fi V - t\/ 1. fit (-■ f ANUL 1 No. 155 Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţari i an 10 lei, 0 luni 20 lei, 3 luni 10 le' In străinătate 1 an 50 lei, 0 luni 25 lei R E T) A C Ţ I A No. 3.—Piiita Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL opoziTiiAEi mm REAUA CREDINŢA NESURILE IN CONTRA PRESEI ÎMPREJURUL bucureştilor VELUL ALBASTRU OPOSITIUNEA MILUITA România Liberii consacră deunăzi un lung articol la atitudinea oposi-tiunei şi în special In atitudinea ziarului lipor a. Confratele nostru constată un fapt care este cunoscut de ţoală lumea, că de cât-va timp a început se se audă strigătul «Jos Brătianu» şi că acest strigătsearuncă chiar în apropierea regelui şi căte o-dutâ, este insolit de slsiiluri ireverenţioase. Aceasta surprinde şi scandali-sează pe confratele nostru care, nepoţelul se'şi dea seama de fapt, îşi Inclnpueşle că este o lozincă dală de comitetuloposiţiunel, pe careoacuzâ că ia loc do a'şî face un program, şi a se presiuta la alegeri, s'u apucat se însceneze demonstraţiunî a-narhice. T£râk'-nee^e8r dovedesc că nu e destul se iie cine-va inteligent, ca se priceapă fenomenele politice ce se petrec in jurul seu ; că, pentru aceasta, este neapărat ca să eşi din cercul lumei oficiale şi se te amesteci puţin cu comercianţii,’„cu agricultorii, cu oamenii cari n’afi nici lefuri, nici diurne. Dacă confratele de la România Liberii ’şî-ur fi dat această osteneală, s’ur fi convins că suferinţele, că nemulţumirile sunt mari şi că tara voeşte o schimbare cu or-cc preţ, şi atunci ar fi priceput că strigătul «Jos Brătianu !» departe de a fi o lozincă inventată de opositiune, este manifestarea naturală n unui sentiment unanim. Dacă confratele nostru ar fi binevoit se se scoboare din regiunile o-ficiale, In care se vede că trăeşte, s’ar fi convins Încă de un lucru, că nemulţumirea este mare in contra \1. S. Regelui, din causa faptelor d-luî Brătianu. Şi atunci s’ar fi mirat nu că se aud sîsiituri, dar cum s’aud atât de puţine şi ar fi priceput că comitetul opositiune! nu numai că nu provoacă asemenea ma-nifestaţiunî, dar le potoleşte pe cât este cu putinţă. Şi este In adevăr de mirare cum România Liberă aruncă opositiune! o acusaţiune atât de gravă şi atât de neadeverală, ca aceea dea înscena manifestatiunî antidinastice, când, tocmai din contra, oposiţiunea a declarat, de la început, că nu va lovi de cât în guvern şi când nu sa auzit o singură vorbă supărătoare pentru rege, în toate întrunirile tinute. Şi pe urmă cum ’şl închipueşte domnii de la acel ziar că bărbaţii distinşi, cari compun comitetul o-positiunel, stau se se ocupe daca în cutare ori cutare împrejurare trebue se se strige «Jos Brătianu» sau se se fluere. Se vede bine că aceşti domni, de cât se’şi bată capul pentru a studia faptele, preferă se formuleze acusatiunî, nu numai ne-justifieale, dar absurde ! APARE IN TOATE ZILELE N. Gr. FI LI PE SCU I>roprii*l*r A N U N C I U R I: ‘ înnnciiirl pe pitari an a patra lini;» 11 bani, annnehiri şi reclame pe P:l~- Bl - bnia. ADMINISTRAŢIA No. 3,—Piota Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUJVIEFttJL In fapt , încă odată , ţara este foarte nemulţumită, pentru că M. S. permite d lui Brătianu se se ţie la putere prin cOrupţiune şi prin siluire şi pentru că, a priimit cele t? domenii pe care i le-a dăruit d. Brâ-tianu, fără voia ţ§rei şi violând un text formal din eonstituţiune. Şi aceasta nu îutr’un moment în care finanţele se fi fost prospere, sau M. S. Regele strftmtorat : ci intr’un momont în care bugetul a-cusa un deficit de 20 milioane, care trebue acoperit prin iinposilele cele mal vexatorii, iar M. S. cumpără, pe lie-care an câte o moşie. Pentru aceasta lumea este nemulţumită, amărâtă. Ce se facem noi ziariştii, în faţa acestei nemulţumiri ? Se ne închidem ochii şi urechile, se n’auzim, se nu vedem şi se cântăm virtuţile Marelui Căpitan, ge-nerosilatea lui şi iubirea poporului pentru Suveranul seu? Aceasta este calea pre care merge «România Liberă» şi ne acusă că n’o urmăm şi noi. Cât pentru noi, credem că această cale nu e demnă nici de noi, cetăţeni liberi, nici de M. S. Regele şi tocmai de aceea preferăm se spunem adevărul Suveranului. şi de acea vom zice mereu M. S. Regelui: Măria ta, lumea e nemulţumită că d. Brătianu risipeşte banii teri ca să ’şl cumpere partisanl şi se închidă gura la adversari. Măria ta. ţara e nemulţumită că guvernul d-luî Brătianu, în loc de a se ocupa de nevoele terii, se ocupă de persecuţii şi ţtrtşeîtî, în loc se administreze , face politică proastă. Măria ta. ţara e nemulţumită că ai priimit domeniul coroanei, om bogat de la ţară săracă. Şi aceste nemulţâmirl cresc mereu şi M. Y. este răspunzător de această stare de lucruri, pentru că M. V. al leacul în mână. Aceasta este atitudinea noastră, căci nu treliue se se ţie seamă de toate espresiunile ce s’a putut strecura. şi această atitudine ne pare singură demnă şi singură folositoare şi suveranului şi ţări. Trebue acum se răspundem la a-cusaţiunile ce formulează România Liberă, contra partidului liberal-eon-servator, că n’are program lămurit de idei şi n’a luat parte la alegeri ? Am răspuns, nu o dată, la acusa-ţiunea copilărească că partidul liberal conservator n’are program. * Am arătat cum grupul, pe eare-1 susţine România liberă, s’a apucat într’o bună dimineaţă, şi a luat i-deile aşternute de noi în programul partidului conservator, le a transportat In paragrafe, le-a numerotat, a adăogat vre o două idei foarte contestabile, cum sunt breslele şi monopolul cârciumilor, şi a [Început se strige : «Sic! noi avem program de idei şi voi n’a veţi»! Dar acest e-serciţiu copilăresc n’a înşelat pe nimeni şi toţi ştiu ca ceia ce-I desparte de noi este că constituesc un fel de opoziţie, cum nu s’a mal văzut, nu numai tolerată, dar susţinută de guvernul, pe care pretind a ’I combate. Şi cât pentru neparticiparea noastră la alegeri se vede bine că confraţii de la România Liberă nu a luptat nici odată în alegeri! Dacă ar fi căutat vreo dată să se a-leagăcu propriele lorforţ^arfi văzut câ-alegerile subt guvernul d-lut Brătianu nusunlde cât o minciună şi că, chiar atunci, când eşti sigur se isbu-teşll, te cutremuri gândind la persecuţiile infame ce aşteaptă pe amicii, care vor vota peutru tine. In faţa acestei stări de lucruri ve- chiul partid conservator s’a despărţit în două : unii s au dus se se roage de d. Brătianu ca se-I aleagă : noi am preferit să nu mergem de loc în alegeri. Noi nu acuzăm pe nimeni; dar Oare nu găsesc confraţii de In România Liberă cu prea e mare îndrns-nenla acelora cari după ce ne au părăsit în alegeri şi ne au silit, prin aceasta chiar, la abstenţiune, vin tot ei să ne osândească că nu ne am presintat în alegeri? Gr. <«. 1‘encescu. l ondra. 9 Iunie.—Se asigură că Regina a primii cererea d-lul Gladslone privitoare la disolvurea Parlamentului. Bruxelles. 9 Iunie. — Nişte turbu-rărl s’au produs la Gatul în urma alegerilor. >1 unicii, 9 Iunie. Circulă sgomolul în cercurile politice că Dieta va li convocată îndată după Rusalii. Conferinţele se urmează între prinţul Luitpold şi minister. llunleh, 9 Iunie. —Se comunica ziarului «Fremdenblalt» că baronul de Craisheim, ministrul casei Regelui şi al afacerilor streine, contele de Hols-tein, baronul de Malsen marele mareşal al Curţel.s’ati dus la Rege penlru a’I cere în numele Cabinetului, semnătura sa pentru un act de Stat devenii necesar. Azi noapte o comispne de medici s a întrunit la reşedinţă regală. Dieta se va Întruni la 16 Iunie. Bestii. 0 Iunie.— Camera deputaţilor — D. Tisza răspunzând la o inter pelaread-lul Czsanadvi asupra turbu-rărilor de la 6 Iunie, reaminteşte de-claraţiunile ce le a făcut înaintea Cameră cu o zi mal înainte şi protestează energic contra reluării pneî discuţiuni, care ar putea Incuragia pe sprijinitorii turburârilor de a urma o agitare deja prea prelungită, (vii apluuse) Pesta. 9 Iunie.— Mari adunări ş’uă întâmplat astă seară. Trupele şi poliţia ocupa puntele principale ale oraşului. Pesta, 9 Iunie. — i i ore seara — Liniştea e perfecta. Întrunirile au fost respinse uşor de către trupe. Yicna, 9 Iunie. — Camera a votat proiectul de lege (.rivitor la juridic-ţiunea de stabilit în materie de delicte anarchiste. Un amendament, care a fost adoptat, stipulează ca această lege va re-mâne în vigoare doi ani. Camera a lnceputapoî discuţiunea generală a tarifului vamal. REAUA-CREDINTA Tariful autonom aţă eu imperiul Austro-Maghiar a iitrat In vigoare; asemenea şi Austria a început a lua măsuri de represalii în contra României. Ori ce comerţ de grâne, vite şi alte producte are să Înceteze cu desăvârşire între noi ş Austria ; chiar şi transporturile de mărfuri Româneşti în Şwitzera şi Girmania vor deveni anevoioasă graţie pcanelor detari-furl,pecarl le vor face irumurile de fer austriace. Eatâ pe scurt greaua situa-ţiunc creată comerţului Român. CInd căutăm acuma ce măsuri oare a luat guvernul spre a apăra, a veni în ajutor şi a înlesni în uceastâcrisă pe produc-toril agricoli şi pe canercianţi, crisă care pentru unele din districtele ţârei poate deveni chiar o nenorocire momentană. vedem cu urnire că guvernul se uita cu nepăsare la aceustă luptă. Oare văzând aceasta n’ar putea crede cine-va ca resboiul vamal provocat în parte de România,'este numai una din comediile cele nedemne, jucate de a-tltea ori de acest guvern, a căruia rea-credinţă faţă cu ţara poale li întrecută numai decumpldu ignoranţaaa-celora, care sub ridîcula denumire de colectivitate, prin un fenomen straniii stau încă astă-zf la ctrma ţărei ? O palpabilă dovadă de reaua-credinţă din partea guvernului, ca nu voeşte să lege serios relaţiunl comerciale cu puterile occidentale.este ultima măsură careis-goneşte din ţară napoleonul de aur prin o evaluare fictivă a firet otomane şi mal ales a mărcilor germane, care evaluare produce un ngio deosebit şi special, de 10 până la 15 Imnl pe napoleon peste agiu! obişnuit, de cari cu toţii, funcţionari, proprietari şi comercianţi, suferim, afară de graţiosul nostru rege. Se admitem Insă de o cam-dată că acest râsboid vamal e un ce serios, şi că va avea durata până când vom aduce, pe imperiul vecin la concesiunile dorite de noi, atunci următoarele măsuri să impun imperios or-cărui guvern prevăzător, măsuri a cărora aplicare imediată o cerem în numele producătorilor agricoli şi comerţului român : 1) Declararea imediată a oraşelor Galaţi şi Brăila ile porto-franc, chiar prin decret ministerial, cerându-Be mal târziu bil de indemnitate de la corpurile legiuitoare. 2) Reducerea imediată a tarifelor drumurilor de fer pentru grâne si vite la preţul ce-1 costă transportul pe stat prix de revient) iu toată ţara şi pe toate liniile. 3) Suprimarea cu desăvârşire a oricărei duri. sub ori-ce formă de exportare pe vagon dc grâne, sau capete de vite. s) .’.w.rti.ciT-.i tiuej -utmvenţram cu misia spre a ne păstra ca punct de expor-Utţie portul Odesa, asemenea şi terminarea negociaţninilor începute cu Franţa. Mal Irebueşle grăbita construirea unor trunchinrl de drum de fer de la linia principală spre Dunăre, mal ales pentru Valaehia mică, precum şi terminat drumul de fer deja votat pe Jigia în Moldova de sus. căci aceste părţi ale ţârei'prinsituaţiuuea lor geografica, vor suferi mal mult tio cât restul României prin răsboiul vamal. Este-lesne de înţeles că aplicarea imediata, mal ales a acelor trei puncte arătate mal sus este de căpetenie pentru agricultură. Exportul grânelor va începe în 15 zile, în ce priveşte rapiţa chiar peste 8 zile, deja pregătirile de export din partea exportatorilor ar trebui să fi primit un început de execuţiune. Calculele lor asupra preţului de transport trebue să fie aşezate pe base certe, şi care calcule, dupe tarifele existente, atât de lmpovorâtoare, numai guvernul, prin măsuri grabnice şi positive, poate face să se schimbe. O exportaţiune de sute de milioane nu să face fără arvunirl însemnate, fără credite deschise de importatori !a diferitele bănci europene, toate aceste operaţiuni nu pot avea loc dacă lipsesc elementele care permit a stabili exact preţul, cât va costa pe cumpărătorul grânelorţpri.x de revient). Din toate aceste resulte că guvernul chiar de pe acum, prin Întârzierea masurilor de luat, a causat o paguba e-norma comerţului român ; această pagubă ar deveni incalculabilă prin o mai mare prelungire la aplicarea măsurilor pe cari le cerem. Refusul guvernului di.' a puni- !n vigoare aceste măsuri ar ti an -at act de trădare, ne având de scop de cât ca prin stra-*5* torirea, prin secarea nturor isyp*relor avuţiei ţârei, -*3o sile,, -că cu ori-ce preţ să îngenuncheze 'oainlşa imperiului Austro-Ungar. ne... 1 sub toate condi-ţiunile.şi din neh ric>' Ho lâniaaajuns zilele triste să : în : a unei so- cietăţi de explc ' ire eu firma Bra-tiano et comp-, 'dori .-ă ne aşteptăm şi la această ultii ati,strofă umilitoare. ' * nre Ral*. Primim din partea d-lut C. CeRianu ur-niătN^rvu scrisoare pe cure o publicăm cu «JeosebitK f.iiicere: Domnufo redactor. Scârbii de purVaron deşt rit hă lată o guvernului actual, revoltat do impasul si sfrunta rea ce a raia. ea rofnân declar la rândul meu că me asociez din inimă la patrio-ticile sforţări ale tineri mei independente şi neconruptâ de contactul oamenilor de la cârmă. Dea D-zeu ca toţi aceia cari mal au într’inşiî o schintee de patriotism, un dram de sentimente onorabile se se convingă de pericolul ce ne ameninţă şi se alerge la apelul ce ni se face. Dea D-cJeu ca prin frăţia şi lealitatea, ce cată se ne insufle, se putem scăpa o bună-dntă sărmana no stră ţara de haita de strigoi ce o sugrumă şi o desonorează. Aşa dar,viu şieâame inscri în rîn-durile d-v. în lupta ce o susţineţi contra guvernului actual. Constantin Sf. C esiunii. PARTEA ESTERIOARA ltel&tn.—Bmxela, 7 Iunie. — Aici a produs sensaţie răspunsul secretarului regal către un lucrator protestant, rare a rugat pe regele să’I fie naş la botezul al şaptelui său fiii. In resputts se zice, că aceasta e admisibil numai la copii de confesiune catolică. Etoile Helge zice. că secretarul cabinetului a procedat fără ştirea monarhului (şi ere-<*■•••* oc înlăturat printr’o altă resoluţiune. I rancia.—Paris, 7 lunie.-lu cestiu-nea expulzări! prinţilor a survenit iarăşi' o Încurcătura. După ce Henri Măreţ şi-a citit raportul, care enumărând faptele închee zicând, ca în comisiune nu s’a putut forma o majoritate nici penlru nici contra expulzării, comisiu-nea Cameriî a respins acest raport, începând a discuta din nod propunerea lui Brousse, aprobată do guvern. [Dar s’a respins şi această propunere, care zice să se expulzeze pretendenţii direcţi, iar în privinţa celor-l’alţl prinţi să se dea guvernului dreptul expulzării facultative. Atunci un membru al comisiunii a reluat propunerea lăcula de Floquet pentru expulzarea obligatorie a luluror prinţilor şi aceasla propunere s’a adoptat cu 0 contra voturi; de raportor a fost ales Camd" Pelletan. Acum rămânerea guvernului la putere depinde de oportunişti; dac,, aceştia vor vota cu Radicalii, cad* guvernul; alt-fel propunerea lui Brous u tot mal are şanse de a fi adopt dă —x— Anîilh» —Londra, 7 Iunie.—L. timp nu s’a aşteptat un vot.în camera comunelor cu atâta emoţindc, cn c< d aslâ-zi asupra lecturii ă doua;* nilului Home Rule. S’a calculat ci vor vota 00i rr r* deci numai cinci vor lipsi. ) ii preşedintele votează numai cfii i -ritate de voturi, resultatul duf vre-o două-zecl membrii, ca - , încă 1a îndoiala şi pecari cu ; atâi oposiţia, cât şi guvernan * 1 -Aceştia mal speră mult şi de la mi jiunea. ce va avea discursul Iui stone la finele desbaterilor. Se zic* <* premierul va conjura pe ceinedecgi voteze penlru bil, căci prin ace nu se obfigă la nimic, scapa parii,, beralâ şi vor feri Anglia de | * ,* diele unor nuoi nenorociri şi c .uorui’l agrarie In Irlanda. —x— Londră, 7 Iunie.— Pamell a ded.ţiv1 In Camera Comunelor, că el nu consideră viitorul parlament irlandezei) lip coordonat parlamentului engle -* adopta acţjri’bil cu osoluţiunedei i, adificuKSţii irlandeze. Senzaţie au ij J du* apoi cuvintele lui Parnell, câ www.dacoromamca.ro alegerile genprele din urmă, a s nu numai un bil Home-Rule, i- \ protecţioniste In favoarea in-«lu'-'r rlandeae. s \ ;>eşte. că dacă Gladstone va m V concesiuni, Cburchill va pro-iu.r ■ Un a rea. lnsft tiladslone cu gr.- ice alte concesiuni, (le Iul Ilarii’ i. n. (in lui Chamberlain, femftn- i1 vor paraşi Parneliştif. Aceştia tii <-.i . ca nu ţin la adoptarea bitului, spi-rln să obţie condiţîunl mal bune nouă camera a comunelor. —x— Ihilia.—Roma,7 Iunie.—Eri s‘a des-e" :t Capitol o tabla do marmură de •a a 25-a a proclamării Ro-pitală. Discursul festiv l’a f>-i. Seara atl fost focur(de ar-A domnit cea ma1 mare or- 7 Iunie. — Ceste 20.000 oa-dus pridelaTurin la San-este Înmormântat Cavour. -’sc aici membrii casei regale sciiiderea parlamentului. univers mei de nul Cai tiflei l dine. rafcnr? merge ca acum cearta aceasta anodină dintre noi şi guvern poate s£ se eternizeze, poate chiar si* sftrseascâ prin a nu mal fi luată la serios. Poziţia regelui de asemenea se va limpezi ca prin minune. Astă zi să discuta acadeiniceşte misiunea constituţională a regelui. Când Insă acesta prin procese de presă va voi ca sil fie respectat de frică. In puterea codului penal. atunci ţara II vrt cunoaşte sub adevăratul aspect chestiunea să va pune nu ţie tărtipul constituţional, ci pe lă-rtmul d*<& respectul către rege trebue ordo-’ăt de tribunale şi executat de poliţie. . Aşteptăm cu nerăbdare dar ca guvernul să ia tnesuri energice. LE l\ CONTRA PRESEI i. n Lupta : ipoziţie fl-vn un bine sau un că guvernul va începe a da i înaintea tribunalelor, pe cel •util şi critica oral şi înscris persoana regelui ? La ncoas-re noi nu ne sfiim a zice că parte de a fi rea, va fi foarte pentru opoziţie. • - .ir. In ţara noastră, ca şi în ■ ie alminterea, pasiunile nu se -pi *itele nu se supraexciteaza lupta Intre partizele duş-Jc- ine crlncena, de cât când vii iu să mat cruţă, ci sg lovesc de mijloacele. Cât timp cineva it în tot chipul, mai delibe-asupra armelor do între-ştie că risicul personal nu mare In cât să i determine un xtreme. Aşa se explică pen-' i zi opoziţia este divizata In mijloacelor de lupta: de e a el sunt încă tergiver-crupule, escese de delica-vernul pe faţă cu măsuri lot cazul violente şi atunci rl că nu va mal exista nici 1 -LSU pi*u naij Ior» HaVixptft că aceasta măsura va fi fa- • uMlă. l i adevăr ea departe de a ne - aşi lega braţele ne o vădeşti.., .• şi ue le va deslega. Situaţiele Ir i imt cele mal de preferat. \?m-zI suntem în o situaţie tulbure. As:a-z 1 noi opoziţia nu îndrăznim se spe em şi să facem ce gândim, nici • r ;ji : u are curagiul să lucreze m îi p< teşte inima. De aici trăgă- ile ei parte şi de alta; ln tot cazul re i timp pentru opoziţie. u i guvernul pe calea măsuri-ierg.ee şi imediat lucrul se va no,». Noi vom avea curagiul să • <;<• ce acum numai gândim, ln ■ & mm, ln un an să va ve leu dacă an - sta oamenii au apă saii ne- Alminterea dacă voin < !ÎA ZL\RULU1 «EPOCA» 17 f 'TUNE OU BOISGOBEY DINTRO ZI INTR ALTA împrejurul bucureştilor In partea de miază noapte răsărit a oraşului, Intre spitalul Colintina şi şoseaua cu acelaşi nume, se întinde o reţea de fabrice, cari represintâ lot ce activitatea naţională a isbutit până acum să câştige pe terenul industriei. Aci se găseşte fabrica Asan, una din cele mai bine instalate, unde, pe lângă măcinatul fâinel, se mai eslrage unt din rapiţa, punându-se ast-fel ln activitate capitaluri Însemnate şi braRî numeroase. Alături, ceva mai la dreapta se găşeşte manutanţa municipală, care cu tot halul deplorabil ln care se găseşte, tot Împlineşte un servicift public— care ar fi cu atât mal apreciabil, cu cât manutanţa ar fi mal bine amenajată şi Îngrijită. Dincolo de manutanţă se întinde un şir de stabilimente de teracotă şi cărămizi, a căror fabricaţiune a atins de câţl-vaani un grad de perfecţiune des tul de Însemnat. Mai spre răsărit, d’a lungul şoselei Colintina se sflă situată fabrica de sepunărie Flora, şi, aproape ln faţă, fabrica de scrobeală a ingine rului Simţion. Dacă toate aceste stabilimente nu produc In aceiaşi măsură atât cât s’ar cere, dacă unele nu funcţionează şi altele vegetează, e altă cestiune. Cuvântul principal este că In ele trebue să privim o vie manifestaţie a activităţii naţionale pe terenul industriei, o tot atât de aprinsă dorinţă din partea capitalelor de a’şl găsi fructificaţiunea în Intre- ţk * • M ti* Vi «wiţlllvst* p. » » Păşind peste linia care leagă fabrica Asau cu Manutanţa şi şoseaua Colintina, ceva mai spre miazâ-noaple, intrăm ln vechiul domeniu al Ghiculeş-tilor. destul de renumit prin Castelul princiar din capul alei zisa de la Tel, precum şi prin eleşleul destul de renumit care poarta acelaş nume. Dacă orl-cărui trecător Teii trebue să amintească duioase suvenire, cu atât pentru familia Gliika, acest locaş cu castelul săd, cu capela princiară, cu monumentele sub cari zac membrii el din mai multe generaţii, ar trebui să fie un loc de adânca şi venerata amintire, un giuvaer scump inimel lor, pe care .ar căuta să’l Îngrijească cu o (bască iubire. Din nenorocire, toate monumentele fie publice, fie particulare, sunt lăsate ln părăsire. Dupe cum din Curtea Veche. tn faţa căreia Mihaiu scăpă din mâna gâdelul. dupe cum reşedinţa de la Curtea Arsa a ajuns nişte ruine putrezite, dupe cum de Radu Vodă ţi se strânge inima când treci pe acolo, tot aşa stau lucrurile şi cu Castelul de la Tel. Capela e aproape în ruina, sad e înconjurată de ruine. Clopotniţa cu clopotul colos a devenit inaccesibilă vizitatorului. Şi dacă n’ar esisla inscripţiile de pe mormintele Ghiculeştilor, cari zac împrejurai bisericcl, mal ca nu s'ar şti că acolo a fost odată şi nu de mult un local princiar. Lesne este să invoci numele strămoşilor în toate ocHziunile, lesne este să te adăposteşti sub haina lor de toate atacurile ce ţi le atrage purtarea ta de azi, urmaşule, darcea-ce ţi se pretinde şi cu drept cuvânt e ca să te ţii la înălţimea pe care al moştenit’o de la dânşii. Când palatele lor s'ad lâsat să fie es ploatate de samsari, când In giurul mormintelor lor cad piatră după pia trâ din clădirile moştenite, de odată cu această neglijenţă şi indiferenţă, urmaşul şi-a perdut şi dreptul de a se prevala de fala trecutului. rile necesare chiar pentru şcoala de meserii de la Filaret ? Şi aceasta e un semn al timpului. Mintea omului e mărginită ; când e prea mult preocupată de lupte şi Intrigi politice, de starea lui la putere, n are timpul necesar ca să mai cugete la alt-ceva. Fără nume. INFORMATIUNI Castelul de la Tei, după ce a stat ln chis mal mulţi ani de zile, e locuit acum de Orfelinatul de la Panlelimon. Orfanii şi desmoşteniţii se adăpostesc acum In locaşul domnesc de acolo. Măiestrul, părintele lor sufletesc, care, pre cât am putut constata prin not Inşi-ne e adevăratul tip al omului devotat chemării Iul, o (i istorisind micilor săi elevi, unora cu graiul, altora cu semnul paginele trecutului. In faţa palatului e Plumbuita a cărei privelişte înfăţişează observatorului o fermecătoare perspectivă şi are esistenţa însoţită de o mulţime de episode istorice. Directorul orfelinatului de la Tei. cu măiestriea Iul neimitabila va fi povestii micilor orfani mişcătoarele epoce din istoria patriei, cart s’afi văzut desfâşurîndu-se ln jurul Colintinei Teilor şi Plumbuitei. Ast-fe! când cu graiul, pentru cel cari se bucura de darul auzului, cu semnul pentru cel cărora destinul aspru nu le a dat darul nepreţuit al vorbii, directorul Orfelinatului face să petreacă sla- î iţi Ji - " »-v* ivţi .ÎA* lUGIB »w»«lturt mo menlele lor de recreaţiune. Aci dtnsul poate găsi o mângâiere şi un remediu contra greşelilor guvernului, care din lipsă de mijloace, precum ’I place a zice, de şi pentru fondurile secrete găseşte bani belşug, a desfiiinţat micul atelier de dulgherie, tlmplarie, sculptură şi altele care era alipit pe lângă Orfelinat. Se rupe inima vizitatorului care vede In Orfelinat atâtea braţe proprii a '.şl găsi hrana şi mângâierea sufletească Intr’un meşteşug, stând neaclive, din cauza că statul le a desfiinţat atelierul, la care se obicinuiseră a lucra lu anii din urmă. Dar ce să ne mal mirăm de aceasta incurie, când constatăm că votându-sc bugetul s a uitat să se prevada fondu- Sâ zice că dificultăţile care s au ivit la ultimul moment la încheierea convenţiunii decomerţ cu Franţa provin din o înţelegere între guvernul austriac şi cel frances. Guvernul austriac a luptat din toate puterile la Paria, pentru a stabili o solidaritate între Austria şi Franţa, în cât nici una din cele două ţări se nu primească o con-venţiune cu noi care se nu stipuleze toate favorurile ce le a dobândit Germania, prin convenţia ce a obţinut’o de la d. Brntiunu. X Primim din Hîmnicul-Vâlăei următoarea telegramă: Oposiţia din Vâlcea voind se se organiseze şi să lupte pe căi legale a trimis un membru al seu se vestească amicii din judeţ. Îndată poliţaiul şi sub-prefectul de ocol a pornit în urmărire. A dat ordine prin comunele rurale pentru concentrarea miliţienilor şi arestarea trimesului. Neputundu'l aresta, la întoarcere Comisarul Pietrarii a primit ordin' se bală birjarul ; ne cu-noscîndu’l a bătut alt birjar ziua în hotelul Temelie luându’l censor-nicu. Cu itşea mijloace, colectivis tul Vilacrose speră să reuşească a intimida cetăţenii şi a ţine o Întrunire Credem cu toate astea că va ii rău primit. G. Tufeanu, C. N. lierâscu, C. Stavrescu, O.Sinescu,ll. Davidescu, Al. Har. Zugrăvescu, 1. N. lanco-vescu, M. Lămotescu, G. Farcăşanu, Ioan Hucşenescu, Ach. Zamlirolu, N. Iepure, loan G. Augelescu. X St* vorbeşte că d. Tache lonescu care a adresai eri in Cameră o interpolare ln privinţa bătăi d-luî Frunzescu, a lost Jndemnat de d. Brătianu pentru a sili pe d. Mo-rouzi să demisioneze. X D. G. Ghika, noul nostru ministru plenipotenţiar la Pelersbourg, a fost primit eri in audienţă de M. S. Regele. x Ede netăgăduit că multe din ine şurile luate de actualul d. ministru al Instrucţiune! publice sunt bune şi drepte. Aşa, nu putem se nu înregistrăm proectul de lege ce’l prepară d-sa pentru a’l supune aprobare! Came-rilor. şi prin care se pune capăt unei mari nedreptăţi ce isbea pe tinerii studenţi în Medicină cari nu obţinuse bacalaureatul. Dupe acest proect se dă dreptul tinerilor înscrişi pentru licenţă, ca dupe darea unulesamen de ştiinţele fisico-naturale, să poată obţine titlul de doctoria medicină. Prin această măsură seva Înzestra, ţara cu mulţi medici inteligenţi, activi şi conştiincioşi. . LALBASTRU .(Urmare) ' cu şi nu parca de loc t^jş. su • eairul ce ’î-a amintit vedere*. urniurilor. Evident, el nu ;nea ci muma sa a fost precipv i ape acel turn unde se suise cu V- riudec se Întreba iarăşi cum ocitu'. copil va suporta dureroasa xâ Cu 'l aşleapta la Morgue. za re: deja, acea sinistră zidire Hristii partea orientala a cartie-*'. upioape un monument. Trebue i pe b largă scară de piatra şi i. a Înăuntru trebue să treci ia,Gin acele <ţouS intrârl aşezate dr 1 capete nsn copiilor soi. — Tribunalul din Geneva a avui sC judece mal de-tinăzl pe doamna Lombardi, soţia unul coinersant de acolo, care lutr'o noapte a tăiat gâtul la patru copii al săi, tn vârstă de la 4 până la 9 ani. Trei copii aii murit, unul a putut fl scăpat. Dupe acea faptă îngrozitoare fe-mea a Încercat sil se otrăvească, dar a fost scăpata adminislrându-i-se antidoturi. Motivul crimei a fost desperarea, că soţul sâfl o trăda şi maltrata. In urma avizului medicilor, nenorocita a fost achitată şi transportată tntr’un institut de alienaţi. l’retendenll sau aventurierii?— Mal deunăzi a murit In Berlin Ludovic XVIII. Pe când Republica să pre-oară se espulseze pe prinţi din Franţa, >n pretins pretendent s'a dus tnlr’altă Ară trotij . Ludovic XVIII se numea în Berlin simplu Naundrofl'. Istoria spune , ca al doilea flQ al lui Ludovic XVI a murit chinuit de •Iacobini şi a fost îngropat cu alte cadavre în cimitirul de la St. Marguerile, lntr'o groapă mare cu var. Mal târziii s'afi găsit mulţi Ludovici, mulţi Dau-phini, mişel sad victime, înşelaţi sad Înşelători. Unu! din pretendenţii mal cunoscuţi a fost Naundorff, care s'a făcut ceasornicar. Fisionomia sa de Bourbon şi asemanarea fiicei sale cu Maria Anloinette ’i-au făcut mulţi par-tisani în Paris, dar ’i-ad atras şi un proces. Un fiu al său a murit acum câţi-va ani. Al doilea tiu a trăit în Berlin, în Vioria, Dresda, etc. In Berlin a fost adeseori văzut pe la baluri, unde se recomanda damelor drept marchiz sad vicomte. Astă-zi ’şl-a isprăvit şi el rolul de pretendent. Republica are un adversar mai puţin. Ludovic XVIII a murit. (■usturi ciudate.—Nu de mult s’a căsătorit în Londra rentierul Edward Bergot cu Miss Helene Marison, care face parte din clubul turiştilor din Londra. Tânăra pereche plecă din Londra după cununie, şi nu se întoarse de cât după O săptămâni de călătorie. D. Bergot intentft imediat proces de divorţ contra soţielsale. El declara tn petiţie, că nu poate trăi cu o femee, care ’1 sileşte în toate nopţile să se urce pe dealuri spre a admira răsăritul soarelui; care trei zile după cununie Ta lăsat singur pe Mont Blanc, pentru că n'a putut să se ţie de fdtnsa şi care în tine în timp de G săptămâni nu i-a permis să'şl descalţe "ghetele de munte. D. Bergot alătură şi două certificate medicale, tn cari se constata, că pe muntele Bigi şi-a contusionat genucliii iar pe Bize lângă Mnntreut a căzut de i s a luat pielea de pe spinare ! CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de Joi 29 Maiu 1886 Şedinţa se deschide la ora 1 1/2 sub preşedinţa d-lul G. Chiţu. Ue faţă y» onorabili. Se depune cererea pentru un credit de două milioane cu care să se construiască linia Tirgovişte-Pucionsa.' Se declară vacant colegiul I de Te-euciu, de oare-ce d. Teriakiu a fost numit ministru la Atena. D. Sturza interpelează pe d. ministru de externe In privinţa convenţ u nei cu Elveţia încheiata eri. D. Sturza declară că daca ar fl ştiut că o să se joace jocul acesta, apoi nu ar (1 votat tariful autonom care a fost primit de toata luni *a pentru motivul ca să se păstreze independenţa economică a ţârei. Oratorul acuză apoi pe guvern că din lene n’a alcătuit un tarif convenţional care să fle alăturat la convenţiunl pentru ca să aiba comercianţii un tarif ho-tărlt după care să plătească. D. Ministru de externe se miră cum d-1 Sturdza a venit a doua zi după votarea canvenţiel să aducă aceste acuzarl guvernului şi să tălmăcească votul adu-nărel. La acuzarea că din lene nu s’a alcătuit un tarif convenţional d-1 ministru răspunde că d. Sturza se înşâală şi că un asemenea tarif există. Discuţia se închide. /). Velner cere a se pune la ordinea zilei proiectul de lege pentru răscumpărarea târgului Herţn. D. I Rădulesctt spune că regretă cum că d. ministru de justiţie nu este gata pentru a ’i răspunde la insinuările ce u făcut la adresa sa în şedinţa de eri pe când lipsea. 1). Romanescu cere a se pune la or-dinda zilei proiectul de lege pentru în-curagarea industriei. D C Stniresru dă citire proiectului de lege p superior desfiinţarea cor lângii ministeru D. G. Mi haite seu legea şi propun ca Consiliul superioi să fle menţinut In mod onorific iar consiliul permanent să fle redus la 3 membrii, având câte o diurna. De asemenea d-lor cer menţinerea serviciului statistic. D. Stoicescu susţine legea pe motivul ca la votarea bugetului toate cifrole relative aQ fost suprimate. D. Ministru Slolojan declară, câ primeşte menţinerea Consiliului superior în mod onorific,dar nu primeşte menţinerea consiliului permanent, fiind-că n’are de unde să'l plătească. D. ministru nu primeşte de aserne-nejt_ nici menţinerea şefu lui ser viciului statistic, căci aşa cum e organizat astă-zl serviciul, ar (1 un lux. Discuţia să Închide. Votul asupra luârel în consideraţie e nu’. La ora 4 şi 45 şedinţa se ridica. Penel. SENATUL Şedinţa de Juni 29 Maiit 1886 Şedinţa se deschide la orele 2 şi 1/4 sub preşedinţa d-lul Orăscu. D. Slătescu, depune la biroQ tratatul cu Efveţia. D. Antonescu, raportor, dă cetire raportului comisiuni verificatoare în privinţa alegerii colegiului II de Fâlciu, Raportul ţonchide la invalidare. (Fia terminarea cetirel raportului aplause în zeflemea). D. Lăţescu, zice şi d-sa că este dubiu tn privinţa d-lui Pivniceru şi cere invalidarea. Mal vorbeşte şi d. Varlam pentru invalidare. # Invalidarea se admite. D. Gherghel, 'şl desvoltă interpelarea sa relativ la descreşterea populaţii române mal ales în Moldova. D-sa vorbeşte despre ovrei şi făcând paralelă între populaţia română şi cea ovreiască arată că pe când cea d'lntâifl descreşte cea de a doua nu numai câ se înmulţeşte prin naştere, dar încă şi prin noi veniţi din alte ţări. D-sa se plânge de neglijenţa serviciului sanitar care nu îndeplineşte legea, ba încă direcţia tn loc să se îngri-jască de situaţia cea rea a românilor apriă şi să îngrijeşte de ovrei, căci trimite doctorii ovrei neînpâmânteniţl In Dorohoi, Botoşani etc. Şi acestea toate prin sprijinul d-rulul Felix. D. Gherghe! să întreabă dacă d-nu Ministru de Culte ştie că exista un articol în legea ovreiască (mare ilaritate) care spune că trebue să omoare pc creştini. Şi citeşte o scrisoare a lui Şaraga către un amic al său în care zice ca or cît de prieteni iar fl românii să facă cum zice legea lor să'l omoare. Ei bine se Întreabă d. Ggherghel când el aQ asemenea sentimente cum li se dă pe mâna căutarea românilor. Gupa acestâ arată cum toate aface- rile mai ales în Moldova de su ses afla în mâinile Ovreilor. Mal vorbeşte de modul cum se înlătură la recrutare toţi ovrei, pe când români chiar şi cei cu dreplun de scutire sunt luaţi în armată. D. Gherghe! spune, ci In mal toate oraşele dările comunale să percep de ovrei în conlra legilor. Sfîrşind roagă guveruu să trimită anchetaşi să convoace apoi {corpurile legiuitoare, ca să ia măsurile cuvenite (aplause sgomoloase . D. /. Rrâtianu susţine cu mult foc serviciul sanitar, zicând că lucrează grozav. D. Lăţescu nu face nimic. X). Rrâtianu da domnule lucrează a făcut inspecţii cum nu s’a făcut nici odată. Apoi spune, câ d. Gherghef a spus enormităţi. Şi neaga că arfl adevarate toate cele spuse de d. Gherghel. Şi de o dată începe a jipa Senatu, prefecţii, judecătorii toţi sunt răi în a-ceastă ţară şi da dreptu ovreilor? dacă nu aşi avea copii continui d-sa când aşi avea această idee saQ nşl fugi din ţară saă ’ml aşi trage un glonţ. Apoi spune câ părăsiţii nu să lipesc de cât daca trupul e bolnav. Discuţia se închide şi se trece la ordinea zilei. Senatul se ocupă cu petţiunl şi pensiuni. Reporter. ŞTIRI MĂRUNTE Nenorocirea de la Abator iu — Furtuna ăe i«»ri c;irc deşi avea dosltilft intensitate îri centrul Capitalei, pe inakdn»*. unde locurile er.'f'K roii avut o Torţă imensă- A batonul peni. tăierea vitelor a fost aproape distrus. Acoperişul a !l- u-i cel d’intîl, apoi s'aO dărimat şi ziduri; mal multe vite aQ fost sdrobite sub pereţii dârtmaţl. bol oameni păzitori al vitalor ce era fi aduse pentru tăere, ati fost om ort ţi prin căderea unui zid, sunt şi vr'o şase răniţi. Tăierea vitelor a şi încetat, îndată ce această nenorocire s'a aflai, d. Prefect al poliţii din prernă cu Primul Procuror s’aCi dus la faţa bculul. O companie de jandarmi i fost trimisă pentru a curăţi locurile. Seeredeca prin sapare se va mal găsi şi ult< victime- Rlniţil şi morţii de la âbatoriQ s’afi transportat la spitalul Brâncovenesc. Suma la care se ridic tagubele csLe destul de însemnata, se iuce ca atinge suma de 200.000 franci. Nenorocirea nu s'a marginii numai aci. O fabrică de săpun a d-lul Vlădescu, a-lăturl cu abatoriul, a fost asemenea des-velităşi surpată de vlnt. Un om a fost găsit mor', şi doi răniţi. Batrlnil din partea loculu spun ca nu tşl aduc aminte nici să ll vărul, nici se fl auzit de un asemenea uragan. Copacii bălrlnl aQ fost rup,! şi aruncaţi tn depărtare. Pe timpul furtunol de eri mal mulţi muncitori se adâpestisera lângă Puţul Înalt Intre vil, sub nişte arbori, tn apro piere de penitenciarul Văcăreşti. Trei din-tr duşii au fost trăsniţi, şi ua arbore colosal, rupt şi el tle trăsnet ’i-a turtit de tot. In apropiere de Abatono o căsuţă a fost aşa de prăpădită, in câ. doi oameni se zice că aQ fost ucişi. Turnul bisericii Sf. Sairidona fost trăsnit, parte din acoperişrl acestei biserici a fost împrăştiat prin vecinătate; acoperişul hotelului Pomu Verde, al localului e-foriel spitalelor civile i fpsl slricaLe etc.; tn părţile mal înclinat» ale oraşului a umplut pivniţile de apă ; şi piatra ce a căzut pe marginea Capitalei a omorit pasfirl şi uite animale domestice La Moşi jalea este nare. Umbrare corturi, magherniţe, aQ Rsl răsturnate peste oameni; marfa s'a facil. ;pe unele locuri un amestec de spârturlcu noroiu.Se vor-beşLe ca ar li şi victlmj. Despre geamuri, coştri şi învclitorl nu malAorbim ; mal tie-erre casa a suferit ceva* In strada Poteraşi Jâiga No. 17, a fost trăsnit un plop foarte nare, care căzând peste casa unul om sărac, i-a fărdmat’o. La abatoriu s'a mal găsit Încă un cadavru care a fost transportat la spitalul Brâncovenesc. Casa din strada Olari No. 8 a fost isbită de trăsnet. Casa a ars cr desăvârşire. Locuslelc tn Dobrogea iQ fost cu desăvârşire distruse tn urma măsurilor luate M. S. Regele a lucrai azi cu d. I'erikidi ministrul afacerilor streine. Persoane sosite az tn Capitală a-firmă că au văzut pe trum mulţime de ol moarte din causa furlunil de eri. Trei copil păzitori di ol aQ murit asemenea. -• --— ILTNIE IW0MHTII Guvernul vrea se dea proporţii!ni foarte mari întrunire) de la 8 luni»? Poliţia desfăşură o activitate foart»* mare pentru a aduna lumea la a-reastă întrunire. Printre oratorii desemnaţi spre a lua cuvîntnl este şi principi i»* Dim. Gliiki. m Citim în ziarul Galaţi: îndată ce s’a vestit in oraş ştirea că capii oposiţiunei au s»“* vie în Galaţi spre a ţine şi aci o întrunire, a-genţii colectivişti şi toată camarila prefectului, au început a şopti pe la urechile gălâţenilor că guvernul nu va mai strămuta Ctrrteu de apel in Galaţi, sau câ cel puţin se va a-mâna data strămutare! ei. care — se ştie — este fixată prin lege, la 1 Septembre viitor. Aceasta pentru a face pe gâlăţuiii se’şi ascundă indignaţiunea in contra actual ui ni guvern şi se înâ-duşeast-l'el entusiasmul primirei capilor oposiţiunei. Concetăţenii noştri însă, ştiu ce cri-zâment se dea insinuaţiunilor colectiviste şl nu e nici o probabilitate că această tactică stupidă va avea succesul aşteptat. D. 1. C. Brătianu,Preşedintele consiliului, a chemat azi la Ministerul de interne pe d. Manolescu, Prim procuror,asemenea a cernt Prefectu-b i pi>.iţii debil «si imului literat. Senat' discuţia Con Se pare,că aci ini»’rup n ■ •. JîFm■ j tute mal mare ca la Li Gamerile au fost prelungite până la 10 Iunie, Mâine se va ceti parlamentului mesagiul de prelungire pe care M S. ’l-a semnat azi. Raportor la legea comunală votată de Cameră a fost ales pentru Senut d-nu Eliodor Vergati. Comisia insărcinatăcu esaminaren căpitanilor a plecat aseară la Graiova unde va începe esamenul. Catedra de Higiena de la Facultatea de medicină do la laşi s a pus la concurs pentru ziua de lo luliu. Duoiconcurenţi s’au şitnscris;d-nii d-ri C. Antonescu-Remuş şi Cerkez. ULTIMA ORA Dublin, 10 Iunie. — Turburările din Belfast au luat un caracter mal grav, Poliţia a tras asupra mulţimii. Cinci persoane au fost omorîte. Sunt numeroşi răniţi. Resculaţii au jefuit un oare care număr de case. \Iunicii. 10 Iunie. — «Allgemeine Zeitung» află cu profundă părere de râu ca dupâ părerea unanimă a celor mal celebrii doctori din capitala, o boală gravă împedica pe Rege înlr’un mod permanent, de a exercita autoritatea. In consecinţă numirea prinţului Luit-pold ca regent şi convocarea Dietei sunt iminente. IIILLIIN FINANCIAR Bucureşti, 28 MaiQ Agio se urca la 14.00 Schimbul e scump. Cek Paris face 100.47. Cek Londra 25.40 CB* Berlin 124.37. Fondurile de stat sU«i bine. Aşa 30/0 rur. face 89. Valorile se menţin la cursul de ieri. Daciele *ac 204 1/2. Băncile 1017 şi Constricţiile 102. Afacerile sunt foarte restrînse, de şi ne găsim în epoca lichidării. Tendinţa liniştita. www.dacoromanica.ro BULETIN COMERCIAL 1 Brăila ?8 M.O Crâ»i : 1.000 hori., 58 l lib.. 1L25 L Porumb: 3 430 hect.. 59 lib-. 7.ţ»3 lei; 7.000 hect., 58 1 2 lib.. 0.90 Ici ; 3.550 hect.. 5!) lib.. 7 lei; 4.500 ht*cl., 58 1 2 lib., 7.lei; 3.800 hect., Ol >>*' - 7.40 lei; 3.500 hect., 001,2 lib.. 7.35 I. 1.000 hect. 01 lib., 7.10 lei; 2.030 hect. 39 1 2 lib.. 7.10 lei; 3.000 hect., 01 lib., 7.12 I 2 lei; 1000 hect., Ot lib.. 7.45 lei ; 3.000 hect., 59 li)»., 7 lei; 1.000 hect., 02 lib., 700 lei. Orz : 2.000 hect-, 42 lib., 5 I. 700 beci., 12 1 2 lib.,5.10 I ;i: 1.500 hect., 42 1 2 lib., 5.05 lei; 800 hect., 43 lib., 5.15 lei ; 900 hect., 42 lib., 5.10 lei. BIBLIOGRAFIA A oşit de sub tipar, pnrtoâ 1. din Critice retrospective asupra resboialui Ruso-Turc din 1877-78 dupe memnriele generalului Europatkin din Stalul Maior rusesc, prelucrate de maiorul Crahmer din marele Stnt-maior Prusian, şi traduse de Constantin I. Creangă, Locotenent, în şcoala superioară de OctiiQ din Viena. Uvragiul se va compune din 2 volume, conţinând şi rusboiul Serbo-Bul-gar. Preţul va fl de lei 25. Preţul pârţel I. ese de lei 5. Depăşitul general ta «Librăria Centrată/. Răniştearm in Raciireşti. Co-mandeje din provincie se efectuez prompt. La librăria Socek şi C-nie se află de vânzare; ( urs «Ic esplonlnrea pustelor sl lelcg,rufelor de T/iotha Rasitescu.—Preţul !0 lei. A eşit de sub tipar şi s’aflâ de v»'*n-zart; la librăria Socec in tiucurcşt): Al treilea supliment In codicele romane, cuprinzând toate legile, d»*-cretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1880, ediţiuneu II. lîoerescuConLinuută de ; C . Ilue re «o*ii şi (;. Vlaluitzl. •«rcrT t« Trrr». -0 UeOJliS9K : ; InreeKt rarei ufrdthcâriIc şi ajinclusiv 78M tcLic laşii, »t«,’ i\ Ştituiiiu. < aIfab«fîntufecVl înti- un med -1 . x.»iii, cep !»•..: ;• iolK toxelc do » îlx, proporţional şl de înregistrare şi r.o i le scutirile. — l'relu I leu. Dapositu general la librăria Socec el Co. Prinţul spartje alune, şi reyele soarecilor-basm cuG gravuri line în culori, format tn 4o, curLoutil, frumos, lei i,50 bani. Flautul magie, basm cu 0 gravuri (Ine In culori, formal în 4o, cnrtoiiul frumos,lei 1,50 buni. Oberon saă cornul minunai, basm cu gra-i Uiva tn o.iiim*!, formai tu oiirtonal frumos, lei 1,50 buni AMICII IMPORTAM Renumitele băl do la Lacul-Sărat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind abundentă. Recomand onor. public hotel de Bulevard, compus din 40 camere. Case cu un etagiQ şi două, solide şi sănătoase, având fnţadu spre câmp, posiţie frumoasă, ca* merile bine mobilate «i rurale, preţurile moderate, serviciul onest şi prompt. In acest hotel este şi restaurant cu mâncările cele mal ale-ie, prafurile moderate. Sper câ onor public va li deplin satisfăcut. Suni în start: a priimi pasageri cu Începere de la 15 MaiQ a. c. CONSTATDf POPESCQ, librar Brăila, strada Regală, saQ la hotel de Bulevard Lacul Sărat. D". P. VAS1LESCU Domiciliat în Calea ltahovei 4 4, da con-sultaţiuni în toate zilele de la oreleo—0 posl-ineridiane. EXPOSITIA AMAN ESTE DESCHISA IN TOATE ZILELf de la 10 ore d. — 6 ore seara Str. Clementei Xo (I. CU NI Viu: ItARAT Ue«‘omnl>il şi Italose, VIuMine 2! ’2 (-■'4 Seria rime. urbane . . . 911 2 3 . Scris. rune. rurale . . . 851 4 3'i împrumutulromunal . . 78 Ublig-CasBl pena. lei tu \|J institutoare diplomaţii Clica Victorii 7i. tn rata Palatului. AUX QUATRE SftISONS “7'2 ('«Ion Victoriei 7 2, Vis-n-vis STATIV M Baroni j Becuresci T-Severin Balota Grai ova Slatina Giurgiu GonsUula Şulina (inlauU «raita Roman last T. Stai oa pauiir 33 scniiVy 29 noros :t2i.sonin p.nor. senin f.sonin noros *sw SK** Directorul Institutului, St. Hepites. Starea inarei la Sulina uşoara la Constarea jinistito. lei 7,50. IO. 12,50. 15. IV,50. 20. Comandtle din provincie se eseculâ după Indicarea marimeî şi contra maidnt poştal. nSTITlTlL MEDICAL BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala i, Hydrotherapia — 2. Electrizare — 2. Inthopedie— 4. Gimnastică medicală—5. Qrhalaţţ—6. MasajiO sistematic—7. Ser-viciulla domiciliu — 8. Consul talii medicale. Secţia higienica 1 Iiae abur................3 — t Itae de putină cu şi fără duşe . 2.51 medicamente...............1.- 1 duşe rece sistematică . . . l.b„ BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă t Băile de abur suni deschise în toate zilele do la 7 ore dimineaţa piuă la 7 orc seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului.____________Direcţiunea VIS-A-VIS DE iPALATUL REGALţ MARELE MAGAZIN DE CALEA ^ 70 VICTOniEI 70 ^ COLONIALE SI DELICATESE LA „SPERANQA ~u*ecKccssye. 'Ml ape mineralu de )a ţoale sursele din Francia asemenea am asortat magazinul meu cu tot felul de articole pentru menagiul casei, In special cu escelente hrAiizetiiH asemenea Cogniacurl, Hornuri, Li-queruri streine din cele mal renumite case. lrtH«rj streine şi indigene ele. etc.. Culori pcnirii scânduri. Trufandale primesc fn toate zilele. IPetraolie loun. IVminiiT dala 23 Aprilie, Casele l.lLliilUll din Strada Academiei No. ti compuse dîn ib Camer©, ou <. oara spa ţioasă în care se află grajdiă şopron şi aii.* dependinţe. Aceste case mal aO şi o ; lină importantă. A se adresa Slrada Il.ilistc No. 11. CROITORIA I. SINGER 1 72, — CALEA MOŞILOR - 73. In acest atelier ls« primeşte orice reparaţiuul de Jglinzl, Mese, Galerii, Tablouri poeite. Se găsesc gata galerii, perva:url de tot-fel cu preţuri modenat5. ATELIER MECANIC P. KEILHAU E R No. 59. — Strada Isvor, No. 59. Recomand atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Fontâni l* d’applique şt Borne fontâni, Canale (robinete) de tot felul, Tu- E buri de fier, tuciu şi plumb. Tuburi speciale pentru latrine şi scurgeri cu accesoriile, sgUca-bufi de coborîre inodore, capace de hasnale etc. MARE ilfhlSIT IIE FOSTA ORVWEVTALA Vase, socluri, avusuri, banei de gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilasturi şi candelabri. FURNITURI, INSTALATIUNI COIVÎPLECTE DE BAI SI CONDUCTE DE APA MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE VALABIL DE LA 20 MAIU (I IUNIE) 1888 lluctMHVsli-ltoiuan STAŢIUNEA ArOLiivea Trenurilor Tr. ac.l’fr. p. ITT, p. |Tr. pl.|Tr. ac lîueureslî-\ 6rciorova Bucureşti p. Ploeşll Buz&ii fl.-Sănii Focşani MărăşeştI Adj ud Răcăă Roman sos noapte 11,00 12,17 1,59 3,17 d. â,16 5.00 6,0t 7,31 8,45 dim. a. m. 8,40 10,39 12.55 2,25 3,48 5,15 s. 6,39 9,39 11,11 p. m. dim. 7,30 9,10 dim. 6.30 8,04 p. m 4,40 0,03 ltoman-Il uc u rosti STAŢIUNEA ArClarea Trenurilor T. ful.|T. ac. |Tr. p. Bucuresei p. p.m. 4,05 iff;ara 8,00 dim. 8,00 Ciocănescl — 8,41 Titu 5,07 9,00 9,26 Pitescl 6,24 10,16 11,14 Slatina 8,08 11,56 1,25 Crai ova 9,30 1,18 3,37 Filiaşî 10,17 2,04 4,52 T.-Se vecin 12,05 3,52 7,20 VtTcior. sos. 12,27 4,21 8,00 V'6rciorova-IIucureslI BUCUHESCI-Gl URGIU GALATI MARASESTI'MARăSESTI'GALATI I I’loosti-Sliuiic-Sliuilc-I’loosli | l/ERESCI-BOTOSANI-CAMPINA DOFTANA man plec. •JiTl Ud aşeşu Sărai z60 loeştl Bucur. sos. noap. 8.25 9.20 10.45 11.18 11.52 12.39 V.6 3.Î* 5.00 p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34 p. m. i,>8 3,39 5,15 seara p. m. 10, IT 11,50 uoap. p. m. 5,45 7,20 10#» I! 12.59 2.29 4,03 8,- 9.35 sera 'l'ersovmc-Tilu Tdrgovtete p . j Titu sos- a. m. p. m-ţ I a. m. seara OAO 5,20 1 Titu pl. 9,45 9,15 7,50 6,301 f Tergovişto sl 11,05 10,80 Vercîtj*. pi. T.-ŞeveKn Filiaşî \ Crai ova Slatina Ritcslt Titu Ciocăiioşll Bucureşti s seara 3,42 4,08 0,08 6,55 *>(7 10,12* 11,13 12,35 a.m. noap. 12,57 1,19 3,07 3,53 5,12 6,58 ’-LOO 9,10! a.m. I dim. 8,00 8,40 11,08 12,30 2,27 5,15 7,05 7,49 1R0 seara. Tilu-Tergoviste STAŢIUNEA Aretarea trepurilo1 T. ful.l T. p. I Tr. {. Bucureşti p. Fi lard Giurgiu Smârda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00 p. n. 5,S) 6,0 7,0 GIURGIU BUCURESCI Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,15 12,25 p. n. 8,30 10,28 10,42 Iloman-Iasi Roman pl. P&şcani T.-Frupiosl IaşL. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 lasi-Itoinan Jaşl pl. T.vrumos Păşca-Ki Roman sas. p. m. 4,08 5,25 G17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 ** Galaţi pl. Tecuciu MărăşeştI 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,51 a. in. 7,45 11,14 11,45 MărăşeştI pl Tecuciu Galaţi dim. 5,25 5,50 JiOap. 11.35 11,34 4.35 p. m. 4.49 5,45 8.50 STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.i.Tr. m.|Tr. p. Adjud-T6rg:iil-Oc.na Adjud pl. p. m. 4,15 dim. 6,10 T.-Ocna sos. 6,10 8,05 T.-Ocna p. 9,45 8,20 Adjud sos. 11,35 10,00 Constanta-< rnavorla Constanţa p Cernavodă s Cernavodâp Constanţa p. m. dim. 3,00 9,00 4,45 11,10 6.50 1.50 8,53 4,24 | STAŢIUNE! Arătarea trenurilor Tr. fl.jTr. ac.|Tr. p. Ploescl pl. Slănicu sos. a. m. 10,45 12,40 Slânic pl. Ploeşll sos. p. m. 5, 6,50 tecuciuberlaoberlad-TECUCIU TecuciO pl. Bâidad sos. a. m. 6,15 8,00 Bârlad pl. TecuciQ sos. a. m. 8,40 10,40 lasi-iinglieniLagheiii-lasi laş] pl. tlnghcnl s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 p. m. p. m. Ungheni pl. 2,00 4,40 laşi sos. 3,32 6,12 P -OESTIPREDEALPREDEALPLOESCI Ploeştl pl. Câmpina Predeal sos. seara dinj. dim. p. 6,(5 9,38 8,19 Predeal pl. 7,45 7,14 ' 1)0,42 9,20 Sinaia 9,18 Ploeşll sos. 10,09 9,10 i2,3o 11,08 p. m. 4,51 6,29 dim. 7,45 ■ 9,18 10,09 STAŢI UNEI Arăt. Tren. Tr.ac.j p.ain. | Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s. p. m. 2.08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9, ii 11,42 3,ir 1,55 Cămpina p. Doflana s. Dollana p. Cămpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,5C 6,08 (jialttti-Uuzeu-Iluzeu-Cialali Galaţi pl-Brăila Buzăă sos. noap. 9,40 11,01 1,20 8,40 10,02 12,53 | Buzău pl. Brăila Galaţi şos. 4.30: 5,03 6,15] 12,55 3,41 4,55 PASCANl-SUCEAI/â-SUCEAVAPASCANI Paşcani pl. Vereşcl Suceava Suceava pl Verescl PăşcanI sos. dim. 10,40 12,08 12,23 5,00 5.40 6.41 sera 7.15 9.17 10,09 6,54 7,51 9.15 Bucureăoi. — Tyr.ograSa «Le Pni.ple Roumain», strada Episcopiei No. 3. ! i ■ \ i i www.dacoromanica.ro