ANUL 1 No. 151
A DOUA EDITIUNE
DL'MINI'-A vy MAIU I8XC
uneau»' " -
Oriqore O. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In ţari i an 40 lei, 6 luni20 lei, 3 luni 10 lei tn străin Mate i an 50 lei, 0 luni 25 lei
REDACŢIA
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 10 F5ANI NUMERUL
N Gr. FI LIPESC U
Proprietur
ANUNCIURI:
mu aci ml pe pagina !î patra linia 30 bani, irtunduri şi re- lanie pe pag. III 2 lei linia.
APARE IN TOATE ZILELE
ADMINISTRAŢIA No. ,?.— Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
ectemoMan
D. 1. BRATIANU
NU SUFERĂ CI COMANDA ASASINATE
UN SFAT
ATENTATUL DE ERI
BANDIŢII S'GURANTEI PUBLICE
UNELTIRILE FABRICEI G0ETZ
Oile si Cetpi'ft
VELUL ALBASTRU
DEPEŞELE AGENŢIEI JAVAS"
Solia, i Iunie.—Ministrul justiţiei, a.1’ RadoslavolT şi-n dat demisiunea, spunând că desaprobâ politica de con-cdsdfne a cabinetului actual asupra destiunii vitale a unirii şi reproşând colegului s60 de la interne amestecul sfiQ tn afacerile ce sunt de resortul ministerului de justiţie, ca graţierea condamnaţilor şi punerea In libertate a a-cuzaţilor.
A apărut un ukoz ce convoacă camera pentru 14 Iunie.
Prinţul se întoarce Luni la Solia.
In alegerile do la Kavak In Rumelîu s'a întâmplat o încăierare între greci şi Bulgari. Se vorbeşte de vre-o 30 de răniţi. A trebuit siî inlervie geaudar-meria pentru a asigura liniştea.
Ytenn. i Iunie.— Comlsiutiea. va-Ynu'lă a Crifrierlr a adoptat prin 18 voi uri contra 11, compromisul prVYpâpde grupul deputaţilor polonezi, în cestiunea mpoşjtulm asupra petrolului.
Ministrul de finanţe a declarai că va supune acest compromis consiliului de miniştri.
I*nrls. î Iunie.— Starea negocierilor angajate între marile puteri face sf4 se prevaza ca blocarea coastelor Greciei va li în curând ridicată.
I)NL 1. BRATIANU
NU SUFERĂ CI COMANDA ASASINATE
v D l. Brutiunu, eşiml alalt&eri din adunarea secreta de la Senat, a pronunţat aceste cuvinte : "Ştiu fu, ce se tac» şi lumea blândă, din ţara Românească, n’a înţeles aceste cuvinte, şi a crezut că de însemnează că d. Brătianu avea intenţia de a se retrage de la guveriî.
Atentatul de eri, trebue sk ne deschidă ochii la toţi. Aceste cuvinte înseninează că va da ordin poliţiei se asasineze pe cel ce critică guvernul.
Acest înţeles ni se pare cu atât mai lămurit,cu cât,tot tn urma unor asemenea cuvinte, s’a comis atentatul de la sala Orfeu. D. 1. Brătianu zisese atunci în cameră: «Poporul singur va înfiera oposiţiuneu■>; şi,
câle-va zile tn urmă, sergenţii deglii I Prefectul poliţiei, întrunind alalla-erl, zaţi bateau lumea, umplea strada de toţi sbiril ăl căror şefeste,le dădu ener-sânge şi ameninţau cu moartea pe | giee ordinii spre a schilodi pe toţi cari
ATENTATUL DE IERI
Preparativele.
După cum am afetal zilele acestea la rubrica informaţiunilor, regimul, speriat de succesele oposiţiuuii unite, a început se se sbuciume.sâ, ţie întruniri şi consilii peste consilii, pentru a găsi mijloacele cu cari ar mai putea ţine piept crescândei nemulţumiri ce clocoteşte în ţara.
Faptul odios de erl ne arată cu prisos oamenii ce din nenorocire ne câr-muesc.
’Şi-au închipuit că cu bătaia şi omorurile va stârpi oposiţiuneu.
d. Vernescu şi ped. Lahovary, care a scăpat ca prin minune.
Va se z.ică d 1. Brătianu însâ-şi este acela care comandă asasinatele. Va se zică când d-sa într’un moment de pocăinţă, lusăse-I scape mărturisi-reacâ a lâsatsese «corniţă asasinate etc.» d-sa nu spnnea adevărul întreg, nu spunea adevărul adevărat. D I. Brătianu nu lăsa se se facă, d. 1. Brătianu comanda asasinatele.
A! d. Brătianuvoeşte so Introducă asasinatul în luptele politice!
Lste bine se ştim aceasta cu toţii; şi este folositor, şi pentru d. Brătianu şi pentru noi, ca se ştie câ-1 înţelegem şi că-1 cunoaştem, cel puţin acum.
Acum cunoaştem pe capul asasinilor: D. Radu Mihal şi d. Mo-ruzi nu sunt şi ei de cât instrumente.
Aseasta iu adever este în conformitate cu vieaţa lntreugâ a d-lui 1. Brătianu, aceasta ’i convine d-sale! Dar M. S. Regelui îi convine oare această cale, pe care a plecai d. 1. Brătianu ; dar M. S. aprobă pe Primul seu ministru care pune poliţia se asasineze oamenii pe uliţă, pentru că ar el oameni scriu în gazete reu de d. Brătianu? Căci M. S. nu se poate se nu ştie că poliţia pândeşte oamenii şi ’i bate de moarte ziua nămiaza mare în mijlocul stra-delor celor mai populate ale Bucureştilor !
Aceasta ar fi mai mult de cât o crimă, ar li o greşală!
Căci nu trebue se uitam adevărul acesta etern : că cine trage sabia, moare de sabie.
(*r. (., Fcuceseu.
eraQ scrişi în listele ce li se înmâna.
In aceste liste erau între alţii numele tuturor redactorilor noştri.
Erl la ora trei confratele nostru de la Naţiunea ne comunică toate acestea,ce le allase de la un agent poliţienesc.
Observasem deja, după cum am are-uil la informaţiete din ediţia I-a de eri, câ încă de dimineaţă grădina «Episcopiei» din faţa redacţiunei noastre, mi-şuia de agenţi poliţieneşti deghizaţi.
Atentatul
La ora 3 1/4 colaboratorul nostru Frunzescu,eşind din redacţie observa că trei indivizi îmbrăcaţi mitocaneşte ies din grădină şi se ea după d-sa.
Era peste putinţă Insa a’şi închipui că curagiul poliţiei să meargă până a-colo co ziua, pa calea Victoriei, ea s6 îndrăsnească a alâca pe un trecător.
Merse pe calea Victoriei, până în faţa otelului «Uniop«,aci când mal a-vea efiţi-va paşi spre a intra în cafenea, aceşti trei sb’rrl sar pe neaşteptate a-supră-ty'l-u âpuc mâinele şi încep a esecuta ordinul ce primise chemând încă în ajutorul 1or doui sergenţi de oraş ce erau acolo postaţi.
Nici un cuvânt, nici o înjurâlurA-ohiar nu pronunţară pe când trăgeau cu ghionturile şi târau de pâr la secţia ce era alături pe d. Frunzescu. I-âii furat însă umbrela şi banii din bozunar.
Din magasinele de alături,din oteluri, din Iran vai ul ce tocmai atunci trecea, publicul sări şi graţie energiei inlerve-nirl a d-lor Glirjâu, Ilasnaş, D. Roseli, G. Porfiriadi, şi mal mulţi alţi tineri, sbiril lasă pe d. Frunzescu şi fug cu toţii de se ascund în secţia de alături l.a Scolie D-riii D. Roselti şi Porliriadi se duc la poliţie spre a vesti pe d. Prefect des pre cele ce se petrecuse şi a'i cerein-lervenirea personală, nu găsesc însă acolo de cât pe d. Director care le râs punde cu un aer posac că : «de ce s’a-mestecâ in lucruri care nu'i privesc !r
Punându-se în vederi ca este de datoria or-căruiu se denunţe crimele şi delictele ce se comit. (ţ. Director tace şi anunţă câ va feni^un comisar se faca cercetarea.
Comisarul Yariara pfctcâ din curtea poliţiei şi soseşte peMţi o jumătate de oră la secţia din Slrad# Academiei, se duce îndată la aparatul telegrafic şi cere instrucţiuni în lapp do n jumătate oră.
In sfârşit Începe facerea procesului verbal. Martorii vreau să vorbească, sfi spuo numele autojpilor'ăcestul atentat, însă d. Comisar le închide gura, suh cuvânt că: «nu i a întrebat nimic, şi ca n’ah dreptul să vorbească !,,
Apoi când asculta pe d. Frunzescu, îl întreabă în derisume«<Jacâ nu cum va l'afl, bătut prietenii de al d-lui cu care mergea la braţ !»
Sergentul de oraş care voise s<5 aresteze pe d. Frunzesoul,îndată ce vede câ este apucai de scu^t, se duse de şi schimbă bluza si vina eu alta având alt număr la gât! A p4i spune că nu ştii; nimic, că n'a văzui, nimic, de nare ce era trimis cu uu reipuns la poliţie!!
Faţa cu uri asemenea mod de a face instrucţiunea, d. Frunzescu s a retras din preună cu toţi martorii seu
Mai dăm acum încă o dală numele agenţilor poliţieneşti îmbrăcaţi în haine civile care nu comis aceasta mişo-lenscă agresiune.
Ei sunt sergenţii:.Sleluui, llailn Pe-trovici, Sterie Slunescu, fostul puşcăriaş Zissu, angajai c.i sergent di; oraş, şi alţii al căror nume ne scapă !
UN SFAT
Cu tot rospeeliiţ ce l dntorim Ma-jestăţei Sale Regelui, no vom permite a'î spune câ in momentul de faţă seamănă tocmai cu un maşinist imprudent care, în loc de a deschide din vreme în vreme supapele muşinel, pentru a lăsa aburul se iasă şi a evita o esplosie, le Include din toate puterile şi apasă ie dunselo cu toată greutatea lm.
El vede că în toată ţara fierberea e mare, că nemulţumirea e generală, vede că golul s'a făcut împrejurul lui, vede că lumea se desli-peşte cu incetu cu incetu de el şi începe a se Întreba: la ce slujeşte?
In călătoria făcută cu atâta sfială prin ţară, a putut se vază poporul pacinic şi respectos din lirea Iul, devenit rece. şi aproape ostil; simte că prin spirite se face o lucrare pri-tnejdiosâ, că tensiunea este estremâ cu toate astea stă nemişcat şi nepăsător.
Oamenii cei mal de frunte al ţeri s’au adunat din toate părţile, şi-au întrunit glasul pentru a încerca seT* deştepte şi a-’i are La pericolul spre oare aleargă.
Regele n’a dat semn de viaţă şi când s'a hotărât se deseluzn gura u fost ca se le spue se n'aibe nici o nădejde în el.
Ce motiv are oare Regele pentru a ţine la d-nu Brătianu cu aceasta misterioasă încăpăţânare ?
Nu poate se oreaza cu o face in interesul ţereî, căci de zece ani d. Brătianu n’a făcut de cât greşeli pe cari şi un orb le ar vedea.
Nu e silit se'l ţie din pricina po-pularităţei, căci numai popular nu mal e d. Brătianu.
Nu credem se aibă pentru densul vre o dragoste personală, căci d. Brătianu la înjurat câta putut când era în oposiţie. şi de când domneşte lângă densul sau mai peste densul, nu i-a cruţat nici o umilinţă nu fa ertal de nici o ruşine.
Ce rămâne dar, dacă nici interesul ţereî, nici voinţa ei, nici prieteşugul sau recunoştinţa nu silesc pe »ege se ţie pe d. Brătianu, de ce T
ţine? Nu re mâne do cât o singură explicaţie: frica de densul.
D. Brniiuriu u ştiut, în puţinii ani in cari n’a fost la putere, se facă împreună cu ceata ■ ■ lihniţi ce o avea împrejurul lui, atâta sgomot, atâta agitaţie, se arunce regelui ntuiea insulte şi ameninţări, în cât , njestatea sa. speriată şi turburată, s’a hotărât se’l aibă cu densul, mai bme de cât se’l aiîie în contra sa şi se’l ţie cât o putea mat mult, nuriiaî ca se (ie liniştit.
D. Brătianu ti dă din vreme in vreme câte ceva şi ast-fel stăpân pe rege se crede stăpân pe ţară.
Această socoteală, sau învoială, este întemeiată pe încrederea ce cu drept cuveni, o au şi Fegcle şi d. Brătianu in răbdarea Romanilor.— Dar şi maşinistul arc încredere in soliditatea maşini Juî—şi cu tonte astea vine un moment neaşteptat când plesneşte.
O'ţară întreaga va islmti tol-d'nu-na. mai curând sat mai târziu, prin a ’şî impune voinţa şi a scutura după umerii sol un guvern care o apasă şi dacă frica este lin sentiment care poale avea vre un loc în hotărârile unui suveran, ne vom permite a spune majeslăţei sale regelui rii a venit poale momentul unde ar trebui se ’i fie mai frică de ţară de cât de d. Brătianu.
UN COMUNICAT
Monitorul oficial de aslă-zl coprinde ie pyg. 735—50 uu tablou de ţifre din care resultâ că delapidările In numerar efecte de la Creditul Funciar Urban din Bucureşti au fost de lei 110.273,85.
Duca ar li fost vorba să se lncunpş-Liinţeze publicul numai asupra cuantumului delapidării, n'ar li fost nevoe le toate acele adiţium şi sus tracţiuni cari acoperă 2 pagine din Mouitor.
Publicul e impacient a şti In ce mod sau perpelral aceste delapidări. Prin urmare, raportul complubilului statului făcea mai bine se se ocupe de ceea ce interesa pe toată lumea, de partea de râpundere ce atinge pe lie-care membru al administraţii Creditului, dt părerea sa asupra împrejurărilor în cari s’au operai delapidărilor, şi s6 fie mai cumpătat în ce priveşte udunârile şi scăderile de ţifre.
Atâta laconism din partea comunicatului nu e de bun semn.
PARTEA ESTERIOARA
Turcia Ni Grecia. — Canstantim-pol, 2 Iunie— După cum se ariuuţa din Atena blocada nu şe mai mănţine în mod efectiv. Căpitanul grec al portului de aici liberează iarăşi patenta pentru corăbii sub pavilionul elen, după ce a primit autqrisaţiune în privinţa aceasta din partea guvernului său.
—x—
Transilvania, — Pesta. 2 Iunie. — Asupra lurburârilor din comuna Mo-goş, InTransilvania, locuita de Români, se aduc următoarele amănuntei La 30 Maiu, sub-preleclul din Vereşpatak a cerut jandarmi pentru comuna Mo-goş, spre a Impedica contra banda de vinuri, când au sosit jandarmii, locuitorii din Mogoş ’i-au atacat. Turburătorii au rănit pe un jandarm şi aii sdrobil puşca altuia prin lovituri de pietre. Atunci jandarmii au făcut uz de armele lor, omorând pe un turburător şi rănind pe alţi trei. Subprefectul şi judecătorul de instrucţie sau dus imediat la faţa locului. Notarul Comitatului a înştiinţat Îndată tribunalul şi autorităţile militare competente, cari au trimes doi olîcerl şi 50 soldaţi la Mogoş, de unde însă s'au întors de eri, caef liniştea se restabilise pe deplin. Cercetarea se urmează.
—x—
Rusia. — Petershurf). 2 Iunie. — Reprezentantul Romînie! s’a pus tu legăturii cu Muranewîez pentru stabilirea unor raporturi comerciale cu Rusia.
Din Teheran se anunţa către Nou'oe \Vremea, că Nuzred-paşa a dus o scrisoare Şahului din partea Sultanului, în care se pledează pentru o alianţă a tuturor mahomedanilor contra lumii creştine. Şahul a respins propunerea, zicând ca Persia estş în amiciţie cu Rusia. La prînzurile, date de miniştrii persiadî în onoarea Iul Nuzred-paşa, acesta a pledat pentru idea unei alianţe între Turcia, Persia şi Rusia, cari au în Englejl un ddşmun comun.
Ualin.— /lama, 2 Iunie.— După calculele cele mai exacte majoritatea Camerii, favorabilă guvernului, este do 55 voturi. E probabil, că disidenţii Centrului slîng se vor împăca cu guvernul.
E lucru sigur, câ Papa va ţine o a-locaţiune, tn consistorial de Iu 7 Iunie, asupra restabilirii păcii religioase în Germania.
Sfântul Scaun a Înfiinţat uu vicariat propriu apostolic pentru întreg teritoriul posesiunilor franceze de la fluviul Congo.
Serbia.— UeUjrad. 2 Iunie. — Partiţia coalizată libera ă-radicală desfă şoară o agitaţiune estia-ordmara de violenta în presa şi în toata ţara. lucrând cu toate mijloacele spre a provoca o schimbare a politicei actuale interioare şi esterioare. Spre acest scop se produce mai ales aserţiunea că ar fi existând antiteze colosale între Aus-tro-lingaria şi Rusia şi se prevesteşte că în curând va veni o sguduire a ordinii esislente în peninsula balcanica. Insă nu trebue se se teamă cine-va, cu această agitaţiune va avea succes, de oare-ce regele Milau ţine nestrămutat la politica actuală şi în urma alianţei nefireşti eu Radicalii, elementele mal bune din partida liberala se feresc de acea agitaţiune.
Anglia.—Londra, 2 Iunie.— Brighl zice tntr’o scrisoare :
«Fii sunt de părere, că bilul Ilomo-Rula trebuia retras înainte de a două lectură. Aceasta s’ar fi şi facut.de nu era frica de disolvareu parlamentului, ce ar 11 determinal’o votul a câtor-va du-zine de membrii ai parlamentului. Simpatia mea pentru Irlanda mă sileşte să condamn proeclul de lege.
Eu cred, că parlamentul unit poate şi va fi mal drept pentru toate clas..le Irlandei, de cât vre un parlament, ce s’ar întruni în Dublin sub disposfţiu-nile bitului lui Gladstone. Daca bilul ar fi lipsit de marea autoritate a lui Gladstone, mă iudoesc daca ar avea pentru sine alte voturi, de cât ale partidei irlandeze şi ale vre-o 20 membrii din Camera Comunelor. Cu cât studiez mal mult bilul, cu atât regret, că a fost supus parlamentului.»
—x—
Relgin. — Hra.rela. 2 Iunie.—Deputatul Van der Smissen, care şi-a împuşcat soţia, a fost condamnat la 15 ani temniţa. Sentinţa a produs o mare surpriza, de oare-ce lumea se aşteapla se fie achitat. Auzind aceasta sentinţa Vau.der Smissen a căzut la pământ şi -a trebuit să fie dus afară din sală.
I \ELT1BIIE fillltlffl liliETZ
Primim din Galaţi depeşa şi scrisoarea următoare:
Fabrica Goetz nemulţumită de modul cum tariful Autonom au taxat lemn# ria, unelteşte acuin a obţine privilegii ca statul se reslilue la «sport taxele vamale ce Io va fi perceput la intrarea lemnelor din Austria în ţară, această echivalează cu anularea tarifului autonom şi ruşinea cheresBgiilor Români. Aceasta Însemnează transformarea statului Român lutr’un ţi dor de registre al intereselor străine. Denunţând Pre-
www.dacoromamca.ro

o
sel Române aceste uneltiri apelăm la
sprijinul el puternic pentru apărarea comerţului Roman ?i înfierarea untu rilor streine.
Cherestegii Romă ut: Vasile Soarec, (.’. Caranfil, Aleea Soarec, C Costopulo. I Lazar, / Macarescn.
Gulatl 23 Mai 18&> Domnule Director,
Cred cfi. e de un mare interes ş! pen- _ fiu ţară ca ţi pentru onorabilii bărbaţi eărî lupt pentru răsturnarea conrupţiel si a hoţiei sus cocoţată, de a vti face cunoscut, despre o noua miserie care se pregăteşte tu paguba ţârei şi In folosul Asociaţilor din compania Goetz, depositarăl şi fabricantul de lemne din Galaţi.
Simt doua zile de cAud un impiegat al zisei companii umblă din uşe în uşe cu o jalba către primul ministru, spre a cerşi iscălituri de la ori cine ar li —• ch«ar venetici mental, $>'• crească nu merit I iscăliturilor.
In jalbă, nu secere mai puţin de cât ca primul ministru se slărup a se scade taxele la lemne.
• Ca comerciul se lie iara |>osibil cu Bocovina. pentru lemne» apoi cu multă jale se adaogfi :
«Oraşul Galaţi va pefde foarte mult «fiind-eă cei 500 lucrători Întrebuinţaţi «de fabrica vor rămâne pe drumuri»... dar uită se adaoge jalba Gotetz că toţi, toţi până Ia unul,acel 500 lucratori sunt unguri venetici şl jidani, aduşi aici de acea companie ; iar rumânii Va ferit sfântul d'a lucra acolo.
Ga conclusio se mal spune tn acea jalbă ca o ameninţare ea • ne acordân-«du se favorile cerule, fabriea se va «muta la Reni.»
Efl nu găsesc nicî o pagubă ; din contra, nu văd de căi avantage pentru cel 00—10 negustori de lemne, oameni băştinaşi— nu venetici ca cel de In Goetz—care trăim şi câştigam Inpreună cu vre-o?OO0 de lucrători pe care-I Întrebuinţăm.
V'am semnalat acest rapt din următoarele emise :
1). Se speculează buna credinţă a cotar care aii iscălit jalba, lăsând a se crede )u ţară şi în Camere ca, jalba vine de la Gălăţeni, pe când eu, e o nouă Înşelătorie din (jartea asociaţilor Goetz, singuri interesaţi.
Felul cum compania Goelz'şi face negoţul e locmal contrar principiului pe baza căruia noi dorim înfiinţarea me ilor industrii. Cu protejarea industriei mici, am avea 40 negustori şi 2CKMJ lucrători ; cu Goetz, avem lom fabricant şi 500 unguri şi jidani străini, i-are sug avutul ţărei si ’l trimet în ţara lor.
Vedeţi dar domnule director, cât de importantă şi tot odaia gravă e această chestie.
Cred dar că, ar ii în interesul [erei, daCfl prin vocea puternică şi aulorisată .i ziarului ce d-v. cu atâta succes diri-geţi, veţi da la lumina meschinăriele celor care se învârtesc în Asociaţia Goetz et Comp. de aici.
' foiţa ziarului «epoca»
I.'i
FORTUNE OU ROISGOBEJf
VELULALBASTRU
(Urmare)
—	Nu voiu H obligai se procedez astfel. Daca vel consimţi a mi spune: e vorba de cutare doamnă.... care sta Iu
cutare stradă.... la cutare număr..eu
voiu fi mulţumit să m.6 informez în secret.... voifi găsi îndată pe cine să ’ml dea relaţii asupra existenţei sale.
—	Tu n’ui afla nimic prin aceasta, scumpul meu Hugues, pentru ca dacă aşi li culpabil şi dacă.pentru a mă des-vinovăţi, ţi-aş numi o femeie care nici odată n"a fost amanta mea. tu vei ti mulţumit, vei crede aceasta.
—	Aceasta ar fi o infamie de care nu tt*cred de loc capabil. Şi în adevăr, eu nu văd de loc ce te poate impedica ami spune adevărul. Te îndoeşti aşa dar de discreţiunea mea.sau te tenu de inten-ţiunile mele?
—	Nici de cum. Dar tu singur ai recunoscut ca,în cazul 1n care me găsesc, tăcerea cea mai absolută se impune unui om bine crescut.
—	Da,daca eu aş cunoaşte pe această femeie, pentru ca atunci aşi putea'o în-
CKUNICA
Bandiţii siguranţei publice
Instituţia în fruntea efireia se atla Căpitanul în rezerva Moruzi, vrea să aovadeaecălumei. că «sie omnipotenta.
Cred ca nu sunt mulţi aceia cari n aii aflai că prietenul nostru Frunzescu a lost atacat en ziua în «miaza mare în mijlocul Bucureştilor, că a-ceîa cari l’uO atacat erau nişte onora-biti bandiţi poliţieneşti deghisnţl tn haine civile, aşa cum se îmbracă şi Căpitanul lor Moruzi, atuncea cînd dezbracă uniforma de cavaler în rezervă, şi în fine, că pe Itngâ bătaie, a-genţiî siguranţei publice au găsit de cuviinţă să'şl aproprieze şi toate paralele pe care amicul nostru le avea în pozunare.
Sistema c în adevăr ingenioasă şi merita o recompensă naţionala !
Unii or crede poate ca întâmplarea ar fl o curată chestie politica. Eroare iidîneă.
Dacă ar ft fost numai bfitae la mijloc, alunccn nici vorba cum că cazul fir li fost calificat de politic : cum Inse a intervenit şi o revizuire de pozunare. şi un amestec de sustragere de liant, se vede cit de colo că aci e vorba şi de o chestie economica.
Afacerea deci nu poate fi numita mai bine de cât polilico-economică.
Economie-poliliră guvernamentală, curat şi lămurii.
C.u aceasta sistema fericită guvernanţii ating două scopuri: întîî intimidează pe prolivnicl şi al doilea a-coper deficitul bugetar; iar dacă va raintne şi vre u:i prisos el va putea fi Întrebuinţat, bună-oara la răscumpărarea Castelului regesc de la Sinaia.
Acuma se nii fie erijat a fuce o reflecţie.
Cînd ttlbariltţt es în cale în mijlocul codrului pentru a te prada, dânşii aii cel puţin omenia dea ţlcere punga sau viaţa, ducă le dai punga scapi teafăr şi nevătămat.
După cum se petrec Insa astâ-zl lucrurile vedem că bandiţii d-lui Moruzi. murele perceptor al României, suni mult mai puţin delicaţi de cât chiar tâlharii de la drumul mare, căci dânşii, fură multă bătae de cap, ’ţl ia şi punga şi viaţa.
Pe Itngâ această însărcinare, poliţia şi comisiile poliţieneşti nil devenit nişte aziluri sigure pentru toţi răii făcători, întocmai precum erau curţile consulilor, de pe vremea regimululcon-suhir.
Aluneca când un lâlhnr vroia să fie sigur de impunitate se refugia în curtea vre-unui consulat: acuma, cînd vre un tâlhar colectivist vrea se rumbe necunoscut şi nepedepsit se ascunde la politie s«0 la vre o secţie. Aşa. s'a întâmplat acum un an cu cazul d-lui Armând Levy, eşu s'a întâmplat ori cu caşul d-lui Frunzescu.
Foarte mult aşi dori să ştifl unde o să se refugieze d. Moruzi şi cu ce-tuşii d-sale, în ziua când s'nr schimba vremurile.
Uadu fandară.
tâlni In Sjcietate, şi dacă ea ar şti că ed ştiu despre amorul vostru, ar fi_ foarte jenată cârd m ar vedea; dar....
—	Ei bine!,—respunsecăpitanul dupe
ce mal stele Iu îndoială,— închipueşteţi că este aşa, închipueşteţi chiar, daca tu vrei,că tu eştiln foarte bune relaţiuni cu soţul...
—	Atunci tu adevăr aş fi lulr'o situa-
ţi une foarte încurcată, — zise judecătorul de instrucţie. —Dar aceasta nu e de cât o simpla hipoteză... în care nu cred. Frecuentăm, şi tu şi eu. aceleaşi saloane şi printre femeile pe care noi le vedem de oliiceiu eu tiu pot bănui pe nici una. Mărturiseşte-mi dar ca tu ai făcut această ruuchislă In afara de cercul relaţiunilor noastre ordinare. Tu mergi într'o mulţime de case, unde eu nu sunt primit pentru că am rămas magistrat sub Republică...... şi în fo-
burgul Saint-Germain, sunt, ca şi în alte părţi, bărbaţi înşelaţi.
Sainl-Briac tăcea, şi lisionomia sa cotraclală trăda o violenta emoţiune.
—	Trebue să ştii,—relua Malverne— ca dacă aş voi aş putea foarte bine să descoper secretul lăţi. In calitatea mea de magistrat, am poliţia la ordinele mele şi n'nşavea decât a porunci agenţilor s5 te spioneze.
—	Sper, că tu nu vet face aceasta.— zise repede Sain-Briae, care îngălbeni.
—1 Nu, scumpul meu. Am voit numai să ’ţl arât că am meritul de a le crede pe cuvânt. Şi 'ţi mărturisesc că m'aa-tins refuzul 16Q de a ’mî spune numele pe care voesc a ’l cunoaşte.... D-zăQ
EPOCA — 25 MAIU
Corepondenîa epeciala a ziarului Epoca
KAmnicu-YAleei. 22 MaiQ.
Domnule Director
Din Vâlcea, ca din orI-c»re alt judeţ al ţâri.cu ereo s'ar putea comunica ziarelor doritoare de a împărtăşi cititorilor lor adevărul de cât veşti triste : sărăcie, persecuţiunf. jafuri, călcări de legi.
A vă vorbi odată de toate, despre toate cele ce se petrec zilnic sub ochii noştri ar 11 vă. ocupa prea mult spaţiu şi a obosi atenţia cititorilor d.-v. Voia lua lucrurile pe rând.
Încep astâ-zi cu justiţia şi în special cu parchetul. In viitoarea corespondenţă voiu continua tot cu justiţia pu-nându-vâ la disposiţie un dosar întreg de fapte, cari de cari mai uimitoare atât din punctul de vedere al capacităţi cât şi al moralităţi.
Aşa dar, în capul parchetului nostru avem pe un d. N. Strelicescu, despre care ’mî permit să vC arât două fapte de-o-cam-dată.
In ziua de 19 curent venise tn oraş o companie de soldaţi, dintre cari unit fiind bolnavi, trebuia duşi la Călimâ-neşti, poliţia, ca peste tot locul, care se pricepe mal bine cum să şteargă cişmele inteligentului Simulescu , de cât de a-’şl căuta de datoriele sale, ve-zând în drum nişte care, de curând sosite, pune mâna pe ele, contra legei de rechisiţie, de oare-ce carele era de peste treî comune, şi un ţăran opuin-du-se, îl ea gardiştii la bătăi târftndul cu capii pe pielri, pe întreaga si radă din’nainlea Tribunalului.
înţelegeţi bine că lumea să strânsese cu sutele, şi destul de indignată de a-ceastâ barbarie, cu câţt-vn avocaţi să nu ceară de la procuror, în faţa cărui se petrecea faptul, de a interveni. Ce se Întâmplă? d. N. Strelicescu le răspunde cu un aer insolent: «du-ceţi-vS la poliţie de reclamaţi» şi clnd unul din avocaţi 'I spune că a-ceasta o face ca amic dtnsul răspunde : «Nu sunt amicul dv. Dv. sunteţi avocaţi şi eii procuror.»ln urma acestora s'a redactat către Ministru justiţiei următoarea telegramă : «Subsemnaţii văzînd cum poliţia torturează pe un nenorocit care se opune a fuce potvadă, reclamînd procurorului să intervină, ne trimjse să reclamăm poliţiei.» Această telegramă s'a iscălit de d-nil avocaţi Tufennu. Zamphirolu, Iepure şi Anghelescu.
In urma acesteia, aflăm că numiţii advocaţi sunt daţi In judecată pentru calomnie (sic).
Clnd să se dea depeşa la telegraf, directorul, un ulllip, biped necugelator, vroi să respingă telegrama pe motiv că esle contra bunelor moravuri 1
Se trec la al doilea fupt, acesta fiind relativ la ştiinţa pomenitului procuror.
Într’o zi se judeca la tribunal un proces de ameninţare cu insultăaduse fostului president, actualul president, pe alunei membru d. Al. Crăsnaru care poate garanta despre adevăr, şi d. N. Strelicescu luă conclusiunl astfel : «Domnilor judecători, faptul tre-
însâ n'a vrut ca eu să te banuesc că al fi comis o crimă abominalâ, pe tine, pe tine care te văd în toate zilele şi pe care te iubesc ca pe un frate.
Trebue să te liberez din arest... n-ceasta e o afacere de un sfert de oră. Să te duci acasă şi disearâ să vii să cinezi la mine. Nevasta-mea le va dojeni aşa In cât tu nu vel mai fi furat.
—	Cum! tu vel spune aceasta lamentabilă aventură d-nei de Malverne?
—	Nu ’t ascund nici odată nimic şi nici ea nu ’ml ascunde. Acesta este cel mai bun mijloc de a te înţelege, şi noi ne înţelegem de minune.
—	Trebue cel puţin să menajezi amorul meQ propriQ. Am jucat im rol alât de ridicul I
—	Nu găsesc de loc aceasta. Te-aî purtat din contra ca un adevărat cavaler.... ai împins dovolamenlul până la eroism şi 'ţi garantez că îri loc de a râde de tine, Odelle te va admira; ea are slăbiciune pentru exaltaţi.
Dar ea te întârzii de a ţi vedea locuinţa ta din aleia d'Antiii. Trebue să trimit ordinul de liberare, — zise judecătorul, aşezându-se la biuroul săa pen. tru a complecla o hârtie imprimată.
Jacques de Saint-Briac începu a respira mai liber, dar nu era cu desăvârşire liniştit de teribelele emoţiuni prin care trecuse.
—	lată că l-am făcut — zise d. de Malverne; tu vei presanta această hârtie directorului arestului, şi el te va libera imediat. Aşi fi voit să te cruţ de acest voiagiu plictisitor, dar aşa e re-
bue pedepsit aspru, ia Romani era pedeapsa Capiii' dimnrutio adică I acrea capului ! !! “M? gândiam atunci la bietu d. Danieleanu ce prostit ar fi rămas.
Aşa merg lucrurile pe la noi, un prefect precupet de vinuri ca Simulescu, un procuror, care dacă d Danieleanu nu i ar li dat licenţa ar fi fost, ceva de el. iată pe m linele cărora avem date averea, onoarea şi viaţa noastră.
La revedere
Valceanu.
INFORMATIUNI
Întrunirea secretă ceerea se se ţie eri la Senat s’a amânat.
:]U()
Ştim însă positiv că în consiliul de miniştri! s'au holârît mai multe mesuri îndreptate în contra opo-siţii.
X
Mâine oposiţia trebue se ţie o întrunire publică la Buzeu.
S'a hotârît a se mai ţine Întruniri la Galaţi, Brăila, Iaşi, Turnu-Mă-gurele etc!
x
Eri, după consiliul de miniştrii ce s’a ţinut sub preşedinţia regelui la Palat, s'a mai ţinut un alt consiliu sub pre.şedenţia d-lui Brălianu într’o odae la Cameră.
tt
Ni se asigură că prefectul do Buzău a fost chemat telegrafic de d-nu Brălianu, pentru a primi instrucţiuni în vederea intrunireîce o va ţine o-posiţia.
x
D.	Petronie, casierul guvernului pe lângă creditul foncinr urban şi-a depus eri dimisia în mâinele d-luî Nacu, care n’a hotârît încă nimic în privinţa primire!acelei demisiuni.
*
Se zice că d. Cogălniceanu a cărui plecare în Dobrogea am anunţa-t'o, a fost chemut telegralic de d. I.
Brâtiann.
X
Lotul de 75,000 franci de la Loteria Ateneului a fost câştigat de un domn Dumitrescu do la casa Ressel.
X
Am întrebat pe d. Moruzi ce s’au făcut banii opriţi de la sergenţi ca amenzi asupra salarielor lor.
1J. Prefect nu ne a răspuns; îi răspundem tot.noi că acei bani sau papal şi cerem încă o dală ca un inspector financiar să constate a-ceste delapidări de bani.
X
In urma atâtor scandule ale poliţii d-lui Moruzi, aflăm d. Inspector poliţienesc Anton Dumitrescu ’şi-a presentat demisiunea.
X
gula.... de astă dală însă nu ţi se va mai pune lanţurile de mâini trecând prin curtea Saiute-Chapelle. Să te recomand gardianului caro aşteaptă să te ducă.
Zicând acestea, e) sună; un ofiţer intră, îi dete ordine de a le transmite soldatului de escortă şi se informa daca martorii citaţi ah sosit. Nici unul nu apăruse încă, din cauză că nu erau citaţi de cât pentru trei ore.
—	E greşeala mea,—zise judecătorul de instrucţie. — Credeam ca interogatorul inculpatului va fl foarte lung şi ea am terminat afacerea în două-zeci minute. Am aşa dar timp de a te Însoţi până la Poliţie. E mal bine să mă es-plic singur cu directorul, mă voiu întoarce în urmă să ascult pe oamenii cari ’i-arn citat.
—	La ce bun să ’i mai asculţi pentru că tu 'mi dai libertatea? — întrebă Saint-Briac.
—	Cum, la ce bun! Ea nu părăsesc afacerea. Tu eşti nevinovat, aceasta e limpede ca ziua, dar există un culpabil şi eu pretind a 1 descoperi; acest culpabil e omul care s’a suit cu nenorocita pe care ’ţi-a arătal'o la Hotel-Dieu. Trebue ca eu să iau deposiţiele acelora cari le acuză pe tine la Început. Dar va fi foarte puţin vorba despre line.
Acum urmeazâ-mă, scumpe amic.........
sau mal bine nu.... dâ’ml braţul pentru ca toată lumea să vadă că tu nu mal eşti acuzat.
Asl-fel şi făcu. Cei doi amici Iraver-
Dupe utentatul de eri contra
d-lui Em. Frun«escu a fost o întrunire intimă la d. Dimitrie Ghica unde a fost şi d 1. Brătianu care de sigur a primit felicitări pentru corectele măsuri luate cnotra oposiţii.
X
D. A Em. Lahovary care a fost numit insârcin t de afaceri pe lângă legaţiunea din Belgrad, u plecat aseară la postul seu.
X
D. Vârnav-Liteanu, ministrul României la Berlin,a iscălit un tratat consular cu Germania.
X
După cum am anunţat ieri, A. S. Prinţul Bulgariei a sosit azi în capitala.	n
X
Intre persoanele desemnate a (1 bătute de oamenii poliţiei se află şi d. N. Ionescu deputata sau o altă persoană ce'i seamănă.
D. Ionescu a fost urmărit eri la Senat şi la redacţia noastră, a scăpat de bătae fiind că bătăuşul ce’l urmarea a primit ordin se mai a-mâne bătuea pentru cât-va timp.
X
Se observă din nou In grădina Episcopiei şi in faţa redacţiei noastre o sumă de agenţi spencţt şi vre o şase sergenţi în uniformă dar fără tcsace.
X
Citim în Naţiunea :
Indignaţi de mişel ea sca purtare a politiei, mai mulţi deputaţi, chiar din amicii de aproape al guvernului, s'au otărît a adresa o interpelare d-lui ministru de interne asupra infamiei comise eri asupra confratelui nostru E. Frunzescu de la « Epoca».
Interpelarea va fi anunţată chiar în şedinţa de azi a Camerei.
DINTR’O ZI INTR’ALTA
OILE SI < A IMlA
fabula
Dedicata Cetaliemlpr Severineni, ca omagiu de admiraliune pentru independenţ i lor cetatieneasca
Intr’o frumoasă câmpie.
Locaş sfânt de. vitejie; lJe o ţarină bogată şi de iarbă şi de fiori, F'ăşteau vesel două turme, două gemene
[surori.
Tradiţiunca ne spune,
Că orali de neamuri bune,
Că se trăgeau dihlr’o turmă, mare, veche,
(depărtată,
Carc-curn eâle-va veacuri era mândră,
(lăudată.
fnsl ca şfu orl-ce slâni Urnii oi de multe mâni,
Şi apoi mal erau .şi nişte dobitoace 'nalte,
[mari
Care p’aLuncI ca şi aslă-zt purlah mlmcde
[Măgari.
sară la braţ lungile coridoare şi curtea, trecând prin faţa gardianului care rămăsese uimit, cfi ci nici odată numai văzuse un magistrat tratând ast-fei un prisonier al temniţei.
Mirarea păzitorilor temniţei nu fu mai mica, dar explicaţiunea fu scurtă între judecător şi director care’l conduse până la poartă, dupe ce primi ordinul de punere In libertate.
In sfârşit, iulă-me revenit om, graţie ţie, — zise Sainl-Briac, când el fură afara. — Nu voiu uita nici o dată ceea ce tu ni făcut pentru mine.
—	Am făcut c»eu ce trebuia şi numele tău nu va figura în registrele In-chisoreL Tu nu ’ţi-ai lasal de cât sig-nalamentele.
—	încep a me teme ca tu vel fi poate compromis pentru ca ai scăpat onoarea numelui med.
—	Fii liniştit. Voiu vedea asta-zl chiar pe primul president şi pe procurorul general. Acestora de exemplu nu voiuputeasă leascuudca tu eşti Jacuues de Saint-Briac, ex-căpitan la al *J-lea regiment de cuirasieri şi cel mai bun amic al mea. Sunt sigur ca eî vor a-proba cum eu am lucrat in aceasta a-facere.
—	E deja prea mult ca el se ştie că ea sunt — murmură Saint-Briao.
—	Pe onoarea mea, scumpul mea, tu
eşti în adevgr foarte greu de mulţumit. Tu ar trebui se !ii.lncântat ca al scăpat aşa de lesne, când ar li putut să le coste foarte mult atât pe tine... cât şi pe amanta ta....	(^a urma)
www.dacoromanica.ro
3
PUBLICITATEA
ZLVKl'LUI ,, EPOCA.' ‘
Tirasrfu I ooo »le Coi
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciurî şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei.
C.a sfe nu lic ’ntre ele Gulceviri safi alle rele Prin, care se se strecoare vr'un lup râu,
[înşelător,
Alegeau îu tol-d’auna, dintre elef un păstor.
Cel ales era dator St Îngrijească de popor,
Se vegheze cu credinţă ziua 'utreagă, noap-
[lea tontă
Nu cum-va să se strecoare vro jiganie
[spurcată...
Lucrurile menrsft bine Mat mul 1,1 anl.pftn'ee n line CA n-ca măgari, ameţii,! d’a orgoliului
[domnie,
Păcură «â nască vrajba p astă Inimoasă _	[câmpie!
Pinii-odată ivii Eslc greu de curăţit; liect sermanele oiţe vrAinl -o’; scape de
tpcr/.are.
Conveniri să aleagă, o Cupru du domni-m	<r. I	[luare11!
Bucuria fu nespusa CA ml rlioiisa Ca/jra-ajunsă Cu mândriaelde Capra prinli*eoil«*blajine, Caretrcbuiudacuma tnaiute-1 săse’nchiue.
Fie-care se silea Fie-sare se trudea
Bă'şl dea laptele din ţtte.să se despoae de
[ltuă,
Numai ca să mulţumească pe streina lor
|stăpână.
Dar precum proverbul spune: Capra tot Capră române;
In zadar să strguiră oile, precum am spus, Căci din primul an Hâioasa ridicase ccada ~ .	-[’-n sus !...
Veneţii a domnitoare Deveni ml stăpâ n il.oure Sâ desbăieră îndată şi de miel şi d'a lor
[mume
Şi-'şl aleasă un consiliu de vr o opt Magmă
din turme!!!
Figuraţi-vft un slal,
Fie gât de ne'nsemnat,
Care ca Domn are o Capra, adusă pe vânt,
[din nori.....
Şi lângă Fa ca Miniştri opt Muguri, opt
trădători! 1!
Belele deci si*'mulţiră,
Desbinârile crescură;
Ici un ciopor sftşiat, dincolo iarba strivită Şî 'iilpt locul răsărind spini, acuoţi şi pâ-.	[lâmidu.
Nemulţumirea crescu,
Dar acurn era târzifl:
Căci slăbiteprin pâsciuneoileÎncrezătoare N’aveâQ nici forţa nici dreptul casă plân-[gă când Ic doare. Din când tn când câte o dală Vr'un Căţel cu limba Iată Vrea să strige, vrea sMatrc, tuşă gura-1
[am u ţea;
Căci numit anti-rapruc pradă, victimă
H J	; (KfdcaJ
Azi aşa, mâine aşa,
Uâhl din ce ’n ce creştea;
Până ce 'ntr'o tristă noapte cete băile hlcs-
[temute
Năvăliră, sftşiarâ oile nevinovate!!!.... Îmbuibată, îngrăşată,
Capra laşe, blestemată Puse coada pc spinare şo tuli (Funde
[venise,
Lâsînd ţi pe le şi jale pe pămănLul ce-o 1-	jhrăni se!
Iar M(Hi/irii trădători,
Vili, perfizi, amăgitori La streini deleră fuga se'şl ia plata de
[trădare
Şi primiră recompensă câte-un Clopot de
' ffuioare 1....
Vedeţi dar că nu e h ne
SC plantăm un mărăcine Printre florile plăpânde, sap să UnepaIntre
* * ' *'•» [nfa
Capra care tot-djpuna a fost py.osLeja ol...
lonn (greeesjni,
T.-Severin, 21 Maia 1886.
CORPURILE LEGIUITOARE
CAJVEEFtA
Şedinţa de Sâmbătă 23 Maia 18S6
Şedinţa se descliide la oral 1/2 supt preşedinţa d-lui G. Ghiţu.
D. ,4/. hjiu ara Întreabă, dacă tn sesiunea aceasta nu se vor voU peusiuui şi indigenate, căci multă lume aşteaptă dupe urma lor.
U. Prey>ii<>Me declară că oi diuea z ici este deja fixată.
Se citeşte o petiţie a d-luî l. I. r cu,. care arată că a fost bătut de eitie u-genţil regimului.
D. N. lonescu ia cuvântul la i1 11» din legea electorală comunală.
I). lonescu pledează penlru principiul colegiului unic. arătând, ta fi geu actuala, prevăzând două colegii, trează un patriciat comunal.
D-sa spune,câ principiul admis va; face ca eonsilîele comunale să Tic cu toiul sub lm-îurirea guvernului şi se’ va Întâmpla peste tot aceea ce s’a Întâmplat in Bucureşti, unde primarul a fost silit ca să demisioneze din pricina ca numai putea Incapea de poliţaiul Care făcea politică In loc de administraţie.'
D. lonescu declară, că dacă seva admite principiul celor două colegii apoi se va retrage din Cameră fiind-că toţi aceia cari mm cred în moralitatea constituţională va privi remînerea d-sale In adunare ca un adevărat scandal.
D, Prim-ministru vorbeşte despre toate şi desprt: nimic.
D-su face pe deşteptul, atacă opoziţia, pe care o numeşte anibulantă, a-cuza pe d. Patadi că ar fi făcând agitaţii printre ţâraui şi că le lâgâdueşle scutire de biruri şi pământuri, loveşte in d. Pleva Nicolae, spunând, că neadevăr a spnseând a declarai, cu.s'u retras de la primărie din pricina prefectului de poliţe, căci adevăratul motiv e ca d-şa nemulţumise pe loatft lumea cu severitatea d-sale ele.
Dbpâ ce mai face şi o revista prin
Cimitirul politic, pomenind de mai mulţi răposaţi iluştrii, d. Bralianu cere a se vota articolul ast fel [cum t* redactat.
Discuţia se Închide.
Amendamentul d-lui N. lonescu se respinge.
Art. i‘J se votează nemodilicat. precum urmează :
Art. IU. In .comunele urbane reşedinţă de judeţ, alegătorii cari întrunesc con-diţiunile prevăzute tn uri. 17 se Impuri tn două colegiurl :
1.	Fac parte din colegiul întiiu toţi acel cari au venit fonci..r urban de cel puţin .şase sute lei.
Sunt scutiţi de cens :
a) Profesiunile libere ;
0)	uliceril tn retragere;
c)	Pensionarii Statului:
d)	Cel ce an absolvit cel puţin o şcoală de învăţămlnt secundar.
Toţi alegătorii cari tnlrunescacesle conţi iţi uni votează direct şi aleg jumătate plus unul din megibriî cari compun consiliul comunal.
2.	Fac parte din colegiul al doilea toţi aceia, cari au un venit fon'Clar urban mai mic de şase sule de lei, sad cari plătesc către Stal o dare directă anuală de cel puţin 20 Ici:
Sunt scutiţi de cens cel ce au absolvit cel puţin învăţământul primar, cu con-diţiuneade a plăti darea căilor de comu-nieaţiune sad a II legalmcijte scutiţi de plata acestei dări.
Alegătorii cari tui ruucsc aceste comli-ţiuni votează direct.
Toţi cel Falţl cari plătesc o dare cât de mică către Stat votează priiţi delegai,iunoi Cincl-zecl de alegători aleg un delegat.
Cel retribuiţi de Stat,judeţ sad comună nu pot fi aleşi delegaţi.
Delegaţii, cu alegătorii direcţi din al doilea colegiu, votează împreună şi aleg jumătate din .membrii consiliului comunal.
Şedinţa se suspendă pe 15 minute.
1)	. liadu Mihaiu citeşte palru decrete pentru cerere de credite, cu care să se construiască următoarele căi fe-rate :
1.	Odobeşti-Focşani;
2.	Tirgovişle-Laeuleţe-i’ucioasa
3.	Craiova-Galalat; şi
4.	Btrlad-Galaţi.
Peritrn această din urmă linie se cere şase milioane.
Se reintră în discuţia lege] electorale oomunule.
Art. 20 se votează precum.urmează;
«Censul nu se poate dovedi de câ! '7<prîn fol ui de conlrihraţiimf, chitanţele
«şl avertismentele din partea împlini-! «lorilor de dări pe anul Încetat şi: pe «ultimele şase luni.
Toate articolele până la articolului se voleaza fără discuţie.
Se citeşte art. 51.
D. Tache Jonescu combate sislemul admis c,a listele candidaţilor să lie tipărite şi se nu poatu 11 modificate, d-sa propune amendamentul următor :
«In comunele urbane, reşedinţa de «judeţ, alegerile consilierilor se fac «prin liste tipărite şi scrise».
D. Lascar combate amendamentul.
Amenda meniul se votează.
Art. 52—00 se voleaza, fără discuţie.
La ari. 07 se votează, după cererea d-lui Tache lonescu, următorul amendament :
EPOCA — .65 MAHJ
Buletinele1 cn conţin nume mai '■multe sau mai puţin" decât numeral • consilierilorde ales sunt valabile.
«Cele din urină num ■ înscrise peste «ecest număr nu se ţui i > «camă.»
Toate articole e pân ■ a ui t. 82 se votează fără discuţie.
Se dă citire a i. 83, unda se adaogă ideia ca prnu să fii ;n nicuştimţ. de carte.
D. Cbiţu tn fi buşeşte aci discuţia şi prud) a mă votul iu chip arbitrar.
Culc Ini le articole până la 00 se vo loază-
La ora 0 şi 10 şedinţa se ridică.
Penel.
S intui Şiund s's iull iJili! azi hip. 8. 2. Mitropolitul priorii.
Dimtsia si trecerea ta pensie a d-lul dr. Felix, medic şei al capitalei, va fi discutată tn şedinţă consiliului comunal de astă seara |
In şedinţa ile asta seară h consiliului comunal se va diseula profesii! intentat rabri'T <fe Bere a d-luî OppTăr ="
Se vorbeşte de permutarea prefecţilor de Buzău, si I i4j
un concordat, care ar avea de efect a asigura autonomia diocesianâ catolicilor muntenegreni.
Paris, 5 Iunie. — E vorba de un
proiect dc căsătorii? între prinţul regal al Italiei şi principesa Elena, a doua fiică .t Contelui de Paris.^
Cetnsf untiuopol, 5 Iunie. — O nouă circulare a Porţii, cu data de 4 Iunie, relatează ultimele incidente de la graniţa turco-grecoascâ şi constată că Grecia demobiliseazâtntr'unmod activ.
Iu acelaşi timp circulare» mulţumeşte puterilor al căror concurs a contribuita aduce Grecia pe Cafea înţelepciunii şi terminând ’şi pxprima dorinţa do a vedea ridieându-se blo-
SEiNTATUE
Şedinţa de Sâmbăta 24 Maia 1SS6
Şedinţa se deschide la orele 2 1/2 sub preşedinţa d-lui D. Gliica.
Dup« formalităţile obişnuite se declara vacant colegiul 1 de Romannţl d-lu Obedeanu fiind numit prefect.
Se voleaza fără discuţie un proiect de lege prin care stătu cedează o porţiune de teren comunei Focşani.
D. Vpfati raporlor, dă cetire raportului şi proiectului de lege al autentificări actelor.
D. Vergali dupăco face istoricul peripeţiilor prin care a trecui acest proiect de lege până ce a ajuns se vie înaintea Senatului, araţii ci legea este foarte defecţuasâsi vine tocmai In detrimentul claselor inculte, pe care să foticîta, tocmai, câte le proleje. prin a-Cest proiect d. raportor.
D-sa arată apoi, că nu se poate le-galisi semnăturile daca judecătorul nu cunoaşte pe una din părţi şi Iu acest cas trebue să se recurgă la inarlori, Iu cart* cas iarăşi se poale întâmpla act-laşi lucru.
D.’ Vergali, continuă lntr’uu Im g discurs a combate această disposiţiune a legei.
[). Statescu, începe prin a spune câ de oarc-ce d. Vergali nu u îu contra tuărel în consideraţie ar fi făcut bine să 'şl păstreze discursul la articolul relativ la disposiţiunilc, pe care le combate şi de aceu d-sa respunde în puţine cuvinte observărilor făcute.
D. Stălescu arată, că nu poate să se făcu constatarea idetilitaţel părţilor Iu alt mod şi continuă a susţine această părere. Termina cerând menţinerea a-cestor disposiţiuni.
Legea să ia în consideraţie.
Se votează ui t. 1,2, 3.
La art. 4 d. Vergali repetă ob.serva-ţiunile făcute la discuţia generală.
Întreabă dacă şi actele relative la tocmalele agricole se prevăd de această lege.
I). Stăfemt respunde că tocmelile a-
gricole fiind regula mentale prin o lege specială nu intră în această lege.
Ari. se votează.
U. Arapu cere ca sau se se şteargă art. 5 care prevede ca uclele de testamente nu se pot face de judecătorii, de ocoale f a i dacă se menţine se a-daoge şi donaţiunile.
D. Slgiestii susţine articolul, căci el lămureşte că nu intră iu atribuţia judecătorilor actele privitoare la suine mai mari,de 3,000 lei
Art. 5 se votează.
Art. 0 se votează după câte-va observaţii ale d-lui Vergali.
Cele-lante articole asemenea se rotează, fără modificări, după mici discuţii la care iau parte d-nil Vergali,Arapu. Statescu şi raportorul.
Volarpa îu total rămâne pe luni.
Itcpnrter.
ŞTIRi MĂRUNTE
3[Azi sa ţinui la ministerul de internă un consiliu de miniştri sub preşedinţa d-lul I. G. Brătianu.
• »
D. Baron de Mayr a avut o iungâ intre-
Suntem positiv informaţi că o manifestaţie monstru se organisează de poliţie perilrti a merge la palat şi la d. I. C Brătianu.
Dd. Kpaminoude Gocaneli, dr. Sergiu, dr. R&mnicennu Tânăsen, aupromisd-luî Moruzi concursul lor.
m
In consiliul de miniştri ce s’a ţinui azi aflam că s“a decis ca corpurile legiuitoare se nu mai fie prelungite, pentru a avea guvernul mâna mai liberă contra opoziţii.
©
Unmftnia Liberii de, azi, dă următoarele ştiri: 1
Dirigenţiţ partidului de la guvern au iivut o ctmsfaluire intima, pentru Itisceuarea uuei manifestări dinastice îu Parlament şi unui vot de Încredere Cabinetului.
* •
Dupe ce sVlnnl iu considerare legea comunală, guvernul a cerut (’amerii se de.i la o parte capitolele cu organizarea, spre a se ocupa acum numai cu regimul electorul.
Aulă legiuitori!....
*
• ■
Negociaţiunile cu Franţa sunt întrerupte. Sâmbătă seara ministrul Francez a plecat Iu Paris, pentru n conferi cu guvernul seu.
Se bănueşto căinfluenţa austriacă nu este streina de schimbarea, cuTe se semnalează îu atitudinea guvernului diu Paris.
©
Primim următorul uVis pentru d. ministru al Cultelor şi pentru Cetăţenii iubitori do Artei
De aci înainte, îu mai multe numere a le «Epoeei» se va face o dare de seamă, pe faţă, de nedreptăţile, ca se nu zic hoţiile de In Teatrul
naţional din BucurVş/f.
St. Iulian
Citim in Voinţa Naţională:
Epoca anunţă, ca redactorii ei umblă cu revolvere Iu buzunare şi că sunt gala să recurgă la mijloace violente.* lata o declaraţie sinceră. Daca acum redactorii E/r>cci ameninţă lumea cu batao şi cu omoruri, ce s’ar înlîmpla, când din 'nefericire domniele-lor ar a-junge la putere ?
Bă sperăm inso,că această eventualitate e cât se poate du improbabilă şi de depărtata : cetăţenii nu suferii destule bălai de la conservatori pentru ca se mai aibă negleoDia şă facă încă o data experienţă cu dânşii.
De alminterf, te umple mirarea când veiji un grup de câţi-va tineri fura nici un trecut, fara-nici o însemnătate politică. făcând pe oamenii politici.
Mai multa modestie şi seriosilale na r strica.
De altmiuLeri iie siguri d-nii revolve-rişll că ori dg eâte-ori vor umblu după scandal pe stradă, sau In locuri publice vor găsi mii do oointcnf gata su'i Înfiereze cam se cuvine, cucî imensa niajorstalt* a cetăţenilor e eu noi, nn ni domniolo-Ior.
curea.
Bucureşti, 21 Maid
Agio cade la 15.45. Schimbul se mai Scumpeşte.
Cola schimbului este:
Paris cek 100.42.
»	3 luni 100.—
Londra cek 25.40.
»	3 luni 25 27.
Berlin cek 124.50.
» J ' 3 Tuni 123.80.
Viena cek 200 3/4.
In valori şi fonduri de stat nu s’a in-cheiat nici o trausacţiune.
Situaţia produsă de această slagna-ţiune e critica şi nu i am putea prevedea ponsecuehţele In cas de a dura mai mult.
Fără tendinţă.
STABMTIL mmi
de la
Baltatesti (jucl. TVeanxtu).
Din analiselc cuuatitative şi cualilalive, precum şi din experienţa celor mal însemnaţi medici din ţară, resullâ, că: Apele Minerale Chloruro-Sodiee-Bromnrate de hi Balţaţeştl sunt cele mal conrenlrale şi mineralisâto din toată Europa, prin urmare, sunt singurul mijloc de tămăduire a tuturor formelor -eropliuloase Invecliitfe şi grave, contra liacliilismulul şi a slabi-ciunel generale a copiilor.
Boalele cronice de femei ţinflamaţiile. tnvârtoşetile, scurgerile, ulcerele, turno rilo njatcel şi a ovarelor care ad resislat ori Cărui tratament, după o cură sistoma-lică, se tămăiluesc şi -!■ resolvă radical; precum şi limfulismul şi sterilitatea ce le însoţesc.
Blic-umatismele cronice la oase şi încheieturi suni vîndieate tn tr’un timp foarte scurt.
Isvorul «Cuzn Vodă» este purgativul cel mal plăcut si mal eficace, în acelaş timp este un solvent şi un diuretic foarte puternic prin consecinţe, recomandat special contra constipaţiilor celor mai rebele, şi a tuturor boulelor cronice a stomabu-1 ui, maţelor, ficatului, renunchilor şi be-şicel, opreşte itignlşarea peste măsură şi disposiţiile la Apoplexie.
Otelurile şi Vilele suni situate tnlr un enorm |iarc de brazi posedând lot confortul dorit.
lleslaurantclc sunt tn cele mal bune condiţiuni cu abonament şi Iu discreţiune. Sala de cură, Cazino ele. Dosiţi unea fourle frumoasă şi preumblările în munte variate.
In timpul sezonului este poştă*telegraf, modici, pliarmacif,muzicii, baluri şi toate disiracţi unele.
Pentru anul acesta sad mal clădit un o-I fl elegant.
FczonLl Începe Iu 25 Mal.
Drumul de fer pârtii la gara Pentru sud Paşcani unde se găsesc deligenţeşi birji tu permanenţă.
Penlru angajări de camere - i alte informaţii a se adresa sub-samnatulul la Pealra sad Bdlţăţeşti.
l>r. Cftutomir.
NB. Penlru connude de sare purgativă sau s ire de bai n se adresa la pharniacia «Vorel» în Pealra si la toate pharuUlCiile principale din ţară.
BIBLIOGRAFIA
A eşit de sub tipar, partea I. din Criţă e retrospective asupra resboiuluî liuso-J'arc din 1S77-78 dupe memoriale generalului Europulkjn din Stalul Muior rusesc, prelucrate de maiorul Crahmer din marele Slat-niaior Prusian, şi traduse de Constantin I. Creangă, Locotenent, tn şcoala superioară de Geniu
vedere cu d. 1 C. BrăLianu.
Întrunirea ce crasă se ţină aseară la ISenat a fost amânată.
* .
•: *
U. Meline, consul _ generai al Francii la ■ Galaţi, şi delegai al comision! penlru în-oheeren convenţiunl comerciale cu Fran-cia s’a Întors uaeali'ă la Galaţi.
D. Sljălescu, liee.uţial tn drept de la facultatea (Jiu Paris, fost magistral, s'a găsit scaidât in sânge tn dimineaţa de 23 Mal in camera sa de la otelul («Moldova» din Ploeştl. O boală Incurabilă, se zice, a făcut pe nenorocitul tânăr se'şl ia singur viaţa sdrovindu şi creeril cu un glonţ de revolver.
< Azi s'a Întrunit la Primărie comisiunca însărcinată cu esaminarea ofertei societăţi de basait poulru părerea mul multor strade:
Că neryynarg I
ULTIMA ORA
Iterliii, 5 Iunie. — împăratul a prlnzit im la conlele SchuvurofT, ambasadorul Rusiei, e»*a oo face să se spună, prin LoaLo cerciyile diplomatice, câ norii ce se ridicaseră îulre Germania şi Rusia s'uu risipit.
Berlin, 5 Iunie. — Comisiunca însărcinată cu examinarea proiecLului de lege asupra spirtoaselor, a respins primul articol. Se crede chiar că întregul proiect va fi respins.
lioina, 5Iunie.—«Monitorul Romei» anunţă, ca prinţul Munlenegrului a trimis uu plenipotenţiar la Vatican, cu scop de a încheia cu Curia romană
din Viena.
Uyragiul se «va compune din 2 volume, ronţinând şi răsboiul Serbo-Bul-
gar. Preţul va li de lei 25. Preţul purţel l. ese de lei 5.
Depăşitul general la «Librăria Centrală" I. Hănişteanu in Bucureşti. Co-maiuţelu diu provincie se efectuez prompt.
La librăria Soc%k şi G-nie se află de vânzare: Curs de esploatarea postului* si lele^mfelor de Thotna
Basilescu.—Preţul 10 lei.
BEliARJA UNIREA
Sucursala Oppler
In fu.ta cjr'adinei Episcopii
BERE SPECIALA
Eescelentâ proaspătă şi rece.
Salon elegant serviciul prornt.
www.dacoromanica.ro


h'POCA — MAU
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
—27.STRADA LI?gC\Nt. 27—
( I RSI I BlîCI R E v C I
J4 Maiu 1886
5% Ktînte amorlîauibtîi . . . 1	»5 3/4 i
5|\ Renta perpetna . . . . |	P?i 2
6S Oblig, de stal ..... ti- Oblig, de st. drumu defer	€7
7% 9cis. fnnc, rurali*....	tOM i
5U Şi.-rls. func. rurale . . .	sst *
7*-,, S» rls func. urbane . . .	10?
ti;-,, serm fum», urbant* . . .	91
5‘. .-«jr‘S. func. rurale . . .	Ptt 2
împrumutul comunal . .	7.‘
(iblig.e.oftct uens. lei 10 dubj)	217
b -j i-umutul cu premie . . . A liutn băncel nation . . .	
	1027.
Acţiuni «lViria-ltiiriiania • . .	2<->
¥ Naţională	 » Credit mobiliar . . .	210
II I)0\l\IS0\U\
având «Diploma de maturitate sfe oferă a dsieeoţiutil, în vre-o familie pentru cursul primar san secondar.
iu special pentru limba francesi. mate-matiet şi ştiinţele fisico-naturale.
A se adresa la redacţiunl.
Ars
H i te
CnnstrucUunl. Fabrica de hârtia
et« de Bauce contra aur.
1G0
II 35
H.htî
A LE CIT A. MLS
AVOCAT
Strada Dreapta Ho. 24
N- A. PAPADAŢ
AVOCAT
Str. Biserica leni .Xo. 8 bis.
Florin ausatriacj.......*•£*
CURSUL l>I\ VI FA A
Napoleonul . Ducatul . . . Loae otomane Rubla hârtie .
CLÎRSUL IH\ BKIIUA
Kpnta Amort. . . .
Obligaţiuni noul 6% C.
*	3% «
Rubla hârtie ....
K. R.
CURSUL UE PARIS
lO.t'S 5.51 IS.50 tsa 70
400.50 107.30
l«y.7â
Renta Români Lose otomana.
Schimb .
Paris 3 luni . .
.. Ia vedere . Londra 3 luni >• la vedere Bei im 3 luni . , Vie na la vedere .
93
3750
1001 «2.
25.40 '.«4 1 '2 2.02
AVIS IMPORTANT
Sub-semnuta anlreprenoarea Hotelului l'rntii Simu din Oralul Umila şi al Hotelului Concordia de In Hrălia Laexil-Serat, are onoare « aduce In cunoştinţa Onor. public, şi in special la visilalorl ai băilor, c’am arangiat.
HOTEL CONCORDIA «cum™
ruuu restaurant france», camere mobilate şi cu preţurile ceh- mai moderate.
HOTELUL FIUTII MII .««:
Esle reparat, din noft aranjat şi elegant mobilat.
Fiind cti n'am cruţat nici un -acrilicii! pentru a satisface pe, onor. public visitalor şi de aceia rog a li onorai de o numeroasă clientelă.
Promtiludinea Serviciului si modera-ţi unea preţului o garantez.
CU DISTINS» 6TIMA
M\RI\ BIUSTFIM BRAILft LACULSERAT
Aricii \r din causu arendării pro-uLlilll.lL pi « taţii, se vând. O Io comobilă 10 cui putere şi o maşină de treierat din fabrica Ham son sistemul cel mai perfecţionat ambele tn parfeela «taie. Doritori- le pot vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adresînduse la d. E. Reiiner administratorul.
PRIMUL BIROU DE PLASEMERT
Concesionat de guvern pentru institutoare, guvernante bune pentru copil şi -cameriste alese.
Pepnsiune cu preţuri moderate pentru doamne ce doresc a dobândi ocu-paţiune.
Miri Hf'lll II V\l> \I
institutoare dtpioiiHilti
Calea Victorii 27. (In fata Palatului
zzj:
BULETIN METEOROLOGIC
din
II I ( I RUS I I
Buletinul atmosferic <ie la i-’i Maia ISHli
D. R. ROSETTÎ
AVOCAT
Strada Romana Xo. ÎL
RE S9IS0NS
OCASIUNE RARA
72 falca Vletorlei 72, \ is-n-vls <l<* nulului Hcffttl
Sl?
.1 sosit noutăţile sesonului in cantitâtl si Variaţi uni enorme, de [W? prima calitate.
JERSEY |
lei 7.50. IO. 12,50.	15.	17,50. 20.
Gomnndele din provincie se esectilă după indicarea mftrimel şi ţcontrti nmndat poştaI.
STATIC NI	U-iron	,Tem|>.	Vfent-	T.	St«i va
Bccuresci	757^	235	W'NW	Xi	p.oor.
T -Severin	758 5	22 s	w	33	suniu
Balota	766.1	22.4	s	29	uoro?'
Crai ova	750.4	,21.8	, —	32	1 .sen iul
Slatina	735.8	23 8	N5V	32	n |
Giurgiu	759.3	21.8	SN\	35	p.nor.
Constanta	7 ->7 9	, - ’-5	\VN\V	20	senin
Bulina	756.8	25.1	NNF.	3o	r.seniu
UaJantz	7:»s.i	125.0	NNL	32	noros
Draila	7.5 î.6	24 4	WNW	32	lU'bp.
Roman	741 (I	122.0	N	32	f.sefiin
laşi	747 fi	23.2 1	N	34	p.nor
Directorul Institutului, St. IIepitet.
Slai“»a mărci la Bulina uşoara la Constanta liniştita.
H
Tricouri pentru dame

NOUL MAGASIN
nc
li
t PORCELANURI SI CRISTALURI I
sub firma	(II
* - SIVA AUSSII.il & ni
BUCUREŞTI	™
® 35.—Strada Lipscani, No.—35 ®
Deschis din noă se găseşte foarte bine asortat tnloatearlicolele pre- î cum: Serviciurl pentru masa complecte de Porcelan şi cristal, lămpi şi palurldebronz, tacâmuri argintate şi neargintate etc. precum şi orl-ce alte objecte necesare mena-giului.
PRICIURILE FOARTE MODERATE
■ .T
LA ORASIUL V1ENA
s; «stasL \ i.\ vilii m vm
vis-!»-vl6 de
LIBRĂRIA SUCEC
Hecomandiim onorabilei noastre clientele pentru ioftlnnlnlt* si soliditate următoarele noutăţi:
1 Hulăne pentru Doamne şi Domni.
Fele de masă, şervete şi prosoape de pauză.
Olandă veritabilă de Belgia şi Kum-burg.
M.idapolum franţuzesc «le ţoale calităţile şi lâţimele.
Balisle de olandă si ile tino albe si colorate.
Ciorapi de Dame şi Domul de Fii d’II-cosse, de bumbac, de iâuă :i de mătase.
Flanele, cămăşi şi ismenede lână după sislonMi lAofesurulii! (Ir. <>..l:»e-ger.
Gulere şi manşete de oluudă u.timul
Mare asortiment de cravate ultimul fason.
tisele Iranţ. cu balene veritabile.
Trousouri ('i)iii|ilcct«' |H-nli-„ li-d uniaţi.
l.n>olCRsi Trousouri pentru copii,
Trasoiirl penlru pensionate, uleiuri si restaurautni*!.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că. n apărut t.nlulogiil nostru ilustrai si va ti trimis ort-cui va face crrrrr.
LA ORASIU VIENA
CALEA VICTORIEI, HALATUL <« D ACI A - RO M A NT A » vis-k-vis du librăria Socec

c*°	\
U DIN CALEA VICTORIEI, E ^
I.WEICH
s’a mutat
in
Palatul Eforiei Spitalelor
Btileuardul Elisabeta.
ATELIER DE LEGATORIE
N P
J 1UIJ.
do la Sf. (îheorghe s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1
în Cassa Biserici din tr’o zi tot Strada Biserica Eni No. 10.
4MRH
AVICULTORUL LUCESCO
BUCURESRI, STRADA II IUNIE N II-BIS FIIARET.
Itccoinniula niauusiiuil s<‘ii cu
Canon, Papaţ/ali, Porumbei, Temut, Găini de rasă : Hudane, Paduanr, Krev-Cliror-Orlnndeiji*, oufi peutru clocit; (Piste de Japonia. Uniune, Taluza, Raţe dePuching, raţe sălbatice din Ţară, Lebede, (’ucort, Caii furi, Peşti roşi. Kpuri de Casă şi sîlbulicl, Şoareci albi.—Seminţe pentru Canari, Papagali şi meiQ alb franţuzesc peutru colibri.
UL IVnilIMt T de la 23 Aprilie, Casele IpAj I m IHmIiI jjn SLcuda Academiei
No. 11 compuse din 10 Camere, cu o curie
spaţioasă tn care se atlă grajdiO şopron şi
alte dependinţe. Aceste case mal afi şi o
grădină importantă. A se adresa Strada
Batiste No. 11.
CROITORIA I. SINGER
Sa mutul din Dai ea Victoriei, casa Papn In folatul Eforiei xpilttlelor, Itulevar lul Elisabita.
Sperăm că vom li onoraţi cu aceiaşi încredere cu pânft acum şi pentru care putem asigura pe onor. noastră Clientela că nu vom da toate silinţele de a o servi ca si in trucul.
Du stimă
l-l < lls #‘t ruisl lN(.4i;
ti
DUPĂ O LUNA DE LA S-tul GEORGE
VA APARE
IN EDITURA TIPOGRAFIE! CARPL GOBL
ANUARUL BUCURESC1L0R
PE 1386
COPRI N* p £ N D :
Arme'e tuturor r.Xnuj».f*'.,i- fi i ithirfriaţi'or tliu Capitală, iuatr <U j>t Hitpiitrtfc onor. JWÎn/f/' ’ •*< waţrf *•'; u. L • r antorc'(Hor fi rHucţionarHor 9upcrior\t i. oscior do	pr^itrtnntlor	s*6it£vr ei pr^iftâirrHor, pxr-
ootuior di st uter, de.; Mersul trenurilor fi vajhW*lor,	trleiyrcfjrltfr^ in**'
telor ţi rOjtur /eroic; tlradrl? Capitali} UnptlrţUr pr oef.ţtuH}, ilnpd alfabet; Calendarul pe. ibdiî, ct-:. etc.
I
OUVRAGE lEINTTlIZîTElVnEIMX Ti_£TT AII ISTE
LNDUSTH1A î
ESSAI COMPARE
SUR
-A.TSLTTItS]' OXTT EtlILE
SK PKIMEHC LA
Tipografia CAROL GOBL, strada Domnel, 14
CU rKK'lLRH.K UJLSlATOai-: .
1 pagină 15 leL V, pafclnâ 8 lei; ' , pagină B lei.
O paţrinâ iriW-kA di di-rptnl U nn Anuar.
Domnii comercianţi şi industriaşi, t ari vor voi sil aibă atiunciul d-lor Iu Amuo-nl Brgaewil»;. «unt rugaţi a'l trii-niite cât mal neîntânjial. apre a patru apare la timp.
Asemenea domnii ccmiercianţl şi industriaşi p-eenm şi profc-MOnile libere, cari şi-au sdiimbn* d--inîcîliul. snnt ru-hi trimite adresa d-Ior eaaotu, spre a o putea curigia.
ogr Adresele giinple se publică grut *3®®
IES INI
DL LA
ROU MANIE
OEPUIS LES TEMPS IES PLUS RECULES JUSQU'A NOS JOURS
PAK
HSCGLM SL&5ULÎEBSR©
UN VOLUME D’ENVIRON 700 PAQES, fiDlTlON DE LUXE
PAPtKR VK1.1N, CARACTKRES ELZEVIKS.
PRIX 30 F R A NCS-T IRIGE LIMITE
On peul souscrire d pur tir du 1J13 janvier dans Ies bareaux du « Peitple Hournain» et diez tous Ies libraires de liucarest
■ •
CâSSA ARBENZ SI WOLFF
STRADA SF. DUMITRU N°. 3. BUCUREŞTI
cunoscut dc mal mult timp în ţară prin insbilaţiunile sale dc turbine, macine cu vapor, casam*, uiimentaliuni de apa, fabrici de spirt, ateliere mecanice, feres-treuri mecanice şi prin furniturile sale de toate uten-silil, cere aa vr'un raport cu exploataţiunile industriale a creat acuma un llirou teelmic penlru
INDUSTRIA TEXTILA
adică lâna, inii, cânepa si bumbac, lilalura, tesatura,împletitura, bolnnjţerie ele.
Această secţiune este confiată unul inginer special tn u-ceastâ ramură industrială, care posedând o experienţă îndelungată, pune serviciile sale la disposiţiunea publicului, atât pentru amoniu nle în general cât şi penlru studii locale, redactarea de planuri şi devise relative. — Planuri şi Dcvise sunt furnisale gratis; pentru studii locale se vu socoti numai c|iell.uele)e de voiagiu.
CASA \IIII1AZ SI WOLFF
execută sub garanţia sa or peinstalaţiunl industriale, procurând după cererodemaeştri şi lucrători spleciall-
_____	w
I V1S-A-VIS OE l I PALATUL REGAL ţ
MARELE MAGAZIN
CALEA	|
70 VICTORIEI 70 I
DE
COLONIALE SI DELICATESE
LA „SPERANŢA“
Ml a sosii ape minerale de la toate sursele din Pruncia asemenea am asortat magazinul meii cu tot felul de articole pentru menagiul casei, lu special cu escelente tmui/.eturi asemenea Cogaiacuri. Hon uri, Li-qiteruti strei ne din cele mal renumite case. Vinari streine şi indigene etc. ele.. Culori pentru scâmluri.
Trufandale primesc în toate zilele.
3Pet,raclxe loan.
i
DE
POLEITORIE
in
l
&
72. - CALEA MOŞILOR - 73.
In acest atelier se primeşte orice reparaţionl de Oglinzi, Mese, Galerii, Tablouri poleite. Se găsesc ji, gata galerii, pervazuri de tot-fel ' cu preţuri moderate.	Q
-T-	-	------------ - . -	^ v
1 - 9
ATELIER MECANIC
KEILHAUER
No. 59. — Strada Isvor, No. — 59.
™ Recomand alelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Fontâni pţi d’applique şi Borne fontâni, Canale (robinete) de lot telul, Tu-Y% buri de fier, tuciu şi plumb.
H Tuburi speciale pentru latrine şi scurgeri cu nccesunile, sglieu-Eş! buri de coborire inodore, capace de hasnule etc.
1	MA11E lltPOSIT DE RIMA 0IIAAA1KMAI.A
Vase, socluri, avusuri, banei de gradina, grilaje de îngrădit ’kA mormin{e, pilasturi şi candelabri.
S FURNITURI, INSTAL&TIUNI COMPLECTE DE BAI SI CONDUCTE DE APA
Bueuresci. — Typogratia « Le Peuple Houmain,» strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromanica.ro