ANUL 1 No. 156. A DOUA EDITIUNE Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară I an 40 lei, 6 luni20 lei, 3 luni 10 Ip’ tn străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA Ho. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ho. 3. 1 O BANI NUMERUL SÂMBĂTA 31 MAIU N. Gr. FI LI PE SCU Proprietar APARE IN TOATE ZILELE A N U N C I U R I: inimciurl pe pagina a patra linia 30 hani, mmnhurl ţi reclame pe pag. III 2 lei linia. administraţia Hn. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ho. 3. IO BANI IVUMEFtUL, STKIMiKHKUHPOZITFIOII CONVENŢIA CU ELVEŢIA TELEGRAFUL SI REGELE ASA I PLACE BEIZADELEI VELUL ALBASTRU STILOTFA TOPOSITELOIt Scenele de st51băl;tcie petrecute astă ieanri la ba’rierile Bucureştilor, unde se întâmpla mal In llo care săptămână bătăi, tmpuşcalnrl şi omoruri,sunt Încă recente, spre a nu se li uitat Iacă Îngrozitorul lor tublofl. Se ştie despre co era vorba. Garda armată a Primarii se gasia In lupta conlinuă cu coritraban-d.iştil cari In cete armate căutafl să introducă spirt In oraş. Semn curios al timpului, prea puţin caz s’au făcut do aceste scene de barbarie ; gazetele le Înregistrau regulat, publicuile citea şi mal nimeni nu s a gândit să’şl dea socoteala de condiţiu-nile In care contrabandele se efectuai! şi cum armata comunală primia ordinul să împuşte pe bărbaţi, femei şi copil. Dar independent de aceasta, ^trebuie sâ ne punem întrebarea : care negustor arrecurge la coiijxabanda In cazul când impositele ard bine combinate şi just repârţile. Contrabanda e o dovadă ca un imposit a devenit atât de oneros şi vexatoria, In cât cel ce esercitâ un comerţ oare-cure, nu ’l mat poale continua, de cât recurgând la mijloace proprii a eluda legea. Grija legiuitorului şi mal cu seamă a guvernului trebuie sâ fie Îndreptată spre acest punt unic : a nu abuza de puterea de producere a contribuabililor şi a nu apăsa pe unii mal mult de cât pe cel 1’alţl. Dacă acest principia elementar In materie de imposit nu e ţinut In seamă, atunci dările se vor strânge foarte anevoie, nemulţămirile vor creşte şi contribuabilii se vor găsi la legitimă dofensâ când se var opune agenţilor fiscului de a’şl achita impositele. Zece ani de administraţie financiară n’ufl fost de ajuns, se vede,guvernului, spre a se convinge odată pentru tot-d'auna că greşită şi periculoasă e calea ce 'şl a ales de a'şl mări fără nici o ordină şi nici o măsura veniturile. Dificultăţile ce le Încearcă 1n strângerea lor ar 11 trebuit cu toate astea să’l deştepte, sâ'l facă să Înţeleagă că sistemul actual de dări trebue schimbat şi Înlocuit c'un altul şi mal modern şi mal raţional. In Italia cestiunea perequu{iunei nn-posilului funciar a preocupat pe economişti şi pe întregul parlament, care o Întrebuinţat o iarnă întreagă pânft sâ ajungă la o formulă care să mulţă-meascâ toate treptele de contribuabili. La noi, In afară de legea impositului fonciur, din care s a făcut o armă spre a lovi In cel ce desguslaţl de miseriele administrative, sau din causa sână lăţii, or a educaţii copiilor, sunt siliţi a locui afară din ţara, în afară zicem de această lege uu s'a. lucrat mal nimic pentru Îndreptarea sistemului fiscal. Când golurile budgetare produse de risipă, de prevaricărî, de păsuiri şi lefuri muri au Început să se mărească, administraţia finanţelor statululnu şi-a dat multă osteneală spre a şi creia noul resurse. Actualul aşezământ al dărilor i s a părut perfect şi s'a mărginit a recurge la o majorare a tacselor esis tenie. Aşa a făcut cu sarea, aşa cu li cenţele,tot ast fel şi cu fabricarea spir toaselor şi vânzarea tutunului. EI bine, cnre a fost rosultalul ? Motărascâ-se ministrul finanţelor sâ publice labloul încasărilor veniturilor şi se va convinge şi cel mal greu cre-zalorl că loate dările afl descrescut, că remftşiţele devin din cetn ce mat mari, câ miseria se lăţeşte In mod spăimân- | tător. ‘Dar dacă Visteria tace nu e un cuvânt cu noi sâ nu împărtăşim lectorilor informaţiunile positive ce le am putut aduna cu multe «acrilicii. Cari sunt resultatele Imediate aiema-jorăril tacselor de asta primă-vară 1 n) Gel mal mulţi din debitabţil de spirtoasa 'şi afl şters firmele şi au Încetat negoţul. b) Pentru cel cari afl mai continuat, agenţii fiscului Însăşi din lipsă de !n-strucţil, nu şlifi cum si proceculă pentru strângerea impus iţelor. La i Aprilie când nouile tacse asupra fabricării alcoolurilor ah fost aplicate, nu s’a dat agenţilor de cât o singură zi ca să conslate ţoale deposilele de spirt din circumscripţia lor. Ce se poate face tnlr'o singură zi? De sigur numai greşeli şi nedreptăţi. Aşa s'a şi înllmplat.Unil afl reclamai la Cameră, aci s’a găsit câte un deputat mal de inimă cure sâ adreseze Interpelare ministrului; dar şi Intr’un caz ca şi In altul s’u trecut la ordinea zilei. c) Vânzarea tutunurilor a scăzut şi scade In mod simţitor. Inlrepositaril după ce afl provocat o scădere asupra contractelor lor, afl fost nevoiţi lncele din urma să şi parâsescâ garanţia Hind sigur ca va ajunge la o ruină complectă. Numai de la 1 Aprilie până azi, o mulţime do consumatori s’afl lăsat de tutun. Iar pe la ţară sătenii, după ce uj1 ajuns ou să cumpere cu oua şi găini tutun, In cele din urmă s'au lasat şi el de fumat, siliţi de sărăcie, de scumpelea tutunului şi de proasta lui calitate. d) Ratele arenzilor în Întârziere s'afl Înmulţit în mod considerabil. Arendaşii oneşti nu mai ah cu ce plăti; iar ceata celor pâsuiţl pentru un motiv s’afl altul a devenii nesftrşita. In dullniliv, guvernul ’şl-a pierdut greutatea morala necesară spre a îndemna pe cetăţeni a fi plăti. bucuros impositele. Urmăririle şi vânzările silite consumă tot timpul agenţilor. Se consumă acum mal multă hârtie galbenă pentru avertismente de cât se încasează bani din contribuţie, prin unele circumscripţii. Guvernul a fost solicitat să presinte lista pâsuiţilor, a moşiilor remasc ne arendate. N'a răspuns nimic ptnâ acum. Noi ’i am mai cere să publica un tablou statistic de toţi debitanţil de spirtoase, dt, toţi patentării care de la i Aprilie afl încetat comerţul lor. Atunci se va vedea la ce resullate ne-a adus aşa zisul regim al onestităţii, al economii, al erei noul. Aşa pa din afura, din cele ce vedem petreclndu-se, putem de all-fel foarte bine să judecam de miseria îu care am njuus. Strada Lipscani, Bărăţiaşi St. George sunt Împestriţate cu bilete de închiriat. Şirul prăvălielor goale e aproape neîntrerupt. Prin giurul Bucureştilor fabricele de spirt stafl închise. Grajdurile de îngrăşat vite aii început să muce-ziaseă, iar mal departe, pe la munte povarnagil nu’şi pot desface ţuica, moş-neuit 'şl tae livezile de pruni, ţăranul n'are cu ce’şl hrăni vitele din lipsă de izlaz. In acest concert de mizerie, administraţia n’are de cât o singură preocupare să organiseze omoruri pe la bariere ca să stlrpiască zice el contrabandele. După părerea noastră luptele disperate de pe la barierl sunt prelu diele luptei generale pentru existenţa pe cari oamenii sărăciţi le încearcă clnd se găsesc In culmea miseril. Iar din partea administraţii aceste acte de sălbăticie sunt numai nişte diversiuni pen tru ca iufiorâad pecontribuabill într'o parte, să'şi {bată mai In linişte şi siguranţa contigua ‘ tripnîfogele tn altă parte. Cn vroi. depeşele mm\ jmr Y— Vlon», 10 I urb. — Camera a adoptai proiectul de we privitor la libera imporlaţiune a ifjumbului şi meiului de proveninţa sşbească sad bulgăreasca. Pestn, 10 Iunie.- Camera a adoptat în discuţiune gencilA, prin 151 voturi contra 113 tariful «nai presintat de guvern şi a respinsţpate propunerile contrarii. Itoiiin, 10 Iunie. -Discursul tronului spune că proiectul*: budget ce va f) presintat Cumeriloleste echilibrat într'un mod perfect şife Parlamentul va avea bC examineze «Şurile pregătite de guvern pentru akri soliditatea şi puterea armatei şi a intimei italiene. El adaogă ca relaţiile IBot cu toate cele-lalte state sunt din «le mai cordiale şi ca se dutoreşte sunltmenluluî de concordie care uneşt iţ'e cabinetele Europei, cruţarea Orient, şi în fine că Ital In mod eficace, prin gală şi energica* la mei Munich, 10 Iunie.— L 'Mi. legilor publică o proclamaţiune aţtinţului Luilpold.ee spune că RegeldUtnl îm-pcdicat, din causa unei boallţravc, de a Îndeplini pentru mult ti ^datoriile sale, Prinţul ia în mână regenţa Regalului şi convoacă Dieta pentru 15 Iunie. *-*>■»«!•»•». kA I.vnL». ■»- «•'inr.fl Vngfel a redus scomtul la 2 1/2 la sută. Paris, 10 Iunie. — Camera a hn* put discuţiunea proiectului de ex^. sare. Desbaterea va continua mâine. V l.oiuli-a, 10 Iunie.—Regina consimţind la disolvarea Parlamentului, o Gladstone a cerut astă-zl Camerii co: numelor creditele provisorii necesarei spre a guverna până la 1 Octombre, Sofia, 10 Iunie. —In privinţa aserţiunilor ziarului «Journal de St. Pe-tersburg» după spusele căruia, n’a fost nici o dată vre un complot contra vieţi! prinţului Alexandru se afirmă, tn cercurile bine iuforniate, că dacă justiţia va urma liber cursul sâti, lumea se va încredinţa despre valoarea aserţiunilor zisului ziar. (;i)\VE\Tll\E\ CI CIAETIl ProUeţionismul pe care colectiviştii rioştril tl înfăţişau ţârei c-a o mare ispravă a patronilor lor, n'a fost de cât un m.jloc pentru a arunca praf In ochii opiniunel publice. Noi nu ne am îndoit un singur moment de intenţiunilo guvernanţilor noştri. Iată ce scriam In numărul nostru din 8 Maiu curent: Sâ nu ne facem ilusiuul. Situaţiuuea ce sâ crcttză ţârei prin punerea Iu practică u regimului aulonop va li greu şi tare ne e teamă că nu va trece mult timp şi vom vedea pe guvern vtuiod sâ propună o noue conveni,iune, d-zeti ştie In ce condiţiunl. Nu trecură incă trei săptămâni d’utunci şi am văzut pe cel mai înfocaţi protecţionişti revenind la regimul convenţional. Discuţiunea care a avut loc in Cameră, cu oca siunea ratificărei convenţiunei de comerciu încheiată cu republica Elveţiană, ne dovedeşte că guvernu colectivist s’a servit de această con-venţiune ca se'şî deschidă o portiţă pentru a se întoarce la regimul convenţional. Clauza naţiunel celei mal favorizate înscrisă in convenţiunea cu Elveţia, este negaţiunoa sistemului protecţionist pe care guvernanţii noştri trimbiţaucu flinta îngâmfare că l’au adoptat pentru a apăra industria născândă a terci. Spre n ascunde nceastâ evolaţinne economică, guvernul a întrebuinţai mijlocul urmă'.or: el n obţinut ca Elveţia se consimţă la o derognţiune oarecare de la clauza naţiune? celei mal favorisnle, pentru unele articole ce se pot produce sau fabrica In România. Nimic mal natural de cât această concesiune aparentă din partea republice! elveţiano; dânsa n’avea nici uri interes se reclame un regim mal avantngios pentru producte pe cnre nu le produce. Dar în schimb, România renunţă la tariful autonom pentru un mare număr de articole şi numărul acestor articole va merge crescând, când stalul român va încheia convcnţiuni cu alte ţări, căci convenţiunea stabileşte că «mărfurile elveţiano vor plăti taxele cele mai mici cari sunt sau vor fi coprinse In tarifele convenţionale ale României». Din punctul de vedere special nl -Moţiunilor noastre cu Elveţia, n’am avea nici o cauză ca so criticăm onveuţiunea, căci noi neuui pronunţat tot-d’auna pentru proteelio-nism moderat şi bazat pe cerinţele noastre economico. 1 Dar naşte Întrebarea: Cum se potrivesc declamnţiunile pruteeţioniste ale colectiviştilor cu sistemul inaugurat prin convenţiunea cu Elveţia? Ce devin acuzările şi calomniile aruncate de atâta timp contra guvernului ooiisopvntor în privinţa »is- temulul convenţional? Este dar constatat că guvernanţii de astă-zi,împreună cu coteria care îi, înconjură procedează pe tărâmul economic cu aceaşi duplicitate cu are nu procedat in tot-d’ouna şi pe prâmul politic. Ţara va vedea cari sunt acei co au amăgit'o şi voesc i amăgească. toată presa independentă împăr-işţşle vederile noastre in aceaslă âmiuţă. Reproducem mal la vale icol al României Libere care dovadă pipăită că chiar acei a oposiţio contra guvernului nclQa\eiSte mult mai puţin acceo-tuat», cjLţ a noastrâ, au ajuns la convingea ^â regimul care ne guvernă ataâgeşte ţara. lată cum se esprimâ confratele nostru1; Nu cr aşa de rilor. DiscursiTjL r,r0nunţate de membrii maioritţţiJ »n Q^merâ, cu oca-ziunea tractât^U( ti(J coin,jrciu cu Elveţia, şi in Şenilă cuvântarea d-lul Coslinescu mer\isig.1 fie semnalate In aceste vremu.^ ^ m&re confUSiune ca liberalii aii sâ dea dreptate conservato- de idei. Cel ce afl a ruj ‘miai pietre în conservatori, tractâl^'iqtnă de Vînzâlorl de ţară, din p "dna Lq aven ţi el co merciale cu Auslnsl^ana . ceI cari se tânguiau ca este jan- gbiatâ ia picioarele Andrassv ; — cei cari comoţioaa8e L a • ,ncer. cau s'o revoluţioneze crtlice dia- nprAlu In r.rml.ra ^ cot cari perate în contra con\ merţ cu imperiul velin insultad pe conservatori L,. denunţau ca trădători; — cei Wi ^...jsera cu petiţiuue la Domn caL tlu sanC. ţioneze convenţia cu __ s'au schimbat astâ-zi cu !qiU| (a Nu ne aşteptam la o ede transliguraţie. Cunoaştem îndrăzneaţă c°ntra2ieere latre ceea-ce roşii profesau tî^y^Q în opoziţiune şi ceea-ce au fâcuttu. dată ce aQ venit la guvern. Duşmanii juraţi al convenţiunei, cari au păr&.a\t Parlamentul din cauza convehţium^ cari afl revoluţionat masele în contra ccmvenţiuniî. cari aQ cerul şi ameninţat pe Domn dacă va sancţiona convenţiunea, nu s’afl sfiit, venind la putere, de aşi pune semnătura pe acea convenţiune şi a cere Tronului sancţionarea el. — S'a prezint ut Insf o scuză : Actul este consumai ; nu se mai poate refuza sancţiunea. Seim neiertată unul partid convins, care pe tiţionuse Suveranului ca sâ nu sancţioneze. Dar treacă, meargă.... Mal şliuică, în toată durata acelei convenţiunl, partidul roşu a bies Iernat convenţiunea şi a hrănit curen tul atiliconvenţionul. A fost un timp chiar, când acest guvern indignat dt şicanele făcute comerţului (le v.ite,p inlrofllis In Mesagiu! Coroanei un paragraf cjire a tulburat monarchia vecină, dar pentru care a prezintat In dală scuze la Vioria. —De atunci pro misiunile anticonvenţionale s'aQ spori' şi legăminlele emancipării economice s'au afirmat din ce tn ce mal hotărî tor. Gpiniunea publica a fost şi mai turc împinsă în acest curent. Girul se imputa partidului de la pu lere, do ce a mai încheiat conven ţiunl cu Anglia, Germania, Rusia Belgia, etc., se răspundeau pe un lor nevinovat: Nu puteam refuza alto state ceea-ce alţii au dat Austro-Un gariel. — Au trecut şi au mers touţ astea. Acum uu an când s'a lai r--n v» nţ, cu Aue(rtM-f t-_ur i. e;lt fref ■v’afl oronpni. Ia; -----—-js PâffnimenţJ ace , omTşiunile a cu at, spre a fermeca mu ţie. o a afirmat un fel de resisten faţă cu Franţa. S'a vorbit, pârul şi 1 Mvsagele Coroanei, de neatârnare eci noinica. S'a adus un tarif autonom a’uu Intonat rOîac» cântece ademen toare. Când s'aQ rupt negocierile cu Au tro-Ungaria şi s'a publicai Cartea ye: r/c, un enlusiasm deosebit se man festă în mişcările maiori taţii; iar g vernul părea câ'şl reface o parte d prestigiul pierdut. Asta-zi însă, pare că toate s’au uita Promisiuni, legăminte şi cântece su . şterse cu buretele. Patrioţii de fra. ■ par că se trezesc dinlr’up vis. Ne jpnsurile economice ale propaganu lor Încep sâ i sperie. Şi dacă nu declară sincer că propaganda lor a fost neghioaba, vreau sâ dovedească prin fapte contrarii acelei propagande, ,că n'au ştiut ce zic şi ce fac până u-cuma. Convenţiunea comercială cu Elveţia este o palmă ce şi-o dau singuri. Declaraţia d-lui Costinescu că va vota con-venţiune de comerţ cu orî-ce Stat pe baza tratamentului naţiunii celei maî favorizate este o crudă lovitură dată fostului redactor al Românului şi partidului Uc la guvern. Oamenii aceştia afl făcut pe conservatori trădători de tura, când ei afl Încheiat o convenţiune,care asigura scutire de taxa grâuelor şi vitelor noastre. Şi acuma lot dtnşii declară, că vor a-corda ori cărui Stat Tratamentul naţiunii celei mal favorizate în schhnlm! u-luiaşî lucru. Unde tnal este convingerea, umle mal este onestitatea politică ? Cruda este soarta cu cei u^irol!... Convenţia cu Elveţia este acum votată. Din parle-ne am declarat, că n avem nimic a ne leme din partea simpaticei Confederaţiuni. Drumul însă pe care v pornit guvernul inspiră multora grija că in curând se vor întâlni cu alta trac late de comerţ pe aceiaşi basa, revăzut; şi augmentată în lipsa de garanţi/ pen tru producţiunea naţională. Am dori ca această grija să nu fl legitimată. Pentru astă-zl constatăm *că partidi conservator este râsbunat chiar de c£ tre aceia cari au chemai trăsnetele I' Dumnezeu şi urgia ^pporului in coi tra lor. y www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL SI REGELE Articolul dc fond al Telegrafului din vis Mai începe prin liniile urni ăîî»n re : Renegaţii naţionalităţii «unt tot ca renegaţii reljginnet. Ori cât sejva boteza un evretlsafi un turc, numai pielea se uda, însă simţimenişfo sale, deprinderile şi natura sa rpnrttn acelaşi. Ori. cât vei împământeni pe un strein, or) cât ar şedea un om de un alt neam Litr u fard, dacă nu manifestă un fel dc 'ură către noua sa patrie, dupT cum se întâmplă foarte adesea, cel puţin nu are nici o simpatie, ii lipseşte decoia-tentul care se naşte în om odată cu leschiderea ochilor pe unsul oare-care. Cui se adresează oare acesle cu-inte? Cunoaştem persoane sus, foarte uis puse cari au venit din ţori streine. Ele nu manifestat chiar In mal multe rîndurî simpatiile lor către patria lor primitivă. Oare ideile e-mise de foaia guvernamentală nu se punte aplica şi acestor persoane ? Gânditu-s'au Telegraful la aceasta ? PARTEA ESTERIOARA ScM*l»la.—Belgrad, 8 Iunie.— Scisiu-nea în tabăra partidei radicale e deplina. Samonprava, organul adversarilor fusiunil, declară asla-zl de fapt Împlinit ruptura dintre partisanil ziarului Odiek (Ecoul) şi partida radicala. Arestările făcute nu de mult tn 0-breuovatz şi în alte locuri le califică Samonprava de arbitrarietăţi ale funcţionarilor, cacî cel arestaţi aveau să figureze ca martori în cercetarea începută contra funcţionarilor din causa agitaţiunilor electorale. l'stavnosl, organul fracţiunii lui Ris-iici, salută cu deosebita mulţumire cunoscutul ordin al Ţarului câlre Hota ^îftrii Negre, zicftnd. ca prin aeoAsia se Pornite o liberare viitoare de toate influenţele neplăcute străine «' ■ rTte o garanţie a unul viitor fericit pentru toate statele balcanice. îndată ce Crucea rusească vă străluci pe biserisa sfânta Sofia din Conslanlinopol, drapelul ne-gru-galben va face loo tricolorului sârb în Bosnia şi Herţegovina şi vor peri toate visurile Aiunriel de o înainta spre Salonic. belgrad* $ Iunie.—In Serbia ati începută se ivi multe cete de tâlhari, cari jefuesc în toate părţile. Afară do banda celor doi fraţi SoldalovicI, care numără 150 oameni, s'a ivii în Gorni-Mifanovatz o ceată de 70 oameni şi uita mai mica îngrozeşte lumea de pe la AJecsinatz. Pentru stârpirea acestor tâlhari guvernul a trimes un batalion infanterie de la Kraguevatz în ajutorul jandarmeriei şi tol-odatâ a dispus trunsferarea tuturor familielor suspecte în districtul Pirotuluî. Unele bande de tâlhari năvălesc noaptea chiar în oraşe. Guvernul a pus un premiQ de câte 500 galbeni pe capetele celor doi fraţi Soldatovici. —x— llnvnria. Wănehen. 8 Iunie.—In zilele acestea au fost mal multe «inferenţe atât între miniştrii, cât şi între denşii cu prinţul Luilpold. Se aşteapta să se facă tn curăm! demersuri holftrt-toare. Circula sgomotul ca proclamarea regenţei se va face încă în săptămâna aceasta. H«*lu'iu. — brujefa,/,f / pl Preşeditf de divan \ j, van, beizadft’t pehlivan tfn, van, t 'ămlk'orh" de diurnă mână, urnă, Dă mjhiotora la urnă MJrnă, urnă ! l i IO M f-J f,Ylv > III \ie ici, mâine colo , Ia), Io, ft/ioi trece dincolo In, Io ! tf/zadea e argint rin Viă, viă, .A Icargă ca un za prin Ciă, citi! IV beizadean'l credincioasă Cioară, cioasă har o ia la sănătoasă Toasă, ton.să, îndată ce e bucluc Clue, duc, Fuge ca de hurzuzluc Lite, luc! beizadea este uituc Tur, luc, Si schimbă ca de surtuc Tuc, luc, Ce’a zis azi cu cea zis cri Eri, erl! IV beizadea') colectivist Vist, vist, Xu joacă maca, nici U'hlst 11 di ist, U'hist , # Insă joacă tontoroi bol, rol. Iu mocirlă si norul bot, ml f nv Aşa’2 place beizadelei Delel, delel, Sc facă la temenele A'ele, ude, băncel ministeriale Ale, ale, şi coroanei de oţel Ţel, fel! Toc. INFORMATIUNI POLITIA SI UPOCA» De la un cârd de vreme tn toate zilele redacţhmea ziarului «Epoca» este asediată de toate părţile de po-liţio. Aslă-zT de la 8 ore de dimineaţă s’au aşezai la pândă,în grădina Episcopiei, zece sergenţi de oraş' cu revolverele de noapte la briu, dar fără numere, şi 4 sergenţi îmbrăcaţi civil sub comanda unul oficer de poliţie îmbrăcat tot civil. La cârciuma, ce este alături de redacţie, sunt încă patru agenţi, pe strada Corabia încă patru, toţi fără număr pe haine. Toate persoanele care avea câte un ziar in mână in grădina Episcopiei. stând pe bănci sau trecând, au fost maltratate şi târâte la Secţia IV. Mai hi ne de doue-zeeî persoane s’au arestat nst-fel. Un nenorocit fecior, a fost bătut sub pretext că e omul lui Filipescu. Parchetul a fost informat; dar lucrurile n'a luat nici o schimbare? Legile şi instituţiile organizate nu mai sunt prin urmare tn stare se ne apere nici proprietatea,nici libertatea individuală. Ce este de făcut? Până când vom aufoiî In linişte sc fim b&laţî unul câte unul ? * D. N. Creţulescu, fost ministru plenipotenţiar lu St. Petersburg va pleca mâine spre a’şi presenta M. S. Ţarului Ilusiilor, scrisorile sale de rechemare. Pentru acest sfârşit, d. N. Creţulescu a fost primit eri la Palat. X Mal mulţi profesori din Botoşani vor fi transferaţi zilele acestea drept pedeapsă. Cererea de mutarea lor s’a pus consiliului permanet de către d. Sturza. X Se vorbeşte prin cercurile oficioase, şi dăm ştirea sub toată re-serva, că un mare jurnal din Viena, ce primea o subvenţie din partea Ministerului afacerilor străine româ-nesc, pentru a susţine interesele guvernului, ar fi ameninţat că va intenta proces guvernului rotnln pentru întârzierea zisei subvenţii. x. Afiăin că comercianţii din tîrgul Moşilor din causa arendaşului Prinţului Dem. Gliica* care ’î jupoaie Intru» mod infam, luându-le preţuri exagerate pentru locurile pe care ’şî aşed maTfa, sunt decişi se protesteze. X A. fr. Presse spune că guvernul român a emis la următoarele date rentă 50AI. In anul 1881 s’au emis 170,65 milioane ; 1882 aproape 110 milioane; 1883 ceva peste 27 milioane ; 1884 s’au emis 17 milioane; 1885 peste 82 milioane şi tn primele patru luni ale amilul curent 12 milioane franci, în total peste 445 milioane. X Xaţ/unca anunţă că în cursul lu-neî Iunie vor apărea Discursurile Iul bărbii Katargiâ cu o biografie şi adnotaţiunî de d. Ang. Demetrescu. Această ediţiune, făcută cu cheltuiala domnul B. Gatargiu, este făcută cu îngrijire deosebită. Ea este nu nuinaî un monument literar, ci şi o colecţiunebogată de documente foarte însemnate privitoare la istoria noastră contimporană. X Întrunirea de la Senat ce era se se ţie aseară s'a amiuat. STAREA SEMĂNĂTURILOR dr la !!»-«« Haiu botoşani, 25 Maiu.—De la 18 curent aO mai urmat ploi pe alocurea şi grindină. In cele mal multe comune sufăr recoltele din causa secetei. brăila, 24 Maid. — In săptămâna a-ceasta timpul a fost cu caiduri foarte simţitoare şi cu vânturi. Ploae foarte puţină şi numai la o singură comună. bemah ăt urVfe- păna rh present par a fl încă vesele, dar se simte mare necesitate de ploac. Buzefi, 20 MaiCi.— Plasa Câmpul. In holdele de secara s'ad ivit gândaci de grâd. Ploae n’a fost nici în săptămână aceasta. Plăşile Tohanl-Sârata, a ploat foarte puţin numai în coprinsul comunei Mi-hăilesci. Semănăturile în genere, sufer de secetă, vitele ad ajuns să aiba lipsă de păşune. Plaiurile Slănic-Pârscov. Seceta domină peste tot locul. Covurluiu, 28 Maiu.—In timp de o luna de zile n’au mai urmat ploi în a-cest judeţ, din care causâ semănăturile de tot felul ad dat înapoi într’un mod simţitor. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 18 FORTUNE DU BOISGOBEÎ VELULALBASTRU (Urmare) * i III. D. de Malverne, locuia un otel ce’I aparţine, un otel aşezat între curte şi gradină. Curtea da, prinlr'o majesloasâ poartă, în foburgul Sainl-IIonorâ şi gradina se Întindea până în aleia Gabriel.de care o separa un grilaj încărcat de ghirlande de ederă. Yisitatorii oficiali intrau prin curte; amicK intimi treceau de obiceiu prin grădină. Acest otftt zidit în timpul celui din urma imperiu, de un bogat strein ce uia a se stabilNa Paris şi pe care eve .mantele teribilului an ’l-a gonit, pâ-i a ca era într’adins construit pentru a iaposti tânăra pereche ce ’l cumpă-- se eftin dupe resbel şi Comună. Căsătorindu-se cu domnişoara Odetle Benserade, care ’I aduse o zestre de ise sute mii franci, Hugues de .Mal- verne, deja singur bogat, (inuse a se instala cum convenea nonelBule situa-ţiunl, şi fu fericit— ca fol fd'auna — penlru ca acest ma-istral era nascuf sub o bună stea. Femeia lui era încântătoare şi de doi ani şi jumătate,de când arad căsătoriţi, nici un nor nu Inluuecsse, chiar trecător, cerul conjugala)fceslor doi soţi bine potriviţi. ■ Bine născuta. UineR'ducată, răpitor de frumoasa şi remarcabil de inteligentă. doamna de Malverne era înzestrată de toate calităţile pe cari un bărbat le poate dori şi singura supărare ce ea putea cauza soţului săO era că n’a putut să ’i dea un copil. Iubea lumea, primea foarte dese vi-site şi astrfelea ştiu să atragă şi să reţină în salonul său oameni amabili şi de bunăeompanie. Plictisitorii, agasanţi. > raăca desăvârşire escluşl şi nu admiiea de cât pe femeile triees sur le volet. cum zice francezul. S.agurul amic care fu primit în casă pe picior do intimitate, era Jacques de Saint-Briac, oel mal vechio camarad al lullllupes, credinciosul său, care a fost primul săO mârior în ziua câsă-; oriei. Acesta venea când ÎI plăcea şi nu trecea săptămâna în care el să nu prânzească acolo. Hugues îl trata ca pe un frate; 0-detfe îl vedea tot d'auna cu plăcere, de şi se arai a mal rezervată de cât trebuia să fie cu ce! mal bun prieten al soţului ei şi se întâmpla câte o dată că d. de Malverne o mustra pentru că primea cu răceală pe acest scump căpitan,care era bucuria casei, pentru că era de spirit, avea un cametor sincer şi un mare fond de humor, micşorat însă de eât-va timp. de oarl-cari preocupaţiunl, a cărora causa judecătorul de instrucţie se silea a o ghici, fără însă să reuşească. Această cauză el credea că acum o cunoaşte şi se hotărâse la răutăcioasa plăcere de a pune Iul Saint-Briac întrebări în faţa doamnei de Malverne, în timpul prânzului la care Saint-Briac, în cele din urmă primise a lua parte. La ora şeapte seara, Odette, care nu 'şl văzuse bărbatul de dimineaţă, îl aştepta în micul el »alon, aşezată safl mal bine răsturnată într’un mare fo-toliO, şi părea cofundală tntr'o profundă reverie. Mâna sa alba se juca incon-scient cu un evantail japonez şi ochii ei urmaO mişcarea «cuiul pe cadranul unei pendule de porţelan de Saxa. Era foarte palidă şi dupe cearcănul vânăt care cernea ploapele sale, se putea vedea ca ea plânsese. Minutele treceau şi Hugues, de o-biceiO foarte exact, nu se arăta încă. Ne mal putând aştepta, ea sună clopoţelul şi zise Ctimerierulul care se presenta: — Domnul a venit? — De o jumătate de oră, doamnă, — respuse servitorul; —domnul isprăveşte acum de a se îmbrăcă. — Bine. Spune-i ca ’l aştept. îndată ce râmase singura, doamna de Malverne, se ridică, se uită în o-glinda, îşi sterse ochii săi umezi şi luă atitudinea unui soldat care se prepară a fi inspectat de un superior. încercă să surâdâ şi să 'şi dea o Infâţişeare vesela. Nu reuşi însă de cât pe jumătate şi ea nu putu împedica o mişcare nervoasa când soţul el intră. El era foarte vesel şi venea cu cele două mâini întinse pentru a o îmbrăţişa şi a o săruta pe fruntea ce ea II presintâ. — De unde veniţi amicul med, pentru ce d-v. aţi întârziat atât ? — întreba ea. — A ! am multe să ’ţl spui, — răspunse judecătorul de instrucţie fre-cându-şi mâinele. — Dar mal IntâiO ia spune-mi pentru ce 'ml zici «d-voas-trâ.» Tu nu vrei să ne tutuim In faţa lumi nici chiar când Jacques este aci... Eu mă supun la această cerere; dar când suntem singuri este cu totul altceva scumpa mea Odette. «D-voastra» nu se zice între doi amorezi cari se iubesc tot aşa cum s’au iubit în cea d'ân-tâiu zi. — El bine, — relua Odette, — ce ţi s'a întâmplat de al întârziat cu o oră mal mult de cât de obiceid? — Crezi că o afacere ca aceea din turnurile de lu Notru-Dame se termina lesne !... Mi-a consumat toată ziua şi la ora şease eram încă în cabinetul procurorului general. — Ce este aceea, afacerea din turnurile de la Nolre-Dame, — Îngâna doamna de Malverne. — Ce, n’aî citit ziarele de azi dimineaţă ? — Da... am văzut descrierea unei sinucideri, o nenorocita femeie care s’a aruncat de sus... — Al dreptate ! ’mi amintesc acum că s'a vorbit numai de cădere nu şi de crimă. — Ce ! această nenorocită a fost.... — Aruncată pe pavagid de un scelerat pe care mă tem că pentru a ’l găsi vom avea mult de lucru... Te voiQ distra la masă cu povestirea amănunţită a acestei lugubre aventuri... Dar mă mir cum Jacques n’a sosit încă. — Jacques !..... — strigă tânăra femeie.— L'al văzut! — Da, 'l-am Invitat în aceasta seară, şi el a primit. EJ ne datora aceasta. — De ce n'a venit ieri? — Vreaâ mal bine ca să ’ţi esplice aceasta el singur. Ar (I mal amusant. — Amusant?.... nu înţeleg. — Nu vel perde nimic dacă vel aştepta puţin, pentru că sper că el nu ’şl va mal călca cuvântul. Tot ce vreaQ să ’ţl spui acum este ca... preparate să nu te înspăimânţi... este că amicul nostru Jacques, înţeleptul, virtosul, inocentul Jacques are o amanta. — O amantă ! — repetă doamna de Malverne foarte mişcata. — Doamne ! da. Aceasta te mira? — Cam uşa, Iţi mărturisesc. (Va urma) www.dacoromamca.ro EPOCA — 31 MAU.? PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA" Tlraglu 4.000 «Ic fol ANUNCIURI SI RECLAME AnunciurI pe pagina IV, linia 30 hani AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Fâlcifi, 25 MaiO.— In intervalul de la 18—25 curent, a ploat bine In plăşile Întrunite Prut-Mijioc şi Crasna, iar In plasa Podolenl, parţial. Semănăturile aU Început a reînvia şi se speră a se mal îndrepta. Dîmboviţa, 20 Maiu.—Plasa Ialomiţa. N'a plo&t.semănăturile suferă dincausa secetei. Plasa Bolintin, n’a ploat, semănăturile sunt bune. Plasa Cobia. A ploat In ziua de 22 Maifi, pe alocurea; semănăturile de toamnă sunt bune, iar cele de primăvară sufer de secetă. Plăşile Dealu-D;\mboviţa. A ploat parţial şi semănaturile merg bine. Plaiurile lalomiţa-Dâmboviţa. A căzut parţial puţină ploae, porumburile suferă de secetă. Dolj, 25 Maia. — A ploat puţin. In comuna Greceşti a căzut grindină. In plăşile Amaradia-Ocolu Jiu-de-sus a fost ploae tndestulatoare, amestecată cu puţina piatră, care a vătămat parte din grâu şi pomi roditori. In cele-lalle părţi ale judeţului n’a ploat. din care causă se simte necesitate de ploae, servind la creşterea porumbului. Gorj, 21 Muia. — Călduri simţitoare lără ploae. Din cuusa secetei, arăturile pe alocuri aa rămas neterminate, ne mal putân-duse efectua, răsărirea porumbului este lmpedicatâ, iar cel care a răsărit nu se poate prăşi. Ialomiţa, 20 Maia. — Semănăturile de tot felul Încă frumoase, se simte Insă mare nevoe de ploae. In jglasa Câmpului, secara este atacată de gV&Mcf. A ploat In comunele Manasia, Con-deeştl şi Urzicenl. La Manasia a căzut şi piatră, distrugând 72 hectare semănate cu rapiţă. Mehedinţi, 24 Maia. — Timpul a fost secetos ; mai In toate zilele a fost vânt care a spart norii de ploae. Porumbul pe unele locuri, de şi răsărit, însă din causa secetei, rămâne nedesvoltat. Semănaturile de toamna tot din această causă a Început a se păli Ui unele părţi. Muscel, 25 Maiu. — In plasa Podgoria, ploae abundentă, semănăturile bune ; In restul judeţului puţine ploi parţiale. Semănăturile de toamnă şi iarba a-proape compromisă din lipsa ploaei. Porumbul până acum bun, sapa se urmează cu activitate. Neamfu, 25 Maiu. —Timpul a fost variabil. La 24 a ploat mal In tot judeţul cu abundenţă, continuând şi a doua zi Tot In acea zi a căzut şi grindină mai cu osebire In împrejurimea oraşului Piatra. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de Vineri 30 Maiu 1886 Şedinţa se deschide la ora 11/2 sub preşedinţa d-lul N. Dimancea. D. Oroveanu Întreabă care sunt căuşele de emigrează ţăranii cu miile din judeţele Brăila şi K.-Sârat. D. Oroveanu mal Întreabă pentru ce nu se dă pă ment acestor ţărani. D. Ministru al domeniilor declară că va răspunde In trei zile. D. Ministru al justiţiei depune proec tul pentru modificarea codicelut de co merţ votat de Senat şi cere urgenţa şi numirea unei comisiuni speciale care se cerceteze proiectul. D-nii Strejescu, Sefendache şi Mania cer ca legea să fie trimisă la secţiuni pupe cum prescrie reglementul. D-nil N. lonescu, Nacu şi Ihrdea susţin propunerea d-lul Slătescu de a se trimite proectul la o comisie spe-C ală. Pi opunerea aceasta se primeşte. D. I. Rădulescu ia cuvântul pentru a rectifica unele spuse ale d-lul Minis'ru de justiţie dintr’oşedinţă trecuta, când a vorbit şi de cestiunea adusă de către d-«a In parlament, adică de bătaia suferită de către un cetăţean la gara Piteşti, în ziua trecerei regelui. 1). Râdalescu spune că afirmarea d-lui Ministru, că acel cetăţean era adus acolo de oposiţie pentru a fiuera pe rege, este cu totul inesactă, căci oposi-jia dacă ar li voit să facă o asemenea manifestaţie, s’ar fi organisat şi n'ar fi trimis ecolo pe un simplu individ. Butuia de la Piteşti, urmează d-sa, s a făptuit de agenţii poliţiei deghisaţl, precum s a întâmplat la Bucureşti cu bătaia d-lul Frunzescu, ca şi cu bătaia deputatului D. lonescu, şi numai tn scopnl ca această poliţie să se recomande, D. Ministru al justiţiei răspunde a-tacând oposiţia, pe care o numeşte o minoritate turbulentă, care va fi pusă la locul ei. D. Ministru declara că daca oposiţia nu seva astâmpăra nlun«*i va pierde dreptul la proleetiunea legilor. D-sa făgădueştecă dreplatese va face. D. Rădulescu protestează In contra d-lul Stătescu. Importante mărturisiri Di N. Fleva spune că tn urma ultimelor cuvinte ale d-lui Ministru al justiţiei, speră că In curând va aduce d. Ministru şi resultalul anchetei asupra faptului cu d. Frunzescu, care a făcut obiectul interpelăreid-lul Tachelonescu D. Fleva cere voe apoi, ca să rectifice unele din afirmările d-lul Prim-minis-tru din şedinţa de la 24 MaiO, privitoare In retragerea d-sale de la primărie. Oratorul declară, că nu vre-o neînţelegere cu consiliul comunal ’l a silit să se retragă ci neputinţa de a mai lucra cu actualul prefect al poliţiei, care nu ţarc administraţie. (Aplause). Negreşit, că In consiliu aveam opoziţie şi chiar o opoziţie sistematica, dar ia era făcută de oameni, cari credeau primăria ca o moştenire u lor şi că mă vor avea pt mine drept un paravan. Când insă aii văzut că sunt înşelaţi în aşteptările lor s’aupus pe opoziţie, (zgomot şi Întreruperi.) Ea, d-lor, am Încredere In d. Prim-ministru, dar nu pot avea în toţi acei indivizi, cari mişue în jurul seu si guverna turn. (Mare zgomot) D-nil dr. Râmni-ceanu, C. F. Robescu, Fundescu ele. vociferează cât pot. Miniştri se agilă pe banca. D. Nacu bate cu pumnul In masă,dar nu seaude cc spune din cauza zgomotului. p. Fleva Dacă ra'am retras de la primărie ; cu toate că d. Prim-ministru m'a rugat de trei ori, ca să revin, am facul'o fiind că la poliţie se numesc in slujbe toii hoţii ( mare sgomot. A-plause.), Domnilor toţi funcţionarii pe. cari ’i dăm afară de ta primărie ca hoţ), în in loe ea se tie trimişi la pns«*ai-rie, creau numiţi Funcţionari poliţieneşti. Vă pot cita o mulţime de exemple de felul acesta. Mare sgomot deputaţii ullra-guvernamentall se scoală să plece. Aplause sgomotoase). D. dr. Rimniceanu. Faceţi interpelare daca aveţi de spus asemenea lucruri, ca să va putem răspunde şi noi. D. Kobescu. Chemaţi'I la chestiune, d-Ie preşedinte ! D. Fundescu gesticulează ! D. Preşedinte. Faceţi interpelare, dacă voiţi, dar nu vă pot laşa ca să urmaţi precum faceţi. D. N. Fleva aceasta e o chestie per sonalâ şi nu pot face interpelare. Să vă citez un caz. Aseară a venit la mine un d. senator pe la orele 1» şi 'ml a spus, ca la cafeneaua Fialcovski a auzit pe doi indivizi, cari între altele ziceah: «Ce crede Fleva, că o să scape din mâna lui Moruzi ?» Ea am rămas tngrijat, d-lor, fiind ca nu port nici ceasornic nici revolver. Zgomotul devine asurzitor. Aplause pe băncile oposiţiei şi parte din guvernamentali. D. Ministru Nacu, |(bătlnd cu pumnul în masă) Nu mai putem sta pe a-ceastâ banca 'pe câtă-vreme prefectul poliţiei e acuzat că ia ceasoarnicele oamenilor din pozunar. ( sgomot? D. Radu Mihai- Si se cheme la or dine! Toţi deputaţii să şcoala. întreruperile sunt foarte violente din partea guver namentalilor nu mai sflrşesc. Şedinţa se suspendă. In timpul suspendare!. După ce şedinţa sesuspendâ d Radu Mihai vine furios către d. Fleva şi ’l apostrofează, In chipul următor. D. Radu Mihaiu. Ce este Camera, e localul «l-laie d« scandal ? Bagă de seamă, că slnlenj de aceiaşi talie şi eu ştia mai mult de cît d la (Zgomotul e mare). D. Fleva. Eu vorbesc cum ştiu iar nu cum pofteşti (I-tu M'.uu socotit dator ca să spui ad vărul. Guvernam en la'ii .'sunt consternaţi. Un grup de co'ectlvifti discuta cu a-nimaţie.' Se aud cminlele : Ne-a făcut de rls ! Incliipuieşt ţi, tocmai Fleva 1 Ştim noi şi despre tumuealul multe ! l a rede»hîdere. D. Fleva declară, tfi^acâ nu ’1 a lăsat ca să urmeze ast-f^t cum a Început apoi va fi nevoit, ei să înceteze şi va urma cu explicaţia ce voia să dea a-tuncl, când văii flţâd. prim-ministru. D. Stătescu retras cele tntlmplate, mai ales ca d. lAma a adus atâtea a-tacuri violente d-lui ministru de interne. Dacă d. FNva are ceva de spus apoi sa adreseze oiiterpelarein formă. Incidentul se lnc»ide. La ordinea zilei «le luarea In consideraţie a proectululţo lege pentru suprimarea consiliuluţuperior de la ministerul domeniilor.! Legea se ia în conkleraţic. D. Vizunii, propuufun amendament In înţeles ca să se mâţie pe lângă minister un consilia pirmanent de 3 membrii. Se pune la vot amendamentul dar votul e nul. Legea se amână pe aloua zi. D. Pop, ’şl desvoltă olntcrpelare a-dresatâ d-iul ministru A: domenii şi aceluia de lucrări publice. D-sa cere a se face InleairI agricultorilor şi exportatorilor^ micşoriud taxele de transport şi periiţând ca exportatorii s6ţie grâneleîn moane prin gări. D. Radu Mihai. răspunde tts’au luat toate măsurile pentru tnlesiiîku exportului de grâne, Insă că nu poâAtrans-forma vagoanele drumurilor! ftdŞfier In magazii de grâno. Incidentul se închide. Se pune la vot un credit şi voiai e nul. Şedinţa se ridică la ora 4 1/2. l'enel. SENATUL Şedinţa de Vineri 30 Maiu 1886 !o 'ţi vei da seama (atitudinea Senalo-lui în faţa acestor cuvinte este foarte curioasă senatori par înmărmuriţi. D. Lăţescu şi timpul nu mai este d ■-parte. D. Mirzeccu probează apoi d-lul Iirâ-tianu, că nu a putut ceti desbaterile.In privinţa acestei legi din Cameră, de oare ce nu sah tipărit tn Moniordeeît tocmai azi. După aceasta d sa declar î, că opoziţia nu va lua parte la discutarea acestei leiji căci nu se face de c )l un simulacru de discaţiune, precum s'a făcut şi In secţii, căci erl a lost a-dusă legea de la Cameră şi azi s’a pus la ordinea zilei în Senat, Majoritatea, urmează d-sa, poate vota fără se ştie ce votează, căci a votat şi alte legi tot ast-fel. D. Dr. Severin protestează. D. Mirzcscu adresându-se către d-sa, ’r spune; d-le doctor dicâ te votîntreba pe onoare şi conştiinţă să'ml spui ai idee măcar de această lege, ce’ml vel respunde ? D. Severin tace. In ceea ce ne priveşte’pe noi opoziţia, continuă d. Mârzescu, să ne daţi voe a nu vorbi în necunoşlinţa de cauză şi să lăsăm şi această lege pe conştiinţa atât de dreaptă a majori ţaţei. Discuţia se închide. Amânarea se respinge şi legea se ia In consideraţie. Legea pe articole se votează cu iuţeala fulgerului fără nici o discuţie, majoritatea senatorilor nici nu stă In s da. Discuţia se Închide, Amlnarea se respinge. Legea se ia In consideraţie. Urmează diseuţia pe artico'e. Legea 1n total se votează cu 53 bile albe contra 4 bile negre. D. Nacu depune proiectu de lege tn privinţa monopolului tutunurilor. Şedinţa se ridică la orele 4 şi 20. Ileporter. * ŞTIRI MĂRUNTE D. general Fălcoiaiiu, care a fost ieri la Giurgiu, pentru a face inspecţie s’a reîntors azi tn Capitală. r u D. tlaret este Însărcinata face o anchetă la teatru naţional. Şedinţa se deschide la orele 2 şi 1 sub preşedinţa d-lui D. Gbica. I). Stursa, depune proectul pentru vacanţele curţel de casaţie pentru care se admite urgenţa. La ordinea zilei proectul legei comunale. I). Vergati, dă cetire raportului comitetului delegaţilor, care nu poate fi urmărit de senatori, de oare-ce nu t sie tipării. D. Lăţesnt, cere uraânarea disec -ţiunel ca să poată studia proectul şi să fie tipărit, căci cestiunea e foarte gravă, mal ales că comitetul delegaţilor a introdus o mulţime de modificări capitale. D-sa adaogă că dacă ş; se senatori ’i va spune c’a studiat proectul şi ’l a Înţeles, va tăcea. D. Mârzescu, asemenea cere amânarea cel puţin pentru 24 ore şi arată toate modificările pe care le-a introdus comitetul delegaţilor, cari schimbă mal toată legea, şi cari nu s’au putut nici ceti măcar, de oare-ee nici nu s'a imprimat raportul comisiunel. D-sa mai cerc amânarea pentru ca sâ poată compara noua lege cu cea exislândr şi face elogii delegaţilor pentru inteligenţa lor. (ironie). D. Rrălianu Începe prin a spune că va veni vremea când d. Mârzescu le va face elogii că aa ajuns şi la îualţimea conştiinţil d-sale. D. Lâţescu numai personalităţi şti sâ faci. D. Dim. Ghicaprezident spune d-lui Lăţescu sâ nu Întrerupă. D. Lăţescu d-ta d-le preşedinte eşti aci ca să ne aperi pe toţi. ^ D. Rrălianu couljnuâ susţinând vo tarea pe motivul ca legea comunală se discută de ani. D. Brălianu mal spune câ să nu se uite la d. Mârzescu căci d-sa In tot dauna e obişnuit să combată toate legile. IJD Mârzescu Încape prin a respunde d-!ui Brălianu la cuvintele, câ va veni vremea când d. Mftrzeşcu va veni să felicite Senatul ca ajuns şi cu conşiiinţa la Înălţimea d-sale. D. Mârzescu zice ; In cea ce priveşte conşiiinţa glie-care om trâeşte cu conştiinţa s’a şi cu epiderma dupe obrazul săa, va veni vremea când se va vedea acul conştiinţă e mai elastică, de cau-ciuk, pentru aceasta Insă nu e locul aci, dar ne vom intîlni în altă parte şi aco- Azl s'a ţinut la Palat un consilia de miniştri sub p eşedinţa Regelui. AL), general Ceruai comandantul corpului 11 ţie armată, a fost primit ieri la Palat. zice câ în urma refusulul consiliului rwc|pal d’a plăti luminarea Tlieutrulul 5'^onal, compania gazului a luat dcci- snsnta d'a intenta proces Primării. • « * ^BrcianţU din Moşi, din ciusa ploilor cai ojl-ţt împiedecat d'a ’şl face afacerile, aă iniiftiijt guvernului o petiţie prin care cer l'telungirea târgului încă pe o săptămâna AhânaLub-ppefectul din Plasa Neaj-lov judp^ca, a descoperit banda de tâlhari RAntuia judeţul de câte-va vreme. ţA m ■ 0 crimă toRcţ.ai0are s'a comis acum câtva timp I ' Vaiţ^.geacâ. Un dascăl de la Biserica BunvYftsLire ^in Bacăiî, trecând pe lăngâ un ocoj de vile al Iul Panţiru, undeseafiă-Atwii^u^ftun foc şi Andreiaş! Panţiru şi ^IttPiştea tucâ alţi duol, fu chemat de Pu:iţ»ru jupa oare-carl întrebări, luat laţbiUo şi desbrăcat până la piele. Apoi, Panţiru 1* jual piciorul stâng şi Piştea pc cel drejţ, ţi, apropiindu-le tare de foc, le-aO ţinut ta. până s'aâ fript bine. Dupe aceia logA^ 'I d’un par i’afl prăjit d'asupra ăOatoţ şi '1-afi muiat tn apa biretului, lăsâ uău'Laşa pc mal până a doua zi, când reK|ii'l )-ag omorât de lot cu câte-va lovmXj 3ecul.e |a cap şi 1'aO aruncat iu Şiret. Parchetul a descope» piculpabilt zice Naţiunea şi 'l-a dat judecăţi D. N Tomescu a susţinut cu mu|t succes lesa sa de doctoral in mrjjci„a, • • M. S. Regele a vizitai aziCm^L [ Cuza. Vodă. Regimentul I de Roşiori va g0re «nedreptăţile, ca să nu ziceţi ho-tiele., ce să petrec tn teatrul naţional. Pe când ? Suntem nerăbdători! V llagieseu artistic dramatic 1). general Radu viei a plecat azi la liirnu Măgurele tii inspecţie. • * Kloria spitalelor civile a cedat so ielall studenţilor tu medicină una din prăvăliile sale, unde societatea s a şi mulat. Duminică va avea loc prima şedinţă tn noul tocai ULTIME INFORMAŢII Negocierile cu guvernul francez pentru inchcierea convenţiunci de cotueroiu, stau tot pe loc d. de Cou-touly s’nşlenplâ se sosească din Paris Sâmbătă noaptea cu trenul fulger. 0 Cilim în Romanţ//: Astă-zl pe la 12 ore, un cetăţean a fosl bătut în grădina Episcopiei. Dus la secţiunea 18, bătăuşul n declarat că este sergent de oraş. de şi era îmbrăcat civil. Persoanei bătute is'a spus,|câ este pedepsit, fiind că este omul lui Fili-pescu. de şi nu s’a constatat, că are relaţiunt cu redacţiunea «Epoeeî.» Mal multe persoane, cari treceau pc strada Episcopii, aii mers cu cel bătut ia parchet. Aci, procurorii cari erau presinţl, nu refusat se primescâ plângerea înscris a celui bătut supt cuveni, că nu este acolo d. priin-procuror. Martori la acest refus erau d-niî advocaţi Tnuşeauu, Victor -Uanasiu şi Vlădoianu. Mai multe persoane cunoscute nu auzit declaraţiunea celui bătut. • E lucru positiv, că se va face o nouă tragere a lotării, la care vor participaşi cele 65.051 bilete remase, care se vor pune în vânzare. Lotul de 75.000 lei se va împărţi In 31 loturi, din cari 30 de câte o mie şi u-nul de 40.000 lei. • Astă-seară la 7 ore va avea loc un consiliu de miniştri la d. E. Stătescu. • E. S. Ahmcd Zia-Bev, ministrul Turciei a fost primit azi de d. Fero-kidi. 9 Atragem atenţiunea cititorilor /înşiră, asupra importantei şedinţe de astă-zi a Curnerici. România află ca d. Nacu ministrul finanţelor, pleacă Duminica la Pesta şi Viena în chestia conven-ţiunel comerciale. Consiliul comunal a luat deci-siuriea, ca până la restaurarea A haturi ului se se tae vite în oraş. % In urma cereri comersanţilor, a-flăm că târgul Moşilor va fi amânat până Joia viitoare. însărcinatul de afaceri al Engli? teri a fost priimit de d. I. C. Brâ-tianu. ULTIMA ORA l*arif»»li Iunie.—E probabil că dis-cuţiuuea privitoare la expulsaraă prinţilor se va termina astâ-zi. Londra, ii Iunie.—Se crede In cercurile politice ca noul Parlament se va întruni In luna lui August, dacâ majoritatea va aparţine oposiţiei, şi în Oc-tombre, daca este ministerială Pesta, li Iunie. — Nouî adunări aii fosl noaptea din armă. Mulţimea refit-sând de a se retrage, trupa ‘ rexultat a înconjura complect, rre-o 2000 de persoane. Femeile şi acei cartau fost recunoscuţi ca simpli spectatori au fost liberaţi, cei-: Val ţi manifestanţi aii fost arestaţi. \lnnich, il Iunie.—Prinţul Luitpold' a dat o proclamaţie armatei pentru a a-nunţa că ia comandamentul trupelor. Se comunica caConţejc de Holstein şi deTserringau fost IpSărcinaU cu re-gularea datoriei regpfui. >7 _ Când deputaţiim# a ministerială şi co-misiunea medicilor se presentaru K, ■castelul de llohensehwangau, regele I fucu sâ se aresteze Contele de Ilolştem 1 şi ordonă gendurmilor se supravegheze cartelul. www.dacoromanica.ro 4 n.r-v»i«.-\ — ->l M.MU CASA DC SCHIMB I. M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27— It l c L' n E S C I ( l R S I I ,30 Maiu 1886 5% Iti'nle amorlînattilă . . • P- 3H 5% Renta perpetua . . . f.Ji Oldig. «le «UI . . . . ‘ 873 l Oblig, «le st. drntmii «tef»r 7 i Seis. func. rurale. ■ i ' i v Seris. fiini'. rueair . ■ • 7 < Scris func. nr ine - • • IctSI t 6K Scris func. urL.une ... 911 i 5'X Scris. func. rurale . . • 851 ( 5'v. Impruniutuicomunal . • 78 OOlig.Gasei pens. lei 10 dob.) 2is « împrumutul cu premio - . * A'-liuni bănr«ii nation . . - i0?5 Acţiuni ■ Daria-Homania » ■ • 270 • Naţională 220 » Credit mobiliar . . . 165 • Conslrucliunl. . . . «■ Fabrica de hArtie . . U.40 Argint contra aur Bilete de Bancă coutra aur. . lţ.40 Tlorin ausatriaot 2.02 CLHSLL DIA VIEA’A Napoleonul 10.01 Ducatul 5.91 Losc otomane j B Rabla hârtie 123.25 CUHSULDIN nKRLIIN Ri’nta Amort 06 Oppanheun 109.50 Oulipatiunl noul (‘«'îs C. F lt. 107.30 « 102.1U ltubta hârtie CUKSUL DF, IVAIIIS R^nta Română 93.25 Lese otomana. ..... 37.25 Schimb Paris 3 luni » la vedere 1001;2 Londra 3 luni » la vederă 2r,.:o Berlin 3 luni ..... t.2TI 2 Vioria la vedere N. A. PAPADAT AVOCAT Slr. Ritmica îmi No. 8 l/is. !!E HCIIBUi I rănii 15, mobilate şi nemobilate având 22 eamor«r‘, grajd de to cal, şopron de 6 înăspri, 2 pimniţe, I puţ şi grădinii cu 2 pa* 1 Ailioane. Doritorii se vor adresa )ad-nn Proprietar în toate tijele de la unde 8 de dimiuăla până la cinci 5 scară. Asemenea şj deă-rendat de la ST. Gheorghe viilor moşia d-sale Copaciu din dis1 ricini Vlaşca plasa GAJ nişte. 0 DOMNIŞOARA Absolventă a cursului secondai- şi având «Diploma de maturitate», să oferă a «luleecţiunl, în vre-o familie pentru cursul primar safl secondar. In special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele flsico-naturalc. A să adresa la redacţiunl. DE VENZVRE Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pro strana Crinului 10-metrişi adân-cirne de 44 metri. Se vinde în total snu în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peuooscu, str. Clemenţi No. 2. NOUL MAGASIN t>E PORCELANURI SI CRISTIM-URI subfirma su t \t ISILIl 4 m BUCUREŞTI 35.—Strada, Lipscani, Ho.— 35 Deschis dia nm se găsite toarte bine asortat întâatciirlicbh'le precum : Serviciuriieniru masă complecte • <*i- - ALECU A. EALS AVOCAT Strada Dreapta No. 24 PRIMUL BIROU DE PLASEMENT Concesionat de guvern pentru institutoare, guvernante bone pentru copil ş; cameriste alese. Pepnsiune cu preţuri moderate pentru doamne ce doresc a dobândi ocu-piţiune. 1 \i»Fi iii m it waţii institutoare diplomaţii Calea Victorii li. In lata Palatului. fAZITIVA 1)E RECEALA 11 ii ! i i ti in • ,i iT/ Anim estfidnpid ^ n se obicinţu cine-va cu regimul de lână al Prof. I)r. JnttJer. Sub-semnatifă^ud numai noi simţuri dreptul de a faln ica vesmintele de lână fi 1 1 .... I : : I -.. I A rv, m i n ■< i laiit 11 ni I n , I . F« ce se poartăpjfiedesupt, gestiminte zise Normalo, precum ţi cuvorturile de U-. aluri tu lină priită de Cftmită. fe UNICUL DEPOZIT IN ROMANIA UUX QUATRE SAISONS f$. •! Caloa Victoriei 72, Vis-a-vis de Palatul Regal Declajino că nu recunoştem ca veritabile de cât flanelele ce so Ej găsesc i» această casă. BULETIN METEOROLOGIC ■DIN II UCI it i: i i BulflinUl atmosferic iţe lu R0 Maiu 1SM, STAŢIUNI Baroni; Tem p. Veni. ,T. Stai ei ‘Bururesci 756.2 47.4 sw ! îs 21 ■'1 T-Severin 751.6 17.2 W-XW 24 ■ Balota 752.7 iă.4 W 122 noros Craiova 74S.O 16.6 â\' I2y acoii.; Slatina 751.2 16.0 WNW|28 ploi<>3 Giurgiu 751.7 18.5 16.5 w - acop.j , Consianta 746.1 SW 22 - Salina 744.0 18.7 8\V '26 plojos Ltalantz 711.7 10.3 WNW 27 NW 24 1 HAf Braila Ham an 744.1 17.0 acop. laşi ~:«2 jt6.3 N 23 1 ploi Of Directorul Institutului, St. Repites. Starea marei la Sulina uşoara la Constant liniştita. \L Dr. /aegor. "W. Benger’s Soehne Btn t 1 ( i i 1 BUCUREŞTI C.-STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala I, HydroUierupia — 2. Electrizare — 3. Inltiopedie— 4. Gimnastică medicală—5. Orbalaţl—6. Masaj iO sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica t Bae abur..................3 — 1 Hne de putină cu şi Ţâră duşe . 2.5< mediciimeute 1.- 1 duşe roco sistematică . . . l.Sn. BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1 Ităile de abur suni deschise tn loato zilele de la 7 oro dimineaţa ptnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame tnsă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane. Preturile la secţia medicală conform \\ prospectului._________Direcţiunea j msam ) VIS-A-VIS oc I PALATUL REGAL MARELE MAGAZIN CALEA { 70 VICTORIEI 70 I ■ l DE COLONIALE SI DELICATESE LA „SPERANQA“ -KzmtciSBSz-- ’Mî a sosit ape minerale de In tonii' sursele din Pruncia asemenea am asortat magazinul meO cu tot felul de articole pentru menagiul casei, In special cu escelente brânzeturi asemenea Cogniacun, Romuri, Li-quentristreine din cele mai renumite case. Vinuri streine şi indigene etc. etc.. Culori pentru scânduri. Trufandale primesc în toate zilele. Petraoli o loau. AOB1A MOjw r C DIN CALEA VICTORIEI, 6 ^ I.WEICH s’a îxiivtttt. in Palatul Eforiei Spitalelor Bnleuardul Elisabeta. Pal b IU' |\TlillH4T de la 23 Aprilie, Casele I îi 1. îtilllii! \ I din Strada Academiei No. ti compuse din 10 Camere, cu o curie spaţioasă tn care se află grajd iu şopron şi alto dependinţe. Aceste case mal ad şi o grădină importantă. A se adresa Strada Batiste No. 11. CLI J1AHF. KAItAT l ooomobilo şi ItiiluHO, ilasine ■ vis-k-vis de librăria Sococ AV1CULTORUL LUCESCO BUCURESRI,STRADA II ’UNIE Na. II-BIS FILARET. Hecomanda ntagasinid sfeu cu Canari, Papagali, PorumbelTesanî, Găini dc rasă : lludane, l’iiduane, Krev-Cheor-Orlaudt*(Je, ouC peutru clocit; Gdfte de Japonia. GuianraTulnza, Raţe de Peching, raţe selbatice dia l’ară, Lebede, Cucorl. Călifari, Peşti rost. EpurI de Casă şi sălbatici, Şoareci albi.—Seminţe pentru Canari. Papagali şi meifi alb franţuzesc pentru colibri. y li •j f $ i K.v % 1 t ^-VLl /,V(j DE POLEITOR1E 6.1 7?. — CALEA MOŞILOR — ?3. In acest atelier se primeşte orice reparaţiun) de Oglinzi, Mese, Galerii, Tablouri poleite. Se găsesc gata galerii, pervazuri de lot-fel cu preţuri moderate. ATELIER MECANIC I P. KEILHAUER No. 59. — Strada Isvor, No. — 59. ti 3 Recomand atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Fontâni | d’applique şi Borne fontâni, Cansîle (robinete) de tot felul, Tu-buri de fier, tuciu şi plumb. Tuburi speciale pentru latrine şi scurgeri cu accesoriile, sghea-buri de coborîre inodore, capace de hasnale etc. MARE HEI'OSIT UE FOSTA ORNAMENTALA Vase, socluri, avusuri, banei de gradina, grilaje de Îngrădit morminte, pilasturi şi candelabri. r1 FURNITURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI Sl CONDUCTE DE APA K MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE VALABIL DE LA 20 MAIU (I IUNIE) 1886 Itucuj-esU-Homan staţiune;a Bucureşti p. Flocşll PuzăQ U.-Sărat Focşani MârăşeştI Adj ud PâcăQ Roman sos. Arătarea Trenurilor Tr. ac.lTr. p. |Tr. p. |Tr, pl.|Tr.ac noapte a. in. dim. dim. p. m. 11,00 8,40 7,30 6.30 4,40 12,17 10,39 9,10 8,04 6,05 1,59 12,55 3,17 2,2i d. 4,16 3,18 5,00 5,15 6,01 s. 6,39 7,31 9,39 8,15 11,11 dim. p. m. Itu coresl i- V6i*cioi*o vu STAŢ1JUNE.I .Vrătarea Trenurilor T. ful. T. ac. |Tr. p. Bu -urnei p. p.m. 4,05 scara 8,00 dim. 8,00 C.jcincsci — — 8,41 Ti tu 5,07 9,00 9,26 i'itegel 6,24 10,10 11,14 Slatina 8,OS 11,56 1,25 Craiova 9,30 1,18 3,37 Filiaşl 10, i7 2,01 4,52 T.-Severin 12.07 3,52 7,20 Vcrcior.sos. 12,27 4,21 8,00 ltoiiinii-ltueurvsti Rom*n plec. BacăO Adj ud MârăşeştUv Focşani ' R.-Sărat BuzăQ Floeştl Bucur. sos. noap. 8.25 9.20 10.45 11.18 11.52 \2.39 f'«}0 3.3i 5.00 p. m. 12.30 1,40 352 4,34 p.m. I,i8 3,391 5,15 VOrcio î-ova-Hueurcbti p. m. ’l'ergovisw-Titu I a. m. p. m. | Tărgoviste p | 6.40 5,20 T-l '■ an.. 1 - tui «in | p. m. seara noap. dim. 1 5,45 Vă^c'or. pl- 3,42 12,57 8,00 73 T.-Severin 4,08 t ,19 8,40 11,08 103 Fii iaşi 6,08 3,07 113 Craiova 6,55 3,53 12,30 12.59 Slatina 8,17 5,12 2.27 2,29 Piteşti 10,12 11,13 6,58 5,15 4,03 Titu 8,00 7,05 9,37 săra Ciocăneşti — — 7,49 Bucureşti s. 12,35 a.m. 9,10 a.m. 8,30 seara Tita-TOrgoviste Ia. m. 9,45 JHi 11,05 seara 9,15 10,80 BUCUBESCI-GIURGIU STAŢIUNE.I Arătarea trenărilor T- fu 1.1 T. p. ITr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârdii sos. dim. 5,40 7,10 . m. 6,40 7,1 8 “ 9 p. m. 5,30 00 40 ,10 6,i ,55 7, ,00| - GIURGIU-BUCURESCI Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,0i 12,15 12,25 p. m. 8,30 10,28 10,42 Komau-fa.si Roman pl. Paşcani T.-Frumos Iaşi. sos. dim. 951 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,i7 4,15 8,34 9,32 lasi-Iloinan Iaşi pl. T.-Frumos PăşcanI Roman sos. p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53 dim- 6,52 8,35 10,01 11,00 GALAŢIMARASESTI-MARASESTI-GALATI STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.iTr. m.| Tr. p. Galaţi pl. TecuciO Mărăşeşll 10,40 11,06 noap. 11.40 4,16 4,51 a. m. 7,45 11,11 11,45 dim. noap. p. m. MârăşeştI pl 5,25 11,35 4,19 TecuciO 5,50 11,34 5,45 Calaţi 4,35 8,50 IMoesU-Slauic'Slnţic-PlocsIi STA ŢI UN EI Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr. ac.|Tr. p. Ploescl pl. Slănicu sos. a. m. 10,45 12,40 Adjial-T ergul-Ocna p. m. dim. Adjud pl. 4,(5 6,10 T.-Ocna sos. 6,10 8,05 T.-Ocna p. 9,45 8,20 Adjud sos. 11,35 10,00 Constant a-C’ci-na vodă ConsLanţa p Cernavodă s Cernavodăp Constanţa p. m. 3,00 4,45 6.50 8,53 dim. 9,00 11,10 1,50 4,24 Slărjic pl. Ploeştl sos. p. m. 5, 6,50 TECUCIUBERLAD-BERLAO-TECUCIU Tecuci Q pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 Bârlad p). TecuciO sos. a. m. 8,40 10,40 Iasi-lngbenl-Uiigheni-Iasi Iaşi pl. Unghcul s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Dngheni pl. laşi sos. p. m. 2,00 3,32 p. m. 4,40 0,12 PLOESTI-PREDEAL PREDEAL PLOESCI Ploeştl pl. Câmpina Predeal sos. seara 6,15 7,11 9,10 dim. 9,38 10, iL 12,35 dim. 8.19 9.20 11,08 Predeal pl. Sinaia Ploeştl sos. p. m. 7,45 9,18 10,09 p. m. 4,51 6,29 7,25 dim. 7,45 9,18 10,09 ^rTri.- • VERESCI-BOTOSANI CA,MP«NA DOFTANA STAŢIUNE! Arăt. Tron. Tr.ac. p.am.l Veresc! pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl b. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Cămpina p. Doflaua s. Doftana p. CFimpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,5Q 6,08 Gttlttll-Muzeu-lluzcu-Galati Galaţi pl. Brăila Buzău sos. noap. 9,40 11,01 1,20 8,40 10,02 12,53 BuzăO pl. Brăila Galaţi sos. 4.30 5,03 6,15 12,55 3,41 4,55 RASCANI SUCEAVA SUCEAVA PAŞCANI PăşcanI pl. Vercşcl Suceava Suceava pl Veresc", PăşcanI .sos. dim. 10,40 12,08 12,23 5,00 5.40 6.41 sera 7.15 9.17 10,09 0,54 7,51 9.15 / www.dacoromanica.ro