ANUL I No- li8. A DOUA EDITIUNE Grigohf. G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: in ţară 1 an VO lei, 6luni20 lei,3 luni 10 le' tn străinAtate 1 an 50 tel, 6 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI rcUMEFlTJL MKRCIR1 21 MA1U 188G N. Gr. FILIPESCU Proprietar APARE IN TOATE ZILELE 1NUNCIURI: jnunciurl (>e pagina a patra linia 30 bani, atiunciuri şi reclame pe pag. iii 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI IVUlVIEFtTJL CALEA LEGALA REGELE IN PROVINCIE LOTERIA ATENEULUI VELUL ALBASTRU CALEA LEGALA «Luptaţi în alegeri, veniţi in ma-ioritntc în camere, da ţi un vot de blam ministerului şi răsturnaţi guvernul,*» acesta c sfatul pe care zilnic ni’l dau gazetele guvernamentale. Nu avem de gând a răspunde, pentru a sula oară, la această glumă a colectiviştilor; credem însă interesant a combate această lesă cu propriele argumente ale oamenilor de la putere. In şedinţa de la 10 Maiu a came rit deputaţilor,d. N. Eleva, fost primar al capitalei, mărturisea că nu poate rămâne în capul primăriei fiind-că el vrea să facă administraţie şi nn poate din causa prefectului de poliţie, care fire politică şi politică proastă şi, in loc să sc ocupe de ordinea publică, se ocupă ca să nu mal fie oposauţl in fără, lucru care se practică in genere. lată dar în ce condiţiuni se fac a-legerile: primarii nu se ocupaşi nu se pot ocupa cu administraţia ci cu politică; poliţia in loc se se ocupe de ordinea publică caută să nu mal fie oposanţi in ţară, şi d. Fleva a-daogă că aşa se practică lucrul In genere, în ţară. Ceea oe d. Fleva a zis despre primari şi despre poliţie trebue întins la toţi ceM’ălţî amploiaţi or funcţionari,de ori-ce treaptă şi de ori-ce categorie. Şi cu tot acest aparat administrativ trebue să luptăm ca să ajungem a fi maioritate în cameră. Dar presupunem că am luptat cu succes în alegeri, că am sfărâmat toate piedicele, că ne aflăm In maio ritate. atât în Cameră cât şi in Senat. Oare pentru uceasta guvernul va fi răsturnat? Iată şi răspunsul ce n’il dă d. Epurescu: «Adesea suntem datori a fuce ţării noastre binele chiar contra voiri ţel ei. Aşa că primul ministru de astă-zi, împăcat in conştiinţa sa şi luminat asupra adevăratelor interese ale ţării, nu e de loc improbabil, se împingă lucrurile până acolo, făcând pentru /no tarea sa, judecător generaţiile viitoare. întrebăm dar pe oamenii de la guvern şi în deosebi pe dd. Fleva şi Epurescu: Pentru a ajunge la ace resultat pe care ni’l făgăduiesc voosc ei ca să luăm o cale atât de ocolită. Şi daca cele ce le spun d-lor sunt adevărate, nu este mai simplu să lăsăm la o parte drumu acesta şi să o luăm pe calea dreaptă mergând drept spre ţintă ? Simplă întrebare. DEPEŞELE AGENŢIEI JAYAS“ Atena, 31 Mal.—D. Dragoumis, ministru! afacerilor streine, a adresat a-genţilor s<5i diplomatici o circulară In care protestează contra blocării. I*aris, 31 Mai. —Comisiunea aleasa de Cameră In cestiunea expulsării prinţilor a ales pe d. Madier de Monljau ca preşedinte. Discuţiunea înaintea Cameril va a-vea loc probabil Sâmbătă. Paris, 31 Mai.—Se semnalează un accident de drum de fier tnlro Aix şi Marsilia, vre-o cinci'-spre-zece persoane au fost rănite. Pesta, 31 Mai.—Camera deputaţilor. La o Interpelare a contelui Apponyi, care întreabă ce măsuri are de gând să ia guvernul pentru a conserva armatei caracterul său de armata auslro-ungarâ. 1). Tisza respunde că cercurile militare dirigente recunosc ca urmata trebue privita tn tot-d’auna ca armata monarchiei basată pe, principiul dualismului, şi că nu trebuie să se considere spusele oare-căror personalităţi, vorbind tntr'un mod privat, In locul deci araţi miilor cercurilor militare dirigente. Camera, prinlr'o mare majoritate, se declară satisfăcută cu acest respuns. Pesta, 31 Mai.--La o alta interpelare asupra unui proecl ce tindea scoate din fortăreaţă Duda monumentul lui Uenlzi, d. Tisza respunde ca numai uniunile neciviiisate restoarnă monumentele după ce s’a restabilit pacea internă, că e de datoria tululor de a practica uitarea şi toleranţa, şi că trebuie să se conserve acest monument. iliL Dăm astă-zi mai multe amănunte asupra modului cum Regele Carol a fost primit la Turnu-Măgurele şi Se veri n. Asupra primire! ce i s'n făcut de către cetăţenii din Giurgiu, find-că am vorbit deja, numai insistăm. I A TLRXU-JIAGI KELE lată, dupe cum spun & Pandurul, cum M. S, a fost primită de cetăţenii de sub oblăduirea d-lui Iviriţo-polu; citindu-se aceste detalii, fiecare va rămâne pe deplin convins că numitul prefect a mult meritat medalia cu care M. S. T-a decorat. Regele Gnrol 1. fu musafirul oraşului nostru. Cu această ocasie, oră-şanil industriaşi şi agricultori au pregătit a presenla regelui o peli-ţiune in care se espuc păsurile lor Mal ’nainte insă, de sosirea regelui, unii din petiţionari au fost urmăriţi de administraţie, ameninţaţi şi chiar arestaţi; cu toate astea ei şi-au menţinut cu bărbăţie hotărî «ea. De când petiţiunea so redacta, diferiţi agenţi poliţieneşti deghisaţî, se Introduceau ca aderenţi în casa unde se concepte petiţiunea, in scop d’apune mâna pe ea; dar n'au reuşit de cât a sustrage o hârtie netrebumcioasă. După ce petiţiunea a fost acoperită de un număr de 250 semnături, o deputaţiune Însărcinată a o pre-senta regelui, a purces la bariera o-raşului, pe unde trebuia se treacă regele la tabăra oşlireî, nefiind în altă parte loc de a se da o asemenea petiţie, din causa sbirilor administraţiei. La barieră, de mai nainte vine călare un agent poliţienesc, se pune de-a curmezişul în faţa depu-taţiuni orăşanilor, Inbrâncindu-î şi ameninţându-î cu biciul; soseşte şi prefectul—şeful sbirilor,—cu trăsura in fuga mare, strigând la vizitiul trâsurei regale ca se mâne caii mai tare; altă trăsură veni cu repeziciune şi ajunse in poziţie paralelă cu trăsura rpgelui între deputaţiuncn orăşenilor şi ast-fel făcând imposibilă comunicarea, trăsura regală tre u bariera cu iuţeala fulgerului. Regele secuestrat de agenţii pol ţie-neştl, fu scos din oraş spre tabăra oştire!, intr'un asurzitor /rtf- surilor In loc de ura. Asistenţii indignaţi nu remis îmărrauriţi la o asemenea privelişte tristă şi cara-ghioază tol-odatâ.—In această tn-vălmăşală, s'a auzit huidueli foarte pronunţate. Tot asemenea a trecut pe tot lungul stradei principale şi nici un glas nu se auzea urând bună venire. Ast-fel s'a impedieatde o ea îndată presentarea deputaţiunel orăşanilor independenţi, cari n'au loca 11 văzuţi şi auziţi do Rege, din causa coterii numită liberală. Cu toate astea, câţî-va dintre, reclamanţi nu a-lergut la tabără. şi pe când Regele scobora din trăsură, li presinla pe-tiţiunea Închisă intr’un plic sigilat sub iniţialele «P. C.» A mai primit Regele, în tabără şi alte pati-ţiunl pe când inspecta armata, .şi toate aceste piliţi uni s'uu pus in trăsura regala. Sub-prefectul N. A. Veropolu a avut cutezanţa a scotoci în trăsură şi voia se ascundă sub ca-n-a Răsurei miile din petiţii, negreşit, pentru a sustrage mai ales pe aceea a orăşenilor; dar el fiind aproape de trăsură, observară şi dind alarma, unul mai abil se duce şi scoale petiţiile ascunse şi le înfige între fiarele i'upreî, In faţa scaunului Regelui, spre a fi văzute. Şi pentru mai multă siguranţă, deputa-ţiunea orăşenilor, convinsă de mijloacele mişeleştî ce se întrebuinţau pentru a face se dispară petiţiuuile, a pornit la debarcader, şi când Regele s’a Întors la vapor, T-a presen-tat următoarea înştiinţare : Sire î «Reamintim M. V. că astă zi pe când eraţi în tabără, V'am presentat un plic sigilat în care era pliugerca noastră, suh-scrisă de peste 250 o-răşenî Turnenb Ve rugăm, se binevoiţi a observa daca,între petiţiuuile ce aveţi primite, găsiţi şi acel plic; fiindcă la trăsura Majeslăţeî-Voastre, unde se depuneau petiţiuuile, un agent administrativ s'a încercat se sustragă petiţiunea noastră. Crăciun C. Pârlita Matei Creţeanii Fior ea Caragcu Cava fu nia primului Rege Carol îngăduitorul. voceasermanului muncitor este năbuşită pentru ca el se serve ca o materie de esploatnrc şi Înavuţire a tuturor liftelor strune .şi a nesăţioşilor colectivişti, spoliatori, dedaţi la tot felul de câştiguri necinstite. Iacă în întregul ei petiţiunea n-dresată Regelui de către orăşenii din Ţ.-Măgurele.despre care se vorbeşte iu revista de mai sus : T.-Măgurele, 1880 Muia 13. Majestăţeî Sale Regelui Curul l. Sire ! Regele s’a surprins de această înştiinţare citind'o. — Credem deci că M S. se va interesa mai in special a vedea prima petiţiune, şi se va pătrunde de suferinţele orăşenilor. Acea petiţiune coprinde destule elemente spre a convinge pe M. S. că sub regimul execrabil ce domneşte s'a reînfiinţat vechile dej-dii, numite In langagiul pitoresc al poporului : Vinâriciu, Vieritul, Oeritul, Oborttul, Văcăritul, Porcâ-ritul şi Podăritul. Un ba trio ţăran făcînd parte din deputaţiunoa orăşenilor, spunea că aşa va vorbi Regelui : «Patru res-mirite am trecut Maria Ta în viata mea de 75 ani. si tocmai asta-zi vez asemenea biruri, cari s’au desfiinţat de sunt acum 60 ani.» Prefectul insă informat de mai înainte prin spionii săi despre ceea ce se pregătea a ajunge la auzul Regelui, a întrebuinţut toate mişe-liile pentru a face ca orăşenii industriaşi şi agricultori se nu poată vorbi Regelui. Aşa dară, se fie ştiut, că sub dom- in depărtare rum suntem •*■ oiţelor nm'jrl do sdmin'drRiarc .' j .Ti-la* r- dinaintea M S * a observat.— lucru n .lin vedere a vtsila şi scoală. Si'* fi pus nare M.S. mul pre jos in tcrcstil.ce treime se nit)#pentru instrucţiune, sau că s'a mulţumii a vedea pe copil la paradă, fără sfi se intereseze de progresul lor tn şcoală ? Ştim că, după vremi, toţi Domnitorii RotnArii, când vizitau oraşele ţerî, pel d’tnlliQ lucru de care se interesau, era şcoala La 1851, Principele Stirbev, vizitând şcoala din acest oraş, exa-ruină singur pe Copil; la jj8f»9, Principele Guza făcu asemenea ; şi lot ast fel facil chiar Prinţul La rol, la 180(3; dar v se vede ca Prinţul, devenind Rege, m) mal voeşte se ştie de instrucţiune : se teme de prea mult lumina, pentru ca noua generaţie sfi nu poala vedea toate mizeriile limpului tn care trăim. Cronica spune că, prin tnanope-rile prefe.ctorale, Hogele a fost mistificai sau, cu alte cuvinte, tras pe sfoara, pentru a nu ochi cu corpul profesoral de la care era să auză multe adevăruri crude, despre modul cum este tratat de stăpânire, prin shiril sfii, mal ales In acest judeţ. FăcAniţ, aceasta jâistă observaţiune, credem sâ aducem un servicii! real M. Sale, pentru a nu se lăsa se mal fie uluit alta dală, după cum am vSzut cft a fost de astâ-dala. i a si*;m.hi\ Drapelul Severinean descrie ast-fel primirea făcută regelui la Severin : Vasul regal inlră în port just la orele 8; o tăcere mortală se face pe debarcader. Pe bord sfi Vede regele înconjurat de d. ministru de resbel şi de numeroşi ofiţeri Remarcam pe d. general (i. Angc-lescn care'şl dă cele mal obositoare osteneli, pentru a se striga ura. la «And mâinel* in dreapta şi Iu stângă, ca disperat in faţa tăcerel mortale de pe debarcader. Regele si Regina se cobor de pe \as. La un semn dai cele două şiruri de soldaţi striga l'ro. Ecoul :iu repetă "lisa lut nici un uit glas uuienesr. Vre-Oirt)—tiu,curioşi împărţiţi pe ici pe colo în curtea agenţiei, se mulţumesc a privi nepăsători şi a păstră tăcerea cea mai profundă. Trăsura regală părăseşte agenţia, urcă şoseaua portului, traversează bulevardul şise opreşte Iu casele d-lnl Scafeşi. In tot acesl pere urs nimica, dar absolut nimica nu turbura pacea ce dom neşte; an singur ura, un singur, nu sfi aude. Patru terestre eraţi decorate şi a nume Iau avocat Badea Teodori seu, la ti Slmboteann preşedintele consi-1 iul ui judeţean şi la d Colonel Gigârtu. La or -Ic iC 5 '2 trenui fiucr i, Maiestăţi1 ■ ior p'.rj-.-att oraşni satisfăcute — fari'ndoiaîa - .ie primirea Cv li s'a făcut. CRONICA LOTERIA ATENEULUI In 5nr*rfo-migiu! <5^r TîirîS şt mi-nunca aceasta! Dup' multe ri molie o se tragă şi o loterie înlrUisul şi inc* cu concursul d-hn Ksnrcu Or ce or zice amicul Cfiirilov care so declarat în contra aulelor, pe când cei de la Ateneu Ic susţin şi cu drept cuvânt, eu cred cu procedarea admisă este foarte corectă şi drept dovadă pot da informaţia, ca s’a luat hotârîrea ca sfi câştige şi mal multe numere cu nule in cantitate respeelabfl/i. Aşa aud că vor câştiga următoarele numere. *5. Ga Iu poliţie, cum se zice la loton. Pentru acest numfir a stăruit şi d. Moruzi prefectul pn'iţlei. IM. In onoarea Revoluţiei şi a d-lut Ion C. Hrâlianu. (Mi. Suirea pe tron a dinastului. etc. ele. etc. Alllcn de o cam data şi lot sunt destule pentru a.dovedi d-lilT Chirilov că n'a avut nici un dram de dreptate In combaterea d-ăate. Acuma mal putem da şi alte cifre. Pe acestea tusa le vom d i ca prevederile noastre, întocmai cum se publică prevederile pentru caii cari vor cşi biruitori la alergări. Kt bine, după calculele noastre şi dupe cura am cam mirosit lucrurile, următoarele numere vor eşi de sigur la lot şi aceasta pentru nepreţuitul motiv că se găsec In nişte mâni cu totul simandicoase. Nu aciisăm pe nimenea, dar ne facem datoria de publicişti imparţiali. întocmai ca şi Beizadea Mitică. Aşa dar vor câştiga numerile : I 15.310 *15.1 17 :hil*o t 053,017 * I S, 153 Unul dintre aceste numere se află în mâna diriastuhu. Ducă n’o li aşa pul prinsoare. Acuma o sfi mfi întrebaţi că de unde ştiu eă ca o sfi iasă tocmai numerile acestea? şi mai puteţi ndaoga câ ce mfi fac eu daca voit! rămânea do minciuna? La prima întrebare da ţi-rai voe se nu vfi răspund căci poate sfi afle poliţia. La a doua Întrebare vfi voiu rfis-punde că duca nu va eşi mei unul dm numerile arătate aci, apoi aceasta va fi dovada cea mal puternică cum că o-norabilit fii uri prinşi cu mâna In... roate, aii schimbat câştigurile. Dar dacii s'o brodi, sfi vezi râsul dracului. Lîii imul însă, or cum ar eşi lucrurile habar de grija n um. Aş dori toluşl din inimă ca trei oameni sfi nu câştige; 1. Regele. Această dorinţa a mea vine în interesul Ateneului, fiind-câ Majes-tatea Sa câştigând o sfi pretinzi) u i se plaţi în aur. EPOCA — :?l M \IU 2 D. Şt ţ in sufletul m uchii, pentru uiot vul că arunci poate sfi i vie pofta a lichida şi a se retrage din afaceri. 3. D. « hirilov. pentru ca sfi se înveţe minic a mai critica pe viilor o iusti-ttiţie tăi de nobila, patriotică şi naţional S precum este loteria Ateneului. N o da dracu "... Radu Ţandăra. PARTEA ESTERIOARA itn varia, 20 Mani. — Persoanele. Ia cart s’fl adresat un om de încredere al regelui pentru formarea noului cabinet, aii refuzat declarând, că acum nici o partidă n'a re curajul sfi ia conducerea afacerilor. Mal înttiu ar Irebui sfi se ajungă la o deplina înţelegere între minister şi Cameră asupra situaţiuneîdomniloareşi a înlăturării ei: numai atunci poate cineva accepta un portofoliu. —x— ltlista, Pete.rshurg, 29 Maiu.— Faţă cu interpreta ţi uni le din presa streina asupra ordinului de zi al impfiratuluî Alexandru 111 către flota rusească din Marea Neagră este a se avea în vedere, cft unele pasaje din acest ordin de zi au poate un aer uşor rfisboinic, dar de aci nu trebui* sfi se deducă o causa de nelinişte, căci acest mod de a se exprima este calculat numai pentru înviorarea spiritului poporului şi nu conţine nici nu fel de ameninţare. Guvernul rus, precum şi ţarul personal, au dat, mai ales Iu timpul din urma, numeroase dovezi de loialitate şi sincera lor iubire de pace. în cât nu trebue sfi se gândească cine-va a denatura semnillcaţiu-nea nienţionaltillii ordin zi, ce osie redactat numai în termenii tradiţionali al tululcfr alocuţiunilor militare şi nare de loc însemnătatea unei decnonstra-ţiunl po'ilice. —x— Tu ruin, Constantinopol, 19 Maiă.— IVina pri-seară aii fosl încă miei incăe-rftrî la graniţă. Perderile Turcilor, con-stataie până acum, sunt de 180 oameni. Se zice, ca perderile Grccflorsunt mari. Ieri aii sosit In Satanic 200 prisonierl Greci. t csliunea egiptenii», Paris, 29 Maiu. Iu curând se vor reîncepe negocierile asupra cesliunii egiptene. Câteva puteri aă întreprins deja,în privinţa aceasta, demersuri pe lângă cabinetul din Londra. Comut uiţi. - Iterlin, 29 Maiă.—Kol-nische Zeitang publica o scrisoare remarcabilă din Berlin, care combate zisele foilor ruse, cft loaLe guvernele monarchice vor exprima doua probare;, expulzării prinţilor; numita foue zice, câ cestiunea prinţilor este pentru Germania ocestiune curai interna a Franţei tn eâl ori ce amestecul puterilor streine osie cscius din capul locului. Se ştie cu tocmai aici simt puţine simpatii pentru prinţii de Orleans, cărora li se atribuesc relaţium către Curţile nordice. Din Londra se anunţă către Krenz-zeilung, ea acolo aii sosit din Sudan ştiri rfisboinice. Se zice, că Oscnan-Digma ar ti atacul din nou oşaşul Sua-kim, dar a fost respins. In baza dispoMţiunii legii prusiene asupra societ iţilor, care opreşte pe femei de a face parte în asociaţium politice, poliţia a interzis cele doufi mari societăţi de lueriiloare de aici. cart au făcut sfi se vorbească deja mult despre dinsele în urmă zgomotoaselor lor întruniri. —x— Iteluia —Iti ir ’a 29 MaiO.—Ziarui Reforme îndeamnă pc alegători ce a-parţiri clasei lucrătorilor, ca toţi să vie mâine pân la cel din urma om la urna electorala şi sfi voteze pentru progresişti, căci numai aceştia vorse şi lucrează, ca lucratorii sfi obţie drepturi politice. Rruxela, 29 Maiii. — Mine se va ţine la primărie o întrunire sub pre-şedinţa lui Ruls. în care vor 11 primarii oraşelor mal importante din Belgia şi se va lua o resoluţiunc comuna în privinţa manifeslaţiunilor provinciale a lucrătorilor, proectate pentru 13 Iunie. E probabil, că se vor interzice aceste manifestări şi de aceea şefii lucratorilor plânucsc convocarea unul mare congres de lucrători în Bruxela. —o— ITnm-in.— Paris, 29 Maiă.— Corni siunea, compusă din un-spre-zece membrii, pentru a examina proeclul de lege asupra expulzării prinţilor, are în sinul sfiă şase membrii, car) aii volat pentru imediata expulzare a tuturor prinţilor, dopfieum propusese odinioară Floquet, şi cinci membrii, curî sunt centra ort cărei expulzări. Intre aceşti din urmă sunt doi membrii aî Dreptei şi trei Republicani radicali. Membrii Dreptei aii pulul învinge în doufi biurouri, pentru cft Republicanii n'aă prea luat parte ia alegere. Cel trei adversari radicali ai expulzării s'aă ales, pentru cu Dreapta s'a alcătuit la voturile lor. Comisiu-neu fiind ast-fel divizată, va trebui sfi se caute un noii teren de înţelegere. Iiilr'un biurou s’a ajuns la o ceartă violentă între ministrul de Interne şi .lules Forry. La imputarea, că guvernul şi-a schimbat opiniunea, ministrul de Interne s'a referit la un procedefl, observat de Forry în Senat; atunci Ferry strigă: «Nu e adevărat/» Adversarii lui Ferry protestară în mod sgomolos. INFGRMATIUNI Convorbirile cu Franţa pentru încheierea unei convenţiuni de comerţ urmează a merge foarte bine. Înţelegerea e deplină şi ceştiunile care mal rămân de regulat pot fi privite c i ceştium de formă. Guvernul nostru pare foarte mulţumit că a obţinut libera ini rare a porumbului. tt Comisiunea însărcinată de consiliul de administraţia a societăţii creditului funciar urban, pentru a examina delapidările, ce sau constatat la casierie, a depus raportul şefi şi în urma desb,Merilor la care a dat loc acel raport, d. T. Economii, subdirector al societăţii şi-a dai demisia. E de derit ca raportul se se publice aş că fie care sfi şi dea seamă de gravitatea faptelor şi de persoanele răspunzătoare X Comitetul delegaţilor cameriî a discutat azi din nou, proiectul legă instrucţiune! publice. lată, după România Liberă de azi, cum a fost redactată Partea I : Ari. 1. Instrucţiunea se împarte în publică şi privată. AM. 2. Instrucţiai»a publică de ori-ce grad este gratuită. \rl. 3. Limba romtnă este limba învă-ţăoiîntulul in toate şcouleledin ţară. învăţământul religiunit creştine ortodoxe face parte integrantă din programa tnvfiţămînlulul primar şi secundar. Şcolarii do alte rituri saii confesiuni vor urma învăţământul religios la învăţători de ritul saă confesiunea lor. Ari. 4. Descliidepea unei şcoale nu se poate face de cât daca sunt asigurate mijloacele materiale pent ru instalarea şi existenţa el. Ari. o. Instrucţiunea publică se dă în scoalele publice întreţinute de Stat, de judeţe, de comune, de stabilimentele de utilitate publică şi de hine-facere, precum şi din Fundaţiunl particulare. Ea se ad-minislreazâ de Stal, conform uceslel legi. Ari. a. Instrucţiunea publică se împarte tn elementară, primară, secundară, superioară şi specială* Instrucţia elementară se dă tngrădinele de copil. Instrucţia primară se dă în scoalele primare dcnmbelesexe, din comunele rurale si urbane. 9 Instrucţia secundară se dă: pentru băe-ţl, în gimnasiele şi liceele clasice şi reale; iar pentru fete, în scoalele secundare de fete. Instrucţia superioară se dă tn Universităţi şi în şcoala Poli tecii nică. Instrucţia specială se dă în diversele şcoale speciale, precum sunt] şcoulele normale, scoalele de Rele-Arte, şcoulele de Muzică şl de Declamaţie, diversele şcoall profesionale, seminarele, şcoalele de sur-do-muţl, şcoalele de orbi, şi altele asemenea. Ari. 7. Corpul didactic public coprinde: a) Pe institutoarele gradinelor de copil; //) Pe învăţătorii şi învăţătoarele scoale-lur primare rurale; c) l’e institutorii şi institutoarele scoa-lelor primare urbane; d) Pc profesorii şi profesoarele, pe maeştrii şi maieslrele şcoulelor secundare de băeţl şi de lele; e) Pe profesorii şi profesoarele, pe maeştrii şi maestrele şcoulelor speciale ; f) Pe profesorii şi maeştrii de conferinţe ai şcoulelor superioare; y) Pe inspectorii, re vi sorii şi sub-revi-sorl şrolarl de toate gradele; k Pe directorii şi directoarele şcoulelor secundare şi speciale de băieţi şi de lele. Art. 8. Membri) corpului didactic enumeraţi Iaurt, precedent (Ut. a,b,c, d, e, f) suni inamovibili în limitele acestei legi. Art. 9. Itetribuţîunea membrilor corpului didactic se compune din două părţi; una lixă, numiLă salar primita şi alta care variază dupe timpul servit, şi care se numeşte gradat iune. Salariul primitiv se fixează prin această »:e pentru lie-care catedră şi pentru fiere funcţiune didactică tn parte. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» il FORlUăf OU âOISGOBEV VELULALBASTRU (Urmare) Pentru orl-c^ eveniment, el Îşi lua aerul seu de magistrat, aer pe care şi ’1 p.krâsea îndată co oşea de la Parchet şi cu cure nici odată nu 'I-al lî vfizut în salonul sfiu. El era ast fel pregătii când uşa se deschise. Un domn intră, singur şi înainta încet până la masa Îndărătul căreia sta d. de Maţverne, care strigă; — Cum, tu eşti, âacijues! eo vânt te a adus sfi mfi întâlneşti Ia Parchet, tocmai în momentul când ani sfi iau interogatorul unul acuzat? AI ştiu!..... vil se te scuzezi ca a’al cinat erî cu noi. .. te am aşteptat pana la opt ore.... nevastă mea era furioasă contra ta, şi cred că ea îneft este supărata. Domnul pe care judecătorul de instrucţie îl chemase familiar pe nume, fu uimit recunoscând pe d. Malverne, i şi nu putu de câl sfi îngâne «Ceste cuvinte; — Cum 1 tu eşti cure... — Ei da! eu sunt... nu cum-vu ie aş toptal sfi găseşti pt pevaslji-mea în cabinetul meu? — înirebu magistralul, râzând în faţa amicului sfiâ. Şi fiind eă cel-alt er i. căzut întru ast-fel de slnpefacţie în cât nu puica vorbi, magistratul urmii: Re vede in! esplică b*. Tn n'a i \enil uri fără vr'un moţi.', şi 'mi liichi-puii sc. dupe aerul tfiu , ca e vorba de im lucru grav. Sunt gaia a le asculta, de şi sunt foarte ocupat In acest moment... mfi inir chiar, um le-a lăsat sfi intri: bine ai făcut că ai călcat ordinul ce dădusem: amiciţia are preferinţă Tuţu de afacerile criminale. Vorbeşte dar scumpul meu! Cu ce te pot servi? Si fiind că prietenul persista în a tăcea, el cont'nufi: — Ghicesc,... credeai că mfi vel găsi singur.... dar aceasta Îndată se face!.,. Lasa-ne. Pilois, — zise d. de Malverne adresăndu.se grefierului sfiu, te voiu chema când voiu avea trebuinţă de d ta. Sfi nu te depărtezi. Bătrânul grefier se grăbi a eşi şi judecătorul reluă: Acum. suntem singuri. Tu poţi a 'mi face, făr.1 inconvenient, confidenţele cele pud delicate. Şi mai Inlâiil spune-mî de ce eşti atât de consternat. Ce ţi s a întâmplat? — Este imposibil ca lu sfi nu ştii, — i răspunse Jacques, sforţându-se. El cum vrei sfi ştiu! deja eraih foarte supărat pe tine erî seara, că nu le-am văzul. Odette pretindea cu Iu trebuie şfi ţi 11 rupt picioarele dac.) n’aJ venii, căci de obicciQ eşti de o .exaclilaLe esempiară. Aşteptam sfi te scuzezi azi dimineaţa, şi n'arn primit nimic, dar o sfi uit această istoric, căci 'mi-a căzut p.* cap o ieslrucţie neaşteptată. Trebue sfi dejunez în galop şi sfi mfi întorc la Parchet. F vorba de o afacere foarte curioasă, care pole sfi devie foarte grava. Aştept uri domn inculpat de, un asasinat. Am Irimis sfi '1 aducă de la arest. Când se deschise uşa. credeam că este el.... şi când colo... crai tu care intruşi! Vet conveni că am dreptul sfi mfi mir... şi sfi te Întreb cuven tul acestei enigme. ; r- Omul pe care tu ’J aştepţi... omul care a fost arestat cri... sunt eu. I). de Malverne îşi schimbă îndată faţa si zise privind fix pe prietenul sfiu : — Râzi de mine, sailal înebunit? - Nici una, nici a'ta. Dacă tu nu mfi crezi, chinină pe aprodul care m’a luat de la. arest şi in'a adus aci cu fiarele legale de mâini. — Atunci luai petrecut noaptea în închisoare? Cum nu 'ţi-a venit ideia sfi aii reclami mie ? — Mi-a venit, aar u'sm făcut a-reasta. Nn mfi îndoiam cft asla-zi voiţi ti liberai, dupe interogatorul ce ’mi va lua judecătorul de instrucţie, şi preferam a ’ţl ascunde această neghioabă aventură.... Nu 'mi închipuiam că ju- decătorul de instrucţie vel ti lu. — Eşti foarte fericit, pentru că In vet putea Lotul u Tni coitfia, mie, vechiului teu camarad şi bunului tfiu prieten, pe când te-ar II costat de a spune tot adevărul unuia din colegii meu Eu, de altminteri, ta aprob, ca n'aî spus nimic comisarului. In cazuri de asemenea natură ca al tfiu, cine-va trebue sfi fie foarte rezervat, pentru că onoarea unei femei este In joc ... — - Tu cunoşti dur deja faptele? — Comisarul ’mi a făcut raportul sfiu; ştiu că aî refuzat de a ’l rfispunde şi de a 'i spune chiar numele. Eli am ghicit pentru ce nai răspuns, înainte chiar de a şti că e vorba de tine. Acum, sunt convins. Persoana caşe era cu line este măritată şi tu ’aî vrut înainte de toate sfi ’t salvezi reputaţiunea. Eu aş li făcut ca şi tine, nacă m'aşl fî găsit înlr’o asemenea situaţiune. Dar generositatea ar li putut sfi te coste scump. A te lăsa sfi fii acuzat de un a-sasinat pentru u nu compromite o femeie este un mare eroism. Cum vfiz ui o legătură foarte serioasa. — Foarte serioasă, tu vezi. — Ei bine! eu nu mfi îndoiam. Credem însă că lu te mulţumeşti cu amoruri trecătoare, ca în timpul când eram tineri.... Ed făceam dreptul când lu e-şiseşi din şcoala militară şi erai In garnizoana din Paris. Ne-am schimbat amândoi.... Eu in'ana însurat şi tu, tu înşeli bărbaţii. Fie-care dupe guslul sfiU. îmi iubesc nevasta, dar aceasta nu rn'ar Impeuica de loc de a fi obligat sfi me ascund cum eă aş avea o metresă. Adulterul este pedepsit de codul penal, scumpul meu; se riscă câte o dală doi ani de închisoare şi tu aî ris cat mult mai mult...... moartea sad munca silnică.... In adevăr n’aî de loc noroc....\ tu sui în turnurile de la No- tre-Dame pentru a cânta un duo amoros şi a sosi acolo tocmai în momentul când cine-va precipita o nenorocită.... aceasta este culmea guignonului. — Atunci, tu nu mfi acuzi câ aşi li a-sasinat'o eu? — Nu, de sigur. Te cunosc prea bine pentru a admite eă tuni comis vre-o crimă oare-care. Nu mai e cestiune a-cum de interogatoriu şi ml pare bine că am zis grefiieruţul se iasa. laţi loc. Nu ŢI dau ţigară pentru câ nu e obi-ceiu de a se fuma aci. Eu în aceasta,nu vfid de loc că s'ar perde demnitatea magistraturei, dar în sTârşit, aşa este obiceiul. Tonul d-luî de Malverne era astfel în cât asigura pe amicul Jacques, cu loale acestea însă, Jacques ramase tngrijat şi preocupat. Evident, el înţelegea câ judecătorul, ori-cât de favorabil ar ti dispus ca sfi ’i fie, nu va continua mereu cu discursurile acestea afectoase şi prevedea câ el îi va face întrebări supărătoare. (Va urma) www.dacoromamca.ro EPOCA — ?| MAU PUBLIC*. T fiTEft ZI Aii ULUI „ EPOCA' Tira^iii I illll) de fot ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 hani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Gradaţiunea constă tn creşterea, du pe lle-care termen dc cinci ani serviţi In corpul didactic, cu titlul provisor şi definitiv, a retribuţiunil lunare a lie-eărul membru al corpului didactic, cu câte 15 la sută din mediasalarielor primitive lunare cea primit el In acel cinci ani ca membru al corpului didactic. Gradat,iuuca nu se acordă pe mal mull de cinci termine. Gradaşi unea face parte din salar şi se ţine tn seama la regulara* * ponsiunel. Suplinitorii catedrelor vacante primesc trei pătrimi din salariul la care ar avea drept, daca ar li titulari definii ivi, iar restul va rămânea tn folosul Casei scoalelor. n Erî seară, Societatea Presei a ţinut şedinţa ordinară de linele anului. După citirea dârei de seamă asupra gestiune! anului trecut şi după modificarea câtor-va articole din statute, s‘a procedat la alegerea comitetului pe acest an. Comitetul s’a constituit ast-fel: D. Laur ian, preşedinte » îSivice-Wdi^ » Horo, secretar » Ştefăneseu, casier. * Kri seară s'a întâmplat accident la staţia Bâneasa apropede ipodrom. Uu frânar a fost prins între doue trenuri şi trenul i a tăiat amândouă picioare. Nenorocitul a încetat din viaţă pe când ’1 transporta cu birja la spital. FELURIMI Anarhiştii in America.— Americanii Îşi fac adeseori singuri dreptate, când li se urăşte do procedeurile tardive ale autorităţilor. Aşa de es: cetăţenii se adună, urmăresc pe un criminal, 11 prind şi ’l spânzură de cel lnlâiu copac. La Logausport,ln statui Indiana, s’a format o liga pentru lege şi ordine. Nu de mult membrii ligel s’au dus, Ia miezul nopţii, la casa anarhistului Lew York, l’ail luat din pal şi Vau muiat mal de multe ori In gârla. Dupe această răcorea tă anarhistul a fost gonit din oraş. * « * Înmormântare» unui câne. Tribunului din Niirnberg a avut se judece la 0 c. un proces curios. Patru tineri şi două fele înmormântaseră, cu toata ceremonia religioasă, un câne călcat de o trăsură. Unul din tineri a dus înainte crucea; cel-l'alţl cântau, fetele se boceafi, iar la mormânt un tlnăr a a ţinut un discurs funebru către mulţimea de copil adunaţi. Preotul a văzul în toate acestea luarea în râs a religiei protestante. Tribunalul însă a achitat pe toţi acusaţil, eonsiderându-le fapla drept o copilărie. Advocatul apărător a zis între altele, ca şi în teatru se i-miteazâ multe ceremonii religioase, fără ca nutoril sau actorii sâ fie pedepsiţi. * * O princesa chelnării».—Prin Viena e cunoscută cântăreaţă de "Cafenele, cânlânde.» princesa Pignalelli. cu rocliia'i împodobită cu coroane princiare. Văzând că prin vocea sa nu are tocmai succese strălucite, nobila cântăreaţă s’a decis acum să părăsească scena şi sâ deschidă în tuneluri, devenind chelnăriţă. Insă Serenissima nu va servi visilatorilor tunelului bere saă vin prost, ci numai şampanie, vin de Rin şi de Bordeaux. Unii maliţioşi prevestesc, că va ajunge şi la braga. Poale să o vedem mâine la Olteniţa sad la Tlrnovo I • • Beatificare.—Din Roma se anunţa, că la 13 c. Papa, neavând alt-ceva de lucru, a prezidai o adunare generală a aşa numitei Congregazione dci Biţi, în care s'a discutat, daca e timpul ne-merit să se proceadă la beatificarea venerabilului Lodovico-Grignon, fundatorul misionarilor Sfântului spirit in Franţa,şi a ailor câtor-va preoţi şi călugări, precum şi a unei călugăriţe din V.dencia, tot personage făcătoare de minuni. Adunarea.prelaţii şi cardinalii, s i declarat pentru, recunoscând minunile făeutede cel sus menţionaţi. Mal ştii 1 ? * * * Bine facere.— Baronul ILrsch, cunoscutul antreprenor de căi ferate, a transmis 50,000 franci, pentru incendiaţii din Lisko In Galiţia, prin secretarul sr*iî Veneziani. care s'a dus la Lemberg In afacerea înfiinţării unor scoale şi ateliere de meseriaşi izraeliţi. Afarăd'asla baronul Ilirscli a dăruit 15,000 fiorini pentru incendiaţii din llorodenka. Valurile Dunărei. — Archiducele Wilhelm inspocllnd cele două di visiuni de artilerie de câmp staţionate la Lu-goş. Alteţa sa, scrie corespondintele «Gazetei», a rămas pe deplin satisfă-crt atât de ţinuta, cât şi de deprinderea şi desteritatea, ostaşilor, în cea mai mare parle voinicii opincari Români. Seara întreg corpul oficerilor de la artilerie, fiind invitat, s’a întrunit la prlnz în cuartirul Alteţei Sale. După masă Alteţa Sa a pus capela musicală orăşenească, ce în decursul mesei ese-cutaşe piese germane şi ungureşti, să-i cânte şi româneşte. Capela începu a etnia, înteţii un marş compus din arii romîne, de conducătorul capelei militare de la al 83 Regml de infanterie : continua apoi cîntlnd «Ardeleana» ale cărei frumoase variaţiuni atrase pe AlteţaSachiar lingă «scripca» musicantului : apoi fini cu frumosul vals «Valurile Dunării» de 1. Ivano-vicl, carele într'atlta fermeca pe Alteţa Sa, în rit însărcina pe adjutantul şeii, ca îndată ce va sosi la Viena să i-l co-mandeze. a • * Cel mai hun amic. — Un sgîrcil milionar asculta vorbindu-i-se despre drepturile şi datoriile familiei.—Da, adevăraţii amici sunt foarte rari, zise el de o dală c'un tnn pătrunzător. Ou toate astea, cu am Intîlnit unul în vieaţâ-mi: un nenorocii, care a trecut prin nevoile cele mai critice. Erau zile, când n’avea ce se inanînce .. Ei bine, cu ţoale aceste, acest nenorocit nu mi-a cerut nici o data s6-l Împrumut cu bani. Eacâ nu adevărat amic !... CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de Marţi 30 Maia 1886 Şedinţa se deschide la ora I 1/4 sub preşidenţia d-lui G. Cbiţu. Colegiul 2 de Bacău se declară vacant tn urina morţei d-lui lanoli. D. Preşedinte. Invită pe d-nii deputaţi a se întruni în sala Senatului astă zi la ora 5. La ordinea zilei urmarea discuţiei a supra lege! comunale. !). Nicorescu urmează a vorbi. Oratorul continuă a face comparaţie între legea de la 1801 şi legea comitetului delegaţilor şi aceea a d-lui Fie va. Deputatul Nâstăsescu, alesul Chiri ţopol ului carele pentru aşi da ifos de. boier se iscăleşte I. A. Chica merge din bancă In bancă 'şi şcoale pe deputaţii Colectivişti afară pentru ca sâ nu mai asculte pe orator. Iiichipuiţi-vâ cât de deştepţi trebuie să fie acel domni deputaţi dacă pana şi bietul d. Naslăsescu a ajuns sC'i ducă de nas. D. Nicorescu abia poate continua în mijlocul întreruperilor colectiviştilor râmaşi în Cameră. D. Prim-Minislru nu spune mal nimic despre lege ci să mărgineşte a povesti câte-va anecdote din cele mai nesărate. Totuşi d. Prim-ministru se declară în conlrua părere! ca primarii s«5 fie numiţi de guvern, tn privinţa corpului electoral, d-sa cere cu el să fie împărţit In doutî colegii. D. Brătianu muslrează apoi pe d-nii deputaţi că aplaudă ideile cele mai contrarii şi aceasta pentru motiv că nu se pregătesc. Be pune la vot luarea în consideraţie a prpeetului comisiuneî şi se admite cu 50 bile albe, contra 28 fiind şi iO abţineri. Şedinţa se ridică la ora 4 1/2. Benei. SENATUL Şedinţa de Marti 30 Maia 1886 Şedinţa se deschide la orele 2 şi 1/2 sub preşedenţia d-lui D. Ghica. După ce Senatul votează irci recompense ale d-lor Caragiali, Popescu şi Leon, Senatul mai voh :;>:â un indigenat şi la orele 3 trece in 5 ţiunî. Reporter. ŞTIRI MĂRUNTE Regele a visitat azi dimineaţă casarm . de geniti. Conferinţa pedtc-u iiiche*i<-u coive-.i-ţiunii comerciale cu PranLi se va a-duna azi. Azi s’a ţinut la Palat sub presedinţa Re gelul, un consiliu de miniştri. Un asasinat din cele mal oribile, s’a săvârşit astă noapte pc soseaun Ba»arab. I’n domn anume S. Ilumitrcscu cc locuia cu o femeie tn concubinaj certâiulu-se, femeia ’l-a dat cu o sliclă în cap proilu-câudul o fractură. Bărbatul necăjit a luai un cuţit şi a împuns’o tn regiunea pre-, cordiala. Arabi afi fost transportaţi la spitalul Filantropia. Mâine se va întruni la Ministerul do Instrucţie publica comisiunea însărcinată cu esamiuarea proeclulul de lege de reforma învăţământului. La această întrunire va asista şi I). (î. Dem. Theodoreseu Care părea fi intrat tn graţia d-luiSlurza. Curţile cu juraţi în sesiunea viitoare vor fi prezidate ast-fel. Ilfov : D. U. ficonomU. Argeş, Muscel şi Damboviln l). Arvanez. Buzni, Pmlmm : I). fi. Bagdal. Ytasra, Teleorman : 1). Ural ia nu. Se pare că descoperirile făcute de parchet in a facerea Tack n’arti tocmai favorabile la mulor colectivişti Ieri in culoarele cnmeri a avui loc uă discuţie foarte vie Intre d. I. Sturzii, dopului, şi d. Lupii Coslae.be, prefect de Covur-lui. \ trebuit să intervie d. Moruzi. Senatorii şi deputaţii nu fosţ convocaţi In giahă azi ori 5 la Senat. Imediat ce s'a răspândit aceasta ştire sgomotele cele mal contradictorii au început se circule prin oraş. Unii stabileau o legătură Intre această ştire şi sgomotiTe. de cri să ministerială de mai zilele trecute. La cameră se zicea că guvernul are de gând se prezinte deputaţilor şi senatorilor textul corivenţium i de comerţ cu Franţa. @ I Mima oro. întrunirea dc (:i Senul, La 5 ore s’au întrunit deputaţii şi senatorii majorităţii la Senat. 1). lan Brătianu luând cel d'ânlâiu cuvântul a spus că mişcarea oposi-ţieî a început se ia proporţiuni mari. Faţă cu aceasta mişcare, preşedintele consiliului, consultă majoritatea asupra mâsurilor ce sunt de luat in contra oposiţiî. Prinţul Dini. (lliika vorbind dupe d. Ion Brătianu critică cu violenţă oposiţin, fiind că loveşte chiar iu Rege «care este cheia bolţii edificiului naţional.» Ţări bogate ca Franţa, zice Prinţul Dim. Gliica merge râu, fiind că nu au o dinastie, şi dacă Englitera e atât de Înflorită causaesLe, că arc o dinastie cu rădăcini adânci In ţara. Mai vorbeşte d. Ştefan belit. D. doctor Rămnieeanu zice,că treime ca atunci când oposiţia va face o întrunire la Turnu-Severin se se facă o contra manifestaţie. Mulţi deputaţi şi Senatori îl întrerup, Lesne e se zic strigă unii «tot aşa făceau Francezii când strigau ta Bc‘lin» zic alţii. />. Vultur eseu, zice că partidul de la guvern a amorţit, că numai e în stare se se mişte. La Scverin oposiţia era aşa dc numeroasă în câta luat steagurile din mâinele celor ce trebuiau se le arboreze la venirea Regelui, D. Pleca ziee că d. Brătianu s'a înconjurat de o camarilla care guvernează ţara, el numai vede ce se pe-trese in ţară ; Gând a atacat în Cameră pe d, Moruzi a fâcut'o cu matură reflexiuoe. Nimeni nu se mai ocupă de administraţie în ţară. (Discursul d-luî Fleva e des Întrerupt cu aplause frenetice). Li. Brătianu pleacă supărat. '.ud 'I)-le Pleca eşti un copil dir. f r. care ai omortt pe tatăi tec «Fiind că toată maioritatca .; » i pe d. Fleva ştiu ce trebue sc iac ; 'mi dau demisia.» • * Când pleacă d. Brătianu, d. D Sturz» vroi se mai ia cuvânt ut dar nimeni nu vroi s'el asculte CJ toate stăruinţele d-lut Colonel D I «cu. D. Brătianu sc retrase în camera de alaiuri aşteptând ca si- vie deputaţii şi senatorii spre el; nevenind nimeni, dupe cite-va minute de aşteptare. preşed'nlele consiliului plecă acasă. • In urma întrunire! de la Senat vre-o 20 30 de colectivişti se duseră la d. Brătianu pentru al ruga si- re-vic asupra hotărirei d'a se retrage. Printre nceşlia am zărit pe dd. Moruzi. Dim. Sturza, Radu Miluit, Di-sescu etc. Dupe un sfert de oră et eşenu din casa d-luî Brătianu. ..Epoea" va tipnrc mâine in **u-pliment. ULTIMA ORA Viena, 1 Iunie. — Ministrul de finanţe a declarat tnainlea cornisiunil vamale aleasă de Ga merii, că dacă va respinge imposibil asupra pelroliulul, după cum a propus guvernul, ministerul va trage din acest refus conse-c'nţe constituţionale si că va pune împăratului nişte propuneri de natură a provoci adoptarea aranjamentului care u Tosl încheiat cu Ungaria privitor la pelroliQ. Londra, 1 Iunie. — Grupul liberal, al cărui şef e d. Chamberlain s’a pronunţat contra propunerilor d-ltn Glad-slone, relative la Irlanda. Se poate deci considera, ca foarte probabilă respingerea bilului irlandez şi disolvarea Parlamentului. Conslanfinopol, 1 Iunie. — O circulare a Porţii cu data de SOMaiQ.face să se observe, că Grecia procedează înlr'un mod cu lotul neregulat la de-sarmarea trupelor sule, că spre exemplu ea ocupă încă fortul otoman de la Zygos lingă Metzovo şi cu 'şi măraşte mijloacele de apărare, că In fine ea urmează a trimite trupe şi muniţiunf,cu toată retragerea parţială şi la o prea mică distanţa dc altminteri, din posturile sale Înaintate. Terminînd, poarta spune, că ar regreta foarte mult duca ur trebui sft recurgă Iu mijloace coercitive pentru u inlra în posesiunea fortului de la Zygos. Solia, 1 Iunie. Alegerile s'uu terminat în Rumelia. Provinciei trebuia s{5 aleagă 1)1 deputaţi; dur un canton nepatînd da resul-tulul din cuusa turlmrărilor ce au fost aţâţate, nnmăruldepulaţilor este Je89, dintre cari 10 sunt oposanţl guvernului şi 20 Indoioşi. Cei l'ulţi sunt partisanl al ministrului. In timpul alegerilor au isbucnit tur binari în mal multe punte. Se crede că Camera su va deschide tn curând. BiiLEiiN mm\i Bucureşti, 20,1 luniă Aspectul Bursei este destul de înlris-lâlor. Capitaliştii se ţin departe de ori ce transucţiune, iar speculanţii mai mici aii dispărui. Agi o descinde la 11 00. Transucţiunile asupra valorilor sunt nule. Construcţiunile cad la 101 1/2. Dadele nu figurează !n cola zilei. Băncile naţionale descind la 1018. Iu fondurile de. stat cola oficială nu înregistrează nici o afacere. Schimbul asupra Parisului se mai eftineşlr. Schimbul asupra Berlinului e lot scump. Iată cota: Paris a-k 100.45 .. 3 luni 100.05 Loudra cek 25.42 » 3 luni 25.80 Berlin cek 12 4.40 » 3 lupi 123.70 Viena cek 200.3/4. Tendinţa slabă. BULETIN COMERCIAL Brăila, 17 Maiă 1836 Porumb : 7.000 hect., 50 lib., 7.25 lei; 7.000 hect., 00 1/2 lib., 7.00 le); 3.200 ? ' - - - - - T.ic Ie t/Ki "hect lib . 7 50. Porumb roşu - 2 000 Loc* . 63 lib-. .vio lei: 1.800 hect-, 0ţ 4 2 lib. ~ "■ l.7(X) hect.. 59 lib . 0.00 iei: 4.200bec4.. G2 1/2 iib., 7. — ici. Grâtl 3.200 hect, 50 1/2 î:b.. 14 —iei, GOO hect.. 54 'iib., 9—iei. Secară 1 000 hect., 53 1/2 lib , 7.35 iei. 1 500 hect, 53 1/2 lib., 7.35 lei; 2.500 hect-, 55 i 2 iih., 7.75 lei. Grâu 4000 hect-, 50 1/2Iib., 11.25 lei: 3850 hect., 57 lib., 11.221/2 lei; 1300 hect., 50 t lib.. 11.25 lei; 2000 hect., 5 lib.. 11 lei; 1050 hect,. 55 1/4 lib.G, 11 lei; 1200 hect.. 55 1/4 lib., 10.90. Porumb: 1200 hect., 01 1/2 lib., 8.10 lei., 1000 hect., 00 lib., 7.<>5 lei; Orz: 1000 hect., 42 1/2 lib., 5.27 1/2 lei; 4100 lied-, 45 1/2 lib., 5.07 12lei: D-nu şi D-na Colonel Coruovodeauu. d-riu şi d na căpitan Ceriiovodeuuu, d. Scarlat Angeleariu şi d-nu Elena Ange leanu, d. Mihail Pclrescu şi d-ua Feli-cia Pelrescu, d-şoara Eealerinu Gerno-vodeanu, Iii. fiice, ginere şi nurori au durerea a vă face cunoscut perderea D-" SUTANA CEKMAOHEWl încetată din viaţă In versta de 78 ani, Luni 19 Mul 1880 la orele 3 după amiază, înmormântarea se va face Mercur! 21 Mal la Monastirea l’asfirea. BERAR IA UNIREA Sucursala (l/ipler In fata gradinei Episcopii ERE SPECIALA Eescelentă proaspătă şi rece. Salon elegant serviciul promt. DOCTORII LEONTK S’A MUTAT No. li bis. Puica P/evnei No. li bis. peste drum de vechea locuinţa 0R. P. VASILESCU Domiciliat în Calea Rahovei 44. da con-sultaţiuui în toatf zilele de la orele 5—0 post-meridiane. EXP0SITIA AMAN ' ESTE DESCHISA IN TOATE ZILELE de lu 10 ore d. — 6 ore sena Slr. < lomcnlei Vo O. ODCTOR IM DREPT anunţa ca si-a reluat ocupatiunile. Biroul, Stirbeg Vodă 09. UStlDl B|\il|/h Succesori Fuchs Umil i ijllilltl.il et Prisslinger s'a mutat din Calea Victorii CASSa PAPPA, î o PALATUL EFORII [io Biderardui EHsabcta PRIMUL bihuu DC PUHUClTAfE SI IHFOKhAl lUNI ih lISi Specialitate particulara de corespondenta, memorii, petiliuni etc. Petrii l. Grigoriu. vr AIHAII A : i o moşie de 3,000 DL iifLîll.. iii l pogoane In iu deţii] Ilfov. Doritorii sc se adreseze la redacţia ziarului «lipoca». CROITORIA I. SINGER S'n mutat ii in Calea Victoriei, caaa Papalii Talului li fot'ici spitalelor, UuUvurdul Klisaheta. Speram eâ vom li onoraţi cu aceiaşi încredere ea pfiu'i acum şi pentru care putem asi-gura pe onor. noast.ru Clientela ca ne vom da loalv silinţele dc a o terci ca si in trecut. Gu stimă m as ei mus i.lăuta BIBLIOGRAFIA Prinţul sparge alune şi regele soarecilor-basm cu 6 gravuri line In culot-l, format In 4o, cartonat frumos, lei 1,50 hani. Flautul magic, basm cu 6 gravuri fine In culori, format în io, cartonat frumos,lei 1,50 bani. La librăria Socek şi C-nie se află de vânzare: Curs de esploatarea poştelor si telegrafelor de Tborna Basilescu,—Preţul 10 lei. A eşit de sub tipar si s’a fia de vân zare la librăria Socec ic B . -işti : Al treilea suplini» române, coprinzeiw • le,d> - cretele şi regulament' ■ ia i carie 1882 până la Ianuari ;. t-iiţiuue,. It. Iîoerescu conlim . '■ reseu şi C. Vlaltutzi. A eşit de sub tipar: A'oua lege a timbrului si înregistrarel, pusu in curent cu ţoale modificările şi adăogirile, inclusiv legea diu 25 Martie 1880, de I. Sterioim. iudexu alfabetic întocmit tulr’un mod practic şi exact, coprinde toate taxele de timbru lix, proporţional şi de înregistrare şi toate scutirile. — l'retu 1 leu. Dapositu general la librăria Socec et Co. www.dacoromanica.ro CASA DE SCHIMB J. M. FER MO —yî.sTiuln lipscani. n— ( ll(SI I lt R C U R H S f I 1 U bfdfb i A$6 5 Beate atnoriiaahBa . . 5V Renta piTfo-IOa .... 6» Oblig. .10 KUl............ îi, Uhlig. di1 st driirnu defer V, Scîs. fune. rurale. . . . 5 »„ ^cris. func. rurato . . . T , .'cris fntic. urljonr . . . 6t. Scris fune. urbane . . . 6ft Scris. func. rurale . . . b împrumutul comunal . . OOlig.Casei pens. lei 10 dob.} împrumutul cu premie . . . Acţiuni hănre! nation . . . Ar ti nul «Dacia-Romania ■ . . » Naţionalii............. » Orrdit mobiliar . . . » Fabrica (le hărtie . . Argint contra aur . . . . . Bi lela de Ban cil contra aur. . Florin auelriaol............. rvnsn. nix vifvv Napoleonul . Bucalul . . . l,oso otomane Rubla hilrtie . CIUISULIIIN BERLIN Renta ................... Opponbeim. . ■ . • • • • Ouligatiuni noul 651 G. F. U. . » 5% » * » Rubla hilrtie CUltSUL DE I*ABIS Renta Români............ bone otomana............ P‘. I S 911 2 87 tOU 2 S-i 1013/4 93 8f Ti 315 înno 270 200 t>l5 11.80 14.80 2.i'2 Seliitnli Paris 3 luni . . * Ia vedere . Londra 3 luni •• la vedere Berlin 3 luni . . V.cna la vedere . 10.03 M>2 18.00 123.50 95.80 100.70 107.10 102.50 190.10 931/2 371/i DE VENZARE Locul din strada Oionisie No. 20 şi stradn Crinului No. 5. Auest loc ire fuţn j.re stradn Diouisie M7 metri, pre strana Gritinlti! 10 metri şi adâncime de ii luciri Se vinde in Iota) sau in loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Deucesou, str. Clemenţi No. 2. K. A. PARADAT AVOCAT Str. Biserica Icni Xo. S bis. ,0P°"A "0o^ DIN C»U* 9ICT0RIEI. 6 l. WEICH s’a. zviiitat, in Palatul Eforiei Spitalelor Bulevardul Elisabeta. din dislr. Ialomiţa , BlaJIL tl plasa Câmpului, se Arendează chiar de acuma pentru mal mulţi ani, cu începere dc la 23 Api ilie 1887. a se adresa Strada Biserica Amzel No. 3 şi Calea Victoriei 76. Tragerea Inlerie Atheneuluî este fixată la 22 Maiu a c. persoanele ce au bine voit a st* tnsOroino cu desfacerea biletelor acestei lotci i, sunt rugate Ei până la 15 Aprie să \cise la Banca Naţionalii costul biletelor desfăcute, Ultimilc bilete s«'* găsesc la Banca Naţionala sucursalele ei, la debitanţi de tutunuri, la olieiurile telegraflc-poş-tal la principale case de comerţ etc. etc. ALECU A. BALS AVOCAT Strada Dreapta No. 24 ■S'* NOUL MAG ASIN * tur > PORCELANURI SI CRiSTfiLURI # \ SUQ FIRMA ii e t 35- iVlllili BUCUREŞTI Strada Lipscani, No.—35 Deschis din nofi segSseşte foarte bine asortat în toate articolele pre-cum: Set-viei uri pentru inasftcom-ffl plecLode Porcelan şirrislnl, lămpi ^ şi pa tunde bronz, tacâmuri argin-giulul. tale şi neargmtule etc. precum şi Ş ori ce alte objecte necesare menâ- It | PRECIU8ILE fOARTC MODERATE • 9— TIPOGRAFIA m ţfr\Vi BUCURESCI, STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI -c«rS£!?ESS.'- acest atelier este rus in positiunr a esecuta tot felul de LUCRĂRI ATINGATOARE 1)E ACEASTA ARTA CU ACURATEŢA PRECUM : ZIARE QUOTIDIANE SI HEBDOMADARE BROŞURI LUCRATE IN CARACTERE ELZEVTR l’liECIliCII.E NI M FOARTE JIOIIERATE $ | ;f. N O H w H a t=3 2 / o •—» R CO AVICULTORUL LUCESCO RUCUR'SRI, STRADA II IUNIE N". II BIS. FIURET. ItccoiimuGa luagnsinnl sosi ou Canar). Papagali,Porumbel, Trsani, Găini ele rasă: Iludane. Paduane, Krev-Cheor-Urlundede, ou ii peulru clo-•J cit; G rişte de Japonia. Gttianc, Taluza, Raţe de Peching, raţe sălbatice din * Tară, Lebede, ('acari. Călifari. Peşti roşi. F,pun de Unsă şi sălbatici. Şoareci albi.- Seminţe pentru Canari, Papagali şi meiii alb frauţuzesepentru colibri. de wmwm t do la 23 Aprilie, Casele din Strada Academiei No. II compuse din 16 camere, cu o curie spaţioasă tn care se alia grnjdiO şopron şi alte dependinţe. Aceste case mai afi şi o grădină importanţii. ,\ se adresa Strada Batiste No. il. \\\m\T cl,ilir dc nruir Pro' Irit Alliilitf 111 prietatea Crângurile din Dislr. Vlaşca, 1*1. Câlnişlea, doritorii sc pot adresa la proprietar Em. Clrădiştea- nu. Piaţa Amzi No. t Bucureşti. 7 din causa arendării pro-l.liJIl .ţii pri,etăţii, snt. Tl Slarea Bucuresci 705.1 )2!,6 E 28 1 senin T.-Severin 762.7 21 0 N 31 »• Balota 761.2 20.8 SKS 27 senin Ura iova TnO.4 I2I8I t: 30 p.nor. Slatina 768.9 20 6 enk 31 senin Giurgiu 762.4 18.5 NE 35 r.sonin Constanta 763.7 17.5 N 19 senin Sulina 763.5 20.1 EN 25 f.senin Galant2 76:!.9 24.2 ENE 28 U Braila 762.6 20.1 —• 26 Roman 1 tasi 1 Directorul Institutului, St. Hcpites. Slar»a mărci la Sulina uşoara la Constanta liniştita. AVISIMPORTANT Sub semnata anlrcprenoarea Hotelului Frntîî Sima din Oraşul Braila şi al Hotelului (’oneordia de la Brălia Lacul-Seiat, are onoare a aduce la cunoştinţa Onor. public. Şi în special Iu visilatorl iii băilor, c am arungial. HOTEL COJCOItlilt cu uu restaurant france», camere mobilate şi cu preţurile cele mai moderate. HOTIllL IIIU il Silii »«l> Este reparat, din noO aranjai şi elegant mobilat. Fiind că u'oţn cruţai nici un sacrificifi pentru a salislace pe onor. public visilabir şi de aceia rog a li onorat de o numeroasă clientelă. I'romliludineii Serviciului şi modera-ţiunea preţului o garantez. CU DISTINSA STIMA MAItl \ IlI.Al STEI\ BRAILA-LACUL-SERAT ACT RE MI LTUMIRE Sub-semnala, domiciliată strada Jianu N«>. 7. am suferii de 15anl de o lungă boală foarte complicată carcsc manifestase prin dureri de ficat, de stomac, de nervi, de piept, de tuse, vărsături, ameţeală, lipsă de sânge şi profundă slăbiciune, şi care a fost declarată incurabilă de toţi medici la care m'um adresat, aşa că desperasem cu desăvârşire, când rccomandâmlu-mi-se de cine-va d a încerca cu mult lăndatu produs de Inpl'c din CaucaziaKifir-Kumis fabricat dc d. Fior Lukiauolf din calea Griviţel No. 140, treime se recunosc că în adevăr după o cură de 150 sticle, m'am simţit cu desăvârşire însănătoşită, pentru care lucru mă simţ îndreptăţită a aduce mulţumirile mele prin publicitate d lui Fior Lukmnoif, ca unuia care mi-a redat viaţa prin esoe-lenlu product pe cared-sa îl fabriceazu. Sita Constantinescu. PUBLICITATEA ZIARULUI S0. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 I V',-îţA(g*J &IS0NS 7’i talon Victoriei 72, Vis-u-vis «le palnlut Itegal ,-1 sosit noutăţile sesonului in cânii taţi şi Variatiuni enorme, de prima calitate. OCAS1UNE RAR A Ti'iooxiri pentru duinc JERSEY lei 7,50. 1Q. 12,50. 15. 17,50. 20. Comamlele din provincie se esecutâ după indicarea tnăritnei şi contra mandat poştal. r/ a DE POLE1TORIE ii 72. — CALEA MOŞILOR - 73 A Y I S Aflând că o casa concurentă d'aici, introduce prin o amăgitoare contra facere a mareei noastre, CIMENTUL seu în ţările Danubiano, ue permitem a atrage atenţiunea onor. noştri consumatori şi a le recomanda se observe că etichetele noastre portă pe lângă iirma noastră şi un ---- ,(z ■ rV rS> ’&P' In acest atelier se primeşte orice reparaţiunl de Oglinzi, Mese, Galerii, Tablouri poleite. Sc găsesc guta galerii, pervazuri de lot-fel cu preţuri moderate. Mig> *9» -ii» —> U B S/ ALBASTRU i J.B &BB05 Ih LONDON. UR^ ALBASTRU (nici de cum un alt animal). Ast-tel vor putea consumatori cimentului nostru îi apăraţi de falsificat. | g WHITE & BR0S -LliYllTED LONDRA INDUSTRIA! $ CASSâ ARBEEiZ, SI WQLSfi' STRADA SF. DUMITRU M°. 3, BUCUREŞTI ^ cunoscut de mal mult timp în ţară prin instalaţiuiiile sale Ş j dc liii'bim*. umsinecu vapor, ciuiaiic, aiin»eiiUilîui»l Ue upu, lubrici Ue sjtiel, ateliere nieeauiee, f«*i*t*s-li't'uri mecanice şi pna furniturile sale de toate ulen-silii, ccee afi vr'uu raport cu expipâlaţiuiiile iâduslriale a creat acuma uu Birou lcclinie pentru flNDUSTRIÂ TEXTILA adică lâna, iau, eăuepa si buuitme, filatura, te.s%.tura,iuiplelilui'a, boiniigeric etc. Această scoţtune este ţonfiată unul inginer sjvecial in a-eoastă ramură industrială, care posedând o experienţă în-.j delungrilă, pune serviciile sale la disposiţiuuea publicului, ) atât pentru ameiiu iile in general cal şi pentru studii C focale, redactarea de planuri şi tlevise relative. — Elanuri şi Bovine sunt furnisate gratis; pentru studii Jocale se va socoti nuuiat cbejlueiele de voiagiu. CASA mmt SI IVOLFF execută sub garanţia sa or ceiuslalaţiunl industriale, pro-curând după e«.-pcredcmaeştri şi lucratori splociall. I OUVRAGE ENT1EREMENT XEFtNIlIVE: ESSAI COMPARE SUR m mmwmmet ies iois DE LA ROUMANIE DEFUIS LES TEMPS IES PLUS RECULES JUSQU'A ROS JQURS PAR SLASIAMBERS UN VOLUME D'ENVIRON 700 PAGES, EDITION DE LUXE PAPIKR Viir.lN, CARACTKRFS ELZEVIRS. PRIX 30 F R A NCS-Ti RAGE LIMITE On petit souscrire a parlir du ///3 janvier dans leş bureaux du « Peuple Roumain » et diez tous Ies libraires de Itucarcst E, I DUPĂ 0 LUNĂ DE LA S-^1 GEORGE VA APARE IN EDITURA TIPOGRAFIEI CARPL GOBL PE 1886 COPRI Np£ND : Firmde tutun,r roattrdanţilor fi mdttstriaţilor dtn Capitală, luate de pe Ilegif’rcU onor. Tribunul de Ck/mrreib; wlrverlt autorităţilor ţi funcţionarilor .ruprrtorf. < dador de Credit, jme/eriunitor lUtere, eouUMtr fi profesorilor, per-s 'mtlor ditti/uc, eic.; Mersul trenurilor fi vupSrr/or, tarifele tdc'jrujdor^ poştelor fi căilor ferate: stradele Capitalei împărţite pe secţiuni, după alfabet; Calendarul pe JSăii, etc. etc. J±1