. Pe ce iarbă al călcat şi ce plăcere simţi când m’a-gasezl asl-fel ?
—	Aide 1 nu te supăra.... am greşit şi recunosc că ceea ce ’ţi-am zis este cam neconvenabil. N'uj vait să te supăr.... am petrecut o zi atât de displăcută In cât 'mi a pierit disposiţia..... Dar s’a sfârşit acum şi....
—	D. de Saint-Briac, anunţă de odată camerierul.
Şi în acelaşi timp căpitanul intră.
—	In sfârşit, iata-te ! — îi strigă d de Malverne. — începusem s&cred că nu te vei ţine de cuveni.... şi te previn că ai fi fost mustrat... Odelte este foarte necăjită pe tins şi vel avea mult de lucru pentru a o împăca.
Saint-Briac strânse mâna amicului săă şi salută pe doamna de Malverne mal ceremonios de cât de obiceiQ. Părea încurcat de şi timiditatea nu era până aci în numărul defectelor sale. Numai era acelaş om. Trăsurile feţei lui eruă atâl de alterate în cât al fi zis că îmbătrânise Intr’o singură zi.
—	Masa este gata,— zise camerierul deschizând uşa saleî de mâncare.
—	Bun ! — zise vesel magistratul.— tu eşti încă puţin turburat, dar la masă îţi va trece emoţiunile de eri. Dă braţul Odettel şi ai la masă.
tenii înşişi Darie nu avea nici o frică, de oare ce pe lângă aceea, că trăia cu dînşii bine, li cinstea şi îi omenia ; el nu numai că nu facea nimânul din el nici un rău, dar mal şi boteza, cununa şi iniluia, dând la fini şi la fine junei şi ctjiar şi perechi de bol şi nu o vădana îşi îndulcea copil cu laplc de la vad căpătate pomană de la eâpitanul Darie.
«Banii de cheltuială şi straiele de prîmîneală, acest Darie nu ’şl-le căuta de pfi lu bieţii săteni, ci de pe Ia ciocoii chiaburi şi hapslnl şi de pe la negustori -uu ctjimiruri groasif.»
Se spune, ca el sC fi zis de mal multe ori «feciorilor» sdi:
«Mâi fftrtflţi! si? nu cumva sâ luaţi voi tămâia ce o duce vădana la biserică şi năframa din mâna celui ce plânge : pricepeţi ce vreali să zic ?....*
Nici de omorât Darie să nu II omorît pe nimeni, de cât în urmă pe un câr-ciumar jidov din Margine, care «mituit d«' domni. » merse furiş la Solea de-’l denunţa, ca chiar acum noaptea se află el în cârciuma la dânsul şi banche-tuesce cu oamenii,—dus.
«Feciorii» pândaşi sâ fi oblicit a-ceasla şi să fl făcut lui D»rie semn, si? iasă din cârciumă.
Eşit, dacă auzi de hăinia .tidanulul, care şi până atunci avuse şi avea Încă să aibă mulţi «zlmţuiţl» de la dânsul, sfS’I fi mers In întimpinare pe drumul spre Solea, şi văzând în întunerecuj nopţii într’adevâr sclipind baionete, ce se coborau pp dealul Ederii la vale, întâlni şi pe trădătorul sân, o distanţă bunicică lnâj^on soldaţilor, şi acolo pe acel loc, unde mal pe urmă li fu şi o-sândn, Darie sâ-’l fi prins pe cârciumar numai cu o mână «le dupe gât şi sP-’l fi strâns — puţinei, dar aşa de puţinei, în cât mârţoaga’i sfi-’l fie adus acasă mort cum se cade.
Insă aceasta o atinserăm aici numai aşa în treacăt, şi de astă-dată nici nu-’l prinseră pe Darie.
Dupe aceasta mică întâmplare, Darie încungiură satul şi cârciuma din Margine, şi lnlr'o sărbătoare se cobor! de la «Pelrile tui Dragoş» — un munte dintre Dragoşa şi Humorul In Bucovina — tn sat la Suceviţa. Intră în cârciumă: dara fiind tneft numai ceva dupe ameazl, nu era încă nime în cârciumă, de cât numai cftrciumarul singur. Acesta era un creştin din loc. Darie li dele «bună ziua!» şi văzând câ-I nimeni şi fiind trudit,—poate că chiar se întorsese de la o expediţiune do ale sale, colo pe la Hflrlăfi sad Bacău — scoase pistoalele argintuite de dupe curea, le puse pe masa din fundul cârciumei, şi singur făcându-’şl sumanul căpatâiii, se culcă jos cu capul spre pistoale.
Vine un om, vine altul, vine al treilea; cârciumarul le face la toţi semn Iacă, arătând la Cel de jos. Oamenii cu-noscându-'l pe Darie ca şi cârciumarul, şi văzând că el e cel culcat, se aşezară cu toţii încet pe laviţă, fără a grăi un cuvânt.
In sflrşit, mai că se umplu cârciuma de oameni. Vine apoi şi un moşneag bătrân cu barba până la brCO. A-cesta era Mateiu Bercbesanul din sat de acolo, din Suceviţa, care pe cât era
Căpitanul se supuse, schimba cud-na de Malverne o privire neliniştită şi bărbatul veni dupe ei.
Prânzul era servit Intr'o vecîie argintărie a familiei şl, ca de obiceifl, era escelent, pentru că şi d-lul de Malverne şi soţiei sale le plăcea să trăiască bine.
Vinurile lu particular era de prima calitate şi de obicoiâ amicul Saint-Briac Io facea onoarea.
El spusese adevărat, când de dimineaţa anunţase pe Hugues, că în acea zi ya fi un trist oaspet, pentru ca abea îşi uda buzele în paharul cu vin şi mâncareaîncepuse de mult fără ca conversaţia să iasă din cercul banalităţilor cari de obiceiti este prefaţa obligatorie a convorbirilor interesante.
Lui Malverne nu curagiul ti lipsea pentru a începe o convorbire mal per-soualâ, dar suferea supliciul comun tuturor bogaţilor cari nu pot scapa de servitori. Presenţa servitorului 11 jena.
El trebui să se mulţumească de a face provizoriu, asupra evenimentelor zilei, alusiunl, pe care soţia sa le înţelegea pe jumătate şi pe cari căpitanul le Înţelegea din contră prea mult.
—	Tu te-al dus acasă, dupe ce te al despărţit de mine la parchet ?—întreba llugues pe prietenul său.
—	Da, — respunse timid Saint-Briac care se aştepta la întrebări ambara-sante, — m'am dus acasă şi n’am eşit de cât pentru a veni aci.
—	In adevăr,aveai trebuinţă de repaos dupe asemenea sguduirî şi te-al odih-
stimat de toţi concetăţenii săi pentru bătrâneţelesale, căci trecusedemult de 70 de am, pe atâta era el şi temut de toţi, până şi de satele vecine, fiind că el trecea de un mare solomonar şi far-mason, cl închega apa şi pe la sf. Ilie,
când era soarele drept în creştet...
Cârciumarul face şi moşneagului semn arătând pe cel de jos. Moşneagul stă, sa uită lung la cel culcat, apoi la oamenii molcomi de prin prejur, dă apoi cu ochii şi de pistoale de masa, sta, gândeşte cu fruntea Iul încreţită, îşi da cuşma ceva tnapol, mai caută la dormitor, ca şi când ar fi voit să se încredinţeze, de doarme sau ba; mai gândeşte Ceva şi apoi. înconjurându'l pe cel do jos. merge încet spre masa cu pistoale. Se mai uită odată la dormitor, şi apoi luându şi cuşma ţurca-neascâ din cap, înfige ochii In pistoale, se pleacă asupra lor şi şopteşte oare ce. Face apoi un semn mistic, pare ca cruce asupra lor, îşi pune cuşma tn cap şi lntorcendu-se către oameni, zice cam cu jumătate de glas :
«Amin de acum plumbilor din buza lori»....
Ce al zis, moşule?!»—striga atunci Darie, ce sări drept tnsus. Sar şi oamenii de pe Inviţe, surprinşi de acest accident, sta şi moş Mateiu şi se uită ceva intrigat la Darie, apoi după o pauză îi răspunde rar şi cu tocmeală :
«Ce am zis, fălul meQ, e zis, şi ce
am făcui, e făcut 1»..
«Moşule !» — striga Darie cu mânie, —dar ce ai cu mine, ce al cu pistoalele
mele. Ce rău ’ţi-am .făcut!»...şi roşu
în faţă ca bujorul de mânie, face un pas către moşneag.
Acesta tot rar şi aşezat li zice: «Destul, fătul mefl, destul de haiducie, mal gândeşte de acum şi de—» «Taci, moşnega !»—curmă Dario bătrânului ultimul cuvânt, Înfuriat peste fire şi Intorcându-se iute către pistoale, bagă mâna în curea, scoate o frunză ş din ca nişte cenuşă, o pune pe palma, zice peste ea în taină câteva cuvinte şi apoi sufla cenuşa peste pistoale. Leii apoi în mâini amândouă, le trage cocoşul şi întors către moşneag, strigă: «Moşule, undo să pun «plumbii dii buza lor!»
«Aici, fătul meU 1» —răspunse Ber-cheşanul dirjşl apăsat—«aici! şi dos-laceiidu-şi gura cămeşii, îi arată Iul Darie peptu! gol şi cărunt....
«Vai de mine!»—strigară oamenii cu cu o gură căutând sşâriaţi ba la moş Mateiu, ba la Darie.
Acesta, şi el, parte nedumerit, parte îngrijeai de vorba şi siguritatea moşneagului dade o cam data un pas înapoi, îl soarbe cu ochit ţintă la el şi apoi, ca şi când ’şl-ar fi adus de ceva aminte, ia iute pistoalele In stânga, iar în dreapta ia barba albă ca omătul a moşneagului, o pupă şi tremurând de mânie zice
«Moşule, aceasta te apără !» — şi îndreptat spre « dulapul » crîşmeî... brrrum ! tună din ambele pistoale de odată, în cât numai tărîţe se făcură şi-purele şi paharele din dulap, iar bor-ţile de duoi plumbi se vedeau una în părete lângă alta...
Spaimă cumplită prinse pe toţi şi pe
moşneag, care apoi trezindu-se, zise cu glas slăbit;
«Bree, asta'i alta !» —şi apoi îndreptat către Darie ti zise :
«Voinice {căpitane, eu sunt meşter bătrân, dar lu mat întrecut !»> — Darie ese apoi pe uşe cu capul plecat şi de aci înainte nu’l mal văzu nimeni printre oameni
Ir. Porumbesca.
«Tribuna-
INFORMATION I
Negocierile eu guvernul francez
pentru încheierea convenţiuneî de eomerciu.stau tot pe loc. D. de Cou-touly «aşteaptă sf* sosească din Paris Sâmbătă noaptea eu trenul fulger
ft
Citim In Pomămtl:
Eri pe la 12 ore, un cetăţoan a fost bătut în ^grădina Episcopiei. Dus la secţiunea 18, bătăuşul a declarat că esto sergent de oraş, de şi era îmbrăcat civil.
Persoanei bătute i s’a spus,[că este pedepsit, fiind că este omul Iul Fili-pescu. de şi nu s'a constatat,că are relaţiuni cu redacţiunea «Epocei.»
Mai multe persoane, cari treceau pe strada Episcopii, au mers cu cel bătut ia parchet. Aci, procurorii cart err.u presinţi, au retuşat se primeseâ plângerea Înscris n celui bătut supt Cuveni, că nu este acolo d. prim-prccuror.
Martori la aeest retuş eruu d-nii advocaţi Tăuşeanu, Victor Atarrnsiu şi Ylădoianu.
Mai multe persoane cunoscute au auzit declaraţiupeă celui bătut.
ft
E lucru positiv, că se va face o nouă tragere a lotâriî, la care vor participaşi cele 05.651 bilete remnse, care se vor pune în vânzare. Lolul de 75.000 lei se va împărţi tn 31 Ioturi, din cari 30 de câte o mie şi u-nul de 40.000 lei.
ft
E.	S. Aiuned Zia-Bey, ministrul Turciei a fost primii eri de d. Fere-kidi.
ft
Atragem atenţiunea cititorilor noţ-triî, asupra importantei *şedinţe de eri a Camerei.
ft
Uomdnia află că d. Nacu minis-rul finanţelor, pleacă Duminică la ’esta şi Yiena în chestia convon-ţiunel comerciale.
ft
Consiliul comunal a luat deci-siunea, ca până la restaurarea Aleatoriului se se tae vite în oraş.
ft
In urina cereri comersanţilor, a-llăm că târgul Moşilor va fi amânat până Joia viitoare.
ft
Însărcinatul de afaceri al Kngji-teri a fost priimit erl de d. J. C. Bră-tianu.
nit. Ei bine, eU am fost reţinut la par-1 chet până la şease ore trecute. Tu crezi farâ îndoială câ am ascultat martorii..J Aş 1 Am întrebuinţat tot timpul pentru a discuta cu primul preşedinte şi cu procurorul general. Nu ’ţl închipueşU
greutatea ce am avut a ’t convinge.....
el bine îţi sput ca lucru n’a fost lesne. Lucrurile aU mers până acolo în cât m’am oferit de a fi descărcat de a-ceastâ instrucţie şi a o remite unuia din colegii mei.
—	Am prevăzut aceasta, — zise încet
căpitanul, — şi sunt foarte mâhnit câ tu te-al compromis pentru......
—	Nu Hi mâhnit. Am sfârşit prin a ’ml da dreptate şi ’ml-aU dat carte blanche. Nu va mai fi vorba de greşeala faeutâ de comisarul de poliţie. 'L-au chemat şi ’l-aU făcut sâ ’şî bage minţile în cap. Păzitorul turnurilor va fi revocat mâine, şi aceasta e foarte drept, pentru câ neglijenţa sa e cauza principală a greşelei.
Saint-Briac tăcu, dar dupe atitudinea şi llsionomia sa se vedea că sta pe cărbuni.
Doamna de Malverne nu părea asemenea de loc liniştita. Fisionomia sa era întunecata şi zise scoasă din răbdare :
—	Gonversaţiunea d-v., domnilor, este fără îndoială plină de interes pentru d-v., dar pe mine nu mâ amuza de loc, pentru ca nu ştiu despre ce vorbiţi... şi \ă mărturisesc câ maţi obliga foarte mult dacă veţi voi s6 vorbiţi despre alt-ceva.
—	Tu ai dreptate, scumpa mea, pentru că ne chemi la ordine,—zise repede soţul. Noi vom vorbi despre aceasta dupe masa, fumând ... pentru că tu vel Line-voiU să tolerezi Ţigara în micul tău sulon. AI sC vorbim de lucruri mai vesele.
Şi el Începu vorba despre minunile nouel Opere, care se terminase atunci de construit, şi a cărei magnifică scara, este admirata de mit de curioşi. Vorbi în urmă despre şoaptele de prin culise, şi despre scandalurile cele mal recente. Dar cu toata silinţa ce el ’şl-a dat a anima convorbirea, prânzul se sfârşi mai trist de cât Începuse şi la desert, doamna de Malverne se ridică cu o grabă semnificativă.
Cafeaua fu servilă tn buduar şi îndată ce servitorul eşi, ea zise privind ţintă pe soţul său, care singur era liniştit :
—	’Ml veţi esplica In fine sensul convorbirei misterioase ce aţi avut'o la pusă ?
—	Misterioasă pentru tine, scumpa jdette,— zise surâzând judecătorul de nslrucţie. Ea nu era însă enigmatica entru Jacques şi prefer a ’l lăsa plâ-erea de a ’ţi da singur cheia.
—	La ce bun? — întrebă îndata că-itanul. Sunt sigur că d-na de Mal-urne nu ţine la aceasta.
—	Vă înşelaţi domnule, întrerupse năra bmeie, din contra ţiâ foarte lult.Cevi s'a întâmplat?
(Va urma)
www.dacoromaiiica.ro
EPOCA — 1 N’IEIIJ
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,, EPOCA* ‘
Tirani 11 1.000 »le Tul
; ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei.
DEPESITELEGRAFICE
Paris, 11 Iunie.—K probabil că dis-cuţiunea privitoare la expulsarea prinţilor se va termina astă-zi.
I.ondrit, 11 Iunie.—Se crede tn cercurile politice ca noul Parlament se va Întruni In luna Iul August, daca majoritatea va aparţine oposiţiel, şi In Oc-tombre, daca este ininislerialâ
Peşin, 11 Iunie. — Noul adunări au fost noaptea din urmă. Mulţimea refu-sdnd de a se retrage, trupa esecută o mişcare care a avut de resuttat a înconjura complect vre-o VOOQ de persoane.
Femeile şi ace1 cari aii fost recunoscuţi ca simpli spectatori au fost liberaţi, cel l’a/fi manifestanţi aii fost arestaţi.
Mttnlcli. 11 Iunie.—Prinţul Luitpold a dat o proclamaţie armatei pentru a a-nunţa că ia comandamentul trupelor.
Se comunică caConţele de llolstein şi deTserringail fost Însărcinaţi cu re-gularea datoriei regelui.
Când deputaţiunea ministerială şi co-misiunea medicilor se preşcolară Iu castelul de Ilohenschwangau, regele făcu să se aresteze Contele de llolştem şi ordonă gendarmilor să supravegheze castelul.
DECRETE
—	Comuna BuzCCi este autorizată a contracta un Împrumut de 400,000 lei.
—	Se recunoaşte şi se acordă calitatea de cetăţeni romănl d-lor: Athanasie l.uiba, Gezrge Zaharia Nicolau, Gheorge I. Tec la, PetreNastusiu, Locol.Nicolescu Ion, George Manolescu, George Comsa.
—	Sunt numiţi directori de penefcen-ciare:
D. D. Neaga, la penitenciarul Iaşi.
b.Al. Dimilrescu,la penitenciarul Slăuic.
D. G. Andreescu. la penitenciarul Mislea.
D. I. Lăzăreseu, la penitenciarul Bise-ricanl.
—	D. C.Nonişor.sc numeşte judecător de instrucţiune Iu tribunalul Ialomiţa.
—	L). Athanasie Demetriau, procuror la tribunalul Prahova.
D. Gr. Ciupescu, judecător la ocolul I Bucureşti.
D. C. I. Degeanu, judecător la ocolul V.
D. C. Carabcleu, gretier la curtea de apel din Bucureşti.
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de Vineri HO Maiu 1886
Şedinţa se deschide la ora 11/2 sub preşedinţii d-lui N. Di mance a.
D. Oroveanu Întreabă care sunt căuşele de emigrează ţăranii cu miile din judeţele Brăila şi R.-Sărat. D. Oroveanu mal Întreabă pentru ce nu se dă pământ acestor ţărani.
D. Ministru al domeniilor declară că va răspunde In trei zile.
D. Ministru al justiţiei depune proec-tul pentru modificarea codicelul de comerţ votat de Senat şi cere urgenţa şi numirea unei comisiunl speciale care se cerceteze proiectul.
D-ni( Strejescu, Sefendache si Maniu cer ca legea să fie trimisă la secţiuni pupe cum prescrie reglementul.
D-niî N. Junescu, Nacu şi Bordea susţin propunerea d-lul Stătescu de a se trimite proectul la o comisie speli ală.
Propunerea aceasta se primeşte.
D. /. Hădulescu ia cuvântul pentru a rectifica unele spuse aled-lul Ministru de justiţie dintr’o şedinţă trecută, cănd a vorbit şi de cesiiunea adusă do către d-sa In parlament, adică de bătaia suferită de către un cetăţean la gara Piteşti, În ziua trecerei regelui.
D. Rădulescu spune că afirmarea d-lui Ministru, ca acel cetăţean era adus acolo de oposiţie pentru a lluera pe rege, este cu totul inesactă, căci oposi-ţia dacă ar fi voit să facă o asemenea manifestaţie, sar fi organisat şi narii trimis ecolo pe un simplu individ.
Bătaia de la Piteşti, urmează d-sa, s'a făptuit de agenţii poliţiei deghisaţl, precum s'a Întâmplat la Bucureşti cu bătaia d-lui Frunzescu, ca şi cu bătaia deputatului D. Ionescu, şi numai In
scopul ca această poliţie să se recomande.
1). Ministru al justiţiei răspund • a tăcând oposiţia, pe care o numeşte o minoritate turbulentă, care va li pusă la locul et.
D. Ministru declară că daca op >siţia nu sevă astâmpăra atunci va ptcrrie dreptul la protcctinnea lefilor.
D-sa fâgădueştecă dreplatese va face.
D. Hădulescu protestează ta contră d-lul Stătescu.
Importante mărturisiri
D. N. F/eva spune că In urma ultimelor cuvinte ale d-lui Ministru al justiţiei, speră că In curând va aduce d. Ministru şi resultatul anchetei asupra faptului cu d. Frunzescu. care a făcut obiectul interpelăreid-lu! Tache Ionescu
D. Pleva cere voe apoi, ca să rectifice unele din afirmările d-lul Prim-minis-tru din şedinţa de la 24 Maiu, privitoare la retragerea d-sale de la primărie.
Oratorul declară, că nu vre-o neînţelegere cu consiliul comunal '1 a silit să se retragă ci neputinţa de a mai lucra cu actualul prefect Al poliţie1, care nu face administraţie. (Aplause).
Negreşit, că In consilia aveam opoziţie şi chiar o opoziţie sistematica, dar ia era făcută de oameni, cari credeau primăria ca o moştenire a lor şi că mă vor acea pe mine drept un paravan. Cănit insă au văzut că sunt înşelaţi in aşteptările lor s’aii pus pe opoziţie, (zgomot şi întreruperi.)
Eu, d-lor, am încredere în d. Prim-ministru, dar nu pot avea în toţi acei indivizi, cari mistic in jurul şeii si i*u-vei'iia tara.
(Mare zgomot) D-niS dr. Rftnmi-ceanu, C. F. Robescu, Fundescu etc. vociferează căt pot. Miniştri se agilă pe banca. D. Nacu bate cu pumnul în masă,dar nu seaude ce spune din cauza zgomotului.
D. Fleva Dacă m'am retras de la primărie ; cu toate ca d. Prim-ministru m'a rugat de trei ori, ca să revin, am făcut’o fiind că la poliţie se numesc in slujbe tuli bolii ( mare sgomot. A-plause.)
Domnilor toţi funcţionarii pe cari ’l dăm afară de ta primărie ca hoţi, în în loc ca sc (ic trimişi la puşcărie, creau nuinili funcţionari polii icncsli. Vă pot cita o mulţime de exemple de felul acesta. Mare sgomot deputaţii ullra-guvernamentall se scoală să plece. Aplause sgomotoase).
D. dr. Jtimniceanu. Faceţi interpelare dacă aveţi de spus asemenea lucruri, ca să vă putem răspunde şi noi.
D. Dobescil. Chemaţi’l la chestiune, d-le preşedinte I
I). Fundescu gesticulează 1
D. Preşedinte. Faceţi interpelare, dacă voiţi, dar nu vă pot laşa ca să urmaţi precum faceţi.
D. N. Fleva aceasta e o chestie per sonală şi nu pot face interpelare.
Să vă citez un caz. Aseară a venit la mine un d. senator pe la orele 1) şi 'ml u spus, că la cafeneaua Fialeovski a auzit pe doi indivizi, curl între altele ziceau: «'Ce crede Fleva, că o să scape din mâna lui Moruzi ?»
Eu am rămas îngrijat, d-lor, liiml ca nu puri nici ceasornic nici revolver.
Zgomotul devine asurzitor, Aplause pe băncile oposiţiel şi parte din guvernamentali.
D. Ministru Nacu, ((bălînd cu pumnul In masă) Nu mai putem Jsta pe a-ceaslă banca 'pe câtă-vreme prefectul poliţiei e acuzai că ia ceasoarnicele oamenilor din pozunar. ( sgomot)
D. Itadn Mihai. Să se cheme la ordine I
Toţi deputaţii să scoală.întreruperile sunt foarte violente din partea guvernamentalilor nu mai sflrşesc.
Şedinţa se suspendă.
In timpul suspendare!.
După ce şedinţa se suspendă d Radu Mihai vine furios către d. Fleva şi’l apostrofează, în chipul următor.
D. Radu Mihaiu. Ce este Camera, e localul d-tale de scandal ? Baga de seamă, că slntem de aceiaşi talie şi eu ştia mai mult de cît d-ta (Zgomotul e mare).
D. Fleva. Eu vorbesc cum ştia iar nu cum pofteşti d-ta. M’am socotit dator ca să spui adevărul.
Guvernamentalii sunt consternaţi. Un grup de colectivişti discuta cu a-nimaţie. Se aud cuvintele : Ne-a făcut de rls I lnchipuieşteţl, tocmai Fleva I Ştim noi şi despre dumnealui multe 1
La redeschidere.
D. Fleva declară, că ducă nu ’l a lăsat ca să urmeze ast-fel cum a început apoi va fi nevoit, ca să înceteze şi va urma cu explicaţia ce voia să dea a-tuncl, când va 11 faţă d. prim-ministru.
I). States u regreta cele întîmplalc, mai ales că d. Fleva a adus atâtea a-
tacurl violente d-lui ministru de interne. Daca d. Fleva sire ceva de spus apoi să adreseze o interpelare în formî.
Incidentul se închid .
La ordinea z i a este luarea In consideraţie a proetl.ilul de l- ge pentru suprimarea consiliului sapi rior de la ministerul domeniilor.
Legea se ia în consideraţie.
D. Vizanti, propune un amendament în Înţeles ca să se menţie pe lângă minister un consilia permanent de 3 membrii.
Se pune la vot amendamentul dar voiul e nul.
Legea se amână pe a doua zi.
D. Pop, 'şl desvoltă o interpelare a-dresata d-îul ministru de domenii şi aceluia de lucrări publice.
D-sa cere a se face înlesniri agricultorilor şi exportatorilor , micşorind taxele de transport şi permiţând ca exportatorii să ţie grânele In vagoane prin gări.
D. Radu Mihai. răspunde că s’aO luat ţoale măsurile pentru înlesnirea exportului de grâne, însă că nu poate transforma vagoanele drumurilor de fier în magazii de grâne.
Incidentul se închide.
Se pune la vot un credit şi votul e nul.
Şedinţa sc ridică la ora 4 1/2.
Penel.
SENATUL,
Şedinţa de Vineri HO Maiu 1886
Şedinţa se deschide la orele 2 şi 1/4 sub preşedinţa d-lui D. Ghica.
1). Sturza, depune proectul pentru vacanţele curţel de casaţie pentru care se admite urgenţa.
La ordinea zilei proectul legei comunale.
D. Vergati, dă cetire raportului comitetului delegaţilor, care nu poate fi urmărit de senatori, de oare-ce nu este tipărit.
U. Lăţescu, cere amânarea discu-ţiunel ca să poală studia proectul şi să fie tipărit, căci cestiunea e foarte gravă, mal ales că comitelui delegaţilor a introdus o mulţime de modificări capitale.
D-sa adaogă că dară ş. se senalorl 'i va spune c’a studiat proectul şi ’l a înţeles, va tăcea.
D. Mdrzetcu, asemenea cere amânarea cel puţin pentru 24 ore şi arată toate modificările pe care le-a introdus comitetul delegaţilor, cari schimbă mal toată legea, şi. cari nu s’aO putut nici ceti măcar, de oare-ce nici nu s'a imprimat raportul comisiunel.
D-sa mai cere amânarea pentru ca să poată compara noua lege cu cea exislândr şi face elogii delegaţilor pentru intuiigenţa lor. (ironie).
D. Brătianu începe prin a spune că va veni vremea când d. Mârzescu le va face elogii că aa ajuns şi la Înălţimea conştiinţil d sale.
D. Lăţescu numai personalităţi şti să faci.
D. Dim. Ghica prezident spune, d-lul Lăţescu să nu întrerupă.
D. Lăţescu d-ta d-lo preşedinte eşti aci ca să ne aperi pe toţi.
D. Brătianu continuă susţinând vo tarea pe motivul ca legea comunală se discută de ani.
D. Brătianu mal spune că să nu se uite la d. Mârzescu căci d-sa în tot dauna e obişnuit să combată toate legile.
D. Mârzescu înc-pe prin a respunde d-lul Brătianu la cuvintele, că va veni vremea când d. Mârzescu va veni să felicite Senatul că ajuns şi cu conştiinţa la înălţimea d-sale.
D. Mârzescu zice ; In cea ce priveşte conştiinţa fie-care om trâeşle cu conştiinţa s’a şi cu epiderma dupe obrazul săO, va veni vremea când se va vedea acul conştiinţă e mal elastică, de cau-ciuk, pentru aceasta însă nu e locul aci, dar ne vom înttlni în altă parte şi acolo 'ţi vel da seama (atitudinea Senatului în faţa acestor cuvinte este foarte curioasă senatori par înmărmuriţi.
D. Lăţescu şi timpul nu mal este departe.
D. Mirzeccu probează apoi d-lul Brătianu, că nu a putut ceti desbaterilejîn privinţa acestei legi din Cameră, de oare ce nu sau tipărit în Monitor de cit tocmai azi. După aceasta d-sa declară, că opoziţia nu va lua parte la discutarea acestei legi căci nu se face de cât un simulacru de discuţiune, precum s'a făcut şi In secţii, căci erî a fost a-dusâ legea de la Cameră şi azi s’a pus la ordinea zilei In Senat, Majoritatea, urmează d-sa, poate vota fără să ştie ce votează, căci a votat şi alte legi tot ast-fel.
I	■■ ..... i
D. Dr. Severin protestează.
1). Mirzescu adresâudu se către d-sa, ’i spune; d-le doctor dacă te vollntreba pe onoare şi conştiinţă să'ml spui ai idee măcar de această lege, ce'ml vel respunde ?
D. Severin tace.
In ceea ce ne privi şîe. p noi opoziţia, continuă d. Mârzescu, sâ ne daţi voe a nu vorbi în necunoşlinţa de cauză şi să lăsăm şi această lege pe conştiinţa atât de dranplft a mnjnrilăţol.
Discuţia se închide. Amânarea se respinge şi legea se ia în consideraţie.
Legea pe articolp se votează cu iuţeala fulgerului fără nici o discuţie, majoritatea senatorilor nici nu stă în sala.
Legea în total se votează cu 53 bile albe contra 4 bile negre.
D. Nacu depune proiectu de lege în privinţa monopolului tutunurilor.
Şedinţa se ridică la orele 4 şi 20.
Reporter.
ŞTIRI MĂRUNTE
D. N. Tomescu a susţinut cu mul! succes tesa sa de doctorat tn medicină.
M. S. Regele a vizitat erî Casa rina Cuza-Vodâ.
• •
Regimentul 1 de Roşiori va sosi la 3 Iunie In capitală venind din Dobrogea.
Miercurea Lrecută d..Stăncescu loooliilo-rul directorului general a |teatrelor, a a-vut o audienţă la d. prim-ministru.
D. Stancescu a expus primulul-ministru starea de miserie In care s6 afla marea noastră scenă şi a cerut ca guvernul sG'l vie tn ajutor prin o subvenţiune cu care st* se poată urma cu opera tn stagiunea viitoare. 1). Ion Brătianu a respuns d-lul director general ad interim că nu st poate face nimic până la budgetul viitor. Cu alte cuvinte l'a trimis la calendele greceşti.
D. N. Hagiescu ne roagă a publica următoarele rânduri:
D-hti Sf Iulian
Aţi promis câ ne veţi pune In curent
despre «nedreptăţile, ca st nn ziceţi ho-tielen ce st petrec in teatrul naţional. Pe cănd ? Suntem nerăbdători!
V. I lunieseu
artistic dramatic
• •
D. general Itadovicl a plecat erllaTurnu Măgurele tn inspecţie.
• •
Eforia spitalelor civile a cedat societăţi studenţilor In medicină una din prăvăliile sale, unde societatea s'a şi mutat.
Duminica va avea loc prima şedinţă In noul local
Spitalul militar central s’a mutat tn vechiul local care s'a reparat.
D. M. Ferikidi ministrul afacerilor streine a lucrat azi cu M. S. Regele.
• *
D. I C. Brătianu a plecat azi dinii icaţă
II	Eloricu.
• *
Cursurile la şcoalelc secundare a încetat cu începerea de azi.
ULTIME INFORMAŢII
0 noue nenorocire, cea mai mare din toate, a isbit pe amicul şi confiatele nostru d, A. Giurcu ;
SPERANŢA CIURCU
născută KiniLOV
A încetat din viaţă, dincauza unei boale de inimă. Toţi aceea cari au cunoscut pe această tinerâ femee ce Întrunea toate calităţile unei soţii şi unei mume, se vor asocia cu noi ca se o plângem şi ca se espri-măm nemângâiatuluîeîsoţ adâncile noastre păreri de reu. Ea a încetat din viaţă la Asnieres, în Franţa, lăsând în urmâ’î o fetiţă de 4 ani.
Câte-va C'sliunî ministrului de resbel:
Cum se fac aprovisionările de material pentru construirea căilor ferate de geniul militar?
Cum se fac aprovisionările de material pentru fortificările Bucureştilor ?
Care este numele ofiţerului pecare 11 arată d.Tuck ca mituit cu o sumă însemnată ?
Ce se face cu instrucţiunea contra acestui d. Tack. în urma găsirii unor scrisori prin cari se acuză o-fiţerii din armata română?
Este oare de demnitatea armatei ca lucrurile se se facă muşama ?
Intre persoanele luate din grădina Episcopii şi arestate în /lintiţa de la secţia IV a fost şi copii. Ast-fel un tener Dimitrescu Dimitrie student în liceul din Ploieşti, venit In Bucureşti spre a’şi regula posiţia sa militară. a fost închis înpreonâ cu un frate al seu numai de li ani. Abia dupe patru ore au fost liberaţi.
Und. Mihail Climescu numit copist zilele din urmă la tribunalul de Dorohoi, aşteptind se se scoale d. Şendrea, ce loeueşte în casa d-lui Blaremberg, a fost închis ; graţie decretului seu de numire ce’l avea asuprâ’şi a putut fi liberat
Mulţi din cei arestaţi erî, mai staă şi azi închişi, în pivniţa de la acea secţio.
D. procuror Miclescu ’şi n dat demişi unea.
Causa positivă şi chiar declarată este neînţelegerea dintre d-sa şi d. prim-procoror Manolescu in privinţa bătăilor din grădina Episcopii.
Pe când d. Miclescu stăruia se se facă anchetă asupra acestor acte de barbarie, d. prini-procuror era de părere se se pue plângerea celor bătuţi şi închişi la dosar.
Aseară a fost consiliu de miniştrii acasă la d. Stătescu.
•
Medalia independenţei ţârei este gata. Ea are pe o parte efigia Regelui şi pe alta o figură alegorică re-presintând România cu o mână rezemată de un scut iar cu cea laltâ ţinând sus o cunună de stejar. In jurul acestei alegorii sunt gravate diferite scene din ultimul resboiu.
•
Marţia viitoare vor începe in localul Cercului militar esamenele Că-pitanclor din corpul n 11-lea de armată pentru gradul de major.
m
M. S. Regele, însoţit de d. Major Şomânescu, adjutant de serviciu a visitat er; ruinele abatoriului comunal.
$
D. Nacu, ministru de finance a plecat aseară cu trenul accelerat de Verciorovn.
•
Dupe cum am prevăzut, legea a-supra instrucţ’unei publice nu va veni în şedinţă publică de cât în sesiunea de toamnă.
Comitetul delegaţilor secţiunilor camerei se întrunesc mai în toate zilele; discuţiunea iu sinul comitetului se crede a ti sfârşită până la ÎO Iunie; raportul nu va li făcut de cât in timpul vacanţelor.
O
Suntem positiv informaţi că d. N. Manolescu va fi ales de primar al Capitalei în locul d-lui N. Fleva di-misionat.
m
A. S. prinţul Franţ losef de Ba-temberg fratele domnitorului Bulgariei a plecat cu trenul de aseara 'a Sofia.
&
Consiliul Comunal In şedinţa de azi va discuta restaurarea A bato-rialui.
BILEI l\ FI\A\CI\B
Bucureşti, 30 Maia
Agio stă fără schim bardo 14.00. Schimbul scump şi rar. Valorile, cari au dat loc la puţine operaţiuni în cursul lunci, e natural să nudea loc la nici o mişcare în apropiarea liquidării,
Aşa cot i de astă-z( nu Înregistrează de cât Daciele ia 203 1 2 pe gata şi 204 1/2 pe termen, a dică un report de 1 leu.
In fondurile de parlament, târgul a fost mal animat. Renta am 5 0/0 se negâţiazâcu 90; urb. 70 Oau atins cursul de 102; 5 0/0 rur. fuc 89 şi 00 0 urb. fac. 931/4.
Afacerile în general sunt reslrlnse. Liquidatiunea se anunţă că se va face tn condiţiuni facile.
Tendinţa linişli'â.
CHRISTU GOGA
AVOCAT
No. 37. Strada Călăraşilor Nu. 37
www.dacoromanica.ro

\
fpoca _ i iunie
CASA DE SCBJMR
M. F E R M O
—27,strada i.u*sn\NL n—
< u h s i i. n i c i u r. s c i
30 Mai» 1 8 .<<?
...I
JUr


ti wajs. UMO i}< ul cn prenils . wcei nailon . uda-Komania • .ifinnia. .	.	•
vilii mobiliar .
> Fabrica «Ic hârtie . .
'fit contra aur...........
'te vio Bance contra aur. . .rin auaalriac!.............
cunsi'l. I>l\ VIEAA
. .
..............
.; .^e otomane . ...........
a 'He nlrlia...............
n.n*si i. w\ mmiN
ho ta Am ort................
■ pnniipim............. . .
Obligaţiuni noul fi% C. F R.
u	*,	5ş( i» % j»
, ituhJa lilrtio .....	. .
CL’HSUt. OE PARIS
Renta Români Loss otomana.
Scliimh .
Paris 3 luni . .
- U vedere . Londra 3 lum .
» la vedere Berlin 3 luni , . Viona la vedere .
«s i >
*&*'
0,1
IfflBtfl !
>81..* i
1it?t 1 '
a?.
1385
S7-
221)
165
14.40
14.4)
i.02
10.01
6.91
18.70
183.25
96 109.50 107.30 102.10 199,10
93.85
37.25
1001/2
25.50 1.241 2 2.02
rtrvitî[î \ r din Oiiusa arendării pro-Wulkllli.lL prietăţif, se vând, O lo-
Cnmobilă 10 caT pulere şi o maşină de l i‘b rat din fabrica Ram son sistemul re! mat perfecţionat ambele In perfecţii stare. Doritori le pot vedea la proprie-i dea Păşeam judeţul Ilfov, ndrestnduse la d. E. Reimer administratorul.
h
&	hks&g-
CEL MAI EFICACE CONTRA TUTUROR INSECTELOR
4®vr^ ** -

nro i) proprietateminunată de a stirpi insectele cu mare iuţeala fără a las i vre o uimi Slirpcste loial si radical ploşniţele si puricii, ('urni» cu sigiirnnln bucutarilh* tic gândaci.
Ocpitrlrnin Imediat inollele.
Ae seapa (udata de muşte.
Apar» animalele <i«*niestie«‘ si plantele, atât de insectele oe le sfipnrn.ciit siboalclecPpcodneele.
( urata eu siguranţa capul «Io păduchi.
Este de observai, că „ZaehcHin** adcveral se vinde numai in llneoa-uc orlgliuilr u;rt de rum ru dramul.
I ('(ciul general: I. Z.\t lll.ltI..
\ ieiut I-, ((«lilM'limieditnsse Sî.
In Bucureşti Iu Droyueria Brus, Cari
(jersabeh, Pharmacia la leul de atu-, E. 1. Rissdorferf Broguerta/.0«v>«aStrada Aca-, demin, /). Marlinhvici, Pharmacia la Ccrbu, F. W. Zumer Calea Victoriei 50, Gustar Rielz, Georyes Kosmann.
Iu Bacufl Pharmacia Răcorită, In Bârlad Sfax. Franket, în Brăila Pharmacia la 1 M inerva.tn Craiova Pharmacia (Frans ! Poht), Pharmacin ta Vulturul de aur, I Pharmacia (FA. Konteschteeller). In Galaţi Kânitjl. Hol ApoihekefM. Brethner), Pharmacia la viile (Jean OswatdJ, Phar-iiiaria din strada Portului, In Iaşi Phar-\ macia Victor Mattgsrh, 1‘hnnnacia Racorda. Pharmacia ta Spiridon, Pharmacia F.d. Hetjrlc, tn Roman Phannaria la Spc-/ !«)</.ţnTurnu-SeveriiiPhurmncialabil- ] paratul Sei'ertis.
(Cari Bai/isMs Erbcn).
B
DE ÎNCHIRIAT
chiar de acum casa d-lul V. IlioU «lin Str. Lule* rană 15, mobilele şi nemobilate având 22 camere, grajd do 10 cal, şopron, de 6 tră-aurl, 2 pimtiiţe, 1 puţ şi grădină cu 2 j>a-vilioane.
Dori lorii se vor adresa la d-nu Proprietar In toate zileledc In orele «de dimintRâ până la cinci (5) seară. Asemenea şi dea* rondat ele ia Si. Gheorgho viitor moşia d-sale Copaciu din dis1 riclul Vlaşca plasa CAInişle.
Bt.	A. PAPABAX
AVOCAT
Str. Bisa ica Icni No. 8 bis.
D. R. RGSETTţ
AVOCAT
Strada Romana Nn. 21.
Fic-carc poale cu HO de franci agonisi iu trei Utui 2000 de franci. După cerere trime-lenţ Iu toţi gratis şi franco expliţiunea. Scrii.t româneşte 48 rue de la Roehefou-cauld. «La HciiUm, mulşon «le ban«|ue.
Paris.
;j
NOUL MAGASIN	l
oe	»
PORCELANURI SI CRISTALURI jj
SUBFIRMA	|
SA VA \\ ASSILIl vV III
BlIC IIR ti S T i
35.—Strada Lipscani, Nn.—35
Deschis din noiiscgâseşle foarte bine asortat In toatearlicolole pre-cum^Stşviciprl pentru masăeom-pfocle de Porcelan şi cristal, lămpi şi pat uri de bronz, lacămurl argintate şi neargiatale ele. precum şi P ori ce alte objecle necesare mena-4 giulul.
PBECIURILE FOARTE MODERATE
AVIS IMPORTANT
Sub-semnâta antreprenoărea Hotelului I raţii sium din Oraşul Rraila şi al Ilo-tclului ('oncoi'dia de la Brălia Laeul-Scral, arc onoare a aduce la cunoştinţa Onor. public. Şi tn special 1a visitatorl al băilor,cam arangiat.
HOTEL CONCORDIA LACUL SERAT)
cuuu restaurant franccs, camere mobilate şi cu preţurile cele mai moderate.
HOTELUL FRAŢII sun BRs|Lfl;
Este reparat, din noQ aranjat şi elegant mobilat.
Fiind că nara Cruţat nicT un sacriflciă pentru a satisfaco pe onor. (niblic visitalor şi de aceia rog a fi onorat de o numeroasă clientelă.
Promtitudinea Serviciului şi modera-ţiunea preţului o garantez.
CU DISTINSA STIMA
M VItl V Itl.M NTIIIV
BRAILA LACUL-SERAT
ALECU A. BALS
AVOCAT
Strada Dreapta No. 24
BULETIN METEOROLOGIC
■ i . T tţIN
________H V C l IIH8TI____________
Buletinul atmosferic de la 80 Maiu 1880
r. Stan a
18 acot> 24	» T
22 uoiys ’ ier».
STATUT NI	Baromf'Pentp.		Veni.
Bururosei	756.2	j >7.4	SW
T.-Severin	751.6	178	WNW
Balota	752 7	,lf> 4	W
Craiova	74 £.0		W
Slatina	751.8	16.0	WNW
(jiurgiu	751.7	1S.5	W
Constanta	74r,.t	I «>.8	SW
Sulina	744 0	18.7	SW
lăilanU	711.7	16.3	WNW
Unita	7 <4.1	17.0	N\V
Roman	7		|
laşi	738 2	r	N
,23
pioii,
acop
M
ploăis
- ti
acop.
ploios
Dvectorul Institutului, St. Hepites.
Starea marei la Sulina uşoara la Constanta liniştita.
BUCUREŞTI
6.—STRADA VESTEI.-
-6
Secţia medicala
1, Hycirotherajiia — 2. Electrizare — 3. I Intliopeiiie— 4. Gimnastica medioilă—5. Orhalaţl— 6. MasajiiT sistematic—7. Ser-viciulla domicilid — 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
1 fiae abur....................2.50
1 Bae de putină cu şi fără «luşe . 2 —
medicamente.................1.-^
1 duse rece sistematică cu basin 1 —
BAI OE ABUR SI DE PUTINA
Notă 1. Băile de abur sunt deschise tn toate zilele do la 7 ore dimineaţa plnă la 7 ore seara. — 2. Pentru danie Insă băile «le abur, o-dală pe săptămână Vri-nerea de la 7 ore dimineaţa plnă la 2 post-meridiane.
lh-eţurile lu secţia medicală conform prospectului. ’	Direcţiunea
PRIMUL BIROU DE PLASEMENT
Concesionat de guvern pentru institutoare, guvernante bone pentru copii şi cameriste alese.
Pepnsiune cu preţuri moderate pentru doamne ce doresc a dobândi ocu-paţiune.
adEliiei» h wdau
institutoare diplomata Calea Victorii 72. (tn fata Palatului.
PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA
4 4
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°.

i
AUX QUATRE SAiSONS
72 Culctt Victoriei 72, Vis-n-vls de palatul Regal
/I sosit noutăţile şoşonului in cantităţi ţi Variatiuni enorme, de prima calitate.
OCAS1UNE RARA
Triooui'i pentru dame JERSEY
loi 7,50. IO. 12,50. 15. 17,50. 20.
Gomandele din provincie se esecutâ după indicarea mărimei şi contra mandat poştal.
!« iVrUIlMi l de la 23 Aprilie, Casele Il.iljilillIA I din Strada Academiei
No. 11 compuse diu 16 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se află grajdiO şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal afi şi o grădină importantă. A se adresa Strada
Batiste No. 11.	y
i L MARE RABAT Locoinobil0 şi Bâtose, Muşine 4lc Secerat, ele.
M. LEYENDECKER
STRADA CASARNEI 63
(DEALU SPIREA)
° DIN CALEA VICTORIE!. 6	^
I. WEICH
S’a lUTlt/Tlt.
in
Palatul Eforiei Spitalelor
Buleuardul Elisabeta.
ATELIER DE LEGATORIE
de la Sf. Qheorghe s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1
în Cassa Biserici dlntr’o zi
tot Strada Biserica Eni No. 10.
IK
CALEA VICTORIEI
Palatul Dac.-Românla
LA O R A SI UL VIENA
\ L\ VIILE DE VIEWE T
vls-i-vis de BRARIA SOCEC
Recomandăm onorabilei noastre clientele pentru teftinatate sl soliditate următoarele noutăţi:
riufftrie pentru Doamne şi Domni.
Feţe de masă, şervete şi prosoape dc pânză.
Olandă veritabilă de Belgia şi itum-burg.
Madapolam franţuzesc de toate calităţile şi lăţimele.
Batiste dc olandă şi dc lino albe şi colorate.
Ciorapi de Dame şi Domni de FU d'E-cosse, do bumbac, de lână şi de mătase.
Flanele, cămăşi şi ismenede lână după sistem ii |>«>resuriiliii dr. U. Juc* ger.
Gulere şi manşete de olandă ultimul fason.
Mare asortiment de cravate ultimul fason.
Corsete Iranţ. cu balene veritabile.
Tronsonri coinpl«.‘Ctc pentru II-dantati.
I.ayetesşi Trousouri pentru eopii.
Trosouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că a apărui Catalogul nostru ilustrat si va li trimis ori-cui va face cerere.
LA ORASIU VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DAC1A-R0MANIA» vis-h-vis de librăria Socec
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROW1ANE#AUB|LDEu20M‘iu(|iunie"886
Uuenreşt i-lt oman		Hucure»ti-V6rciorova	
STAŢIUNEA	Arătarea Trenurilor '■	STAŢIUNEA	Arătarea, Trenurilor
	Tr. ac.|Tr. p. |Tr. p. ITr. pl.|Ti'. ac		T. ful.JT. ac. |Tr. p.
CALAT i-M ARASESTi-MARASESTI-GALATi			
STAŢI UNE.V	Arătarea trenurilor		
	Tr.ac.i.Tr. m.|Tr. p.		
Galaţi pl. TecuciQ Mărăşeşll	10,40 11,06	noap. 11,40 4,16 4,51	a. m. 7,45 11,14 11,45
Mărăşeşll pl Tecuci 0 Galaţi	dim. 5,25 5,50	noap. 11,35 11,34 4,35	p. m. 4/.9 5,45 8,50
Adjud-Târgul-Oeoa			
Adj ud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,10 9,45 11,35		dim. 6,10 8,05 8,20 10,00
Constunta-Ccrnavoda			
Constanţa p Cernavodă s Cernavodăp Constanţa	p. m. 3,00 4, io 0.50 8,53	dim. 9,00 11,10 1,50 4,24	
Bucureşti p
Pjqeştl
Buzăil
H.-Sărat
Focşani
Mărăşeşll
Arijtid
Hăr.ân
Roman sos.
I noapte 11,00 12,17
3,17
dim.
Itoman-Hucuresli
BUCURESC! GIURGIU
a. in.	dim.	dim. 1 n.m.			p.m.	seara	dim.
8,40	7,30	0.30	4/.0	Bucuresci p.	4,05	8,00	8,00
10,39	9,10	8,04	6,05	Ciocăncscl		—	8,41
12,55					—	—	
2,25				Titu	5,07	9,00	9,26
3,48				Pitesc!	6,24	10,16	11,14
5,15				Slatina	8,08	11,56	1,25
s. 0,39				Craiova	9,30	1,18	3,37
9,39				FiliaşI	10,17	2,04	4,52
4 11,11				T.-Severin	12,05	3,52	7,20
p. m.				Vercior.sos.	12,27	4,21	1 8,00
V6rciorova-ituewre*tl
	noap.	p. m.			p. m.		searu	noap.
Roman plec.	8.25	12.30			5,45	Vercior. pl.	3,42	12,57
ithcău	9.20	1,40			7,20	T.-Severin	4,OS	1,19
Adjnd	10.45	3,52			10,29	Filiaşi	6,08	3,07
Mâi'â-te^ll.	11.18	4,34			11,30	Craiova	6,55	3,53
Focşani^	11.52						12.59	Slali na	8,17	5,12
R.-Sărat	12.39		p.m.		2,29	Piteşti	10,12	6,58
IluzCU	1.46		t,i8	n, m.	4,03	Titu	11,13	8,00
Ploeştl	,3-33		3.39	10,17	8, Ţ-	i Ciocăneşti	—	—
Bucur. sos.	5.00		5,15	11,50	9,35	Bucureşti s.	12,35	9,10
			soara	noap.	săra		a.m.	a.m.
dim.
8,00
8,40
11,08
12,30
2,27
seara
TergQviste-’XUg
THu-'l'ergoviste
j Târgqvisle p ! Titu sos.
a. m. i p. m. | 6.40	5,20
7,50»	6,30'
STAŢIUNEA	\r6tarca trenurilor		
	r. ful.l T. p. 1 Tr. p.		
Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smjkrda sos.	dim. 5,40 7,10	i. m. 6,40 7,10 8,55 9,00	p. m. 5,30 6,00 7,40
GIURGIU-BUCURESC!			
Smftrda pl. Giijrgiu Filaret Bucur. sos.	p. m. 2,25 3,52	a. m. 10,00 10,05 12,15 12,23	p. m. 8,30 10,28 10,42
Koman-Iasi			
Roman pl. ■ Paşcani T.-Frumos Iaşi. sos.	dim. 9.51 10.51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52	
Ia.si-Komau			
Iaşi pl. T.-Frumos Paşcani Roman sos.	p. m. 4,Ot 5,2: 7,r 7,51	dim. 6,52 8,35 10,01 11,06	
t>loesti-Slunic'Slanic-i>lo<*sli
STAŢIUNE!
ArCtarea trenurilor
Tr. n.|Tr.ac.|Tr. p.
Ploescl pl. Slănicu sos.
a. m. 10,45 12,40
PLOESTi-PREDEALPREDEAL'PLOESCI
Ploeştl pl. Câmpina
Predeal sos.
VERESCI BOTOSANI CAMPINA OOFTANâ
STAŢIUNE!
Ar ăt. Tren.
Tr.ac.| p.am. |
Slănic pl. PJoeştl sos.	p. m. 5, 6,50		
TECUCIU’BERLAD'BERLAO-TECUCIU			
TecuciO pl. Berlad sos.	a. m. 6,15 8,00		
Bârlad pl. TecuciQ sos.	a. m. 8.40 10.40		
lusi-Ungheni'L'ugheni-lasi			
Iaşi pl. Unghenl s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
Ungheni pl. laşi sos.	p. m. 2,00 3,32	|p. m. 4,40 1 6,12	
VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI s.
p. m. 2,08 2,03
5.21
7.21
p- m. 9,49 11,42 3,15 1,55
Cămpina p. DofLana s. Doftana p. Cămpina p.
a. m. 11,20 11,00
p. m.
5,50
6,08
Gulali-ltu/.eu-ltu/.eu-Gulati
seara	dim.	dim.		p. m.	p. m.	dim.
6,15	9,38	8,19	Predeal pl.	7,45	4,51	7,45
7,14	10,42	9,20	Sinaia	9,18	6,29	9,18
9,10	12,35	11,08	Ploeştl sos.	10,09	7,25	10,09
Galaţi pl. Brăila Buzău sos.	noap. 9,40 11,01 1,20	8,40 10,02 12,53	
BuzăCi pl.	4.30	12,55	
Brăila	5,03	3,41	
Galaţi sos.	6,15	4,55	
PASCAN l-SUCEAVASUCEAV A-PASCANI			
	dim.	săra	
Păşcanl pl.	10,40	7,15	
Vereşcl	12,08	9,17	
Suceava	12.2c	10,09	
Suceava pl	1 5,00	6,54	
VerescV	5,4C	7,51	
Păşcanl sos	1 6,41	9,15	
Bucuresci. — Typ< grafia «Le Peuple Roumain», straaa Episcopiei No. 3.
www.dacoromanica.ro