ANUL 1 No. i 46.
Grigork G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In tară 1 an iO lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei In slriln&tale 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei
REDACŢIA
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BATSTI NUMERUL
TALPA CASI
LOVITURII DE STAT SUSTIHUTA DE UN DEPUTAT
TAOEREA TOPORULUI... NOSTIMADE POLITICE
VELUL ALBASTRU
TALPA CASEI
Colectiviştii s’au lăudat tol-d'auna cu dragostea lor nesfârşită pentru ţărani, strigând fără preget că «talpa casei» trebue ocrotită mai presus de toate, căci oa este fundamentul na-ţionalilăţei noastre. Ca tot-d'auna Insă, cuvintele nu s'au tradus în fapte, iar sătenii, putem afirma cu siguranţă, se găsesc astă-zi mult mai reu ca orî-când. Lucru este lîresc din partea acestor negustori de vorbe goale, buni numai pentru căutarea intereselor lor, neavând priceperea cuvenită şi tragere de inimă pentru afacerile publice.
Ori-ce om imparţial şi cu puţină cunoştinţă de lucruri rămâne îngrozit despre starea in care este udusă populăţiunea rurală. Guvernul d-lui Brătianu nu numai că n’a făcut nimica pentru densa, da»- încă, şi aceasta este un adevăr netăgăduit astă-zi, prin administraţiunea sa slabă şi coruptă, a stricat elementele bune ce se mai găseau prin satele noastre.
Nu doară că pretindem ca guvernul se se amestece în toate şi se re-gulametileze cele din urmă mani-festaţiunî ale cetăţenilor, pcntru-că nu ne-au plăcut nici o-dată ideile socialiştilor de stat; cât ne priveşte, suntem foarte liberali in această privinţă şi noi credem că intr’o a-deverată democraţie guvernul este dator se caute a se interpune cât mai rar, îndeplinindu-şî strici numai îndatoririle neapărate pentru menţinerea statului. Printre acestea, fără Îndoială, se prenumără : instrucţiunea şi educaţiunea, înlesnirea căilor de comunicare, o adminislraţiune onestă şi serioasă.
Ce a făcut guvernul d-luî Brătianu, de când e la putere pentru aceste lucruri ?
Scoale nu s'au ridicat pe nicâerl In sate. Or-unde te-ai duce, r.u vezi o clădire apropriată, care, prin buna ei întreţinere şi prin frumosul seu aspect, să obişnuiască pe copil Încă de mic cu truiul bun şi curăţenia; pretutindeni aproape nişte dărâmături, fură ferestre, adesea cu Inveli-toarca ciuruită şi cu găuri în duşumele, servesc de scoală sătească. Guvernul de sigur, putea mult In această privinţă, ajutând cu din bugetul statului şi impunând chiar comunelor asemenea cheltueli folositoare.
Gând se întâmplă se tie şcoală în vre-o comună, profesorul sau pro-fesoarea luni întregi nu primesc de la primărie salariul lor. Leafa le este trecută In buget, însă bani nu sunt pentru plată, de oare ce tot-d’auna bugetele, după modelul statului, sunt făcute pe ţifre fictive. Intr’adevăr, se umila veniturile peste aceia ce real se poate încasa, şi se prevăd cheltueli pentru sumă egală.
ANTEI A EDITIUNE
i.-iwwj».r atn-t
DUMINECĂ 18 MAIU 1886
N. Gr. FILIPESCU
Proprietar
ANUNCIUR1:
lUmuciurt ;>e pagina a patra linia 20 baril, suîuncruri şi reclame pe pat.'. !!| 2 Ici Ifma.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
APARE IN TOATE ZILELE
IO BANI NtJIVrEFTTJL
Comitetele permanente nu-şî dau nici o osteneală pentru a cerceta n-semenea lucruri, aprobă bugetele, aşa că resultatul este că veniturile reale d'abia acoperă salariile primarului, notarului şi cele alte cheltueli indispensabile, răbdând cei alţi sau trecând ca deficit la anul următor. Şi, eu modul acesta, din incuria comitetului permanent şi nesu-pravegherea prefecţilor, comunele rurale se îneacă in datorii şi toate serviciile lor rămân în suferinţă.
Nu mai vorbim despre prefecţii şi subprefecţii colectivişti. Ei aii ajuns o curată sinecură şi o adevărată nenorocire. Aceşti funcţionari ’şi perd tot timpul la reşedinţa oraşelorşi fac numai politică, şi politică proastă, pentru-câse silesc să complacă po-liticianilor cari în realitate conduc frânele judeţelor ; lucrările sunt lăsate în părăsire şi adesea o compe-tiţinne ridieulă cu comitetele permanente paralisează ori-ce acţiune administrativă. Către săteni, ei sunt shu murdari linguşitori sau cu totul nedrepţi: pe timpul alegerilor, ţăranii sunt «tăria şi viaţa statului, căci nu mai ei muncesc, şi, produc, hrănind lipiturile oraşelor»; in alte circumstanţe însă, plângerile lor fondate nu se ascultă şi fără ruşine lise calcă drepturile în picioare Cu drept cuvânt s’a zis că numai existăadministraţiune in ţara românească, de când cu guvernul d-lui Brătianu. Hoţii de cai, această plagă a populuţiuneî rurale, se îmul-ţesc în mod îngrijitor, şi de multe ori fără sfială tronează în mijlocul comunelor fără să fie supăraţi de autorităţi.
Căile dc comunicaţiune, şoselele, au ajuns numai gropi în tonte direcţiunile, şi pe vreme grea d’nbia se pot mişca carele din sate. Este o jale se vezi .şosele făcute, ajunse azi nepracticabile din causa neîngri-jireî, şi lucru acesta se observă pretutindeni. Cu toate acestea, bani s’au cheltuit mulţi, zile de lucru s’au întrebuinţat asemenea, şi pe nicăiri nu se vede vre o îndreptare ! Causa este că nu există o administraţiune severă şi un control serios ; se fac tot felul de specule în această privinţă şi se găsesc destule mijloace de a se pierde şi bani şi timp, fără a se face nimica. Adesea, lucrarea la şosele constitueşte o adevărată vexaţiune pentru săteni. Se ştie că fie-care din ei este dator a presta, In acest scop, un număr oare care de zile; fără îndoială, nişte oameni cu minte i-ar scoate la lucru în timpul in care nu sunt ocupaţi şi atunci cind munca pâmîntului nu’î reclamă. Ei bine, nu, administratorii noştrii, In general, brodesc lucrarea şoselelor tocmai cind munca este In toiu şi cind ’i pasă mai mult plugarului.
Lucru acesta mi-1 confirmă un mare proprietar din Ilfov, care, zilele trecute, a văzut scoţîndu-se la şosele o mulţime de ţărani, cind toată lumea ştie că tocmai acum este sapa porumbului, fără de care recolta este compromisă.
Tocmai aceste împregiurări ar fi trebuit se preocupe pe pretinşii liberali de la guvern. Principiile sunt bune şi produc foloase când sunt pricepute şi când în mod onest sunt puse în practică. Aici trebue se fie tendinţa conducătorilor statului, căutînd, in primul rind, respindirea luminelor şi cultivarea sentimentelor oneste în mase.
D-lui Brătianu i-a plăcut se lucreze cu totul din contra.
Aleargă, de zece ani, ca un furios, prin sferele înalte, fără o-şi da soco-
teală de realitatea lucrurilor şi fără a se sili să aducă cea mai mică îndreptare. Numeşte, în districte, oameni fără conştiinţă şi fără D-zeu. ocroteşte în oraşe pe toţi speculanţii cari acaparează trcbile judeţului în folosul lor, nu vede şi nu aude ruina materială şi morală ce a încins ţara întreagă; ce-î pasă, când el se răsfaţă la putere şi când par-tisanii soî, îmbuibaţi din averea ptt-publică, T ţin cu desperare în capul afacerilor! Spunea odată, că creditul agricol s’a înfiinţat pentru ajutarea ţăranilor. ferească D-zeu! pon-tru-că această instituţinne serveşte de căpătuire unor favoriţi, cărora s’a găsit mijlocul a li se dărui câte-va mii de lei pe an !
Şi la sate, sistemul demagogic al d-lul Brătianu şi-a produs roadele. Lumea s’a corupt leu desăvârşire, cinstea aproape nu şe mai cunoaşte, cuvântul se calcă cu inima uşoară, şi lipsa conştiinţei datoriei a încins populăţiunea rurală ; ideile cele mai deşenţate aii coprins mintea ţăranului şi poate că nu suntem departe de o mişcare nenorocită contra in-stituţilinilor existente. Lucru este foarte natural : ce idee ’şi poate face despre societatea de astă-zi un om necult, pe care stârneşte a 1 convinge că el este singurul suveran şi singurul producător, şi căruia, iu mod sistematic,’î refuzi respectarea drepturilor sale? Ce gânduri morale mai . \ poate avea ci ne-va în aceste con-
diţiuni ?
De zece ani d. Brătianu şi colectiviştii săi s'au condus in acest fel faţă cu plugarii români, cu talpa casi, dupe cum ’i numesc ei cu făţărnicie !
Gestiunea aceasta trebue se îngrijească pe ori-ce bun patriot, şi ea caută se fie cea d’întâi grijoa bărbaţilor oneşti,cari vor lua l'rinole stalului, dupe căderea colectiviştilor. Va trebui multă muncă din paţ^e-lo, pentru-câ foarte greu se depărtează apucăturile şi practicele neoneste, ideile şi sentimentele nesănătoase şi imorale. Dupe căderea d-luî Bră-tianu, lupta noastră va fi încă şi mai mare, căci va trebui să curăţăm ţara de pulrigaiul moral şi de ruina materială in cari suntem căzuţi !
D. C. Popescu.
Paris, 28 Maiu.—Depoşî din Atena anunţa ca Grecia s’a Înţeles direct cu Turcia In privinţa desarmârii şi ca s’a abţinut de a recurge la mijlocirea puterilor.
Nu se ştie dacă aceste din urmă, Înainte de a ridica blocarea vor stărui a cere Greciei ca se le notifice de inten-ţiunea ei de a desarma.
\ ierni. 28 Maiu. — Guvernul a pre-sintat Camerii nişte proiecte de legi spre a autoriza libera imporlaţiune a porumbului şi meiului de proveninţâ sârbească saă bulgărească, şi pentru a se hotărî continuarea liniilor ferate de la Metkovicl-Mostar până la Serajewo.
Atena, 28 Maiu. — Camera. Interpelat asupra întârzierii aduse la ridicarea blocării, d. Tricupis răspunde că nu cunoaşte intenţiunile marilor puteri către cari n’a luai, în privinţa desar-mârii nici un angajament, care să a-tingâ drepturile suverane ale Greciei.
Răspunzând la o altă interpelare, d. Tricupis spune că nu se Îndoieşte de bunele dispoziţiuni ale Porţii relative la desarmare.
Yiena, 28 Maiu.—Camera Seniorilor a votat la a doua şi a treia lectură proiectul de lege privitor la Landsturm, fără Dict o modificare.
Calanu, 28 Maiu.—Ernpţiunea e toi activă. Scurgerea lavei s'a mal liniştit;
cu toate acestea ea n pe cale a năvăli asupra cuarlierulu! de V*'sl al oraşului Nicolosi.
Yenrlia, 28 Maiu.—Rul< linul sanitar semnalează 85 ca-uri chnlrră şi 10 decese.
LOVITURA I)E STAT
SUSTIXUTA Dfi UN DEPUTAT
Dintrio lungă scrisoarece ne trimite d. Iepurescul, deputat de Vlnşca, eslragem următorul pasaj ee suntem fericiţi a-’l vedea sub scriu de un deputat guvernamental:
«Eu cred că actualul guvern are «o politică, un scop, un ideal, pen-«tru ca d. 1. G. Brătianu dacă îşi «iubeşte ţara, se nit poată a se re-«trage chiar dacă înlr’ânsa n’ar mai «avea ca par tisa ni de cât jumătate «plus unu.
«Terminând, vă rog, tot-d’odntă, a «nu pierde din vedere. ca adesea »suntem datori a face ţării noastre «binele chiar contra voinţei ci, aşa eă «primul-ministrn de astâ-zi, împă-«cat in conştiinţa sa si luminat a-«supra adevăratelor interese ale ţe-«rii, nu e de loc improbabil, sa «împingă lucrurile pân’acolo, fa-«câud pentru purtarea sa, judeca-«tor generaţiile viitoare.»
Primiţi etc.
It. lopnrosen.
Nu însoţim aceste rânduri cu nici un comentat-, aşteptăm ca ziarele guvernamentale să ’şi exprime părerea asupra teoriei susţinute de d. Iepurescu.
TACEREA POPORULUI...
Călătoriele pe cari le fac şefii statului în lăuntrul ţârei, sunt în genere resultatul unei dorinţă, din partea suveranului, d’a eşi pentru câteva momente din atmosfera amăgitoare şi oficială a Palatului, pentru a se pune în contact rn î imediat cu ţara, a cunoaşte nevoile ei, a asculta pe cetăţenii din toate clasele, a primi plângerile lor. Asemeni călătorii, când ele sunt făcute de un suveran pătruns de datoriile pe cari înalta sa posiţiune i le impune, pot fi roditoare pentru binele obştesc, căci de multe ori sunt fapte şi lucruri cari nici n’ar veni la auzul suveranului, daca el n’ar merge în persoană se ea cunoştinţă de ele. La noi era un timp când călătoriile Domnitorilor ţerei erau aşteptate cu nerăbdare de popor. Localităţile se întreceau care de care ca se le pregătească o primire frumoasă. Dar şi Domnitorul să informa cu de amănuntul de păsurile cetăţenilor, convorbea cu ei şi făcea ca prin gene-rositatea sa săracii să’şi amintească multă vreme de trecerea Iui şi să crează cu drept cuvânt că suveranul ţerei aduce şi lasă belşug după dânsul.
Obiceiurile cele bune s’au dus şi au fost înlocuite prin moravuri străine de poporul român. Coroana românească a fost oţetită prin bărbăţia şi devotamentnl copiilor ţârei, dar şi inima suveranului a devenit de oţel. Unde este acea căldură, a-cea iubire părintească care apropiau pe capul statului de popor şi făceau ca el se fie privit ca un părinte. Da! Coroana românească a devenit de oţel, dar a pierdui înşuşirile cele mai dulci, cele mai atrăgătoare, a-cele inşuşiri cari faceau jdintr’însa un curcubeu între soarele puterci şi lacrimile suferinzilor.
Astă-zi călătoriele regale nu sunt de cât un bir mai mult pe lungă cele-
alte biruri cari apasă asupra poporului. Orăşenii ştiiî că venirea.suveranului nu se traduce dc cut prin sume rotuDgelo ce se adaug la budgetele camimale şi d:slrietualo; săteanul ştie că călătoria regală îl va face numai se piarză uzi do pruncă; de funcţionari şi de armată nu mal e vorbă; asl-fel de solemnităţi sunt pentru ei o nnpastie.
Dacă cel puţin pe lângă aceste neajunsuri.a roşi pe aci pe polo şi câte un bine din aceste călătorii oficiale, lotuşi ar putea zice ci no*va că ele sunt o neocsilate, (precum sunt şi alte necesităţi în instiluţiunile noas-Ire de căpetenie pe cari suntem si-* liţî n le tolera), ar putea se treacă cu vederea neajunsurile,în schimbul puţinelor foloase p<> cari le-ar produce pentru binele obştesc.
Ast-fel s’a procedat în prima perindă a domniei actualului Suveran.
Primele călătorii prin ţară aveau cel puţin meritul d’al face cunoscut poporului. S’ar putea chiar crede că pe atunci inima Regelui era mai deschisă, că avântul tinerelei lăsa încă loc la unele apucături generoase ale sufletului.
Naţiunea începuse a sa apropia de Domnitor şi a umplea abisul care, precum zicea d-1 Gâmpineanu, c-xista între tren si ţară. Resbelul din 1877 era menit se înlesnească contopirea de. simţimiute între suveran şi popor. G imunitatea pericolului, purtarea bărbătească a Do rn -miorului,isbânzile militare datorite vitejiei armatei, păreau că vor cimenta această contopire. De aceea am văzut că. cu toate greşalele comise de guvernanţi, cu toată pierderea Basarabiei şi alte nedreptăţiţi impuse ţerei, proclamarea regatului a fost primită cu entusiasm de naţiunea întreagă, fără osebiri de partid.
Dar de la 1881 încoace,/guvernul vitrig care apasă asupra ţârei, a făcut lot ee a putut pentru a depărta tronul de naţiune.
Coteria colectivistă a înconjurat pe Suveran şi a făcut din capul Statului. instrumentul unui partid. Prin înfiinţarea ilegală a domeniului Coroanei, d. Ion Brătianu a compromis tronul in ochii naţiuni i, şi a distrus dintrio trăsătură de condeiu, popularitatea născândă a. Suveranului. Astâ-zî, după 20 de ani de domnie, Regele a ajuns se nu fie aclamat de cât de manifestanţi înregimentaţi de poliţie. Gr cuie u asistat la serbările oficiale de la 10 Maiu, a trebuit se se convingă de indiferenţa absolută a popula-ţiunei. Daca M. S. Regele ar ţi eşil din calea Victoriei şi ur fi mers în or ce altă stradă a oraşului, n’ar fi văzut nici o fereastră luminată. Tăcerea cea mai adâncă domnea în tot percursul cortegiului regal. Nn să auzeau de cât sbierăturile unor masalugiî plătiţi din fondurile secrete şi, dacă n’ar 11 fost arcurile luminoase a Companiei de gaz şi cite-va edifleiuri ale Statului cari iluminaseră de porunceală, serbarea s’ar fi mărginit in sunetele musice-lor militare ce cântau pe.plaja teatrului.
Dar iu provincie lucrurile aii mers şi mai rău. Acolo poporul nu s’a mulţumit a da Regelui lecţiunea tăcereî. Iu Giurgiu s’au auzit şuierături şi liuiduelî, în Tnrnu-Sevcrin şi iu Caracal primirea a fost glacială, lumea stacţf capul acoperiL Ta trecerea Regelui.
Această indiferenţă ostilă a poporului către Suveran e un simptom neliniştitor, pe cure capul Stalului ar trebui să’l ea în băgare de seamă.
www.dacoromanica.ro

o
EPOCA — t8 MMI'
Noi procedăm întriun mod Icni, n-trăgînd atenţiunea Coroanei asn-pra unei asemenea stări de lucruri. Nu procedăm cum aii procedat acei cari se resfaţă astă zi la putere şi înconjoară chiar persoana Regelui. La 1870 şi la 1870 ei complotau şi ameninţau pe Domnitor trimeţfndu’i răspuns se scutească tara d'o Crimă. Noi nu lucrăm în Întuneric, nu ne încercăm a introduce corupţi un ea şi trădarea pană In rondurile armatei. Nu 1 noi zicem Hogelui: > Nlajestate ! «Coboară-te un moment din sferele «oficiale cari îţi ascund adevărul şi «pleacă urechea spre popor. Vei ve-«dea atunci că guvernul teu te cora-«promite, te sapă în inima tărei, vei «vedea că In scurt timp Dinastia, «această cheia de boltă a institoţiu-«nilor noastre, va fi privită de naţie «ca solidară cu regimul de eorup-«ţiune şi de minciună care ne gn-, «vernă de 10 ani. Nu le Încrede în «manileslările interesate ale puiiti-«•cei. Observă tăcerea poporului şi «fereşte-le! Nu uita că tăcerea po-«porului e lecţiunca Regilor!
S.
DECRETE
—	Sunt numiţi :
—	D.T. Grigoriu judecător de instrucţiune la tribunalul Puinu.
—	D. N. S. Hain, membru la tribunalul Suceava.
—	U. C. Alcvra, supleant la tribunalul Tu Iova.
—	1). Constantin Popovicl, supleant la tribunalul Covurlut,
—	Comunele rurale Zavidcni, Stăncştl, Foleşti, Şuteşti, Fu mureai, Isvoru, Mildu-lari, Uşurel,Călina, Oteteleşu, BălceşlI.Au-reşll, Uiculoştl, Alunu şi Zlălărei din judeţul Vâlcea suni aulorisalen percepe taxele coprinse tn lista alăturată la decret.
CRONICA
Nostim idk^ politico
Cu cât trâeştl mai mult cu aiul In veţi mit mult şi vezi mal multe! Aşa spune proverbul.
Dacă vrei Insă ca să vezi şi să auzi câte tn lună şi In soare apoi să te umestici In politica şi să observi cele ce se petrec prin camerele colectiviste.
Intr’o bună dimineaţă d. Eugeniu Stătescu, doritor ca să lase un cuvânt Iu urma d-su!p, a spus că partida do la.putere este o colectivitate. Cuvântul a prins, ce e dreptul, şi a rămas.
In altă zi d. Ştefan Hellio, declara că este uîlra-liberal şi ultra-revizionisl.
In şedinţa de erl a Camerei, d. Va-sile Luscar,june depulaL de la .Iii, care 'şl a creat o posiţinne Însemnată in partida colectivistă, graţie statului săti civil, vorbind tn discuţia generală a le-geî comunale, a declarat că candidează in partidul liberal.
Ială-ne dar hărăziţi cu un nod soid de culoare politica eu candidaţi de liberali.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
0
FORTUNE OU BQISGOBEY
VELOULB&STRU
(Urmare)
Rupe cinci minute ajunseră tn tinda bisericel, Meriadec se grăbi se iasă In stradă. Copilul văzând că mama sa nu era acolo începu să plângă.
—	Nu plângeţi, tânărul meu prieten, — li zise cu afecţiune Meriadec. — Vă voiu conduce ed la mama d-v. Unde şeaae ?
—	lntr'un hote’..... Noi am sosit azi noapte la Paris.
—	Cum se numeşte acest otel ?
—	N'am observai......Eu dormeam
când ne-am coborât şi nu m’am deşteptat de cât astă-zi la prânz, când am şi eşit îndată din otel.
—	Dar 11 veţi recunoaşte dacă vă voiu duce ed acolo ?
—	Cred că da.
—	Ei bine, noi ’I vom căta împreună. Nu mai aveţi frică de mine, nu este aşa ?
—	Eu n'am frica de nimeni.
—	Atunci nu vă temeţi ca să vă re-pauzaţi la mine, cât eu voiu merge să caut acest otel.
—	Voesc foarte bine... Numai sunt
Ce fericit trebtio să fie d. Ion Dră-
tiauu.
La 18S8 a început prin a fl revoluţionar şi conspirator . republican şi tribun al poporului şi astă-zi se găseşte !n nepreţuita posiţiuue de a fi şeful unui partid colectivist, un fel de mozaic * *tri ffeneris, în care se afla inteligente ca d. Caracas şi Fundescu, ultra-iiberali ca d. Ştefan Hellio. libera!! ca d. Orâscu. democraţi ca Beiza-dea Mitică, şi candidaţi de liberali ca d. Vasile Lascar.
Adică-te ce o fi voit ca să Înţeleagă d. Lascâr prin cuvântul Candidat dr liberali De o cam-dală trebuie să credem câ d-l Lascâr e convins însuşi cum că până acuma nu este Inca liberal, de vreme ce s'a botărît ca se candidele şi ca partidul de la putere crede acelaşi lucru.neprimindu-l încă în sînul săă cu titlul de membru desăvlrşil.
Dar atunci cum se face ca d-sule i s'a Încredinţat sarcina de a alcătui legea Comunala şi onoarea de a lua apărarea acestei legi înaintea Camerei?
Trebue să mărturisim că în proasta stare se albi colectivitatea !
Cu d. Lascâr se va înttmpla însă, la sigur, aceea ce se înltmplâ cu beţivii cari, după ce se îmbată Intr'o circiuma vin de fac scandal în alia unde n’a consumai nimic, şi atunci drciumarul îl ia de spele şi 'I dă alură spuindu-l: «dule de fa scandal acolo unde le-ai îmbătat».
Aşa şi dumnealui. După ce partida colectivista va cădea do la putere şi după ce va Candida bine în partida colectivistă— fiind-că are temperamentul unu! român imparţial va merge să facă gălăgie în partidul care va veni la cîrmâ.
Se poate foarte bine ca atuncea să fie poftit ca să se întoarcă de unde a eşit.
Nu e vorbă, e bărbat cu viitor, candidul candidat d-i Lascar 1
Radu Ţandără.
PARTEA ESTERiOARA
Grecia.— Atena, 26 Maifl. — Regele se va duce la Korfu, npol va întreprinde o călătorie în străinătate. — As-tâ-zi se începe cu licenţierea reserviş-lilor.
Trikupis va supune Cameril un pro-ect de lege. prin care se reduce numărul deputaţilor de la 215 la 150. Se crede, ca guvernul englez va propune puterilor desfiinţarea blocării coastelor grece şi concentrarea fiolei combinate în golful Suda.
Viena, 2(1 Maiil. — In sferele competente de aici se asigură, ca blocada nu se va suspenda nici cu o zi înainte, până ce graniţa greacă nu va fi lipsilâ de ori-ce trupe şi se va fi terminat de-sarmarea. Numai atunci represenlanţil străini se vor întoarce !a posturile lor în Atena.
—x—
Franci». —Caria, 20 Maiu.— Comi-siunea bugetară, a luat azi o resolu-ţiune surprinzătoare; ea a retuşat să discute bugetul cultelor, ce este de 47 milioane şi va propune îu Cameră să refuze uceastă suma.
Impresia, ce o câştigă cineva conversând cu deputaţii este. că guvernul ar 11 răsturnat de sigur dacă nu va hotărî expulsârea prinţilor. Chiar un ministru a zis: «Dacă nu vom expulsa pe prinţi, vom li noi rxpulsnţl din Cameră.» I’artisanii luî Clemeneeau sta-rucsc'a cere măsuri energice. Se zice că guvernul e decis să hotărască mâne definitiv asupra supunerii în Camera s unui proecî Se lege, prin care se vrf impune guvernului datoria imperativă de a expulza pe prinţi. Se crede, că mal lotâiu va fi isbit de acea lege comitete de Paris, prinţii Jerome şi Victor Napoleon, poate şi ducele de Char-tres. Guvernul speră câ majoritatea se va mulţumi cu această soluţiune.
De altă parte se vorbeşte, cil, pentru caşul expulsfirii dreapta Cameril prepara o demonstraţie grandioasă. La întoarcerea sa din Lissabona corniţele de Paris are să fie primit tn mod strălucit.
Ministrul francez din Lissabona, Bil-lot.care a representat pe guvernul francez la nunta prinţul moştenitor al Portugaliei cu fiica comitelui de Paris, a ţinut o vorbire, în care a zis, ca a-această căsătoria va slrlnge legăturile de amiciţie dintre Franţa şi Portugalia. Acest discurs c produs o sensaţie penibilă în cercurile republicane. Din a-ceaslă causă guvernul a l'ost violent atacat. Se asigură, că Biltot a compus însuşi acel discurs, fură să‘l II comunicat guvernului şi că a primit deja o dojana pentru aceasta surprindere. Insă, drept pedeapsă, se cere rechemarea lui.
—x—
Belgia.—Bruxella, 2(5 Maiu.—Manifestarea socialiştilor, fixată pentru 13 Ianuarie viitor,a fost interzisă şi de a-cea sunt temeri de noui turburări din partea lucrătorilor, cari aă decis cu să ţie manifestarea cu ori-ce preţ.
Ifnlla.—Roma, 2(3 Maiu.— Din Trani se anunţă: Erl s’a proclamat starea de asediu asupra comunei Conversano. In lie-ce casă s’au aşezat soldaţi. S'afî făcut peste 300 arestări. Capii turburătorilor aâ fost transportaţi la Bari subt o mare escortă militară, fiind temeri că poporul Îndârjit va încerca să ’f scape, lntr’adevăr o ceata a şi atacat escorta, încercând să ia cu asalt gara, dar fără succes.
S’a comis un atentat asupra primarului, care a fost uşor rănit.
In Gravina, provincia Apuglia, a is-bucnit o insurecţiune serioasă. Mulţimea s’a dus la primărie, cerând pâne şi de lucru. Când primarul s'a arătat pe balcon, a fost primit cu o ploae de pielri. Sau spart toate geamurile. Poarta cea baricadată în pripă a fost spartă. Mulţimea, năvălind în interiorul casei şi negăsind pe consilieri, căci a;ccştia fugiseră pe.ste coperiş, a distrus sala şedinţelor şi arhiva.
Escesele au ţinut toată noaptea ; o mahala întreagă a fost devastata cu pietri şi împuşcaturi. Când armata a sosit dimineaţa, n’a mai întâmpinat nici o resislenţâ, de oare-ce şefii lucratorilor povăţuisera de mai nainte mulţimea, ca să nu tragă focuri în soldaţi, zicând câ aceştia tunt (ii poporului şi ca ziua nu o departe, când vor face
atât de ostenit în cât nu mal pol merge şi... şi ’mi-e foame.
—	Vom lua o trăsură şi am acasă cu ce vă satisface apetitul d-v., — zise Meriadec. — Dacâ nu vom putea descoperi otelul, vom întrebuinţa un alt mijloc. Cum vă numiţi scumpul mrfi amic ?
—	Sacha.
—	Acesta este numele d-v. de familie?
—	Numaf am alt nume. Acesta însemnează în franţuzeşte Alexandru.
—	Dar mama d-v. cum se numeşte?
—	Xenia. Ea este contesă.
—	Xenia, acesta este numele săă; dar tatăl d-v.
—	Tatăl med se numeşte Paul Con-stantinowitck.
—	Iarăşi numai numele, se gândi Meriadec. Evident acest nenorocii copil nu ştie mal mult, ar fi inutil ca se mai insist.
Chemâ o trăsura, se sui în ea cu Sacha şi spuse birjarului de a ’i duce în strada Cassette.
Meriadec se gândise ca să conducă copilul la comisarul de poliţie, dar ce s'ar fi făcut acest nenorocit părăsit ? 1 s'ar fi spus brutal moartea mumei sale şi ’l-ar fi instalat provisoriu în închisoarea prefecturei cu tinerii vagabonzi şi cu pungaşii precoci. Ceea ce nu voia Meriadec, şi avea destul timp de a comunica aceasta stranie istorie judecătorului de instrucţie, care nu putea să nu 'I cheme îndată.
Şi Meriadec nu scăpă această oca-
ziune de a protegoa o fiinţă slaba. El era deja hotărât, de a face singur o anchetă, de a descoperi pe asasin, de a răzbuna moartea şi de a da orfelinului averea de care un blestemat părinte voia probabil a ‘I dospoia.
Copilul adormise rezemat de umărul Iul. El dormea atât de bine în cât sosind tn strada Cassette,Meriadec fu o-bligat de a 'I cţuce în braţe până în o-daia sa,unde îl aşeza fără a se deştepta.
— In sfârşit! — murmură el suind scara.— Trebuie aşa dar să am un interes în viaţa mea. Am un copil a iubi. Nu 'ml mai lipseşte de cât o femeie care să mă iubească.
II
Un judecător de instrucţie este tot d’a una un mare personagiii, pentru că el este care are primul rol tn afacerile criminale. El ţine tn mâinile sale soarta acuzaţilor şi el se bucură de o independenţă absoluta.
Dar când acest judecător este un om considerabil prin siluaţiunea sa personala, el ea Încă o mal mare importanţă şi superiorii săi ierarchici li recunosc cu desăvârşire ayloritatea sa.
Aceasta era siluaţiunea d-lui Hugues de Molverne, eşit dintr'o veche familie de dirigători, posesor al unei rente de opt-zeci mii lei şi soţul unei femei Încântătoare al cărui salon se nUmâra printre cele mai bine frecueritate din Paris. Membru al înaltei speietaţi, a-cest magistral model avea toate calităţile trebuincioase pentru a Îndeplini delicatele funcţiuni ce ’i erad lncredin-
www.dacoromanica.ro
causă comună cu dânşii. Sunt temeri ca mişcarea se va Întinde peste toata Apulia.
DEPESITELEGRAFICE
Viena, 28 Maiu. Ofîţfol—Transilul de Di, porci şi cai de or ce fel. provenind din România, este interzis de la 1 Iunie.
< oustuiitinopnl, 28 Maiu.—Repre-senlanţii puterilor au notificat porţii ca poate începe fara teama desarmarea.
Atona, 28 Maia.—Circula sgomotul câ camera se va ocupa de chestiunea punerii în acuzaţiune a cabinetului De-Ivanis.
Vonelia. 28 Maiu.—Să semnalează în buletinul sanitar 20 caşuri de holera şi 13 decese.
INFORMATIUNI
Ziarele din Viena şi din Pesta a-nunţă eă se fac mari pregătiri în Bucureşti pentru primirea prinţului A-loxnndru al Bulgariei.
X
D. P. Carp e aşteptai în capitală; d-sa are de gând se ia o partă activă la discutarea legeî comunale.
X
Scandalul de la Cameră s’a reprodus erl la Senat eu ocnsia discuţiuui taxei asupra lemnelor.
O mulţime de represintanţi ai societăţii Goetz erau prin tribune.
D. I. Brătianu a luat cuvântul, după ce se închisese discuţiunea. Rădicând u-se câte-va protestări prin Senat d. Brătianu a zis că dacă Senatul vroeşte aţa, discuţia să poate redeschide 1
După o lungă periodâ a primului ministru, d. Boldur Lăţescu îl întrerupse cu aceste cuvinte :
Trenca fleanca mere acre (mare ilaritate).
După ce se vota prima dată cu ridicări de mâini, se votă după cere-rea d-lui Brătianu, a doua oară cu bile, in mijlocul unui sgomot asurzitor şi a celei mai vil emoţiuni.
şi de astă dată votul, care era defavorabil regelui, a fost primit cu vii aplause.
X
D. Epureseu no trimite o scrisoare, prin care ne spune, că nu’şi aduce aminte că ar fi spus cui-va că la Giurgiu s’a strigat «jos Brătianu».
Cu toate acestea menţinem in-formnţiunea noastră şi dacă d. Epurescu mu-şl aduce aminte cui a spus acele cuvinte, suntem la disposiţia d-sale pentru a-i comunica numele acelei persoane, care menţine infor-maţiunea ce ne-a dat.
X
Aflăm cu părere de refl că tlne-
ţate: o imparţialitate absolută, un sânge rece în ori-ce circumstanţe şi o sagacitate remarcabila.
El era desemnat de preferinţă pentru a instrui afacerile dificile şi delicate ca şi aceea din turnurile Notre-Dame.
A fost înştiinţat imediat şi a doua-zr dupe crimă, la prânz era deja la parchet, în cabinetul săd, gata a interoga pe omul arestat şi a asculta martorii citaţi chiar în acea dimineaţă.
Aşteptând venirea lor, el vorbea cu comisarul de poliţie care venise a ’i da compl asupra faptelor, şi nu părea de loc satisfăcut de relaţia dată de comisar.
—	Imî pare, — zise el rece, — câ d-v. nu trebuea să procedaţi ast-fel.Se poate câ se fi pus mâna pe culpabil, dar se poate asemenea să fi comis o eroare arestând acest om. Nimic nu probează că este el, nimic nu probează chiar ca a fost o crimă şi noi poate suntem în faţa unul sinucid. Ar fi trebuit început prin a se visita turnurile şi vârfurile de la Notre-Dame: D-v. vă puteaţi ast-fel asigura câ nimeni nu era acolo ascuns, de oare-ce se putea foarte bine să se fi suit şi alţii acolo, afara de inculpat:
- Visita a fost făcută, domnule judecător de instrucţie,—răspunse comisarul ; — eu singur am făcut’o dupe ce am arestat pe acest om ce refuzase a ^ 'şi spune numele.
—	Era prea târziu. Un alLul a avut tot timpul de a scăpa.
—	Am avut grije, domnule, să las a-
rul deputat Ianoly a încetat din
Viaţă.
X
Am vorbit altă-erl despreograbnioă erisă ministeriala. Erl Românul publică următoarea informaţiune :
«Se vorbeşte cu oare care siguranţă despre schimbarea guvernului.»
X
In şedinţa de ieri a Camerei, d. Nicolae Eleva, fostul primar al capitalei, vorbind în discuţia generală a legeî comunale, a făcut următoarele foarte importante declaraţia ni :
«D-lor, treime se vă declar că eu «nu m’am retras de la primăria ca-«pitalei pentru că eram in neînţele-«gere cn consiliul comunal, ci pen-«tru că—şi acest lucru l’am declamat şi d-lui Prim-Ministru—pentru ură nu mat puteam sluji cu prefectul «poliţiei, care face politica si poli-«tica proasta, si în loc sa se o-■ cupe de ordinea publica se ocupa < ca sa nu mai fie oposanti în tiara, «lucru care se practica în gene-«ral !?!
Fara comentarii.
FELURIMI
Ucigaşul capiilor set — Mal de
unft-zî s'au găsit în câmp, lângă Pesta, doi copii morţi, unul de o luni, altul de 3 ani. A doua zi muma copiilor a denunţat pe soţul său ca ucigaş al copiilor săi. Acest tata denaturat este lucrătorul Anton Kaldenecker; care fiind arestat a făcut următoarele mărturisiri : 'Trăiam răO cu nevasta mea ; ed sunt sărac ; ea mal primea ajutoare de la rudele el. In zilele trecute trebuia să plec să mă tocmesc unde-va la lucru. îmi iubeam copii prea mult.
Mă temeam, că plecând ed, nu’î voiu mai vedea, căci muma lor va căuta să trăiască cu alt-cineva. M'am hotârît să omor copii, apoi să'mi iau şi mie viaţa. Am luat copi, am umblat prin câmp cu el, până am dat de un loc potrivit, unde am sugrumat pe băiatul mal mare, apoi copilul. Încercând se mă spânzur de un copac, sfoara s'a rupt de două on când, apropiindu-se nişte trecători, am fugit, lăsând copii morţi în câmp!»
• •
Iii proces mare.—Din Veneţia se anunţă, câ acolo s'a terminat la 8 Maiâ un proces, ale cărui desbaleri au ţinut peste şosr luni. Este vorba de procesul contra a zece funcţionari de la Banca Veneta pentru colosale delapidări. Ag avut să se examineze dosare mari şi multe. Dintre cel acuzaţi opt .ai! fost condamnaţi de la 2 luni până la cinci ani închisoare. .Iuraţdor s'au pus 514 întrebări şi au trebuit să stea în tribunal 51 ore în camera de chib-zuire. Citirea sentinţei şi motivarea ei
a ţinut şeapte ceasuri.
*
* •
Cursele de osii in Yicnn.— La
cursele de cai, ce s'afl ţinut mal deunăzi In Viena, premiul cel mare de
genţii la intrarea scări şi vă pot afirma ca nimeni n’a eşit înaintea sosirei mele. Fica păzitorului poale mărturisi. Am inspectai minuţios toată partea superioară a bisericel... turnurile, galeriele, bolţile şi n'am găsit nimic.
—	Pe plat forma de unde această femeie a căzut, nai găsii nici o urma de vre-o luptă?
—	Nici una. Asvârlirea trebue să fi fost făcută prin surpriză. Dupe mărturisirea acestui pictor care a văzut de departt scena, femeia rozimatâ de balustradă a l'ost apucată de picioare, ridicată şi asvârlita în vid înainte de a se putea apăra.
Tot ce am descoperit bănuitor este o uşe deschisă..,, o mică uşe situată pe o galerie strâmtă care circulă împrejurul bolţel tindei biserici. Mi se pare că a-ceastă uşe este în tot d’auna închisă, şi nu se poate esplica cum un om venind din turnuri ar putea ajunge până acolo. Sunt abizuri de trecut până acolo.
—	Bine! dar admiţând câ el a făcut aceasta, unde duce acest drum?
—	La o scară din năunlru.desub catedrală care dă în stradă, îndărătul altarului,
—	Aşa dar el a putut fugi pe acolo.
—	E cu totul puţin probabil.
—	E suficient ca aceasta să fie posibil pentru ca ed să mă îtidoesc de culpa-bililatatea prisonierului d-v. Şi, la urma urmelor, până în present, nu e contra Iul de cât indicii.
(Va urma)
EPOCA — ÎS MA1U
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,,EPOCA*
Ttrngiu 4.000 do fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anuneiurî pe pagina IV, linia 30 bani
Annnciurî şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei.
plodat o bombă In vestibul. — Roşa Bonalda a fost găsită junghiată tntr'o spelunca.
20,000	florini l’a câştigat armăsarul Ffine k ul comitelui Tassilo Festetics. Afară d’asta corniţele a câştigat şi o prinsoare considerabilă. Spbrtsmenil engleji nu oferit pentru 12,000 lire sterlinge de zece ori atâta, daca vre-un cal al lut Festetics va câştiga premiul cel mare. Fenek a fost victorios şi ast-fel corniţele are să primească, de pe urma acestui cal viteaz, şi sumuşoara de un milion şi jumătate florini 1
Un Ioniinn de flori. — Damele din Madrid nO făcut, pentru mititelul rege Alfons XIII un leagăn numai din Hori naturale de primăvară (ghiocei); pologul e compus din trei fol enorme de palmier, Împodobite şi ele cu Hori. Regina Chrislina dorea să culce copilul In acest leagăn minunat, dar medicii s’au opus, temându-se ca nu cum-va mirosul florilor să atace prea tare nervii delicaţi ai micului rege.
•
• •
Furltinn In Ivnrlshnd. — De la
băile din Karlsbad se anunţa cu data 12 c. După amiazi a isbucnit aici o furtuna teribilă cu fulgere şi trăsnete; In timp de o jumătate oră a căzut necontenit grindină mare ca alunele, acoperind mat bine de două degete toate promenadele. Plraele curgeau cu furie, inundând stradele şi causând multă pagubă. Semănăturile sunt nimicite. Trăsnetul a isbit vestitul turn din timpul Împăratului Carol IV, a sdrobit coperi-şul şi bârnele clopotelor. Turnul s’a aprins, dar păzitorul a reuşit să stingă focul tndata.
*
• *
Turburai*! in italia — Din Trani se telegradază: ltescoala lucratorilor din Convensano u luat dimensiuni Îngrozitoare şi s’a întins peste toată provincia. Au fost turburări lti Polignano, Sassano, lluligliano şi Castellana ; armata venită din Rari şi Trani a potolit rescoala, dar a trebuit să iu cu asalt Conveusano. Lupta raailcrâncenă a fost la palatul episcopal, unde s’au ucis şi rănit mulţi. Rebelii au deschis temniţele, au liberat pe cei arestaţi şi au Închis pe consilierii oraşului. Multe familii s’au ascuns prin pimniţe; altele părăsesc oraşul, temându-se de alte turburări noi.
Catastrofe. — După ciun se anunţa din Catania de la 14 c.t lava curge necontenit din craterele Etnel şi Înaintează 70 metri pe oră, a trecut deja peste Monte Nocilla, a ajuns la mănăstirea din Nicolosi şi a acoperit multe vii. Emigraţiunea creşte.
O telegramă din Madrid spune, că In Aldoya, provincia Valencia, a fost distrusă fabrica de nitroglicerină de acolo 1n urma explosiunif a 480 kilograme de nitroglicerină. S’afl ucis trei-spre-zece persoane.
♦ •
Institutul Pnsteur.—Văduva Bon-cicant din Paris a dăruit o sută-cinci-zecimii franci pentru institutul, ceva purta numele lui Pasteur. Institutul dispune deja de fonduri aşa de mari, In cât se vor începe lncurând lucrările pentru realizarea planurilor grandioase, reiat.ve la înfiinţarea institutului internaţional, In care vor putea fi trataţi toţi cei muşcaţi de câini, pisici saO lupi turbaţi
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de Vineri 16 Maia 1886
Şedinţa se deschide la ora i 1/4 sub preşidenţia d-lui G. Chiţu.
Se acordă un congediu d-lui Proco-pie Cazotti :
D. preşedinte anunţă Adunare! moartea d-lui deputat lanoli. D-sa propune a se trimite condoleanţe familiei re-pausatului.
D. Porumbarii cere Adunflrei a se a-socia la propunerea d-lui preşedinte. \od. Da ! da !
La ordinea zilei e interpelarea d-lul C. Fleva adresată d-lui ministru de lucrări publice, lnprivinţa docurilor de la Brăila.
D. C. Fleva arată că docurile ce s’aă proiectat la Brăila, sunt a se face prea departe de port şi ast-fel va aduce mari neajunsuri comerciului. De aceea d-sa roagă ped. ministru să ia măsuri pentru a se construi cheiul şi docurile In portul actual.
D. Bariu Mthal spune ca inginerii trimişi la Brăila pentru a face sondaj iul aă declarat că terenul este prea slab pentru a se putea construi cheiul.
Se urmează discuţia generală asupra proiectului de lege comunală.
D. N. Fleva combate cu multa putere proiectul majori ţaţei delegaţilor, căci este în complectă contrazicere cu principiile partidei liberale.
Oratorul arată că legea prezentată este mult mai înapoiata de cât chiar legea din anul 1864 şi de cât legea votată de conservatori la 1874, care respectă autonomia comunala.
Dupe legea comitetului Consiliului comunal aproape nu se mal poate mişca, căci nici cheltuielile cele mal neînsemnate nu le poate face nici chiar creditele votate şi aprobate nu le poate întrebuinţa până ce nu va cere din nou aprobarea prefectului saO a ministrului.
Vorbind decestiunea poliţiei,d. Fleva arată că poliţia administrativa din momentul ce este plătită de comună tre-buc să fie la ordinele comunei, căci actualii poliţai nu se ocupă nici de ordinea publică, nici (le salubritatea oraşelor, ei numai ea nu iui mai fie opo-snnti iu tara. tAplause.)
D. Fleva mai cdaoga că retragerea d-sala de la primărie nu a fost motivată de vre-o divergenţă de opinii cu consiliul, ci din pricină că nu putea să se înţeleagă cu prefectul poliţiei care face politică şi încă politică proastă. (Aplause.)
Dupe ce atacă cu multă tărie şi cele Falte părţi ale proectului majorităţoi, d. Fleva face apel la majoritatea camerei, ca să’l respingă căci el ar fi o pată pe marele partid liberal, ar dis credita cu totul acest partid şi l’ar compromite cu desăvârşire în ochii naţiunii. (Aplause.)
D. Fleva flneşte amintind, că partidele ca şi indivizii nu stau vecinie la putere şi ca numai păzind cu sfinţenie principiile pot spera că venind în opo ziţie să aibă tot prestigiul trebuincios şi încrederea publica. (Aplause înde lungate).
D. Carabntescu raportorul, îşi apără opera într’o cuvântare toarte monotona şi foarte întrerupta de Camera.
D-sa cerej, ca proieetul majorităţei delegaţilor să fie luat în consideraţie şi apoi la articole să se aducă toate modi (Icările ce vor fi socotite trebuincioase.
La ora 5 i/2 şedinţa se ridica.
Mal sunt înscrişi spre a vorbi în contra proeclulul d. Cogulniceanu, N. Ionescu, Al. Djuvara, Tache Ionescu, D. Tăcu, N. Constantinescu, N. Iloma-nescu ect.
Penel.
O scena teribila in tribunal.—
Din Brescia se relatează de la 2 c. : Erî s’a terminal aici un proces contra a i2 vestiţi membrii ai Gamerii Travagliato. Toţi acuzaţi au fost condamnaţi la muncă silnică până la 25 ani. La proclamarea sentinţei toţi condamnaţii au sărit în picioare, şi legaţi cum erau au încercat să se arunce asupra femeii Roşa Bonalda, care ’i trădase. Carabinierii se puseră la mijloc şi în învălmăşeală se descărcă o puşcă. Urmă o spaimă grozava în public. Toată lumea căuta să fugă ţipând; multe persoane fură rănite In înghesuiala. — Astă-zi a ex-
să discutăm această cestiune întreruperile continuă^.
D-sa spune că trebue să taxeze cu 8 lei lemnu lucrat dacă s’a taxat cel brut cu 4 lei Căci din 2 metri şi 1/2 lemn brut iese un metru lucrat. Şi continuă a susţine aceasta teorii D. Bonachi declară ca menţine taxa de 15 lei dar propune ca taxa aceasta la export să se Înapoieze exportatorului. Vorbeşte de Galaţi d. Vergati ‘1 întrerupe. D. Bonachi spune d-lui Vergati. ‘•Nu uitaţi d-le Vergati, că afară de această tribună mai e dincolo şi o anticameră unde ne întâlnim». (?)
D. Bonachi continua a face istoricul fabricel Ghotz şi face elogiurî directo-uluî săQ, cere ca să nu se lovească în cap această societate!
Discursul foarte lung al d-lui Bonachi, nu o de loc ascultat, adesea în trerupt.
1). Ureche zice că vorbeşte de oare ce colegiul d-sale, s’a ridicat în contra lac-selor puse asupra lemnelor. Şi nu numai în privinţa laxei de 15 lei, dar mai ales în contra punctului al doilea.
D. Ureche zice că nu vrea se pue u-rechea se asculte ce să vorbeşte, nu ea să vorbească de aceia cari pun pavilionul naţional de şi n’aro de cât lucrători străini, ci susţine pe cherestegii români.
D. Ureche mai spune, că din aceste taxe se fuvorisează societatea din Galaţi în detrimentul cherestegiilor cari nu pot susţine concurenţa.
D. Aurelian răspunde la toate cele spuse de d. Bonachi, combate părerea d-lul Bonachi în privinţa restituiri laxei când lemnele importate se vor exporta, căci aceasta însemnează zero laxă, adică libera intrare.
Şi arată ca această cestiune nici nu se poate pune In tarif căci aceasta însemnează a face legi individuale.
1). Aurelian constată că cestia lemnelor a ocupat 2 şedinţe, nu s’a vorbit nimic asupra celor 360 de articole votate şi numai lemnele, a făcut gălăgie, Răspunzând apoi unor cuvinte ale d-luiBonachi că ne vor blestema streini, dacă punem asemenea taxe. D-sa zice că acestea sunt cuvinte cari pot treceîn gazete. Dar în această cestiune zice,că a constatat cu cea mai vie plăcere, că presa româna a avut o atitudine demna şi Tace elogiurî presei de toate nuanţele, pentru purtarea sa în aceasta ces-tiuue.
Arată în urma că şi Germania a pus, taxe mari, ca să proteaga lemnăria şi fabricele respective în contra concurenţei lemnăriei ruseşli.
Termina declarându-se în contra a-mendamenlului d-lui Bonachi (aplause.) Discuţia să închide.
Amendamentul d-lul Bonachi cade nefiind susţinut de 5 senatori.
b.	Brătianu ia cuvântul după ce s’a închis discuţia văi,lând,ca să votează tot cala Camera taxa asupra lemnelor şi spune că la Camera s’a votat prin sur prindere şi cere micşorarea taxei. Cu mult foc apără aceasta cauza d. Bra-tianu (de ce?)
D. Brătianu face spume la gură, vorbeşte de răsplndirea ovreilor pe faţa pământului de luptele românilor, de cucerire etc.
I). Boldur Lăţescu, treanca, fleanca mere acre.
b. lirătianu conttnua a (1 apucai de spasme. La punerea votului mare scandal deşi se ridică numai 7 mâine pentru propunereasusţinutâ cu atâtea spasme de d. Brătianu, d. Guşti care prezidează declara ca e majoritate.
Protestări, sgomol, scandal, nu e majoritate strica cu putere senatorii,se pune la vot cu bile, resullatul este: 36 bile albe36 negre regulamentul prevede ca în cas de paritate propunerea e respinsă. (Aplause sgomotoase .
Tariful In total se votează fără nici o modificare.
Legea în total asemenea se votează. Cu apel nominal cu unanimitate de 60 bile albe.
La 5 şedinţa se ridică.
Reporter.
Un afiş special va da amănuntele ser-bârei.
Preţul unic : un bilet ile loterie.
D. D. Sturza,a lucrai azi cu M. S. Regele.
Ui I iar le din casa ce se er.nslfueşte In str. Văcăreşti No. 121, s’a surpai rănind grav pe un individ anume Simon Ungti-reanu, care a fest transportat imediat la spitalul Flanlropia.
A Ham că d. Slurza, va presinla de urgenţi corpurilor legiuitoare, pentru a fi
votat chiar în sesiunea actuali un proiect de lege.pentrua admite la doctorat tn medicină |>e studenţii înscrişi pentru licenţă.
D. N. Bălănescu va vorbi Duminica la 6 ore seara, tu sala făcu Raţei de drept, despre Imperfecţiune (Sistem .
Inmurmînlarea depu'atuluî de Bacă ii lanoli, se va face mâine Iu oraşul Bacău.
D. Locotenent medic-mi lila r llăncscu a susţinuL înaintea Facultăţii de Medicină, lesa sa de doctor.
SENATUL
Şedinţa de Vineri 16 Maifi 1886
Şedinţa se deschide la orele 2 1/4 sub preşedinţa d-lul D. Ghica.
După formalităţile obişnuite se continuă votarea tarifului autonom.
Se votează fără discuţie până la categoria a XVUI relativ la lemne.
D. Bonachi spune, că de şi sa cerut votarea tarifului ast-fel cum a venit de la Cameră, cu toate acestea Senatul a Introdus o modificare.
l'oci protestează, nu Senatu, secţiunile.
D. Bonachi zice continuând că trebue
ŞTIRI MĂRUNTE
D. a. Slolojan va pleca la 11 Iunie la Lacul Sărat pentru a inaugura stabilimentul balnear.
* ■
Consiliul de administraţie al Creditului funciar urban, s’a adunat aseară.
D. Culogln, prefectul de Constanţa va părăsi azi Capitala, mergănil la postul sfcu.
Tragerea loteriei Alheneuluî să va face tn grădina Cismigiului tn ziua de 22 Maia corent, la orele 3 dupe amiază.
Ea va fi precedată de o mare serbare care va începe la 2i Mal 8 ore dimineaţa
STAREA SKIWimtILOIl l\ TARA
Botoşani. Recoltele merg bine. Rapiţa se mănîncâ de insecte. Se simte necesitato de ploaie. Bruma a cam stricat viilor si pomilor roditori.
Braila. Semănăturile sunt încă vesele. Buzni. Semănăturile sunt tn genere frumoase.
Porumbul nu a răsărit Încă.
Bruma din urmă s’a constatat acum, după trecere rle mal multe zile, că a vătămat mal puţin viilor după poalele dealurilor şi mal mult celor după sosuri şi văl.
Constantza. A ploui tn cursul săptămînil. Semănăturile se menţin în cea mal bună stare.
Covurluiu. Lipsă de ploaie. Vânturi neîntrerupte. Semănăturile simt mare trebuinţă de umezeală.
Dtmbovitza. Mal In toate plasele semănăturile sunt satisfăcătoare. Pe alocarea a ploat.
Dolgiu. Ploaie parţială In cursul săplă-mtnil din urmă.
lîruma căzută în noaptea de 24-25 A-prile a vătămat viile dcsvollale şi pomii roditori, fără să aducă vre o pagubă semănăturilor. Viile din comuna Pleniţa nu vor produce nimic anul acesta.
Dorohoiu. De la 27 Aprilie pîna la 4 Maia a ploat în de ajuns. Se speră o recoltă abundentă.
Porumbul a început a răsări.
Falciu. Semănăturile merg slab din caiza secetei. N a ploat de la 4—li Maia.
Gorjiu. Numai la 5 Maia a ploat mal multe ore peste toi judeţul. Se speră că semănăturile vor isbuti,
Jalomitza. Semănăturile sunt bune. Bruma a cauzat puţine stricăciuni viilor şi pomilor roditori. Pe alocurea a ploat. In comuna .legălia s'a ivit gândaci în secara locuitorilor Aceşti gândaci rod spicele.
ilfov. Starea semănăturilor bună. Puţină ploae.
Muscel. Semănăturile de toamnă sunt frumoase. Puţină ploae parţială. Semănăturile deprimă-vară aproape terminate.
Seamtzu.Timpul secetos. Numai la5Maiu a căzut puţină ploae pe alocurea. Semănăturile progresează greu din causa lipsei de ploae. Bruma a cauzat stricăciuni in câte-va comune din plasa Bistriţa.
Prahova. BecoRele până acum sunt frumoase. Timpul secetos.
Puina. Secetă. Semănaturile sunt espuse ase perde. Arăturile porumbului se fac cu anevoinţă.
Ji.-Saral. Secetă şi vânt. Semănăturile aa tnceput a suferi. Porumbul nu a răsărit Încă în mai multe părţi.
Ii oman. Secetă şi vânt. Semănăturile de toamnă merg bine, cele de primăvară sufer din lipsa de ploaie. Arăturile pentru porumb, Încă neterminale din cauza întăririi pământului.
Bomanati. Semănăturile sunt bune. Ploi nu a a fost.
Suceava. Nu a ploat. Semănăturile Înaintează Bruinu nu a cauzal nici o stricăciune.
Tecuci. Starea semănăturilor de ,toanuiă şi primăvară până acum este bună, din cauza ploilor parţiale căzute.
Tulcca. A ploat parţial, ltecoltele frumoase.
Totova. Recolta proastă din lipsă de ploaie.
Vaslui. Vânt şi secetă. Semănăturile au început a suferi. Arătura porumbului dificilă.
Vâlcea. Se speră o bună recoltă. Bruma a vătămat simţitor vi ile şi pomii roditori.
Vlasca. Semănăturile de toamnă sunt frumoase. Lipsă de ploic.
Sgomotul privitor la u apropiata criză ministerială, ia din ce în ce mai multă consistenţă.
m
Se vorbeşte prin cercurile oficioase de înaintarea d-lui Beldimnn si de numirea d-lui F. Djuvara, director al gazetei L'Etoile Iloumaine, in postul de consul diplomatic la Sofia.
%
ştirea privitoare la refuzul consiliului de administraţie al creditului
urban, d’a se convoca adunarea generală a acţionarilor nu e exactă.
I’cne azi consiliul do administraţie n’a dat nici nn răspuns .şi e in cea mai mare nedomiriro, noştiind ce rasol ti ţie să ia.
m
Un vânzător de gazete anume Ştefănescu s’a presinlat la redacţia nonslrn, plin ghid ti se de următorul fapt. La redacţia ziarului ministerului afacerilor străine a fost Întrebat de ce nn vinde şi gazeta aceia şi el a răspuns că publicul cere pe cele falie şi că nimeni nu citeşte
a cea
— »
Din această causă acel băiat a
fost bătut de către personalul ziarului in cestiune. Aşteplăm se (im desminţiţi.
buletin \mm
Bucureşti, 16/28 Maia
Agio se menţine la 14.75.— Schimbul se scumpeşte. Ast fel cota de azi ne dâ următoarele cursuri :
Gek Berlin 124.37 1 /2.
» Paris 100.65 şi
» Londra 25.45.
De şi prin porturi so semnalează oare care mişcare devizele se duc mai toate spre Oonstantinopoh se se negoţieze din causa ca găsesc preţurile de acolo mai avantajoase de cât piaţa nUastru.
La Bursa oficiala nici o afacere.
Valorile cad mai mult.
Daciele fac 263 i/2 Corislrueţiu-riile 165.
Tendinţa slabă.
JOCKEYCLUB ROMAN
INCUNOSTINTARE
Pentru înlesnirea publicului amator d’a asista la alergările de cai ta ziua de 13 Maig a. c.
Direcţiunea Căilor ferate a infiiaţnt un tren de plăcere pentru ac»a zi care pleacă de la Gara de No d la ora 1 p. m. pentru hipodrom, şi sc întoarce la ora 5 seara.
Preţurile sunt fixate pentru ducere şi întoarcere ast-fel; Clasa I un led; Clasa 11 75 bani; Clasa IU 50 bani.
ILTIME pillMII
Regele şi Regina s’au întors erî seară în Bucureşti, fără marea manifestaţie care era vorba se se pre gătească.
Dupe sosirea suveranilor s’a ţinut un consiliu de miniştrii.
Renumitele băl de la Lacul-Sărat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind abundentă.
Recomand onor. public hotel de Bulevard, compus din 40 camere.«Case cu un etagio şi două, solide şi sănătoase, având faţada spre câmp, posiţie frumoasă, cernerile bine mobilate si curate, preţurile moderate, serviciul onest şi prompt.
In acest hotel este şi restaurant cu mâncările cefe mai alese, preţurile moderate.
Sper că onor public va li deplin satisfăcut. Sunt In stare a priimi pasageri cu începere de la 15 Maia a. c.
CONSTATIN POPESCU, librar
Brăila, strada Regală, sad la liotei de Bulevard Lacul Sărat.
BERARI A UNIREA
Sucursala Oppler In fata cjr*aciinei Episcopii
BERE SPECIALA
EeScelentă proaspătă şi rece.
Salon elegant serviciul prornt.
DOCTORII LEONTE
S’A ÎUUTWT
No. I l2 Ins, Calea Pi a met No. 1$ fix. peste drum de vochea locuinţa
CROITORIA I. SINGER
S'a mutat din Calea Victoriei, casa Papa în Puietul Eforiei spitalelor. Bulevardul Elisuheta.
Sperăm că vom (i onoraţi cu aceiaşi încredere ca pană acum şi pentru care putem asigura pe onor. noastră Clientelă că nc vom da toate silinţele de u o servi cu si In trecut.
Cu stimă
1T CHS et s*risi.i\gi;h
LIBRARI A „SOCEC ET C0ilp-“
Au eşit de sub presele noastre litografice : Hartele murale pentru şcoli, a. Europei, Asiei, A fiicei, Americeî de Nord, Americei de Sud şi a Australiei (Oceania), cele d'inlâiti cinci de câte 1 metru şi 50 centimetri, lăţime şi în-nalţime, iar Oceania 137/105 ctm. pe pânza, lustruite şi cu suluri de lemn.
Preţul unei scrii întregi de harţe I 15 lei.
Iu provincie, pe acelaşi preţ, la toţi corespondenţii noştri.
www.dacoromanica.ro
CASA DE SCI HMD
I. M. FERM
—27,8TRAOA LIPSCANI, 27— misii BUCI: RE SCIT' Maiit 1886
O
JIK !\THIRI4T llr la-'5 x*“'iiir- Cnso’°
i îllilfti s I .im sir.i.hi Arademi*-! No. tl compuşi- «1 îit 10 Camere, cu o curte ~i*aiioasa tn care se a Mă giajdiT şopruuşi tlt« dependinţe. Aceste case mal hî si o cr&dinâ imjportantă. A se adresa Strada !witiste No. II.
5% Hente amortizabilă . . . r Renta perpelm . . . .
Oblig. (ia stal........
6v, Oblig- d*’ st. drnmn defer 7% Sc-is. rune. rural" . . . . 5-4 Vcris. rime. ronUc . . . 7 > Scris tune. urbana . . .
Scris func. urbane . . . 5% Bcr s. tun-, rurale . . . 5% împrumute) comunal . . Oblig. Casat petis. lei 10 dob.) împrumutul cu premie . . . Acţiuni bAncei nalioa . , . Acţiuni «Uaci.vRomania » . . » Naţionala. . . . , .
Credit mobiliar . . . » Constructiunl.... » Fabrica de hârtie . .
Argint rontra aur.........
Bilete de Bancă contra aur. . î'l ■.rin atistriael......
finsn. I>îA VIKNA
Napoleonul................
linealul............... .
Lăsa otomane..............
Rut-la hârtie.............
ClliSUl 1>IA «MUMA
Renta Amort. ......
Oppenlicim. .......
Obligaţiuni noul 6% C. F. H. « » » » » Rubla hârtie..............
CURSUL 1>E PARIS
Renta Românit .* . . .
Lose otomana..............
Kehinih
Paris 3 luni . .
» la vedere . L mitra 3 luni >i la vedere berlin 3 Juni . . Vie na la vedere .
95 1 2
50
£7
105
*81/4
101
-).!
Fi
70
214 33
1020 265	|
215
1«5
U'i : 143 4
> ;o I
10.n."5
5.P2
13.70
123.50
P5.80 100.70 107.40 102.5.1 199.10
931/2 «71/4
:
de la 23 Aprilie viitor, casele, (Jiu strada Aci-dcmnial Nr. 29. — A se adresa strada Ba-i-teNo. H. _______________________
\BI\IHT chi;,r ariirn '"‘°-
i'li .lils-.tîi.l I« pm-latea, Crângurile din Dislr. Vtaşca, PI. Cdlnişteu, doritorii se pot adresa ia proprietar Em. Gr&dişlea-nu. Plata Am zi No. 1 Bucuros tl.
i\ rmm
doreşte a preda, ice-ţiuni pontru Clasele Primare, în schimbul unei modeste plăţi.
A se adresa !n administraţia ziarului.
f!
I'
jf
:
f
t
ATELIER
DE
POLEITORIE
C&RNOlt
\j
I, STRADA MIHAIS03A I.
— (VtS-ă-VlS nu M\SIN.\ tlE apa)—
Recomandă bogatul sHi asortiment do oglinzi cu console anrile si negre. Meşe mari şi mici, tot felul de galerii si pervazuri, Inea-dramente do integralii, negre şi aurite.—Primeşte ori ce comande tn meseria sa.
t
r
#
fl
i
\
II
v
A:
i
J
i

..„a. dinr iusa arendăr i prt-aMU.HL prieLaţii, se vând, O Io comobila 10 rai putere şi o maşină de treierat din fabnea Dam son sistemul cei mut perfecţipnaţ ambele în perfectai stare, lloritori Io pili Atllmâbi proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adresîndtise la d. E. Hnimer administratorul.
BULETIN METEOROLOGIC
iun
II t ( I II ÎS T 1
buletinul atmosferic de la l(i ilaiu I Sli
o nojMiii
Absolventă a cursului secondar şi
având «Diploma de maturitate»', să oferă a daleecţiunl, tn vre-o familie pentru cursul primar safi secondar.
In special pentru limba francosâ, matematici şi ştiinţele flsico-naturale.
A s6 adresa la rcdacţiunl.
£

jf
s
jf
i
191
'f,
f
i
i
r<
%
a
%
< «
i—i h
Q o
v—i m
P I
c t
D $
<y s
<
& 0 w <
N
I
ii:
(fe
i'
i I I
ii
i
i
i
i
I
I
fi
I
i
9
i
i
i
§
J
i
TIPOGRAFIA
M m>wm
A

UR
BUCURESCi, STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI
ACKST ATI’LIUR KSTlî IR'S IN POSITIUNE A TÎSKCUTA TOT FELUL DE :RAIU ATINGATOARE DE ACEASTA ARTA CU ACURATEŢA PRECUM:
2j I A Pt ZZ
QUOTlDlA NE SI KEBDOMADARE
BROŞURI
LUCR ATE IN GAnACTERE ELZEVIR
piticinuu: sv\t i omite mooeuatk
I
'^'4-
I
N «
9
t
a
>
o
CA
*-?
53
>
O
>
w
T
y
O
s
Ca?
>
PO
lO
a
o
H
i—i
b
i—( > %
r?
%
9)
O
>

NOUL MAGASIN
DE
PORCELANURI SI CRISTALURI
SUB FIRMA
SAW WASS1LIU k Fii
BUCUREŞTI
35.—Strada Lipscani, No.—35
Deschis din no fise găseşte foarLe bine asortat tnloatearlicolcle precum : Serviciuri pentru masă complecte dc Porcelan şi cristal, Uimpi şi paturi dc bronz, tacâmuri argintate şi neargintute etc. precum şi orl-ce alte objecte necesare mena-giulut.
PRECIURILE FOARTE W03ERATE
DE VENZARE
Locul din strada Dionisio No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc ; are faţa pro strada Diouisic D7 metri, pro strada Crinului 40 ruetrişi adâncime de ii metri. Sc viu do in tot.il sau în lolurî, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucoscu, str. Clemenţi No. 2.
N. A- PAPADAT
AVOCAT
Str. biserica Icni Xa. 8 bis.
M0&#
DIN CALEA VICTORIEI, G '7
I. WEICH
s’a înxitat.
in
Palatul Eforiei Spitalelor
Buleuardul Elisabeta.
\î(Wll II prCJII'VT din distT- lulomHa , .IlUoI.l .iliUtiniri.il plasa Câmpului, se Arendează chiar de acuma pentru mal mulţi ani, cu Începere de la 23 Apiilieisă*. a .c adresa Strada Biserica Arnzel No. 3 şi Calea Victoriei 70.
LOTERIA ATHENEULUI
Tragerea loterie Atheneulul este fixată la 22 Maifi a c. persoanele ce au bine voit a se însărcina cu desfacerea biletelor acestei loleri, sunt rugate că până la 15 Aprie să verse la Banca Naţională costul biletelor desfăcute.
Ultimile bilete să găsesc la Banca Naţională sucursalele ei', la debitanţi de tutunuri, la oflciurile telegrafic-poş-tal la principale case de comerţ etc. etc.
ALECU A. BALS
AVOCAT
Strada Dreapta No. 24
ş^.vmJvj	Baroni ;,Te{nib	Vi-nti	T.	£> la na
Bccnresci	765. • 12t .6	E	2*8	fsein
T.-Severin	762.7 21.0	X	31	â
Balota	764.2 20.S	SKS	27	sein
r.raiovft	.750.4 21.6		:«	p.nc.
Slatina	'763.0 ‘ViVA	■rw;	31	.seji i
Giulgiu	762.4 IS.5	NE	35	raci n
Constanta	763.7 17.5	N	19	801 ii
Salina	763.5 120.1	EN	25	r.aenn
Galantz	763.9 21 2	KNE	23	i
Urai la	762.0 20.1	' /t-	26	
Roman	|			
laşi	1			
Directorul Institutului, St. Itepites.
Star«a tnarei laSulina uşoara Fa Constam
liniştita.
AVIS IMPORTANT
Snb-scmnata antroprcaoârea Iloleliihi Fraţii siimi din Oraşul Tlraila şi al lin toiului ConcniMliit do la Brăila Larii, Serat, arc onoare a aduce la cunoşliiil. Onor. public. Şi tn special la visitatori â băilor, c’iun arangîal..
HOTEL C0\T0HIM \ laculserat.
cu uu restaurant franres, eaincre mobilate ş cu preţurile cele mai moderalo.
HOTELUL FHATIISnil »«.u)
Este reparat, din nno aranjat şi elegant mobilat.
Fiind că n’am cruţat nici un sacriflcifi pentru a sal islace pe onor. puiilie visilalor şi de aceia rog a (i onorat de o numeroasă clientelă.
ITomtiludmea Serviciului şi modera-ţiunea preţului o garantez.
CU DISTINSA STIMA
Ni.VIUA III.M STFrv
BRAILA-LACUL-SERAT
D. R. RCSETTI
AVOCAT
Strada Romana No. 21.
AU APARUT
oolTWISLS^
DE
A. VLAHUTA
De vânzare la Iilor. Socec
PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. .3


1
6

’ AOX OUATRE SI1S0IS
72 Calea Victoi-iei 72, \ is-n-vis «le palului lt«‘g;al
A sosii noutăţile şoşonului in cantităţi şi Variatiuni enorme, de B prima calitate.
OCASIUNE RAR A
Tricouri pentru claaiao
JERSEY
lei 7,50. IO. 12,50. 15.	17,50. 20.
Comandele din provincie se es cută după indicarea mărimeî şi contra mandat poştal.
\ ÎS L / p,
OE
POLEITORIE
n ii P jruvi A fRO
t
g.
7P. - CALEA MOŞILOR — 73.
In acest atelier sc primeşte orice reparaţiunl dc Oglinzi, Mese, Galerii, Tablouri poleite. Se găsesc gata galerii, pervazuri de tol-fel cu preţuri moderate.
> -sr- ŞsS	Şâ*> -r* -sSs

STRADA !SF. DIMITRU N. 3 j
- QUCUBESTI -
CIMENT
STRADA
i$F. DUMITRU N. 3 ,
-BUCURESTI-
l‘rin prese ala avem onoare a informa pe D-nii întreprinzători de, lucrări publice şi Architecţl că suntem însărcinaţi cu vânzarea:
CIMENTULUI-PORTLAND
din
GROSCHOWITZ
A est ciment întrece, în cea cepriveşte calitatea, toate produsele s imilare enţj/eze.
PRETURI CQNVENABILE -FURNITURA PROMPTA
Deposit în Bucui’esti în
ARBENZ şi WOLFF FER SI MASINE
8UCUREST
MERSUL TRENURILOR CĂILOR FERATE ROMANE
Bucui'csli-Roman
STAŢIUNFA
Arătarea Trenurilor
Tr. ac.lTr. p. |Tr. p.l'fr. pl.| Tr.
ll(icure8tl-V6reioro\a
STAŢIUNEA
Arătarea Treuurilor
T. ful.jT. ac. iTr. p.
BtiCURESCi-GiUBGIU
	noapte	a. m.	dim.	dim.			p.m.	dim.	p.m 1
Bucureşti p.	tf,00	8,30	745	645	5,00	Bucuresci p.	4,05	9,00	4,30
Ploe.ştl	12,17	10,05	9,35	8,19	7,55	Ciocănesc!	—	9,14	5,07
Buzâft	1,59	12,25	p. m.		11,20	GherganI				9,47	5,27
R.-Sărat	3,tr	—	1,00		4,23	Titu	5,07	10,03	5,51
Focşani	d. 4,16	Tr. 7.	2,15		6,38	Pi lesei	6,24	11,35	7,55
MârăşeştI	5,00	2.00	3,38		11,00	Slatina	8,08	1,18	10,04
Adj ud	6,01	12,55	5,15			Craiova	9,30	2,54	12,01
Băcăfl	7,31	2,40	6,39			Filiaşt	10,17	3,50	1,04
Roman sos.	V«5	4,10	ii,15			T.-Severin	12,03	5,52	2,34
	dim.	p. m.	noap.			Vârcior.sos.	42,05	6,15	4,00
Uomuas-îîucui-<-sti						Vere-lorova-it		lieurc.sti	
	noap.	p. tn.			p. m.		aear.i	dim.	noap.
Roman plec.	8.25	12.:»			5,45	Vercior. pl.	7,45	11,00	11,35
Bacăfi	9.20	1,40			7,20	T.-Severin	8,09	11,25	12.11
Adj ud	10.45	3,52	dim.'	p. m.	10,29	FiliaşI	10,04	ŢII	2,30
Mărăsestl	11.18	4,35	6,40	5,05	11,30	Craiova	11,00	i.58	3,42
Focşani	11.52	■		8,26	5,45	12,49	Slalinti	12,28	3,23	5,44
R.-Sărat	12.39	Tr. 6.	9,55		2,14	Piteşti	2,23	5,23	8,25
Buzâfi	1.40	11,35	11,0)		3,33	Titu	3,11	6,50	10,04
Ploestl	3.33	1,35	8,05		6,45	Ciocăneau	—	seara	10,41
Bucur. sos.	5.00	3,30	9,40	11,30	11,35	Bucureşti s.	4,45	7,55	11,15
		p. m.	seara	noapt	a* m.				
	Terg	o\ iste	-Titu			Titu-	■T'ergovistti		
	a. m.	p. m.					1 a. m.	seara	
Târgoviatc p	8.10	4,50				Titu pl.	10,25	7,00	
Titu sos.	9,30	6,10				Târgovişte s	1 11,55	8,30	
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	T. fui.l T. ac.lTr. p.		
Bucureşti p. Giurgid Smarda sos.	dim. 5,40 7,10	a. m. 7,10 7,40 9,25 9,30	p. m. 5,30 6,05 8,45
CURGIU-BJCURESCI			
Smărda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos.	p. m. 2,25 3,52	a. m. 8,00 8,14 10,31 10,45	p. ra. 5.40 5,55 8,21 9.00
lîontaii-lnsi			
Roman pl. Păşcanl . T.-Frumos faşl. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52	
Iasi-Roman			
laşi pl. T.-Frumos Păşcanl Roman sos.	p. m. 4,08 5,25 7.17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11,06	
GALATIMARASESTIMARASESTi-GALATI IMoesli-SIanic-Slaiiic-lMoesii
STAŢIUNEA
Arătarea trenurilor
Tr. f. |Ţr. a.jTr. p.
Galaţi pl. Tecuoiă Mărăşeştl	5,04 5,30		a. m. 8,05 îl,23 11,54
MârăşeştI pl Tecuciu Galaţi	seara 11,13 11,47		p. in. 4,40 5,31 8,30
Adjjuil-T ergul-Oena			
Adj ud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,10	a. m. 10,35 12,15	
Conslniita-Ccriiavoda			
Constanţa p Cernavodă s Cernavodăp Constanţa
p. m.
2.50 5,02
5.50 9,10
dim.
9,10
11,22
2,00
4.2S
4,33
I STAŢIUNEI	Arătarea trenurilor		
	Tr. fţ.jTr. ac.jTr. p.		
Ploescl pl. Slănicu sos.	a. m» 10,45 12,40		
Slânic pl. Ploeştl sos.	p. m. 6,00 7,50		
TECUCIUBERLAD-BERLAD-TECUCIU			
TecuciO pl. Bârlad sos.	a. m. 6,15 8,00	a. m. 11,40 1,50	p. m. 5,30 7,45
VERESCI-BOTOSANI-CAMPINADOFTANA
Arăt. Tren.
Bârlad pl. Tecuci fi sos.
a. m. 8,40 10,40
p. m.
2.50
4.50
m. p 8,40 10,25
lasi-liiglieni l nglieni-lasi
Iaşi pl. Unghcnl s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
	p. m.	p. m.	
L'ngheni pl.	2,00	4,40	
laşf sos.	3,:e	6,12	
PLOESTIPREDEAL-PREDEALPLOESCI
Ploeştl pl. Câm pina
Predeal sos.
dim. 10,00 05,29 p. m. 12,50
dim.
8,49
9,51
11,40
seara
7.01
8.02
9,45
Predeal pl. Sinaia Ploeştt sos.
p. m. 5,40 6,19 8,10
p. m. 5,50 6,52 6,42
dim.
7,30
8,09
9,55
STAŢI UNEJ	Tr.uc.l	p.am.	1
VerescI pl-Botoşani s. Botoşani pl-VerescI s.	p. m. 2.08 2,03 5.21 7.21	p. tn. 9,49 11,42 3,15 t,55	
Cămpina p. DoRana s. DoRana p. Cămpina p.	a. m. 11,20 11,40	p. m. 6,40 6,58	
Galul i-llii/.cii-liii/.cu-tjiulu ti			
Galaţi pl. Brăila Buzed sos.	noap. 2,27 4,15	a. m. 7,00 8,23 8,15	seara 8,55
BuzSO pl, Brăila Galaţi sos.	noap. i 1.53 2,21	p. m. 12,45 3,31 4,45	6.45
PASCANI-SUCEftVA SUCEAVA-PftSCANI
Paşcani pl. Vereşcl Suceava Suceava pl Veresc'. Păşcanl sos
dim.	sera
10,40	7,15
12,08	9.17
12,23	10,09
5,00	6,54
5,40	7,51
6,41	9,15
Bucureşti. —■ Typografi.a « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromanica.ro