ANUL 1 No. 153. ANTEIA EDITIUNE MERGURI 28 MAlU i8«6 '*■■3 7I1»M Grioorr G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: Iu ţar& 1 an 40 Ici, 6 luni20 lei, 3 luni 10 lei In străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei RRDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE N Gr. HLIPESCO proprietar ANUNCIURI: a rumeniri (>e pagina a patra linia 30 bani, auuncuu i s» reclame pe pag. IU - lei linia- administraţia No. 3.—Pista Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL O EXPLICAŢIE LA ELITA NICI PARTID, NICI COLECTIVITATE... ST* \ l 1TKRD1T SĂRITĂ VISUL. BEYZADELEI VELUL ALBASTRU 0 EXPLjCATIE Ziarele guvernamentale. şi un ziar pe care nu eram obicinuiţi se'l vedeai iii «şn tristă companie, atacă întruna oposiţia în privinţa atitudine! sale faţă cu M. S. Regele. Ne credem dar datori a explica de ce am adoptat această atitudine, căuşele cari pol se o facă se înceteze şi cele cari ar putea s’o accentueze încă mai mult. Acusaţia de căpetenie ce ni se aduce,e că suntem inconslituţionalî, ireverencioşî, cănd mergem până a critica pe Rege. Regele, zic organele guvernamentale şi fiumunia Liberă, Regele e mal presus de luptele partidelor. El nu intervine in ele. El constata resullaleie luptelor politice şi dă puterea celui care a obţinut majoritatea. Regele nu se poate gepara de un guvern,cât timp acest guvern are o majoritate în corpurile legiuitoare. Se pronunţă apoi cuvintele mari de anarhie, de trădare. Şi toţi se miră cum pot nişte conservatori se critice or se atace pe Rege. Drept răspuns vom examina numai, ce trebue se fie un monarh constituţional ; căci nu trebue se discutăm aci însăşi forma cons ituţională care o posedăm. Bună sau rea, o avem. Ea este baza, principiul întregului nostru edificiu politic. Dacă Suveranul Îşi face datoria de monarh constituţional, ar fi foarte nedrept se'l atacăm. Dacă M. Sa Regele, însă, lipseşte la toate datoriile sale constituţionale, or la parte din ele, atunci nu numai avem dreptul, dar chiar datoria d’a-1 critica şi d’a-1 ataca. M. S. Carol I e Rege prin mila lui Dumnezeu şi voinţa poporului, ca ori ce Rege constituţional. Naţiunea, usând do dreptul ce are d a desemna pe cei cari trebuesc s’o conducă, a dat M. S. un mandat de drept strict, mandatul du esercita puterea suverană, uzând de toate prerogativele ce’i sunt acordate prin constituţie. Şi se nuse crează că aceste prerogative sunt facullulive. Regele e ţinut d'a esercita toate drepturile ce-i sunt conferite, căci aceste drepturi nu ’i au fost conferite In interesul seu, ci in interesul naţiunii : El este ales pentru a produce binele public cât se poate mal mult. Dacă se dovedeşte că prinlr’o causă or alta, M. S. ar deveni un obstacol la acest bine, presenţa sala cârma Stalului ar fi o adevărată contradicţiune. Departe deci d’a putea admite, chiar un minut, că Regele nu trebue se se amestece în afacerile publice, credem că el comite o crimă când nu vrea se sc ocupe de ele, In toată întinderea puterilor ce’i sunt indicate prin constituţie. Naţiunea are dreptul absolut d'a cere aceasta de la dînsul, căci nlt-fel un partid despotic ar putea se se rnenţie prin abuzurile cele mai groaznice; Regele, pentru un cuveni sau altul, avînd sub ochi parodia constituţionalismului,ar tăcea, şi n'ar li nici un cuvânt pentru ca această situaţie se se isprăvească vre o dată. Regele e pus ca se păzească constituţia, scd quis custodiei ipsmncus-todem ? Regele e inviolabil, regele nu o răspunzător Înaintea nici unei instanţe judecătoreşti,dar este respun-zâtor Înaintea ultimei instanţe, înaintea naţiune!, de «busul puterei ce i s'a încredinţat. El trebue se judece când intervenţiunen lui e necesară, căci pedeapsa lui e cu atât maî gravă şi mai exemplară cu cât puterile lui sunt maî întinse şi termenul lor mai indefinit. Loeko zice că «un guvern se di-«solvă când oamenii de la putere «fac sistematic alt ceva de cât ceia «ce sunt datori a face, ori când fac «absolut contrariul; adecă dacă nu «'şi împlinesc misiunea.or dacă în-«trec limitele ci Intr’un mod grav, «şi într’un spirit de ostilitate în «contra libertăţilor publice.» Atunci suveranul are datoria absolută d'a interveni.Dacă nu intervine, cei care sunt apăsaţi, şi nn numai ei, ci şi ori-ce om de bună-credinţâ, are datoria d'a'i indica eroarea lui. d'a-1 critica, şi, dacă persistă iu acea cale greşită, d'a-1 combate. Oposiţia a urmat această desvul-tare logică. Ea a supus respectos Regelui plângerile sale. Regele, departe d’a le asculta, a asigurat pe d. Brâliunu de încrederea sa. Oposiţia a început atunci a'l critica cu asprimi'. Regele îşi poate schimba încă politica sa greşită. Dacă va persevera însă, oposiţia va li silită se'l combată, şi se'l combată cu înverşunare. In ceea ce priveşte alegaţiunra Voinici Xaţiona/e că partidul roşu a venit la putere prin alegeri, amintim Voinţei Xaţiiniale că la 1876 Regele a autorisat in mod formal pe d. I. Brătiauu se declare că alegerile vor fi libere. Se se disolve şi a-cum corpurile legiuitoare. Se dea M. S. şi acum aceâşî declaraţie şefilor oposiţiei şi atunci, dar numai atunci, vom putea crede că Regele e nepărtinitor. Alc»cu A. Itiik I*esla, 7 Iunie.—Nuot informii ţin ni spun că cu ocasiunea demonstraţiuni-lor de erl, mal multe persoane au fost rănite. Sau făcut vre-o trei-zecl de arestări. Multe ferestre aii fost sfărâmate. Al« Mia, 7 Iunie. — Blocarea e ridicata. Paris, 7 Iunie. —D- Freycinet a pri-priinil erl pe d. de Eoutoul.y cure nă-dajdueşle !n reuşita apropiată a nego-ciărilor ungajale tn Bucuroşii. D. de Coulouly va pleca tndala spre a "şi relua postul său. Peria, 7 Iunie. — După lungi lără-gănirî, coraisiuuea însărcinată cu pregătirea raportului asupra proectului de expulsare a prinţilor, a decis s6 propună expulsarea totală pe cale legisla-li vă. D. Pellelan a fost ales raportor. Pesta, 7 Iunie — Camera deputaţilor, d. Tisza respunzând la o interpelare asupra atitudine! brutale a poliţiei cu ocasiunea demonstruţiunilor de erl, spune că va pedepsi oscesurile poliţiei, dar că nu poate cu toate aceasta se to- lereze prin str.nl • «liste dembtistraţium C” turbură ordinea mat multe zile succesiv şi pol compromite chiar prestigiul statului celui măi puterirc. Pesta, 7 Iunie. — Camera a început discuţi unea lari fulul vamal. Itelisrml, 7 iunie. — Regele Serbiei a conferit d-Iul Ferekyde, ministrul a-facerilor streine al României, marea cruce a ordinului Takowa. D. Alexandru Km. Liihovary, şeful divisiunii consulare,a primit crucea de Comandor al aceluiaşi ordin. Roma. 7 Iunie. — O ordonanţa ministeriala prescrie o obsorvuţinne de 7 zile pentru toate bastimentele ce sosesc clin Veneţia, cu doslinaţiune la or ce pori din Adrialica cu patentă nelfl. Dacă se va constata vre-un cas de boală suspectă pe bord. bastimentele vor suferi o carantină de 21 de zile tn lazaretul de la Asinara. t icna, 7 Iunie. — Camera a hotă rit, prinlrb mare majoritate să se Înceapă discuţiunea pe articole a profetului de lege contra del'ctelor nnarchiste. LA LUPTA Vrea se zică d. 1. Brătianu a dat jos niasea în întrunirea secretă de In Senat şi de astă-zi înainte se crede destul de tare pentru a reprima mişcarea oposiţiunel ce ia, precum a mărturisi t'o, proporţiu ui îngrijitoare, şi fostul carbonar, punând actele în concordanţa cu ameninţările, a şi comandat asasinate scumpului seci prefect de poliţie, pentru a face so dispară oposiţia. Sunt câte-va zile, ne prevenise deja Telegraful că ar trebui combătută oposiţia prin căi extra-legale. Forţa brutală şi convingerea bâtei sunt deci chemate aslu-zî în ajutorul regimului jafurilor şi rorupţiuneî. Ei bine, oposiţia primeşte lupta pe acest teren şi ridică mânuşa ce ’i-a fost aruncată. In faţa celui de pe urmă atentat contra redacţiunel ziarului «Epoca,» atentat comandat şi provocat prin sinistrele cuvinte pronunţate de sinistrul ucigaş care ne guvernă, nimic nu poate se remâo nepăsător şi indiferent. Ne găsim in faţa unor misernbili care sunt botăriţi se păstreze prin violenţă o putere usurpată prin fraudă. Instinctul lor de conservare le au spus că nu există nici o altă scăpare pentru dânşii, de cât pute rea. şi frica îi coprinde când se gândesc numai că jocul in&tituţiunelor constituţionale ar putea se ’i readucă îu sinul vieţel private; lî coprinde groaza când se gândesc Ia socoteala teribilă ce li s'ar cere de acest popor jefuit şi împilat atâta timp. Nu vor cruţa deci nici un mijloc pentru a se menţine la cârmă. Faţă cu aceşti oameni botăriţi, vom întrebuinţa şi noi aceleaşi arme. Până acuma măsurele violente au fost înlăturate prin indecişi unea noastră şi lupta n a fost egală. A ne apăra într’tm mod 'constituţional când suntem atacaţi intri un mod revoluţionar este a ne condemna la o pierdere sigură Ne-a nimicit această Îndărătnicie a noastră dea ne închide in-tr'o apărare legală, de a ne conduce cu simţimenlele noastre de onoare, de lealitate şi de respectul legei, faţă cu nişte adversari cari n’au cunoscut nici o dată stânjine-rile conştiinţei şi am uitat că la resboiu trebue se ucidă cine-va ca se nu fie ucis şi când duşmanul nostru pune puşea la ochi, avem dreptul de a trage fără se aşteptăm focul lui. Insolenţa acestor bandiţi va crea oameni fanatici si un spirit de violenţă va stă pini chiar inimelccele mai puţin făcute pentru a asculta sfaturile ei. Împinşi de ideea eu fapta noastră va readuce justiţia şi dreptatea şi că sacrificiul propriei noastre existenţe ne va răscumpără actele, vom arunca cu enlusiasm viaţa noastră în această lupta pentru existenţă. L). 1. Brătianu a făcut apel la ciomag. Vom respunde şi noi eu ciomagul. Numai un lucru se ştie bine acest scelerat, şi aceasta este că nu vom îndrepta loviturile noastre contra oamenilor de rând, ci că capul lui va respunde de ori ce atentat îndreptat în contra persoanelor noastre. Şi să bage bine de seamă M. S. Regele care vrea se guverneze încă mulţi nul cu aceşti bandiţi. La Giurgiu a fost înlimpinatcu strigatele de «Jos Brătianu!» mâine poale va fi in timpi nai de alte strigate adresate conipliceluilneoronat al lui Ion Brătianu. Emil )lavrocor00 lucratoare. Ele cer urcarea simbriei. Partita, Iunie. — Cu ocasiunoa desvelirii monumentului Iul Garibaldi studenţii aii înscenat demonstraţiuţil irredenlîste contra Austriei. S’a strigat : Trăiască Tricotul, Triestul şi 0-berdank, etc. IV universitate s'a lipit un alls conţinând atacuri contra Austriei. Carabinierii mi intervenit şi aii voit se rapă afişul, dar turburătorii sau opus, încât s'a încins o lupta serioasă. Un sub-ollcer a fost Irlnl t la pamînt şi un soldat s'a rănit grei); s'au arestat 5lî studenţi şi se crede că universitatea va fi încinsă. —x — Itomimi» sl Turcia. — Comtanti-nopol, 5 Iunie. — Fiind că Ho mânia a refuzat comerţului turc clauza puterii celei mal favorizate, Turcia a urcat liluU laxele vamale pentru vite, cereale, făină, fasole, unt, brlnză, peşte uscat şi sărat, alcool, petroleu şi lemnărie de provenienţa româna. Taxele urcate inlrâ in vigoare la 2$ Iunie. IVnlru alte produse, ce vin prin porturile Marii Negre, se cor certificate legalizate de provenienţă. CRONICA VISUL BEIZADELEI (.baladă In presă) Natura întreagă doarme sub un farmec liniştit rT5 lună. Un \înl dulce deţină încetini*! crângurile leilor de la sosea; pe cărările pline db Umbră, pare-cht amoroase se plimbă cu paşi leneşi. Sărutări furtive se and In desimea tufişului. Sărutări furtive se nud 1n desimea tufişului» Iar în palatul sM de aur — Turcii îlzicDinrna-Bagce;—aUisiune s5 li o ? •—în palatul săfi de aur, de cleştar, m de abanos—omni -şi ventripotentă Heizadca sforăeşto liniştit. Beizadeaua sforăoşte, o broască oră- câeşte, Ştefan Belu prinde peşte. Doamne, Doamn • iniltteşle....D:ir ce s’tnHmplâ, odaliscele aleargă tn dreapta şi în stingă, palatul Întreg resună de ţîpeţe de desperare.... Ţipete de desperare se aud In palat, zidurile se cutremură,, şi portretul lui Pasleura căzut pe jos, spărgendu-şl rama.—Un ilustru bărbat de stal ese In ismene pa balcon. D. M. Kdko-el-Nişttm ese In ismena pe balcon, crezând c.i se fheeo lovitură de stal: -efendare se fie», şopteşte el. oda se ştim şi noi.» Si b tga în Unu şalvarilor ifilagaşiii Ini Bogdan,.lui Dragoş, ş a Iul Laurian betrânul. Bogtîan, Dragoş, şi La uri an bătrânul....Aii ajuns «ceste umbre măreţe papaşe iarmaroc... Dar la ci* sc Tace UX filosofic...} Nn arunca, o Musă, mărgăritar înaintea lui Xenopol. Lui X' t.opol nu’i In buc mârgârilar. All-ccvu îi truhue Iul. Căci i s'a tăiat.... mijloacele de existenţă.......Ţibi, ţibi, cronicar obraznic....Dos iş unferşemt... Dar se revenim la beizadea. La Beizadeaua burtoasă, dar şireată, şi la minte propiata cu decoraţii de argint ce fac dlra pe pământ..........Beiza- deun să svtrcoleşle iu pat. geme, se întoarce şi sufiă greQ — littt, hlH, tot aşa.... IMII, htit, lot aşa..De o dală, tn ca- mera întunecoasă, o vâpae de lumină apare pe zid la capul Beizadelei.—Vă-paea devine mai distinctă, in forma unor litere—şi se citesc pe zid cuvintele următoare : Cuvintele următoare : NAKE, STUR-ZDEL, FEREKIDES, iar dedesubt: «Şi noi, d-lor, care avem fericirea d'a avea pe tron un om moral,—titlu pe cure nu l putem destul a preţui cfiei n'am avut în lot-d’auna moralitatea In cu pul srarel sociale.» — Discursurile complecte ale beizadelei Burduf (indicaţie bibliografica.;. R>mpla indicaţie bibliografică—si una după una umbre măreţe începu defila dinaintea Beizadelei înfricoşate......... (ilieorghe-Voda Ciliika, cu mustăţile tătăreşti, cu chivără tu cap şi cişmele ascuţite, îndreaptă o suliţă cazâceascâ spre imensa burtă a Panpreşedinteluî. A Banpreşedintelui năpraznică burtă tremură de frică... Grignre-Voda Ghvka ii zice: «Efl am murit pentru Bucovina..» Alexandru Vodă Ghika : «Eu nu m’am plecat înaintea streinilor» Grigore-Ghika al Moldovei «Eii am preparat unirea....» Beizadeaua şopteşte, plic- tisit. Beizadeaua şopteşte plictisit:... «Ce-un pasă, mie.... Nu vă cunosc pe voi... Efl mfi pup cu nenea Iancu........Şi ’mi fac popularitate.... pe când voi sunteţi oameni imorali.. .» Iur In depărtare, se aude un ruhagiu trezit de dimineaţă, care striga: «Raliat cu apă rece!» «Rahat cu apă rece» suspină Beizadeaua: «curat drvisa meu politicii.» De odată se f,tc zori de zi. Cocoşul cântă de trei ori. Beizadeaua 30 trezeşte, dar nu se leapădă de Brâlianu, ci se întreabă, somnoros : «Cum să capăt azi diurna ?» Şi eduml răspunde: «Urna I... urna .... /.. F/etnea. DINTR’O ZI INTR’ALTA UH ROMAN INEOir Ot TURGHENIEFF Ţn Bulgare, par Jvan Tourglienieff.— 1 volume clicz l. lletzel el comp. â Paris) Un ziar parisian ne anunţă acum câte-va zile ca un roman înâdit al lui EPOCA — 2S M MU Turghenii if era sub presă. El pnrta ca titlu: lai. bulgar. Ziarul franees avea’ oare care dreptate când zicea că romanul era tnâdht. El credea că această o-pera era scrima subf impresiunea eveni-mentelordin lM7 colo să pronunţă în termeni măgulitori vorbind de ca- racterul săfl, de mândria sa, chiar de forţa s i musculară, dar nu găseşti de cât nişte zi m bete ironice în privinţa mari lor lui proecte şi poatru tot ce priveşte naţiunea bulgara. Se vorbeşte de scumpa sa Bulgarie ca şi cum s ar vorbi de o (ara din Africa centrală. Causa era că marele pod scrisese acest roman la 1859. îndată dupe res-belul Crimeei şi atunci nu voea si) a-lunece pe povârnişul mofturilor pan-slavisle. El ştia ca publicul cel mare în Rusia se gândeşte la «fraţii slavi» cu o indiferenţa complectă, sad—ceea ce e şi mal răii— cu mutra plictisită a unul bogătaş parvenit căruia'i să vesteşte sosirea unei rude sărace ce vine din fundul unei provincii. Elena Stakhow, o tânăra rusă. aude de junele Bulgar şi se interesează foarte muij dedensul. El ÎT vorbeşte cu entusiasm de patria sa; şi Elena, care simte deja că iubeşte acest bărbat mândru şi serios, acest bărbat care nu minte, «primul pe care ‘I întâlneşte şi care nu minte,» află că InsorotT (Bulgarul) pleacă, căci —aşa a zis amicului săd BersenelT— «eii sunt Bulgar şi nu vreau amoruri «In Rusia.» Elena roagă pe Insaroff să vie s’o vază, el nu făgădueşte nimic, şi a doua zi nu vine. Atunci Elena să duce d’a dreptul la dânsul , îl întâlneşte, îl cbiama: «Voia*! să pleci fără ca să ne vezi? «Da,» zice Insaroff , c'un glas surd, «mă duc fiind ca nu suntem prieteni.» Şi retuşa chiar d'ai da mâna. «Aşteaptă puţin,» zise Elena, «pare-«că te temi do mine. Eu sunt mai vi-«tenzâ de cât d-la! Am să-ţi spun de «ce m ai găsit aci. .Ştii unde mă du-«ceam ? La tine....» «La mine?» Elena îşi ascunde faţa în mâini: «Voiai să mă sileşti să-ţi spun ca te «iubesc. Iată, ’ţi-am şi spus....» Nimic n'o opreşte. Ea ştie că părinţii ei nu vor consimţi nici odaia la aceasta Însurătoare, că Insaroff e foarte sărac că nu poate sta în Rusia, că a devotat viaţa 1 ui unei cause grele, că eu va fi obligată d'a lucra. Ea ştie toate acestea, dur îl iubeşte. De odată Insaroff se tnbolnâveşte, la idein că această fenice, pe care o iubeşte, care a fost obicinuită la un lux mare, va (I silită să îinpârlâ°easeă viaţa lui de osteneli şi de privaţiuni. După nouă zile do boală Insaroff se tâmadueşle. Elena, mat decisa de cât ori etnd d'ul urma în Bulgaria vine să'I vaza şi'i dă cea mal mare dovadă de umorul său. Resbelul Ruso-Turc isbucneşte. Părinţii Elenei, după multă resistenţa, consimt la căsătoria el. Amândoi pleacă la Veneţia spre a trece prin Zara tn Serbia, şi de aco o în Bulgaria. Insaroff, însă se îmbolnăveşte iar, şi după câte va zile, moare de un anevrism. Noaptea următoare, o barca părăseşte otelul unde locuia Elena. Ea şedea în barca pe lângă un sicriu acoperit de postav negru. Ajunseră la un mic vas cu două catarguri. Elena să urcă pe vas şi matrozii aşezară sicriul. A doua zi fu o furtună mare, şi. în cantorii Lloydnîui, vechii marinari, nu se aşteptai! la vre o veste bună. De atunci nimeni nu n mai aflat de Elena. Gircula sgomolul ca, după furtună, marea aruncase pe ţerm un sicriu în care era un cadavru. Alţii însă zic că Insaroff fu înmormântat şi ca doamna care asistase la înmormântare fu văzută mai pe urmă în Herzegovina, în armata ce se forma atunci acolo. Kikhas. INFORMATIUNI Eri po la trei om cl. fon Brătinnu s'a retras în biblioteca Senatului, cu Prinţul Dim. Gliicn, cu care a avut o lungă întrevedere. n So vorbeşte că guvernul va expulsa pe C> colaboratori Irancesi de la ziarul rînrtepenrtance rovmaine. n Aflăm, că în consiliul de miniştrii s’a discutai darea în judecată a d-lor Gr. Peucescu, G. Km. Lahovary şi G. Pann. K Eri s’a presentat , la Curtea de Apel din Bucureşti sei-ţ. 1 sub-preşedinţa d-lui Prim-PreşcdiuteAd. Ganlacozino, afacerea direcţionala a d-b*r Uinescu şi Miliăescu, pre-voniţi că, In calitate de agenţi poliţieneşti, an torturat, pe d. G. Pre-desCu, zidar. Numiţii erau daţi In judecata d’a dreptul înaintea Curţii de Apel, din causa calităţeî lor. D. PrucurorCociaş a susţinut ncu-saţiunea în mod strălucit, dovedind, cu depunerea martorilor şi citadele medicale, infamiile comise asupra nenorocitului Predescb, rămas astăzi slutit la picioare din causa loviturilor cu lesacul priimite de la a-genţil poliţieneşti, ltepresentantul Ministerului public a cerut aplicarea unei pedepse severe contra unor funcţionat*! Însărcinaţi tocmai cu paza cetăţenilor. Partea civilă, asistata do d-niî a-vocaţi 1. Labovari, N. Eleva şi G. G. Costftforu, a avut puţine de a-daogal la judicioasele observaţiunî şi la demonstraţiunea culpabililâţel făcute de d. Procuror al Curţii. Preveniţii erau apăraţi de d-niî a-vocaţl G. liossie şi Ai. Vladescu. Curtea a condemnat pe Dinescu la un an închisoare şi pe Mihaescu la o lună, şi pe amândoi solidari-ceşte la plata sumei de trei mii lei despăgubiri către partea civilă. n Confratele nostru, d. E. Frunzoscu, a intentat asla-zi proces pentru delictele de furt şi bătaecomise în prejudiciul seu de agenţii poliţieneşti. A cilul, cu aceasta ocaziune, atât pe agenţi! Stelian şi cei alţi, cât şi pe d. Moruzî, prefectul Poliţiei, ca au- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 15 FORTUNE DU 60ISG0BET VELUULMSTRU (Urmare) Această Întâmplare modifică situa-ţiunea cu totul. Pentru ca acum nu mal era ccstiunea de a scapa un nevinovat, Meriudeb îşi relua libertatea sa de acţiune şi nimic nu ’l obliga dea spune justiţiei ceea ce nu ’i cerea. El revenea dar, puţin câte puţin, la prima sa ide ie, care era de a lucra singur, ajutat de -Saclia şi de a gftsi pe o-morâtor.făr.T ca poliţia să se amestece. Începuse deja să iubească pe acest copil şi ’i-ar fi costal pri-a mult să se separe de el. Nu ’T spuse nimic. Sacha nu cunoştea încă moartea tragica a mumei sale şi părăsind casa din strada Cassette, unde el îşi petrecuse noaptea, nu ştiu că protectorul său îl ducea la Parchet. El credea că merge să caute otelul unde părinţii săi trăsese când au sosit din Paris. Moriadec n’avea dur de cc s<5 ’i mai spue ca ’şî-a schimbai opiniunea şi nimic nu ’l împedica de a înlocui visita la judecător cu o lungă preumblare prin oraş, mai cu seama prin cartierele uude de preferinţă stau străinii bogaţi. Pe de altă parte însă, Meriadec nu putea se uite cu judecătorul îl aşteaptă şi că dacă nu se va ducu se va espune la desagrumenle, din care ce! mai mare era că se va trimite dupe el poliţia, dacă acest magistrat va ordona de a se căuta de vr'un agent martorul ncalci-Irnnt. Dar el nu era citat de cât la ora trei şi orologiul de la Palalul justiţiei suna două. Era de vreme şi el avea timpul de a reconduce pe Sacha în strada Gas-selte. Gestiunea era de a şti dacă Sacha va primi aceasla schimbare a programei, şi Meriadec se îndoia, căci el cunoştea deja caracterul tânărului {Moscovit care era copilul cel mai liber şi cel mal încăpăţânat ce’şi pole cine-va închipui. Deştepfâudu-se, dupe ce dormise a-proape cinci-spre-zece ore neîntrerupt, el începu se strige nişte nume ruseşti, fură îndoială numele servitorilor mumei sale; In urmă vCzând că apare servitoarea lui Meriadec, el fu coprins de o violentă mânie şi o înjură îutr'o franţuzească foarte corectă. Nu s'a liniştit de cât când a sosit Meriadec, care reuşi a'l calma prin cuvinte blânde ; când fu ca se se îmbrace lot cu vestmintele rupte ce le purta în ajun, ei Începu să plângă. Pentru a '1 hotarâ sO se îmbrace, trebui ca Meriadec să ’i jure că ’i va cumpăra atlete chiar în acea zi. La dejun a mâncat ca un sălbatec, declarând mereu ca bucătăreasa era rea, locuinţa proasta, ceea ce amuza pe Meriadec care constata efectele unei educuţiuul aristocratice in Rusia. Acest ştrengar trebue să fi fost educat a bate pe ţărani şi a'şi satisface toate capriciele sale ; uupe acestea se putea conchide că părinţii sei erati nişte bogaţi boieri. El nu părea de aU-minlori că ’i regretă mult şi Meriadec, în timpul mesei. n’a pulul se ’l scoaţă nici o relaţie, ceia ce mult îl contraria şi ’l surprindea, căci inteligenţa nu lipsea acestui copil. Sculândn-se de la masă,Sacha a cerut si) iasă pentru a 'şl schimba costumul. Meriadec îşi propuse de a ’l conduce la Belle Jardiniere,dupe ce va sfârşi visita la judecătorul de instrucţie, în momentul pe când el delibera pe bulevardul Palatului, copilul avu grija a ’l reaminti fagâduiala. , — Ei bine ? — Întrebă el,— vom sosi odată la magasinul dc haine? — îndată, respunse Meriadec, care se hotărâse a ’i cumpăra, înainte de a intra ta Parchet. Magasinul «La Beile Jardiniere» era la doi paşi de Parchet şi mal avea încă o ora înaintea lui. Dupe răspunsul proiectorului si^fl, figura lui Sacha se înveseli şi părea mal dispus pentru a convorbi. Meriadec încercă se profite de această buna disposiţiuue pentru a ‘i scoale oari-cari desluşiri pe cari nu putuse încă a le obţine. — Ce bine vorbeşti franţuzeşte! — zise Meriadec, îndreptându-se cu el spre cheiul rilor’.cge. Trebue se fi a\ut un bun profesor. — Eu! — striga Sacha. — Nici o dată n'am pulul suferi profesorii. Mi se adusese unul din Paris. 'L-am supărat atât în cât n’a mul voit se rămâie. Tata m’a învăţat franţuzeşte. Mama ştie asemenea franţuzeşte ; ei vorbesc când sunt singuri numai franţuzeşte. — Da, ştia că în ţara d-v, acesta este obiceiul oamenilor bine crescuţi. Ce oraş locuiuţi In Rusia ? — Noî sLam la ţară.... Dar eu am fost de două ori la Moscva. — In ce guvernământ era reşedinţa d-voastră ? — In guvernământul Tambov. Aceasta era prima relaţie preeisa ce o procurase Sacha şi indicaţiunca ei putea fi folositoare. Meriadec se încercă să mal obţină şi altele. — Cum se numea castelul d-v? —întrebă el. — Nu ştiu ce însemnază castel. Locul unde noî slam se numea Verine. Casa noastră care era a mamei, era la o depărtare de trei poştii de oraş. — Ştiind aceasta, gândea Meriadec, eu nu voiu avea de cât a seri în Rusia pentru a afla numele nenorocitei femei al cărui corp este expus la Morgue. Şi el continuă : — Mama d-v., ’mî-aţt spus că se numeşte contesa Xoniu? — Da, — respuuse cu mândrie copilul, ea este tot aşa de nobilă ca şi împăratul. — Ca şi tatăl d-v ? — Mai mult ca tatăl meu.... Ea se coboară din Rurik.... el nu. — Atunci d-v., primeaţi multă lume la Verine. Toată nobleţea din vecinătate trebue se fi venit la d-v. — Nu ; nu primeam pe nimeni. Tata nu voia. Meriadec începu a întrevedea situa-ţiunea acestui menagiă bizar; o mare ilomnă rusă, căsătorită cu uu om de o condiţiune inferioară şi pusă la carantină de vecinii sCi din cauza acestei a-lianţe. Aceasta se potrivea de minune cu desnodământul tragic al acestei uniri rău făcută. — Şi d-v. pelrcctaţT acolo tot anul ? — întrebă el. — Mama, da. Dar lata voiagia foarte adesea. Era şease luni de rând plecase când noi am părăsit Verine peulru a veni ta Paris. — Ce I el n’a venit cil d-v ! — Nu, el ne aştepta la gară. — Şi de acolo v’a dus tn vr’un otel ? — Nu ştiu dacă era otel.., Ne-am culcat înlr'o casă mare unde nu eram de cât noi. Noi ne am dus acolo îu trăsură.... în trăsura latei. Aceasta nouă informaţie contraria grozav pe Meriadec. Era inutil acum de a mai visita otelurile situate pe lângă gareie dc Nord şi Est. Această casa putea să lie tn ori-ce cartier al Parisului. Şi se putea vedea că infamul bărbat luase din ’nainte precauţiuni pmtiuca să fie imposibil de a se găsi vre-o urmă de trecerea femei pe care voia a o omora şi a copilului pe care el voia s6 ’l pearda. — Am ajuns la acel magasin ? — întreba Saclia. —11 vedeţi de aci, — răspunse Meriadec. (Va urma) www.dacoromanica.ro epoca — -;*s mau: 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA* I irn" iu I 000 «Io foi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 hani Anunciuri şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei. tor intelectual şi agent provocator al bătăi suferite. Procesul este pendent la trib. Ilfov secţiunea 111 şi înfăţişarea este lixatîi la 11 Septembre. *s Ştirea ce am dat privitor la o prelungire a sesiune! camerilor pare a se adeveri. E aproape sigur că sesiunea se va prelungi pe un termen do 10 15 zile. n Din ordinul d-luî ministru Sturza Vineri noaptea s’a ridicai toate coroanele de la statua «Laznr»! ! Din nenorocire însă, coroana societăţii «Carpaţi», Iiind legală cu un lanţ de sârmă n'a putut fi luată. A doua-zi d. Sturza văzând că ordinul s&ii a fost neesecutat tocmai cu această coroana, pe ca re d-sado-.rea se n’o mai vază acolo s’a înfuriat şi a apostrofat aspru pe cel ce 'I însărcinase cu aceasta. H Aflăm că dimisiunea d-lui N. Eleva din postul de primar al Capitalei abia azi s’a notificat consiliului, cu menţiunea de regrete. n D. Arapii 'şi-a retras erî la Senat interpelarea privitoare, la eonvenţin de comerţ fiind că în timp de li zile s'a amânat neon interpelare. tt Erî la 5 ore s’a întrunit majoritatea la Cameră. tt Aflăm, la ultimul moment, că Convenţia cu Elveţia a fost iscălită alaltăeri. Incendiu mare.— Comuna Data din Banal în Ungaria este acum prefăcuta !n cer.uşă. Acest sat mare era Io -uit a-proap • numai de Români. Incendiul a nimicii iot In câte-va ceasuri. Mal multe persoane au perit In flăcări. O fi mele voind st' mai scoată ceva din ca1-a. a fost ucisă de bârnele căzute pe dânsa. O fală de opt ani si un copil de p .tru luni au ars, O femee şi-a perdut minţile de spaima. IVsle trei sute familii aQ romas pe drumuri. S'au Început a se aduna ajutoare. \u o Pripln fnra —Un bru- tar din Lipova In Banat, Moniz Fleisch-man, şi-a omorlt pe soţia sa şi pe ruda sa, Roşa. Tribunalul din Timişoara a condamnai pe ucigaş la moarte prin ştreang, după cum e obiceiul tu Aus-tro-Ungaria. Draga Radovanccw, din comuna Bnrand în Ungaria, In complicitate cu amorezul sQQ.a otrăvit pe bărbatul sân dându'i se bea racliiă cu buruenî otrăvitoare. Tribunalul din Panciova a condamnat pe otrăvitoare la moarte prin ştreang. Curtea de apel a shimbat sentinţa tribunalului In temniţa pe viaţă. In Arad un băiat ca do 10 ani a o-mortl pe stăpânul seu, un lăcătuş , luindu'i gâtul în somn. Apoi s'a dus la poliţie şi a spus, că sl&ptnul său s’ar ti sinucis. Fiind luat mal de scurt, băiatul şt-a mărturisit fapta, zicând ca a voit să şl râsbune pentru bătăile suferite de la slâpînul sfiQ. Legea In loial se votează. D Arapu, Întreabă, că de ce nu i se răspunde la interpelarea sa relativ la convenţia comercială, pe care o făcuse ca s6 ceară represalii tu contra represaliilor Auslro Ungare Ş se vorbească In privinţa d cerţi! căi fi calc Lemberg-Cernăuţl-Iaşi, care a lucrat contra intereselor românii. D-sa declară că ’şl retrage interpelarea de oare ce In l i zile nu ‘1 s’a răspuns, cea ce rslf‘0 câ’rare a constituţii şi regulamentului. D. SMtesru, declară. Că cri a voii se vie d-nn Fprichidi, ca să răspundă, dar d-sa I a rugat să nu vie, ca să se poată vota legea actelor de notariat. Ii, Arapu, declară din nou,că retrage interpelarea fiind ca'cută constituţia şi regulameulu Senatului. La orele 4, şedinţa se ridică. Reporter. DEPESITELEGRAFICE Usiris, 7 Iunie. —lulr'oscrisoare publică. prinţul Napoleon protestează contra exilului, do care o ameninţat şi declară, că nu s’a aratat de loc ca pretendent. Dublin, 7 Tunie.—Se semnalează tur-burărt la Belfast Intre naţionalişti şi orangiştl. I*esln, 7 Iunie. — Noaptea trecută niş'e demostraţiunî, de altminteri de puţină importanţă îndreptate contra generalului lanski, s’nQ Întâmplat la Fiinfkirclien. Generalul părăsise deja oraşul pentru a se duce la Viemi. A trebuii se intervie poliţia pentru a Impedic.a întrunirile, şi un număr oare care de slrade aii fost Închise de. trupe. FELURIMI 1‘rintiiI Itisiiiiirck. — Nu e mult de când a ars tti Friedrirhsruhe o moară cu fere st rău a prinţului Bismark. Acum o săptămână i-a ars o fabrică mare de liârlie In Varzin. Focul a is-Ijucnit seara şi s’a întins cu aşa iuţeală, In cât In scurt timp s'au prefăcut în cenuşă toate edilîciele fabrice! cu materialul diu ele. Casele şi materialul eraQ asigurate. * * m Cu tunul.—Din Landau se scrie de )a20Muiu: Aslă-zi la ameazl vecinii ca-sarmei de cavalerie a fost speriaţi prin-tr’o lovitură detun. In curtea casarmel este o remiză cu lunuri. Un suboflcer de artilerie, cu numele Yiereck, a încărcat un luncu multe gloanţe,s'a postat înaintea guri tunului şi i-a dat foc. Gloanţele, ce şuerau 1u toate părţile,au îngrozii pe trecători, dar n'au lovit pe nimeni. După ce se împrăşLio fumul din Curtea casărmei, s’a vQzul capul şi meni lirele nerocit ulu i zăcând prin curte. Se zice că frica de o pedeapsă ce 1 aştepta Va împins la această faptă desperata. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de Lină 30 Maiu iSS>6 Şedinţa se deschide sub preşedinţa d-lul Cbiţu, la ora 1 1/2. 1). Radu Mi hal cere Adunare!, ca să se ocupe cu legea prestaţîunilor în natură, modificată de Senat. 1). C. F. Robe seu propune că adunarea să voteze un credit trebuincios pentru şcoala de meserii care din greşeala nu s'a trecut în buget. D. Epur eseu întreabă când se va vota legea pentru transportul vilelor. D. E. Slâtescu cere ca Adunarea să studieze legea pentru crearea consiliului legislativ. D. Pop interpelează pe d. ministru al comerciulul privitor la îmbunătăţirea comerciulul. D. Strâjescu întreabă când va veni legea pentru îmbunătăţirea soartei clerului. D. li. Sturza spune că proiectul a-ceda este deja depus de guvern şi roa-ga'pe Camera ca să'l cerceteze. Se votează ultimele două articole ale legal electorale comunale, ca disposiţil tranzitorii. Prin Ir'însele să hotărăşte ca listele electorale să lie făcute după 20 zile de Ia promulgarea lege! de faţă. Legea în loial se votează cu 73 bile contra 0. Se votează fără discuţie uu credit de 3000 lei pe seama ministrului domeniilor, pentru a se ajuta şcoala ue ucenici a socielâţei «Unirea» a lucrătorilor constructori români. Se votează un credit de 207,000 pe seama ministrului deresbel. Se votează, fără discuţie proiectul de, lege amendat de Senat, pentru încurajarea exploalărei apelor minerale din ţară. Se votează un credit pe seama ministrului de răsboi. 1). Ştefunica Belu se vede votînd de patru ori. La ora 2 şi 40 Camera trece In secţiuni. Penel. SENATUL Şedinţa dr /.unt 26 Maiu 1886 Şedinţa se deschide la orele 2 şi 1/4 sub preşedinţa d-lui 1), Ghica. Se votează mal Întâiu cu unanimitate de 02 voturi legea autentificare! actelor. D. I). 0 hect. 7.0 1/2 lib. 7 20 ; ICOO hgct. 50 lib. 7.10; 7100 liecl. 57 1 4 lib. G.GO : 3550 beci 57 1/2 lib. G GO; 3550 hect. 50 lib. 7.10; 2720 hect. Gl lib. 7.00: 1630 hect. ut lih. 7.00 ; 10,000 lu ci. 58 3 i lib. 7.05; 2000 hect. 58 1 5 hl>. 0.78 ; 107.0 lied. 58 3/4 Iii». 0.50; 2100 lied. 50 i 2 lib. 7. 17 1 2; -1300 hect. 58 lib. 7 .(Tv; 2100 hect. 00 1 & lib. 7.55; 1200 lu ci. 00 lib. 7.20. GrâQ 4400 hect. 50 1, 2 lib. li ; 1300 hect. 53 1.2 Iii». 40.20. Orz 3300 hect. 47 Iii», (i.25; 1000 hed. 47 lih. 0.25: 1800 lied. 47 I 2 lib. 7.00; 2100 hed. 43 1/2 lih. 5 35. BIBLIOGRAFIA A eşil de suh tipar, partea I. din Critice retrospective nsuprri resboiu/tn Ruso-Turc din 1877-78 dupe mruioriele generalului Europutkin din Stalul Maior rnsi-sc, prelucrate di» maiorul Crafunrr din marele Stnl-muior Prusian, şi traduse de Uonslaulin 1. Creangă, Locotenent, în şcoala superioara de UoniQ din Viena. Uvragiul se va compune din 2 volume, conţinând şi ras boiul Serbo Bulgar. Preţul va li de lei 25. Preţul părţet 1. ese de iei 5. Depăşitul general la «Librăria Gen-trată» /. Ranişte-anu in Hm ure.di. Cu-niande.lc din provincie se efectuez prompt. La librăria Socek şi C-nio se află de vânzare: ( urs de csplonfurcu poştelor si leleiii-ufclor dr i/iuina tittsflesrn. Preţul 10 lei. A eşit de sub tipar şi s'nlla de vânzare la librăria Sacre in Itncureştî : Al treilea supliment Iu codicele române, copriuzând toate legile, decretele şi regulamentele de Iu Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1886, ediţumea IL Boereseu continuata de : Itoe rescu şi C. \ lalmlvi. A rşil de sub tipar: A<»u»« lege n (im— brului si iu rezist riirid, pusă in curent cu toate moţii licărite şi adăogirile, inclusiv legea din -5 Martie 1886, de /. SIertauu. ludexu all'abelic tuLocmit tntr’un mod practic şi exact, coprinde toate laxele de timbru I1n, proporţional şi de luregislrarn şi toate scutirile. I'rctu I leu. Doposilu general la librăria Soroc et t'.o. Prinţul sparge alune “i regele şoarecilor-basm cu tt gravuri line Iu culori, formal în 4o. cartonat frumos, lei 1,50 bani. Flautul magie, basm cu tt gravuri flne In culori, format în 4o, cărb uni Irumo»,lei 1,50 bani. Oberon saQ cornul minunat, basm cu gravuri line îu culori, format iu io, carluuta frumos, Ici 1,50 buni mm IMI’ORTAVT Renumitele băl de Iu Lacul-Sâral judeţul flrăila, unul acc.Ma apa liiud alion-denlă. Recomand onor. public, hol el de Bulevard, compus din 10 camere. Case cu un etngiQ şi douii, solide şi sănătoase, având faţada spre cump, posiţie l'rumoaşă, ca-mcrile bine rnobjiale s: curate, preţurile moderate, serviciul onest şi prompt. la acest hotei este şi restaurant cu mâncările cele mal alese, preţurile moderate. Sper că onor public va li deplin satisfăcut. Sunt tu stare a priimi pasageri . u începere de la 15 Maiu n. c. CONSTA'TIN POPE3CU, librar Brăila, strada Regali, safi Iu hotel de flu-levard laicul Sărat. DOCTORL' LEONTE S A MUTAT tVo. 12 bis, Culca Pternei No, H bis. peste drum de vechea locuinţa B*. P. VÂSiLESCU Domiciliat în Calea Hăhovoi 44, da con-gultaţiunl in toate zilele de la orele 5—6 post-meridiane. EXPOSiTIA AMAN ESTE DESCHISA !N TOATE ZILELE de la 10 ore d. — 0 ore scara Sti*. Clementei Xo O. BILETK m\m Bucureşti, 2G MaiQ Ştirile din afara sunt mal bune. Gu toate acestea, la noi piaţa e amorţită. Agio face 1-4.45. Schimbul e tot scump şi afacerile sunt cu lotul reduse. In fondurile de plasament se notează numai scrisorile funciare rurale 5 0 0 cari fac 88 1/4 88 1 2. Valorile sunt staţionare. Daciele fac 2G3. Băncile naţionale se menţin la 1020. Gonstrucţiunilc încheia cu 102. Tendinţa liniştita. AVOCAŢI L COYST, «iLLt DOCTOR IN DREPT anunţa ca si-a reluat ocupatiunile. Diroul, Slirbeg- Vodă tij. BERARI A UNIREA Sucursala (ippler In. fata cji'uclinei Episcopii E SPECIALA Eescelentâ proaspătă şi rece. Salon elegant serviciul pnptnt. US’ î EtrVIiUIfti <• moşiedutf.OOO OL A li L i 1 ll L \Ij\ pogoane iu judeţul Ilfov. Doritorii se se adreseze Ia redacţia ziarului «Epoca». www.dacoromanica.ro i FPOCA — 28 MA1U r. 11 CASA DK SCHIMB M. F E R M O —27.ST RADA LIPSCANI, 27— It I It s I I it l ( I ?7 Maiu 1886 S < I Rente umortiabui . . . u\ Renta fterpetna . . . . 6/t Oblig. de stat.......... S> Oblig. s Seris funr. urbane . . . 6 i Scris func. urbane . . - 6(k Scris. (unc. rurale . . . B < împrumutul comunul . . Oblig. Casei pens. lei 10 dob.' Împrumutul cu premie . . . Acţiuni bâneei nation . . . Acţiuni "Iiacia-Ilumania » . . » Naţionala............... » Credit mobiliar . . . * Constructiunl. . . . » Fabrica de hârtie . . Argint contra aur............ Bilete de Bancă contra aur. . Florin aueatriacl............ cursul mx vir.x \ Napoleonul . Ducatul . ■ ■ Lese otomane Rubla hârtie . CURMI. IM A Itlltr l\ »"t 9Î1 2 871 î tor*i 2 v'> j f tih» v>* fir, ix î*.hl 1030 Jriri 22U 160 «1,10 U.V) 2.02 1,2 1 \01 5.SM 18.50 123.50 Renta Amort................ Onpeohcim.................. Obligaţiuni noul f,% C. F. R. « » ţ)% *» I» » Rubla hârtie ..... . . UURSUI. OK'. I'AUIS Renta Un mână Loss otomana. Schimb . Paris 3 luni . . » *a vedere . Londra 3 luni * la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere . 0>’> 109.50 107 102.10 199.25 91.25 37.23 1003/ 1 25.30 t.241/2 2.02 AVIS IMPORTANT Şuii semnal i itotdalai I i-alii ** im ti . i i u uralul Itnn'a M :t, ||,, li’liilui < iim'iirdin de la Bi alia l.n.'ul-Serat, ale mioare a aduce la cunoştinţa Onor. public. Şi in special la vi-d tutori ăl băilor, cam arungiat. HOTEL EONCOItOl \ imui-semt cu uii restaurant frniices, cantore mobilate «i cu presurile cete mai moderate. H0fKI.lL FI1ATII Silit m„, Este repar Al, din uofl aranjat si elegant mobilat. Fiind ci n um cruţat nici uu sacrii ici 0 pentru asa tis Idee pe onor. public visita'ir Şi de ace ia rog u li onorat de o numeroasa clientela. PnmitUudmea Serviciului şi modern -l, in nea preţului o garantez. CU DISTINSA STIMA M Vltl \ It! \l ST i;i\ BRAILA-LACUL-SERAT IV VTI IU VT doreşte u preda loc l I (jIlIlL.il ţiuni pentru Clasele Primare, în schimbul unei modeste plaţi. A se adresa la administraţia ziarului. I\T. A. PAPADAŢ AVOCAT Sfr. flisrt im Iriţi Mo. 8 bis. t t i ţ i t t t i i f 4 \ f f t NOUL MAGASIN DE PORCELANURI SI CRISTALURI SUB FIRMA suurnim mii llt’CtlRKSTl 35.—Strada Lipscani. Xo.— 35 Deschis din noQsegăseşUI foarte biueasortat tutoatearlicolele precum : Serviciurl pentru masăcomplecte de Porcelan şi cristal, l/lmpl şi paturi de bronz, tacâmuri argintate şi ncargintate cLc. precum şi orl-ce alte objeclc necesare mena-giulut. PRECIURILE FOARTE MODERATE I! i i \ * 1! i| l 1 0 DMIMSO-llil având «Diploma de maturitate», si* oferă a duleccţiunl, tu vre-o familie pentru cursul primar sau secundar. In special pentru limba Francesâ, mate-f maticl şi ştiinţele llsico-naturale. A sO adresa la redaeţiunl. PRirfiUL BIROU DE PLASEMENT Concesionut de guvern pentru institutoare, guvernante bone pentru copii şi cameriste alese. Pepnsiune cu preţuri moderate pentru doamne ce doresc a dobândi ocu-paţiune. AIMT.IIFII) It VMl \( Institutoare dtpt/nnnla Calea Victorii 72. în fata Palatului WICULTORUL LUCESCO BUCURESRI.STRADA II IUNIE N '. II-BIS FILARET. Itecmnmidii ii■ >tii'iisinul son ou Canari, Papagali, Porumbei, Tesant, Găini de rasă: Iludane, Paduane, Krev-Cheor-Orlandede, ouâ peutru clocit ; Gâşte de Japonia. Guianr, Taluza, Raţe dePeching, raţe sOlbalico din Ţară, Lebede, Curori, Călifari, Peşti roşi. EpurI de Casă şi solhuticl. Şoareci albi.—Seminţe pentru Canari, Papagali şi meiQ alb franţuzesc pentru colibri. BULETIN METEOROLOGIC DIN It 1 CI It I. S T I Uulrh,ml atmosferic de ta 23 Maiu 1S86 STAŢIUNI Baroni |Temp. Yt-nl. T. Bucureşti 757.1 ,'24.5 WNW XI T.-Severin 758 5 8 W 33 Balota 7tj4i.l 22 i s 29 tlraiova 750.4 21.3 — 32 Slatina 755.8 23 8 N\V 12 Giurgiu 759.3 21.8 S\l' 35 Constanta 757 9 25.5 WNW 26 Sulina 756.8 25.1 NNE 30 Galautz 77K8.I 25.0 N NE 32 Hraila 757.6 21.4 WNW 32 14 om an 744 6 22.0 N 32 las! 747 5 23.2 I N 34 ■a p.uor. senin fsenin noros acop. f.senin p.nor Directorul Institutului, St. Hepites. Starea marei la Sulina uşoara la Constanta liniştita. huşii m 1 din causa arendării proprietăţii, se vând,O !o-coniobilă 10 cal putere şi o maşină de treierat din fabrica Rnmson sistemul cel mal perfecţionat ambele în perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprio-tateaPâşcani judeţul Ilfov, adresînduse la d. E. Reimer administratorul. D. R. ROSETTt AVOCAT Strada Pomana Mo. it. \ VIS-A-VIS DE P3 / TA LATUL REGAL \ MARELE MAGAZIN CALEA 70 VICTORIEI 70 1 DK COLONIALE SI DELICATESE LA ,, SPERANgA “ *Mi a sosit ape minerale de la toate sursele din Prnncin nsemenen am asortat magazinul meu cu tot felul de articole jientru meuagiul casei, îu special cu escelente bran/claii asemenea Cogniacari, Hornuri, 1J-yMm/rjstreine din cele mai renumite case. Vinuri streine şi indigene etc. ele.. Culori pentru *«•:'« ml uri. ... .....pent... .......... Trufandale primesc în toate zilele. IF*etr*nelie loan. Iţr ivnnnil I de la 23 Aprilie, Casele sfii MLlifil! 11 uin Strada Academiei N’o. 11 compuse din 10 Camere, cu o curie ■ paţioasft în care sc află grajdifl şopron şi nlle dependinţe. Aceste case mal afi şi o grădină importantă. A se adresa Strada lîaListc No. ti, ' CROITORIA I. SINGER S'n imitat din C.alca Victoriei, casa Papa în Polului Eforiei spUnlehir, llulevurdul Elisiihrln. Speram o.6 vom (1 onoraţi ru acelaşi tncm-(tnro ca până acum şi pentru rare putem asigura pe onor. noastift Clientelă ca ne vum da toate silinţele de a o servi va si Iii trecut. Cu stima IK I1S el FliiM IXCI K L DIN CALEA VICTORIEI, C ^ I. WE1CH s’n mutat in Palatul Eforiei Spitalelor Bule nardul Eli8 tibet a. ATELIER DE LEGATORIE ! MEWMHSISCl de la Sf. Oheorghe s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1 |în Cassa Biserici din tr’o zi toi Strada Biserica Eni No. 10. -y b«w< aV CALEA VIC bH Palatul Dac. VICTORIEI Roinftnia LA ORASIUL VIENA 11.1 lll.Lt: DE VIEWE vis-â-vis de LIBRĂRIA S0CEC Recomandăm onorabilei noastre clientele pentru leriinntnte sl soliditate următoarele noutăţi: Rufărie pentru Doamne şi Domni. Feţe de masă, şervete şi prosoape de pânză. Olandă veritabilă de Belgia şi liutn-burg. Madapolam franţuzesc de toate calităţile şi lAţimelo. Batiste do olandă şi de lino albe şi colorate. Ciorapi de Dame şi Domni de Fi) d'R-cosse, de bumbac, de lână şi de mătase. Flanele, cămăşi şi tsmenede lână după sisiemti pofesoriilui ilr. (i.,lae-irei\ Gulere şi manşete de olandă ultimul fason. Marc asortiment de cravate ultimul fason. Corsete franţ. cu balene verilabile. Tt-oiisonri compleete pentru li-(llint aţi. I.avelessi Tronsouri penlru copii. Trosouri pentru pcnsionnlc, oteluri si reslniirunluri mb«a AUX QUATRE SAISONS 7*2 Calea Victoriei 72, \ls-a-vls de palatul Ilegal A sosit noutăţile sesonului vi cantităţi şi Variatiuni enorme, de prima calitate. OCAS1UNE RARA JERSEY Tricouri jponti'ii dame lei 7,50. IO. 12,50. 15. 17,50. 20. Gomandelc din provincie se esecutâ după indicarea măritaei şi contra mandat poştal. I POLEITORIEj Lv iii 7P. - CALEA MOŞILOR — 73. In acest atelier se primeşte orice reparaţiuni de Oglinzi, Mese, Galerii,Tablouri poleite.Segăscsc gata galerii, pervazuri de tot-fel cu preţuri moderate. ATIiLIJilî MECANIC P. KEI LHAUER No. 59. — Strada Isvor, No. — 59. Recomand atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Fontâni d’applique şi Borne fontâni, Canale (robinete) de tot felul, Tuburi de fier, tuciu şi plumb. Tuburi speciale pentru latrine şi scurgeri cu accesoriile, sghea-buri de coborîre inodore, capace de hasimle etc. mu timisiT iii; fonta oiinahentala Vase, socluri, avusuri, banei de gradina, grilaje de Îngrădit morminte, pilasturi şi candelabri. FURNITURI, INSTALATIUNl COMPLECTE DE BAI Sl CONDUCTE DE APA Avem onoare a informa pe clientela noastră că a apărut Ualiilogul no*!ru ilustrat si \a fi trimis ori cui va Face cerere. LA ORASIU VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMAN IA ■> vis-A-vis de librăria Socec MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE«««««»«.«.«« Ituciircst i-ltoman Arătarea Trenurilor Dl A | IUi> L,\ Tr. ac.|Tr. p. I Tr. p. Tr. pl. Tr. ac noapte a. m. dim. dim. p.m. Bucureşti p. 11,00 8,40 7,30 6.30 4,40 Ploestl 12,17 10,39 9,10 8,04 0,05 BuzfiO 1,59 12,55 R.-Sărat 3,17 Focşani d.4,16 3,48 Măr&şeşlT 5,00 5,15 Vdjud 6,01 S. 6,39 RăcăO 7,31 9,39 Homan sos. 8,45 11,11 dim. p. m. lioman-Ituciiresli I tuciiresli-\t>t*«*i((,,o va STAŢI UNUL Arătarea Trenuril or T. ful.|T. uc. |Tr. p. Bucuresci p. Ciocftnescl Tilu Pitcscl Slatina Croi ova T.-Sever in Vdrcior. sos. p.m. 4,05 5,07 6,24 8.05 9,30 10,17 12.05 12,27 seara 8,00 9,00 10,10 11,50 1,18 2,04 3,52 4,21 dini. 8,00 8,11 9,26 11,14 1,25 3,37 4,52 7,20 8,00 VCrctorovn-Bucuresli " noap. p. m. p. ro. seara noap. dim. ltoman plec. 8.25 12.30 5,45 Vercior. pl. 3.42 12,57 8,00 Bacăfi 9.20 1,40 7,20 T.-Severin 4,08 1.19 8,40 \djud 10.45 3,52 10,29 Fii iaşi 6,08 3,07 11,08 Mărăsestl 11.18 4,34 11.30 Craîova 6,55 3,53 12,30 Focşani 11.52 — 12.59 Slatina 8,17 5,12 2,27 R.-Sărat 12.39 p.m. 2,29 Piteşti (0,12 6,58 5.15 Buzcfi J.46 I,i8 p. m. 4.01 Tilu 11,13 8,00 7,05 lJloe«t1 3.33 3,39 10,(7 8, - Ciocăneşti — 7,49 Bucur. sos. 5.00 5,15 11,50 9,35 Bucureşti s. 12,35 9,10 8t.:0 seara noap. sora a.m. a.m. seara Tergoi iste-Titu Tergo viste p t'ilu sos. a. m. 6.40 7,50 p. m. 5,20 6,30 Tilu-Tergo viste BUCURESCI GIURGIU ; GALAŢI-MARASESTIMARASESTI-GALATI STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. ful.l T. p. I Tr. P- Bucureşti p. Filarel Giurgiu Smârda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,10 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIURGIU-BUCURESCl Smârda pL Giurgiu Fi larel Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,(10 10,05 12,15 12,25 p. m. 8,30 10,28 10.42 Uonian-lasi Roman pl. paşcani T.-Frumos Iaşi. so s. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 lasi-Koninn 1 a. in. seara Păşeau! 7,17 10,01 Tilu pl. 9,45 Tergovişte sl 11,05 9,15 10,80 ltoman sos. 7,53 11,06 Iaşi pl. 1.-Frumos p. m. 4,03 5,25 dini. 6,52 STAŢIUNEA jArătarea trenurilor lTr.uc.iTr. m.j Tr. p. Galaţi pl. Tecuci u Mărăşeştl 10,40 11,06 noap. 11.40 4,16 4,51 u. m. 7,45 11,14 11,45 dim. noap. p. m. Mărăşeştl pl 5,2.5 11,35 4,-9 Tecuciu 5,50 11,35 5,45 Galaţi 4,35 8,50 IMoesti-.SIauie-Slanle-i^Ioesli STA ŢII JN EI Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr. ac.|Tr. p. Ploescl pl. Slânicu sos. a. m. 10,45 12,40 Slănic pl. Ploestl sos. p. m. 5, 6,50 Adjud-Tergiil-Ocna i). m. dim. Adj ud pl. 4,15 6,10 T.-Oena sos. 6,10 8,05 T.-Ocna p. 9,45 8,20 Adjud sos. 11,35 10,00 Constanta -Cernavoda p. m. dim. Constanţa p 3,00 9,00 Cernavodă s 4,45 11,10 Cernavodăp 6.50 1,50 Couslanţa 8,53 4,24 P10EST1-FREDEAL seara dim. dim. Ploeşll pl. 0,15 9,38 8,19 Câmpina 7,11 10,52 9,20 Predeal sos. 9,10 12,35 11,03 VERESCI BOTOSANI CAMPINA D3FTANA TECJCIU BERLftD BERLAD-TECUCIU TecuciO pl. a. m. 6,15 Bârlad pl. Tecuci fi sos. a. m. 8,40 10,40 Galaţi pl. Brăila Buzău sos. noap. 9,40 11,01 1,20 8,40 10,02 12,53 lusi-liiighciii-Lnghcni-Idsi Iaşi pl. Ungheni s. p. m-3,25 3,59 a. m. 11,50 1,21 11 uză0 pi. Brăila Galaţi sos. 5.30 12,5.3 5,0 5 3,51 6,(5, 4,55 u. m. p. ra. Ungheni pl. Iaşi so: PREOEALPLOESCI 2,00 3,32 6,12 Predeal pl. Sinaia Ploeşll sos. p. ni. 7,45 9,18 10,09 p. m. 4,51 6,29 7,25 dim. 7,45 9,13 10,09 STAŢIUNE! Arăt. Tren. Tr.uc.| p.um.j Verescl pl. Botoşani s. BoLoşanl pl. Verescl s. p. m. 2.03 2.03 5.21 7.21 p. rn. 9,49 11,42 3,(5 1,55 Câmpina p. Doflana s. Doftanâ p. Câmpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 PASCAN.-SUCEAVA SUCEAVA PAŞCANI Paşcani pi. dim. 10,40 sera 7,15 Verescl 12,03 9,17 Suceava 12.23 10,09 Suceava j! 5,00 6,54 Verescl 5,40 7,51 Paşcani sos. 6,41 9,15 bucuresci. — Typogralia «Le Feupie fioumain», strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro