ANUL I No- 449 SUPLIMENT •fmr t gc.*r.r Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In Vară 1 an 40 Ici, C luni 30 lei, 3 luni 10 le’ în străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA JVo. 3.—P/ata Episcopiei.—No. 3. 1 O BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE ÎNCEPUTUL SFIRSITULUI Tuicistul do la Florica o coprins do delirăm tremens, de alcoolismul pLutereî. El care ş’a petrecut tinerelele complotând In ţeri streine şi scăpând de respundere tn case de nebuni, el, care în ţara lui a ajuns la putere prin ameninţări şi, cure în opoziţie urzea numai comploturi, acest om visează astă-zi, că adversarii sin vor proceda şi ei ca dînsul. In aiurarea sa dictatorială, d. Ion Brătianu a crezut, că momentul e bine ales pentru a convoca pe mamei noii sin într'o şedinţă secretă şi a le expune temerile sale. Am dat un rezumat de cele petrecute în această întrunire. S’a văzut că regimul fără nume, care a adunat împrejurul seu toate drojdiele a tuturor partidelor, a ajuns ca se fie apărat de unŞtefan Belu, de un Epurescu şi alţii ejmdcm farinae. Tot ce si' mai respectă câtuşi de puţin în tabăra guvernamentală,sa pronunţat contra monomanuluî prim-ministru. Chiar coreligionari! politici ca d-nii Eleva şi Voinov au spus crude adevăruri vizirului, care a sfârşit ca tot-d’auna prin a ameninţa pe credincioşii săi supuşi cu retragerea sa. Dar ameninţarea nu mai are nici un efect; arma favorită a d-lui Brătianu s’a tocit. Nimeni nu mal crede pe sinistrul şarlatan, care de 10 ani 'şl ride de instituţiunile acestei ţeri sub scutul Capului Statului şi prin susţinerea câtor-va renegaţi cari formează zestrea tuluror guvernelor in această ţară. In această Întrunire, s'au zis lucruri pe care eiue-va nici le-ar putea crede, atât sunt ele de stranii. Doexemplu.- d. Dimitrie Chica a vorbit de opoziţie şi a zis că e compusă do vagabonzi. Şi cine vorbeşte astfel ? Principele diurnist, care sub toate guvernele îşi face treburile, cure odinioară era preşedinte al Camerei conservatoare şi înjura pe roşi pe toate tonurile şi astă-zi a devenit mai brătienist de cât d. Rîm-niceanu. Ne aducem aminte că tot acest preşedinte de meserie într’o întrunire secretă, care a avut loc in 1876 înaintea cădere! d-lui Lascar Catargiu zicea : «Ar li o crimă din «partea d-tale, d-le Catargiu, dacă «le-ai retrage şi ai da ţara pe mâna «vagabonzilor.» Se vede că vaga-bondagiul represintă In arta oratorică a panpresidentulul, oespresiune obicinuită. Nici nu ne miră aceasta. Când un om si* plimbă de a lăţea ani,din partid in partid, din diurnă în diurnă, din fotoliu în fotoliu, din presidenţie In presidenţie; este foarte liresc, ca vagabondagiul se fi devenit o a doua natură pentru dânsul. In ce priveşte noua comedie, pe care voeşte s'o joaced. Ion Brătianu, nu putem de cit a ridica umeri cu dispreţ. Ce voeşte d-sa ? Se obţie de la Camerele sale puteri discreţionare. Nimic mai lesne. Dar îl desfidem se le aplice. DEPEŞELE AGEVTIEI J\V.4S“ Vieiui. 1 Iunie. — Ministrul de finanţe a declarat înaintea comisiuniî vamale aleasă de Cameră, că «iacă va respinge impositul asupra petroliulul, după cum a propus guvernul, ministerul va trage din acest refus consecinţe constituţionale şi că va pune împăratului nişte propuneri de natură a provoca adoptarea aranjamentului care a fost înciudat cu Ungaria privitor la pelroliă. londra. 1 Iunie. — Grupul liberal, al cărui şef e d. Chainberlain s’a pronunţat contra propunerilor d-lui Glad-slone, relative la Irlanda. Se poate deci considera, ca foarte probabilă respingerea biluluî irlandez şi disolvnrea Parlamentului. Constaiitinopol, 1 Iunie.— O circulare a Porţii cu data de 30.Maiu.face să se observe, că Grecia procedează într'un mod cu totul neregulat la de-sarmarea trupelor sale, că spre exemplu ea ocupă încă fortul otoman do Iu Zygos Ungă Metzovo şi că ’şl măreşte mijloacele de apărare, că în line ea urmează a trimite trupe şi muniţiunî, cu toată retragărea parţială şi la o prea mica distanţa de altminteri, din posturile sale înaintate. Terminînd, Poarta spune, că ar regreta foarte mult daca ar trebui să recurgă la mijloace coercitive pentru a intra In posesiunea fortului de la Zygos. Sofia, 1 Iunie. — Alegerile s’aă terminat în Rumelia. Provincia trebuia să aleaga 91 deputaţi; dar un canton ueputlnd da resul-tatul din causa lurburărilor ce aQ fost aţă ţaţe, numărul deputaţilor este de 89, dintre cari 10 suuL oposunţi guvernului şi 20 îndoioşl. Cel l'alţl sunt partisanl al ministrului. in timpul alegerilor aQ isbucnit tur-burari în mal multe punte. Se crede că Camera se va deschide în curând. Paris, 2 luuiu.— «•loiirnnlul «Ies* Dcbal!?» spune, ea guvernul ru-sese a trimis reprcseutnntilor sei «le pe lunga marile puteri nişte iiistructiuni.ee le semnalează alocuţiunea luirgiiiaist mini din llusecuva, ea fiind in contra* dicţiune absoluta eu politii*» urmata într'un mod oficial de Rusia. Paris, llunie. — Se priveşte tn ge-nerul ca probabila, In cercurile politice adoptarea de către Camera a unui proect do lege ce pronunţă expulsarea contelui de Paris şi a (lului său, precum şi u prinţului Napoleon şi a prinţului Victor, ca pretendenţi direcţi, şi autorisând pecel-l’alţl prinţi a resida în Francia. Yiena, 1 Iunie. — Camera. înainte de a ridica şedinţa, Preşedintele anunţa că întrunirea comisiuniî vamale, ce era să se ţie astâ-zl, nu Va avea Ioc. C R I S A In urma evenimentelor din zilele din urmâ, Regele, într’o întrevedere cea avut cu d. Brătianu, îî a spus că curentul oposiţionist devine ameninţător, şi că nu ştie dacă guvernul actual are destulă forţă mo- rală, pentru a putea rasista miş-cărel oposiţiuneî. După această convorbire, d. Brătianu hotărî a întruni pe membrii majorităţii, şi eri. în mijlocul şedinţei ca merii d. Chiţii, care presida, anunţă pe la orele 2şi 1 /2, că guvernul convoacă pe deputaţi şi senatori în şedinţă secretă la Senat. Nimeni, Ia cameră, nu ştia în ce scop se face acea convocare; cel mai mulţi deputaţi credeau, că guvernul are se supuo majorităţii proiectul de convenţiune cu Franţa. H La o ore, deputaţii şi senatorii se Întrunesc la Senat. D. Ion Brătianu luând cel d'ântâiu cuvântul a spus, că mişcarea oposi-ţiei a început se ia proporţiunî mari. Faţă cu această mişcare, preşedintele consiliului, consultă majoritatea asupra alesurilor ce sunt de luai in contra oposiţil. Prinţul Dim. Ghika vorbind du pe d. Ion Brătianu critică cu violenţă oposiţia, fiind că loveşte chiar în ltege «care este cheia bolţii edificiului naţional.» Ţeri bogate ca Franţa, zice Prinţul Dim. Ghica merge rău, flind-că nu au o dinastie, şi dacă Euglitera e atât de înflorită causa este, că are o dinastie cu rădăcini adânci tn ţară. JVprbind do oposanţi Prinţul Dim. Ghika, îî tratează de Vagabonzi. D. Ştefan Belit, ia cuvântul şi critică şi d-sa pe d. Brătianu fiind-că arată prea multă slăbiciune, lăsând se fie atacaţi oamenii cei mal eminenţi din ţară. D. Vizunii, spune, câ ar 11 bine ca şi partidul guvernamental se facă Întruniri In ţară pentru a combate curentul oposiţiunil. D. doctor lifhnniceann zice,că tre-bue ca atunci când oposiţia va face o întrunire la Turnu-Severin, se se facă o contra manifestaţie. Mulţi deputaţi şi Senatori îl întrerup. Lesne e se zici, strigă unii «tot aşa făceau Francezii când strigau ta Be lin» zic alţii. L). Vullurctscu, zice că partidul de la guvern a amorţit, câ numai c In stare se se mişte. La Severin oposiţia era aşa de numeroasă In câta luat steagurile din tnâinele celor ce trebuiau se le arboreze la venirea Regelui. D. FI era zice ca d. Brătianu sa înconjurat de u camarilla care guvernează ţara, el numai vede ce se petrece in ţară ; Când a atacat in Cameră pe d, Moruzi a fucul’o cu matură reflexitme. Nimeni nu se mai ocupă de administraţie tn ţară. (Discursul d-lui Fleva e de3 întrerupt cu aplause frenetice). D. Brătianu pleacă supărat, zicînd «U-le Fleva eşti un copil din flori, care al omorît pe tatăl teu.» «Fiind câ toată maioritatea aplaudă pe d. Fleva ştiu ce trebue se fac ; ’mî dau demisia.» Dupe plecarea d-lui Brătianu, d. Dim. Sturdza se suc la tribună dar, cu toate stăruinţele d-lui Colonel Bibescu nimeni nu l ascultă şi e silit se renunţe a mui vorbi. In vremea aceasta, d. Fleva şedea pe un fotoliu, înconjurat de o mul ţime de deputaţi şi senatori cari, îî strângem mâna felicilâudn’l. Iar d. Brătianu, în timpul acesta să retrăsese în camera de alături aşteptând ca se vie deputaţii şi senatorii spre el; ncventnd nimeni, dupe câte-va minute de aşteptare, preşedintele consiliului plecă acasă. * In urma acestei întruniri de la Senat vre-o 20-30 de colectivişti se duseră la d. Brătianu,pentru al ruga si* re vie asupra hotarîreî d’a se retrage. Printre aceştia am zărit pe dd. Moruzi. Dim. Slurza, Radu Miliai, Di-seseu etc. U I După vre un sfert de oră delega-ţiunea ese din curtea d lui Brătianu. Preşedintele consiliului declară unora din deputaţi, câ nu se v.l retrage şi nici nu va presinta demisia sa Regelui. * Se zice, câ această cestiune a măsurilor de luat în contra oposiţil vn reveni în curând pe tapet chiar în şedinţă publică a Cameriî, sub formă de proect din iniţiativa parlamentară cu scop d’a înăbuşi mişcarea oposiţiuneî. * Mâine oposiţia unită trebue se ţie o întrunire publică la Turnu-Severin. Prin unele cercuri politice, se zice că d. Brătianu a vrut e'rî numai se facă o diversiune şi câ ar căuta o cestiune care li convine, pentru a cădea din această cestiune. D. Brătianu ar vedea dificultăţile ce pre-sintă aplicarea tarifului autonom şi această cestiune n’ar fi străină incidentului de eri de la Senat. Preşedintele consiliului a avut azi o întrunire cu M. S. Regele. IOU1 22 MA1U Îs N. Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURI: immcmrl pe pagina a patra linia 3t-anunciuri şi reclame pe pag. III 2 lei ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de ălarţî 30 Maia 1386 Şedinţa se deschide la ora 1 1/4 sub preşidenţia d-lul G. Cliiţu. Colegiul 2 de Bucăţi se declară vacant în urma jnorţel d-luî Iauoli. O. Preşedinte Invită pe «l-nil deputaţi a se întruni In sala Senalulul uslă-zî la ora 5. La ordinea zilei urmarea discuţiei a-supra lege! comunale. D. Nicorescu urmează a vorbi. Oratorul continuă a face comparaţie între legea de la 1804 şi legea comitetului delegaţilor şi aceea a d-lui Fleva. Deputatul Năstasescu, alesul Chiri-ţopoluluî carele pentru ’şl da ifos de boier sfi iscăleşte I. A. Ghica merge din banca în bancă ’şi scoate pe deputaţii Colectivişti afară pentru ca să .nu mal asculte pe orator. Inchipuiţi-vg cât de deştepţi trebuie să fie acel domni deputaţi dacă până şi bietul d. Năstăsescu a ajuns sfi’i ducă de nas. D. Nicorescu abia poate continua în mijlocul întreruperilor colectiviştilor râmaşi în Camera. D. Prim-Mi nistru nu spune mal nimic despre lege, ci să mărgineşte a loveşti câte-va anecdote din cele mai nesărate. Totuşi d. Prim-ministru se declară In contra părere! ca primarii să fie numiţi do guvern, în privinţa corpului electoral, d-sa cere ca el să (ie împărţit lu două colegii. D. Brătianu mustrează apoi pe d-nil deputaţi câ aplaudă ideile cele mai contrarii şi aceasta pentru motiv câ nu se pregătesc. Se pune la vot luarea în consideraţie a proeeluliil comisiuneî şi se admite cu 50 bile albe, contra 28 fiind şi iO abţineri. Şedinţa se ridica la ora 4 1/2. Penel. SENATUL Şedinţa de Marţ) 30 M a in 1886 Şedinţa se deschide la orele 2 şi 1 2 sub preşedenţia <1 lui D. Ghica. După cu Bănatul votează trei recompense ale d-lor Gsragiali, Popescu şi Lnon, Senatul mai votează un indigenat şi la orele 3 trece în secţiuni. Reporter. INFORMATIUNI Regele s’a dus azi dimineaţă la Catedrala catolica unde s’a slujit o ceremonie pentru aniversarea morţii părintelui săi": prinţul Anton de llolien-zollerri. Catedrala era cernita. D. Eugenie Slalescu a plecai eri la Sinaia. Se zice că Regele ar fi renunţat la călătoria sa în Moldova. 1). Alexandru Mavrocordal pleacă azi în străinătate. • D. General Berendey, inspector g neral al fortificaţiilor, a plecat eri la lviliîa, pentru a face o inspecţie. ţ Eri s’a ţinut în (oierul teatrului Naţional o Întrunire a mai multor dame din societate, pentru a discuta programa serbatoarei de azi de la Gişinegiu. BiLEîi\ m\m Bucureşti, 20'f IuniQ Aspectul Bursei este destul de întristător. Capitaliştii st* ţin departe de ori ce transacţiune, i«r speculanţii mai mici aQ dispăru!. Agio descinde la îi 00. Transacţiunile asupra valorilor sunt nule. Couslrucţiunile cad la 101 1/2. Daciele nu figurează în cota zilei. Băncile naţionale descind la 1018. In fondurile de stat cota oficială nu înregistrează nici o afacere. Sebimbul asupra Parisului se mai eftineşte. Schimbul asupra Berlinului e tot scump. Iată cota : Paris cek 100.45 >. 3 luni 100.05 Londra cek 25.42 » 3 luni 25.30 Berlin cek 124.40 » 3 luni 123.70 Viena cek 200.3/4. Tendinţa slabă. BIBLIOGRAFIA Prinţul sparge. alune şi regele şoarecilor-basm cu 0 gravuri fine în culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Flautul magic, basm cu 6 gravuri fine în culori, format tn lo, cartonat frumos,lei 1,50 bani. La librăria Socek şi C-nie se află de vânzare: Curs de esphialnre» poştelor si telegrafelor de Thoma liasiiescu.— Preţul 10 lei. www.dacoromanica.ro ■ EPOCA — 22 MAU Casa dl schimb • M. fe rm O < L it TlAM WŞV' m i, i n i s ( i Jfl \Lm Ins fi i»r rriU CHtA I> tl«l LA ORAS1UL YIENA SsLA LV VIILE Slil wm | vis-â-vis de IERURI,A SOCEC j£’ «rfţ ţ tWlf; Vto-m.. ■ ii‘i n >iri' ciimM pe ntru icfllnatnlt* si i itatr o ir- ouUţi • _ r T|- i > *i r ţţ , 1,,-jEj > l»ri ,ltt ifuM pelticii UwmwFşIţpfjflltl. Fcii'Te masa, şervete si prosoape de l O landa v^riUiUilA do lîelirm si îluin- Ar^int ccmtpn ahus, Klb'l* ,|S Kt?,* V v r!-1 • }f# Florin ans1 1 r‘gr r » « ţ&flt}_ < n-ai n.x vik\‘A Bgssr>■•+ w " ‘ ’ ,’i. ‘ iY. I hu i’i i M.ula .irl.iui h'iiniiuHss lor(c penii*» ti-ilniittili. Av.-m on ■ i mfor n pe MientRi noastrăcă n aparul ttntnlogul nuslru ilu*.t!‘r.t si va ii trimis ori-cui va face cerere. LA ORASÎU VIENA CAI li A \:jr,TORTEI, PALATUL •■RAC,IA -R0MAN1A» rrs-â-rVţ® de librăria Sockc I.»»\ des - Tisitisouri pentru copii. 'J rosouri pentru pensionul r. <*!«•- : litri si restaurant urli Wt i (iiriili din causa arendării pro-lldil.iu prin lăţit, se vând, O lo-comobilâ 10 cal putere şi o maşină de treierat din fabrica Rainson sistemul cel mai perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pol vedea la proprietatea Paşcani judeţul Ilfov, adresîuduse la d, E. lleimer administratorul. m ^OU.l A. MOfjt, C m Că'.E* iţICTOr El. 6 I. WEICH sii i ru.vvit.at. Palatul Eforiei Spitalelor Buleuardnl Elisabeta. LUI ETîN METEOROLOGIC iî i < i it i: s t i UiilcthllU alpjOsfrrk• 2s 7 2 7 i't a N HI 7oi.2 *>.S 8KŞ 27 7MU 121.6 K 30 iiiltl» 20 0 EXE 31 71)2.4 1K.5 NE :c> pft.7 i7.o N 19 Tli'-.ă 30.t EN 23 7)71.9 24 .2 ENE 2S 7S2.P j24) l nţ 2t> 1 semn p.nrif. senin Directorul fmtitnlului, St. Ifepites. Starea mardi la Sulina uşoara la Constanta liniştita. as»*-—.. I NOUL MAGAS1N DE PORCELANURI SI CRISTALURI SUB FIRMA (J SIVI WlSSttli iV FII ntJCURKSTI ® 35.—Strada Lipscani, No.—35 Deschis din notfkegăseşte foarte bine asortat luLoateiirtiQolele precum: Servicinrl penlru masa complecte de Porcelan şi cristal, lămpi d şi paturi de bronz, tacâmuri argin- *, ¥ tale şi nearginlale ntc. precum.şi ff or l-ce alte uiijecle necesare menu-S '(ţiului. PRECIURILE FOURTE SIODERtTE S b; lovUtne. uuvsme eu vapor, rusalie, ulimrnlfltuuii | de npu, r«tlMdnl jle ppiet, ali-IIere uireaiiice, feres-I re o el inccunîee şi prin runijlurile - de dc luate uten-sitil, crJfn au vr'un raport cu exploataţiunile Industriale a Creat iwnimu un Uimii leobulc pentru INDUSTRIA TEXTILA adţră Iniui, iun, râurnn sl bunibae. Itlaiura, irsftinm, itiipteiitnra, bolăngerle ele. olAcetuUl secţiune t^tfi eonii,tla unul inginer special In a-iMînnrâ industriala, cura posedând o experienţă ln-dctiingaLă. pimc s>:n iriiie ş ile Ju diapoiiţkineu ‘(mblicnlul, ţjj >............. _.i ..-i .. ____ij.r . 11, ul'it («jilrii aiovn'i uto fn geiieful cât şi penJeu studii K«*iL; t'ihl .clurLi dc 'plinW/rl «î divis•.•. rjlative. - l'Stmuri şi Devine ^imtlnenisali! -’ralsj pcnLru ol ud il locale se I va sun di uiimn i rlioltunlele dc vqiagiu. LAŞA UMIFAZ Sl WOLIF rx*- ni ■ ,ib . v m i i > i nr Ci'iiisţatatilihl Tmlu-I ri dc.' p,' , i-rurând după cerbii;d«iaaeaîr| şi liut; ti splcciall. OUVRAGE ETSTTl^RKlVIETsJT TERMINE ESSAI COMPARE SUR IES: ivM Di: LA .•yîJIJKj O ii ,fii ROUMANIE OfPUiS tts TEMPS IES PLUS RECULES JUSQU'A HOS JOURS PAR T3!ît)LILS BLAR&fflSBa© -- -•**-- 1(-i UN VOLUME D'ENVIRON ?0<) PAGES, EOITUIN DR LUXE PAVIKH VE1.IN, r.AUAOTKRKS RI.ZF.VIRS. PRIX 30 F R a NCS-T i R & G E LIMITE Ou prut şmscrirc â purtir du i/ J3 janpicr dans Ies bureaux du np-’tple flpumujji n,ct c/tez lom Ies iibroires de linear est DUPÂ 0 LUNĂ DE LA S^l GEORGE VA APARE IN EDITURA flPOGUAREi GAR«L GOBL AllIÂMl BDCBHESCILSH PE 1886 coprinq£nd I ■ Umfle (ntumr cd/ktit-eitSnţiiori fi uidujrtriuşlktt din Ctryi(n>H, luat* de pe Htşiairele tmirr. Tribunul dt Cta.it < iii; tui naţie aulr fi' /ttndnukaruur ruprriuri. Cantor dt Cred ti. jiru/^tiuuHor luxrt, tajldor ti profitorilor, per-tonelor dittintr, ele.; Alertul fre»./in7or fi tapdrvlor, tarifele lelea rufelor, put-iilor ti tăiutr ferate; tir cu lele Capitalei impArfitâ pe tec fi uni, Jupă alfal-et; Calendarul jk 1$GU, c/c. etc. -A_3SmTlSr CIXTTrîIlliE SE rKUUSSC LA Tipografia CAROL GOBL, strada Domne!, 14 Ci: PBEŢURILE UKMATuRK : I pagină 1B lei! ", pagină 8 leîs ' , pagină S leî. 0 pagină iativgi di dreptul la nn Anuar. Domnii comercianţi şi indaslriaşi. cari vor voi să aibă amuieiul d-lor ttt Anuarul Bueurescilor, sunt rugaţi a'l tfă-mite cât ipai nciatarijiut, spre a putea apare la timp. Asomenea domnii comercianţi şi industriaşi precum şi profesiunile libere, (Ari 'şî-au schimbat domiciliul, sunt rugaţi a ne trimite adresa d-lor esactă, Bpro a o putea corigia. S5S* Adresele simple se publică grat's. XQS& s 75.,dMGa88BBE^jsAxuasab... ( MURELE l^iÂG&ZlS f ^ D ) pAr.Arul. LUCOAl V ( ;i| VWTOfiiEi 10 I .fcM " COLONIALE Si DELICATESE EA „ ŞPERANgA “ Mi b Sosit up't minerali' da la toate stirsclr din Fr ncifi fiftcnipnea. irn ăsbrUd rn tgafcmul uv u cu lot fvliddc arL 'itb* i'fiilrfi mi ongiul casrî, Jlt spoC1 .1 cu eşo’Lfţu't: lipiuiActuri ast:mi':<" i ('o'jnifuuri, ItooMr}, IJ-,,ui‘ruă-\roind din i ; m; > r- nuOvUi cts '. Vinuri xfrcbîf şf itidigcno ide. ■ Ic- Lulafi iicnlru SCUMtltiţi. Tiv' jiidalc |»ftuv5c în l.oqid zilnic. . II :î. Bl*1* Petrache loxan. r:-ig!zsx.-zsi--&w - rr tm— ./::v”^tvî'îL3l i oe: POLEITORIE i e liiFiii 72. - CALEA MOŞILOR - 7S\ fn atfcal atelier se primeşte ori ce repara linul de Oglinzi. Mese 1 (iuIcni, Tablouri poleite.Bcgăsesi! gala galerii, pervazuri de lol-Tej ■fi cu preţuri moderato. no A V î S i_L__.H_.llj * Aflând că o cnsii. concurentă d'nicţ, întrod.uco prut o amăgitoare ontr.i încerc a mareei noastre. CIMENTUL seu m ţările Danu- binne, ne permitem a atrage atenţiunea onoi*. noştri consumatori şi a le fpcomnndn se observe că.eUclietele noastre portă pe lângă firma noastră şi un I ALBASTRU URS ALBASTRU I (nici de cum nu alt animal). Ast-l'el vor puiet- msu tal :ă cimeu-tiilui nostruli apăraţi de falsificai. J. B. WHITE U F MiTED LONDRA Uucuresc: ",ţ >h îv. Le t'cupb' Roumaiu,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro i -'>'7 \ f •i m