ANUL 1 No. 145.
ANTEiA EDITIU NE
Grigore G. PEUCESGU
Director politic
ABONAMENTE:
In ţară 1 an W lei, G luni20 ici,3 luni 10 Iriţi străinătate 1 an r-0 Ici, 0 luni 25 Ie1
R E D A G Ţ I A Ho. 3.—Piaţa Episcopiei.-
-Ho. 3.
SA M BATA I7 MAU-
N Gr. FI LI PE SCU
Proprietar
ANUNCIURI:
stiiinciurl |<r pagina a patra linia 20 bani, iituii' iiii i «ii reclame pe'pag. III 2 let lima.
IO BANI NUMERUL
APARE IN TOATE ZILELE
administraţia Ho. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ho. 3.
IO BANI NUMERUL
CONVENŢIA 0 VISTIUV
rN
m . m. w ajwjjiwj
OARE REGELE WWW E AL NOŞTRI?
STATUL
SI
II A \ 1 A „ I* lî i: V K 1» E II E A“
COI ECTIVISTII SI STATUEA IUI LA/AR
EDILITATEA CAPITALEI
VELUL ALB&STRU
(M’FÂTU 01 iUTi.il
Ziarele austro-ungare se ocupă cu multă stăruinţă de ruperea negocierilor pentru încheierea unei conven-ţluni comerciale.
Fără îndoială, aceste ziare scriind din punctul de vedere al intereselor austro-ungare, aruncă pe noi toată vina ruperi nogociaţiunilor: reaua voinţă a Românilor şi nebunia d-luî Brătianu a făcut se cadă negocierile, zicea deunăzi Ncue Freie Preş se; ziarul Poster Lloyd adaogă că Românii sunt acuma atăt de întărâtaţi contra convenţiuni în cât nici nu poţi se stai la vorbă cu el. Şi toate ne ameninţa cu un resboiu vamal îngrozitor, care ne va îngenunchia, şi ne sileşte a ne învoi; şi ne previn că acel resboiu vamal ar putea lesne degenera întru n conflict politie.
Nu ştim ce va ii gundit d. 1. Rră tianu ; şi nu cunoaştem până la ce punct nebunia sa a fost causa ruperi tratărilor începute.
Primul nostru ministru n'a găsit cu cale se spue ţârei modul seu de a vedea In această privinţă, precum nu spune modul seu de a vedea în nici o chestiune.
Dar cunoaştem sentimentele poporului nostru şi trebue se o declarăm aci, ziarele de caro vorbim, le reproduce într’un mod foarte i-nesact.
Nu este adevărat că românit sunt contra or-căreî < onvenţiuni şi că trebuese pedepsiţi prin resboiu va mal ca se iie aduşi la sentimente mai umane, şi atât Ncue Freie Presse cât şi Pestei■ Lloyd sunt rău infor mate, când afirmă una ca aceasta. Din contra Românii ştiu bine că nu’şi put Închide fruntariile cu ziduri chinezeşti ; că comerciul a născut şi întreţine relaţiile de amicie între popoare şi că relaţiile comerciale creiază acea solidaritate care face ca fie-care naţiune sc lie interesată la prosperitatea celor-alte şi toate se sufere când suferă una diutr’ensele. Românii ştiu Încă că aceste reia ţii, în starea în care se găseşte astăzi Europa, nu se pot întreţine şi desvolta de cât prin convenţiuni comerciale. Şi de aceia noi Românii dorim se avem convenţiuni comerciale cu toate ţările, cu atât mai mult dorim se avem cu puternicul imperiu vecin.
Dar dorim în acelaşi timp, ca con venţiunea se nu fie favorabilă uneia din părţi şi vătămătoare celel-alte. dorim ca convenţiunea se fie echitabilă.
Şi pe urmă vrem ca se ni se dea garanţii pentru esecularea el sinceră şi onestă.
In ceea ce priveşte pretenţiile noastre, ele sunt foarte mărginite. De oare ce suntem rămaşi Îndărăt cu eivilisaţiunea şi avem o mulţime de trebuinţe, voim ca prin nişte taxe moderate, se ne asigurăm uu mic vetait din vămi; şi pentru că ţara noastră a ajuns in acel stadiu de desvolta re, în care nimic numai poate progresa fără oare care mici industrii, voim să asigurăm prinlro protecţiiine, inrâ-şî moderată, crearea câtor-vn industrii cari sunt neapărate, în starea în cnre suntem, ca să putem merge mai înainte. Iacă în ceea ce priveşte importul.
Incepriveşteexportul voim se no a-sigurăin vînzaren cerealelor şi a vitelor; căci cele alte articole sunt secundare şi nici nu intră în socoteală.
Acestea sunt pretenţiunilo noastre şi daca vecinii noştrii tir vrea se fie cât de puţin echitabili ar conveni că aceste cereri sunt departe de a 11 exorbitante.
In ce priveşte garanţia executări leale a convenţiunii. chestiunea este mult mal anevoioasă. Vecinii noştrii ştiu bine că, folosindu-se do forţa lor, n’au voit se respecte una din clauselc principale ale convenţiunii, aceea relativă la vite. şi e greii se faci convenţie cu o putere caro ştie d'inaintecă nu o va respecta cu lea lila te.
Şi totuşi cred că nici această greutate nu este neînvinsă. S'a propus în comisiune, un mijloc: cn con-venţiunea se remâe desfiinţată. îndată ce Austro-Ungaria, pentru un cuvînt saii pentru altul, va închide graniţele vitelor noastre.
Această ide* nu ne pare nemeritâ căci daca s'ar întîmpla se fie vre-o epizootie în ţară, Austro-Ungaria s’ar putea găsi în această alternativă, sau să rupă convenţiunea, saii se primească în pieţele eî, vite molipsite.
Dar s'ar putea găsi alte mijloace, ast-l'eî de exemplu, iacă unul care ni se pare şi mai practic şi mal echitabil;
îndată ce, pentru un cuvânt oare care, fie chiar pentru causa de epi zootie, Austro-Ungaria va închide graniţele sale pentru vitele noastre, din acea zi toate mărfurile aceştia să plătească o supra-taxă de 5 0/0 şi dacă le va închide şi pentru cereale se plătească o suprataxă de 10 0/0, peste taxele prevăzute în conven-ţiune. Daca noi primim mărfurile austro-ungare cu taxe reduse, este că ne promite şi ea, In schimb, se ne primească grânele şi vitele noastre cu laxe reduse. Din momentul în care ea nu ne ar primi vitele,este drept că se nu-i mai facem concesiunea ce-i făceam numai că se ne primească vitele. Şi dacă s’ar iutim-placa într’o zi se nu mal primească nici grlnele supt pretext de filoxeră de exemplu, eî bine, din ace laş moment se-I retragem şi noi concesiunea ce i-am făcut numai ca se nc primească cerealele.
Ast-fel convenţiunea este cu putinţă şi pretenţiunile noastre sunt foarte moderate. Dacă d. Brătianu, cu ocasiunea tratărilor s’a făcut nebun cum zic ziarele de dincolo, şi a stricat tot, a făcut rău ; n’a lost interpretul adevărat al voinţei ţări.
Dar ori cât de adversari am fi guvernului, noi bănuim ca nu atât din causa nebuniei d-lui Brătianu, ci din cauza pretenţiunilor exagerate, ale vecinilor noştrii s’au rupt tratările.
Şi de aceia credem că presa aus-tro-ungară, dacă doreşte în adevăr să se facă convenţiunea comercială, trebue nu se ne ameninţe pe noi,
ci se caute a convinge pa guvernele | şi aslă-zi are milioane bine ascunse, lor să fie ce-va mai echitabile în j din care parte dobîndile prin faimoasa propunerile cc fac; fără puţină , o- j subscriere pentru Jncnragîarea jafurilor chitate din partea vecinilor noştri, , convenţiunea nu sc poate face.
Căci ameninţările nu folosesc la nimic.
Ştim hi no că puternicii noştrii vecini ne pot face mult rău din punctul de vedere economie, închizân-du-ne graniţele lor; ştim bine că ne pot face şi mai mare rău din punctul ue vedere politic, căci sunt mai mari şi mai tari de cât noi. Dar a-cestea nu însemnează eu noi treime se închidem ochii şi se subscriem or-ce convenţiune ar vrea se ne dicteze. Cunoaştem bine pe Maghiari, acum ’i cunoaştem şi mai bine şi ştim că cu cât vom li mai condescendenţi, cu atât vor deveni nud exigenţi, aşa în cât v„i trebui neapărat ca odată, odatâlsă nu mai putem da cât ne vor ceri», şi să no certăm—şi mai bine azi.'când stăm în picioare, de cât mâne, când vom li îngenuchiaţî.
<«. (I. I’ei.ecscu.
cetăţeneşti ?
Nu este oare curat nebun acela care vede şi susţine că es'e egalitate când de zece ani domneşte ese'usiv colectiviştii; că este libertate când se impune voinţa bâtelor; că este fraternitate etnd nesnţiul şi răutatea colectiviştilor urmăreşte oscioarele de ros şi tn coliba flămânzilor?
Da, este curat nebun lot acela ale căruia simţirişiaicărui creerl simte.vede, crede şi susţine lucrurile, nu precum sunt In realitate, dar precum "i le arată delirul.
Si dacă tn adevăr domnul I. G Bră-lianu suferă de delirul de a domina şi a sc impune, nu este oare de datoria MajestaţiI Sale Regelui să’l trimită să se cale ?
Şi dacă Majestatoa S i nu vrea, nu este oare de datoria noastră să’l facem să voeascâ ?
Oare Regele nu mal este al nostru ?
Şi dacă este al nostru nu este dator se facă ceea ce voim noi iar nu ceea ce voeşte domnul Brătianu ?
X
DEPEŞELE AGENŢIEI JAVAS4*
I‘iU‘ts.27 Mal.—'Ministrul a depus pe biuroui Camerei un proiect de lege privitor la expulzarea facultativă a membrilor vechilor familii domnitoare.
I’jirâs, 27 Mai.— Proiectul de expulzare, a fost depus pe biuroui Camerei. Urgenţa a fosL declaraţi.
Comisiunea Însărcinată cu raportul va li aleasă Sâmbăta.
OARE REGELE XI MAI E AL NOŞTRI ?
Favoritul M. S. Regelui, domnul I. C. Brătianu, a ţipat atât de tare şi a repetat atât de des prin ziare şi prin adunări publice, ca conservatorii ah uză când suut la putere, pe când dumnealui şi al dumnealui nici nu ştiu ee este abuzul, Încât a sfârşit prin a izbuti se fie crezut. Sunt zece ani de când,/le-care zi co trece dovedeşte că pe cât ţipetele domnului' Brătianu au fost lari, pe atât şi amăgirea este crudă şi amară, punlru toţi a-ceia cari aii avut naivitatea să’l creaza. In aceşti zece ani din urma, de curat viziriat.s’a petrecut lucruri atât de scandaloase, monstruoase şi nepomenite încă în ţara noastră,tn câta dat naştere la o întrebare mal unanimă dacă nu este ceva bolnav în domnul 1. C. Brătianu. Mulţi să Întreabă se nu fit oare nebun ?
Adevărul este ca nu mai ştie nimeni cum sâ’şi esplice şi cum să califice neruşinarea şi încăpâţlnarea domnului I. G. Brătianu, do a sta la putere, prin ori ce mijloace şi cu ori ce preţ, de cât o curată nebunie.
Nu este oare curat nebun acela care se crede că este o Providenţă şi ca fără dtnsul este peire V Nu este oare curat nebun acela care nu vede decadenţa în care a ajuns ţara şi crede, strigă şi ţipă, că a adus’o la culmea fericirilor?
Nu este oare curat nebun acela care crede şi susţine ca avuţia ţării creşte când n'a mal rămas monetâ de aur nici la gllul fetelor ; câni şi puţinele fabrici ce avem se închid; când societăţile de credit lichidează ; când tot comerciul lâncezeşte; când stalul rea-rendează 126 moşii pentru ne plata arenzil (Monitorul No. 285;; când creditele fonciare rurale şi urbane scol în vânzare, în arendare şi în închiriere mulţime din imobilele hypotecate, pentru ne plata ratelor datorite; când sătenii emigrează fiind eu le-a ajuns cuţitul la os ; când vaca se vinde pe 20 lei şi boul pe 10 lei ca se se împlinească imposilele ?
Nu este oare curat nebun acela care se crede,strigă şi ţipă,că este un Coton, când însuşi, suut zece ani, spunea în adunarea deputaţilor că este dator pînă în gît (Monitoru din 1877 pagina 3713)
STAU L SI BANCA PREVEDERE A
Dacă în materie de industrie, comerţ şi credit public intervenţia nemijlocită a statului e discutabilă şi întâmpină multe dificultăţi, nu e tot astfel când e vorba a determina rolul e-conomic al stalului în ce concerne controlul societăţilor de economii, fie asistenţă publică şi de prevedere.
Aci e de datoria guvernului a interveni atât în interesul finanţelor publice, cât şi în interesul moralităţii şi "ă prosperităţii publice.
De alta parte, zice Villey, această mijlocire are scopul de a împiedica frauda şi de a asigura sinceritatea contractelor ; de a încuragia în fine economia, oferindu’I securităţile pe cari activitatea privată nu le poate oferi în mod suficient.
Accentuăm asupra acestei îndatoriri a stalului, pentru câ la noi sc parcea aceasta nu s'a înţeles de ministrul nostru respectiv, care asistă impasibil la cele mal surprinzătoare scandale (1-nanţiare, fără să iu măsurile de pro-cauţiune cuvenită.
In nici un mod nu ne putem esplica aceasta pasivitate imperturbabila, mal cu seamă ca scandalul de care vorbim s’a petrecut în coudiţiunilo cele mai deplorabile.
* • •
Funcţiona de mal mulţi ani în ţara o societate de economie sub titlul «Prevederea». Gu încetul această societate mutuală îşi lărgi cercul activităţii sale şi reeşi a’şi atrage mulţi clienţi.
Se ştie de ce categorie sunt aceştia. Micii funcţionari, fetele sărmane, câte un mic profesor, cele mal multe institutoare. ’şi agonisesc din slabele lor mijloace, mici capitale, pe cari le depun, spre fructificare, la aceste societăţi de prevedere.
Lucrurile mergeaă ast-fel, fără mult control, nu e vorba, până când se înfiinţa casa de economie a statul ut. De la aceasta epoca «Prevederea» nu mal avea acelaşi fâmp de activitate înain tea sa. Cea mal mare parte de economii alergară )a ghişeturile casei de depuneri, ale poştelor şi ale casierilor generali de judeţe.
In această situaţiune, administraţia Prevederii 'şl propuse de a schimba societatea de economie în o casă de
bancă cu acţiuni la purtător.
*
♦ »
Nu toţi societarii împărLăşiră velei lâţile de espansiune ale direcţi un el Prevederii; din contră, cea mal mare parte d’inlre cei ce ’şi aveau micele lor economii acolo, voirâ să ’şi le retragă Dar cererea lor nu le fu satisfăcută în loc de bani se da fie-căruia societar acţiuni de ale băncii celei noul.—Tot felul de presiuni a fost întrebuinţate de direcţia Prevederii spre a ajunge aci
cunoaştem femei sărmane cari se pomeniră fără să ştie cum, cu câte 3 şi patru acţiuni; cunoaştem alte persoane cari după ee nu solicitat cu stăruinţă retragerea economicilor, văzând că nu li se dă nimic, voirâ să aibă cel puţin un înscris de la societate şi sub acest titlu numai primiră acţiunile Prevederii.
Iată în ce condiţiunî de presiune, de ademeniri şi de forţă majoră să crea banca din faţa tipografii Gobl.
încă de la înfiinţarea el această Bancă nu dede mal nici un semn de viaţă. Totul st» petrecea acolo în ramific. Directorul mal era şi comptabil la o altă societate, pe lîngu o a treia sarcina de comptabil la un aşezământ de bine-facere.
Protegiat de unii, înarmat dc suficienţa nonorocită care nu lipseşte celor ce se ved ajunşi a ’şi croia venituri de cîte 2000-2500 lei pe lună fără multă osteneala, supraveghiat slab şi fără competinţă de un consiliu de administraţie, compus din persoane de allmin-treli onorabile, dar puţin pricepute în administraţia de bănci, directorul fu alfa şi omega al Prevederii.
Se vede că afacerile destul de rele chiar de la începui se opriseră cu totul In cele din urmă.
Atunci începe o lupta de conservaţiunc personală. Lua bani din o parte, amina să plătească în altă parte, profită de influenţa sa de comptabil la societatea creditului urban,împrumuta fără formă şi fără obiect banii de la casierul acestei societăţi şi pregăti căderea Prevederii şi darea Iul pe mina justiţiei.
ii
* *
Aci nu e un eveniment neprevăzut ; o înlănţuire sistematică de fapte se desfăşură înaintea celui ce voeşte a se ocupa de mersul lucrărilor.
Rumori şi nemulţumiri circula de mult în contra Prevederii.
Ce a făcut însă statul ?
A tăcut, păstrând un rol eminamente pasiv.
Aşa stau lucrurile până acum.
Cel puţin, In ultimul moment, guvernul să'şi înţeleagă mai bine rolul.
Duminică e vorba a se aduna adunarea generală aacţionarilor Prevederi. Ministrul de comerţ trebue să şi Irămilu un delegat care să verifice socotel ile acestei instituţiunl şi să presinle societarilor un raport fidel de cum stau afacerile ei. Numărul neliniştiţilor e destul de mare şi e rolul guvernului ca să se intereseze de a alia adevărul şi de a’l comunica societarilor.
Această imiestiune e logică, naturală şi necesară, cu atât mal mult că Directorul Băncii e dat po mâna justiţiei şi administraţia încredinţată aceluiaşi consiliu care are interes a acoperi lucrurile, iar nu u le arăta sub a-deveratul lor aspect.
Cayrol.
PARTEA ESTERIOARA
Frauda,—Paris 25 Mal. — In şedinţa de astâ-zl a Gameril, fiind vorba despre acordarea de pensiuni rescula-ţilor răniţi în 1818, s’a încins o discuţie violentă, în care s’au ridicat mai multe atacuri vehemente contra familiei Or-leans. Ducele Larochefoucauld, Cas-sagnac şi Madier— Monjan au vorbit foarte iritat. Legitimistul marchizul Roys a zis intre altele :
«Daca este o dreptate în cer, ea trebue să se bucure, că acel rege, care prin escamotarea revoluţiunii s’a urcat pe tron (Louis Philippe), a fosl silit să părăsească Tuileriile ca un hoţ». Discuţia a câştigat în importanţă prin acea, ca dintr’însa s’a putut trage o conclusiune asupra disposiţiunu Ca-meriî în cestiunea espulsăril prinţilor. Aplausele , ce însoţeaţi fie-care atac contra familiei Orleans, au .făcut pe unii sc zică : Corniţele de Paris ’şi poale face geamantanul.
—x—
Paris, 25 Mal. — Nici astă-zi consiliul de miniştrii n’a luat hotărîrl definitive asupra expulzării prinţilor. Se zicei
www.dacoromanica.ro

o
că principiul expulzării s'ar fi decis cu 6 contra 5 voturi, dar miniştrii nu s'afl putut urii asupra legii, ce ar li a ce su-pune Camerii. nici asupra prinţilor, cari să fie expulzaţi. Continuarea discuţiei s'a amânat pe Joi. In Camera majoritatea Republicanilor este pentru cxpulsare.
Journal des Debats spune, că Freyci-net este contra expulsăril prinţilor.
—x—
Itiilunrin. — Pilipopoli, 25 Mai. Asupra celor înttmpîute la alegerea din Jeni-Zagra se aduc următoarele amănunte :
Sub-Jocoteuenlul Şerbezow, comandantul garnizoanei die Jeni-Zagra, vă-zând că oposiţia vrea să provoace neo-rânduell, a îndemnat pe turburători cu vorbe bune, apelând la patriotismul lor. să’şl exercite tn linişte dreptul de alegere şi să se abţie de la ori-co esee-se. Insă în acest moment se apropie pe la spate un alegător din opoziţie şi trase cu revolverul în ttmplele oficerului, care căzu mort pe loc. Când soldaţii văzură pe şeful lor căzând, trâseră focuri asupra turburătorilor; aceştia deterâ şi el din revolvere, apoi fugiră. Mal târzia au fost arestaţi toţi cei car) aO atacat pe soldaţi.
In urma descoperirii complotului din Burgas, douî şefii ai oposiţiel, Ştefan Geşow, fostul preşedinte al comitetului permanent al adunării provinciale şi fostul director Velicikow, nu fugit din Filipopol în interiorul provinciei. Geşow s'a îmbrăcat turceşte spre a 'şi înlesni fuga.
—x—
Golirii» — Bruxela, 25 Mal.—In sferele cetăţenilor domnesc cele mai exagerate temeri din cauza manifestării, proectala de lucrători pentru 13 Iunie, în favoarea sufrajului universal. Mulţi oameni se urmează; mulţi caută sS’şl asigure banii şi hârtiile de valoare. Garda civica face necontenit exerciţii de tir.
—x—
Anglia.—Londra, 20 MaiQ.— Ziarul Times sulevâ Gestiunea, duca n’ar fi bine să se înceteze cu blocarea porturilor grece, recunoscându-se că în Grecia s'a CI schimbat lucrurile spre pace. Numita foae zice, că e încă grea vreme peulru puterile europene să părăsească acţiunea colectivă şi sădisolveflota combinată, cu toate astea, în împrejurările de faţă nu se vede nici un motiv, pentru care flota să nu se întoarcă în golful Suda, redând Grecilor libertatea de mişcare. Nu se poale crede, că Grecii vor abuza de această libertate.
—x —
Rusia.—Moscova, 20 Maia. — La re-Cepţiunea de eri In Kreml primarul din Moscova, presentând împăratului pâine şi sare, a adresat Ţarului următoarele cuvinte:
«Represeu laţi unea claselor din prima capitala Te roagă prea umilit, au-tocrate împărate,'de a primi pânea şi sarea noastră, dragostea şi credinţa în bucuria noastră de a Te vedea pe Tine, pe Ţarina şi ŢarevnSl. Vil la noi din Sudul bine-cuvântat; Tu al dai iarăşi viaţa Marii Negrei Speranţa noastră prinde aripi, credinţa noaslra să fortifică, că crucea creştină va străluci pe




EPOCA — 17 M XII’
Sfânta Sofie, Aşa gândeşti* şi pe a
ceasta se b.aseazâ Moscva!»
împăratul Alexandru a respuns, că iubeşte Moscva si se bucură a fi în zidurile ci în zilele de încoronare, cari zile ÎI vor aduce tot-d’auna amintirile cele mal plăcute.
COLECTIVIŞTI
SI
STATUA LU! LAZAR
Au un curios obieeiO, oamenii cari ne guvernează:
De câte ori va fi vorba de o serbare în care unul dintre foştii sau actualii colectivişti să fie lăudaţi. s* fie serbaţi apoi dau în brânci alergând se adune norodul la serbarea naţionala a lor.
De câte ori Insă va 11 vorba de serbarea unui om care habar n’n avut de d. Rralianu şi ai Iul, atunci fac tot ce le stă In putinţa pentru a da un colorit mai palid serbarei; chiar daca acela a cărui serbare so face, ar (I una dintre acele mari figuri, cari sunt fala istoriei noastre contimporane.—K un fel de egoism colectivist acest lucru. Numai asl-lel se poale explica faptul câ d. ministru Slurza şi lot comitetul statuai Lazăr, mi oâulat so dea cât mal puţină publicitate inaugurăm! staluel Iul Lazăr. Ba înea, ce e mal mult programul serbărel, numai cu două zile înainte de serbare a fost publicat.
Ce însemnează faptul că nu s‘a permis nimenut se vorbească la aceasta serbare? Oare era să se pericliteze existenţa regatului Român ? Nici de cum. Unregoismut colectivist merge aşa de departe în cât nimic nu e sfânt pentru el, nici măcar memoria Iul Lazăr, nici faptul ea incătuşând libertatea cuvântului mlnjeşte acea serbare- naţională. Şi apoi oare statua a fost făcuta numai de oficia!! ? A contribuit în primul rând iniţiativa privată şi apoi a dai şi Slatul ceva.
Dar Lazăr oare este omul unui singur partid ? Nu, el a fost omul întregului neam Românesc. A fost acela care a dat prima suflare de viaţă asupra neamului Românesc. Mulţi nu fost indignaţi de parodia oficiala ce s’a făcut Duminică şi tn prima linie trobue si? observăm efl studenţii nfi dat semnalul de protestare, căci n'aQ mers la serbarea oficiala de Duminică, ci ei ’şi aă depus coroana lor Luni, o zi mal în urma ; au crezut că nu e demn să ea parte la serbare unde libertatea cuvântului e călfnla tn picioare.
Cum zisei mai sus, un mare număr de studenţi, Luni, la ora 11, aii depus o coroană de fiori naturale la statua lui Lazăr. Au vorbit cu aceasta ocaziune d-pii M. Urlict şi G. C. Dobrescu.
D. .1/. lirHei arătă în câle-va cuvinte sentimentele cari au făcut pe studenţi sa se abţie de la serbarea oficiala. D-sa termină prin câte-va cuvinte de laudă la umbra marelui dascăl.
Apoi d-nu Dobrescu, după ce arata eâle-va pagini din viaţa lui Lazăr, termină în chipul următor:
«Fie ca pe locul unde se odihnesc o-«semintele lui Luzar să nu mai calce «pintenul barbar al strănepoţilor lui
■ Atila, ci opincuţa uşoară a Dorobanţului Român.»
Mal frumoasă a fost serbarea studenţilor de cât a oficialilor, căci din i-nimă eşati cuvintele la una. pe când banală era cea altă.
l'n student.
DINTR'O ZI INTR’ALTA
EDILITATEA CAPITALEI
STCDIt IUTE NATURA
Plăcerile unui locuitor din calea Ra-hovel sunt deosebite, dupe cum el să culcă de vreme sau se culcă târziu.
I. Aşa să presupunem că eşti oro solid, casnic, că desproţueşti petrecerile frivole, precum sunt preumblările po calea Victoriei, visitarea cafenelelor simple safi cânlânde, grădini etc. snn ca ol o ocupaţiune obositoare şi eşti fericit când soseşti seara acasă şi te poţi culca de vreme.
In acest cas, ascultă programa delicioaselor plăceri pe cari le poţi gusta, — fără să te coste o para, — daca ai fericirea de u sta cu locuinţa în calea Ilahovel, pe mâna stângă de Iu punctul unde începe strada Bibescu-Vodâ şi până la strada ii Iunie :
1.	De cu senrâ un concert asurzitor de miel şi oi;
2.	Chiote şi ţipete de măcelari.
Ca st? înţelegi cum poţi profila gratis di* aceste simfonii, 'ţi voiă spune câ părinţii oraşului, cari şed In consiliul municipal au permis a sc instala la poalele dealului Mitropoliei, pe marele maidan ce se Întinde d’alungul lui, un abatoriO formidabil de miel.
3.	Şezi resturnat pe un scaun-leagfm şi 'ţi bel cafeaua acompaniat de corul mixt de animale şi de oameni: miei şi măcelari când nn mic văntuleţ se ridică din spre Mitropolie şi 'ţi aduce un parfum atât de delicios şi intens, snfi mai bine zis, o putoare atât de grozavă de sânge Închegat, de carne în putrefacţie, de piei infecte, In cât Le scoli ca trăsnit, resturnfind mese, scaune cu cafea cu to*t şi alergi în casă unde te grăbeşti a închide ermetiecşio uşi şi ferestre şi — ameţit de ţipete, urlete, putoare, — le întinzi cu plăcere în pat spre a dormi.
Acum din două lucruri unu : or al o odaia de culcare, di ti care nu auzi beeitul oilor şi nici nu pătrunde până acolo infecta putoare mal sus zisă, şi atunci poţi dormi ; alt-fel adio somn, nu mai dormi până la zioa ultimei judecăţi.
II. Acestea eraQ plăcerile din categoria l-a ; daca ai însă nenorocirea de a face parte din a 2-a categorie a acelora cari se culca târziii.—şi 'ţi mărtu-ricesc enlrc nous, că eu intru tn aceasta categorie,—apoi atunci alte plăceri ’ţi iese înainte, cari nici ele nu sunt tocmai de lepădat:
i). MC duc spre casa cam de obiceiu pe la miezul nopţei. Toate sunt In cea mai perfectă regulă până la.... calea Rahovel. Cum ai apucal'o pe aceasta cale te oprescl speriat dinaintea unul nor opac de praf.
Sunt măturătorii (?) de strade !
La orele 12 de noapte, când o lume
rn.it circulă prin strade, rând loţî se întorc de la teatre, concerte, sindrofii, grădini ele. măturătorii sunt deja la lucru.
Şi săi vezi cum lucrează! Dâl cu mătura din dreapta în stânga şi trage cu mătura din stânga în dreapta fără stridiei mătura în sus. fură a siringi* praful şi necurăţeniile la un loc spre a li ridicate şi transportate! Pentru ce ?
Nu e destul să ridici prafu tn aer, să nu poată respira, ba si? se înece trecătorul ! Măturătorii merge înainte şi prafu cade iar jos la pământ în dosu Iul. — Aceasta se numesce a mătura stradele.
2.	Din nor în nor, când tn fine respiri puţin, un convoiu lugrubru defilează înaintea ta. Căruţe odorogite cu nişte butoaie lunguieţe pe ele, o mâr-ţongă uscată, pe capră o figură murdară şi sdrenţeroasa de om: este barome-trica naţionala.
Una după alta,în şiruri interminabile, aceste căruţe pe la miezul nopţii deja intră în oraş.—Şi aşa sosesc un şir după altul, fără să mai isprâviască.—E fericit încă ca pe atunci sunt încă goale.
3.	Adaogă la acestea agremeniole abatoriului de la spatele casei,putoarea, gălăgia şi mal cu seamă larma de pe măidan pe la crăpatul zilei şi vei avea un tablou cam complect despre marele avantagil ce presintă locuinţele după menţionata porţiune a calei Rahovel.
Dar acum, serios vorbind, nu este oare un scandal, nu esle oare un act criminal chiar, de a suferi ca se se stabilească un abatoriil în centrul oraşului, şi si? se tolereze un cuib de putoare şi infecţie îa 2 paşi de spitalul Brân-covenesc, la poalele Metro pol iei şi la spatele atâlor case locuite.—Acest aba-toriu poale se dea naştere, ba va da negreşit naştere la boale şi epidemii, căci deja aii început căldurile.
Şi avem consilia de igienă, servicii de salubritate publică ! etc. etc.
Esle de datoria tuturor cetăţenilor cari locuesc pe acolo, esle datoria Sf. Metropoliî, este mai eu seama datoria epitropiei spitalului Brâncovenesc ca să caute să se desfiinţeze cât niai urgent posibil acel afurisit abatoriO, dacă vor să previe nenorociri.
Tvîici'olo.
DEPESITELEGRAFICE
Paris, 27 Muifi. — Se crede printre cercurile politice câ guvernul va cere expulzarea contelui de Paris şi a prinţului Napoleon.
Paris, 27 MaiQ.—Colonelul Ilerbin-ger care a condus retragerea de la Lang-Son a murit.
D. Rochefort, în ziarul «Iulransi geant» propune să sc facă mâine cu o-caziunea tinormântării colonelului Iler-binger, o mare demonslraţinne contra vechiului minister al d-iui Jules Ferry.
Coiişlalinopol, 27 MaiQ.—O irudea a Sultanului sancţionează aranjamentul Încheiat cu Banca Otomană.
Berlin, 27 Maia—Comisiunea numită de cameră a început discutarea proiect ului de lega asupra alcoolilor.
Dar acest proiect e ast fel de combătut de toate partidele, în cât uu se va vota de sigur de cât cu modificări simţi toarev
Berlin. 27 Muiu.—observă prin diverse regiuni din Germania centrală şi occidentala vijelii teribele şi cicloni ce causenzd păgubi imense, şi chiar afi causat numeroase victime.
Cnlmm, 27 Maiu. — Mahalalele de la Nicolosi nu fost acoperite de lavă.
Guvernul a trimis de la Catann şi Mesia gnrdele municipale şi pompieri pentru a pregăti locuinţe şi a da ajutor fugarilor.
INFORMATION I
Eri s’a ţinut a i-n întrunire pentru convenţiunea cu Franţa.
Din partea guvern ui ui român delegaţii sunt aceeaşi ca şi la conferinţa pentru închecrea eonvenţiuniî cu Austro-Ungarin.
Guvernul frances o represinlal de tld. Coutouly şi de contele de Dios-lmcli.
X
Aflăm că d. Baron de Mayr n remis guvernului român din parte» Austrii, o cerere pentru prelungirea convenţii încă pentru 30 zile.
Guvernul nu s’a pronunţat încă.
*
D. Ion Brălianu a avut o lungă convorbire cu d. de Coutouly, privitor la convenţiunea de comerţ cu Fra n ţa.
&
Colectiviştii sunt desperaţi de succesele oposiţiel şi do primirea ce s'a făcut Regelui in călătoria sa.
Pentru acest motiv se vorbeşte prin cercurile oficiale de o marc întrunire ce o pregătesc colectiviştii la Ateneu.
„VLĂSTARUL"
Acesta este titlul unei nuoi reviste a societâţei «Cercul linerimei.»
Urând succes acestei folositoare întreprinderi, salutăm apariţiunea Vlăstarului, reproducând articolul 1 ui: Către citi lorii:
Este un fapt recunoscut că munca conştiincioasă în domeniul intelectual şi moral lipseşte stării de cultura In care ne găsim: lupta pentru adevăr şi bine întâmpină piedici destul de grele din causa lustrului pe care îl capătă viitorul cetăţean ; nepăsarea ştiinţifică, dispreţul tutulor convingerilor, lipsa de seriositate sunt aLâtea rele cari cles-gustează pe adevăraţii luptători pe orice teren s'ar găsi.
In această stare de lucruri, o societate da la lumina revista de faţa, scopul el e de a răspândi cunoştinţele nuoi si adevărate, de a arăta modul cum să oglindeşte ştiinţa contimporana în ochii lumii şi de a provoca discuţiuneaasupra
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA».
8
FORTURI OU BOISGOBEY
VELULALBASTRU
(Urmare)
Acest voal era o piesa de convingere destul de importantă pentru ca Meriadec să ’şi ea osteneala de a o lua. Bastonul său avea un cap în formă de cârlig. Apropiindu'l de şghiab el reuşi să prindă voalul şi să ’l tragă spre el, putând ast-fel a 1 examina de aproape. Nu descoperi nici un semn particular. Toate voalurile se aseamănă. Acesta era cu totul nou şi treimea să fi fost cumpărat chiar în acea zi, căci o eticheta foarte mică era încă prinsă de cordonaşul care servise a ’l prinde de păiario, etichetă scrisă de mâna şi care arăta preţul obiectului.
Meriadec strânse cu îngrijire voalul, îl puse în bozunar hotărându-se a-’l a-râta judecătorului de instrucţie şi încurajat de această descoperire, el îşi reluă voingiul de esploraţiune.
Scara pe care ci se suise era în turnul de nord, dar pentru a continua,
trebuia să traverseze galeria şi să se sue prin turnul de la sud, acela unde se găseşte clopotele.
Meriadec merse să intre înăuntru. In clopotniţă, când văzu eşind un copil a carul înfăţişare îl speria.
Acest copil care ’l privea fix putea să aibă de la opt până la nouă ani. Avea In cap o cascheta proastă şi o bluză cenuşie ca un ucenic de tipografie, dar flsionomia sa nu era ca aceia a unui ştrengar de Paris. Avea pelea albă ca a unul copil de bună familie, ochii mari albaştri foarte vn şi foarte deschişi, pâr blond foarte fin, tăiat bine pe frunte şi un aer nobil care contrasta cu costumul săO.
—	Ce faci tu aci ? — II întrebă Meriadec intrigat de această întâlnire.
Copilul roşi, se înclină şi răspunse prin nişte cuvinte pe cari baronul nu le înţelese, dar cari, dupe tonul cu care au fost pronunţate, putea foarte bine să fie luate drept insulte/
—	In ce limbă vorbeşti micul meQ prieten? — reîncepu cu blândeţe Meriadec, din ce în ce mai mirat.
—	In limba mea, — răspunse băeulul în franţuzeşte, — dar eu ştiu şi pe a d-tale şi vă opresc de a mă mai tutui. Eu nu vă cunosc.
Meriadec îşi părăsi aerul său măreţ, şi bănuind ca acest curios copil ar putea să 1 procure folositoare informa-ţiuril, poate chiar se ’l lumineze misterul ce el voeşle a afla, să hotăra să ’i vorbească dulce şi delicat.
—	Nu vă supuraţi tinere, — îi zise el
surâzând. EQ caut pe persoanele cari s'au suit până aci şi pol foarte bine să vă întreb daca le aţi văzut: un domn şi o doamnă.
—	N'am văzut de cât pe mama şi pe tata, — răspunse copilul. — Eu am venit cu el, dar eram foarte obosit pentru a mal mă sui până sus.
—	Atunci el sunt acolo?
—	Da, pentru că ’i aştept. Mama 'mi-a zis să mă amuzez privind clopotul cel mare, 'l-am privit destul, eQ am văzut unul mai mare la Moscva.
—	D-v. sunteţi Rus?
—	Da, aceasta vă miră pentru ca sunt îmbrăcat ca ştrengarii din Paris. Eu am vrut să mă deghizez aşa pentru a mă distra. Credeam că e epoca carnavalului d-v... Papa "mi spusese. El însă s’a Înşelat şi acum mă plictiseşte a-cest costum. Dar In această seară ’mi voiu relua frumosul şi noul meO. costum.
Meriadec rămase uimit. El ghici câ părinţii acesiul nenorocit copil ’l-aadus acolo cu intenţiunea de a ’J părăsi şi că lată! ’şl-a aruncat soţia dupe p!at-for-ina turnului.
Acest mizerabil nu era de sigur omul pe care comisarul 1-a trimis la poliţie, pentru câ perechea pe care Meriadec şi Dau brac a văzut'o nu era însoţită de nici un copil.
Dar ce e de făcut? E peste putinţa de a spune fiului că muma sa a fost asasinata.... şi de către cine! Escelentu) baron se hotăra a nu spune aceasta de cât la ultima estremitate, dar el nu
renunţă pentru a descoperi pe omo-râtorcurc fără îndoiala, n’a avut timpul de u eşi în stradă.
—	Ei pot să întârzie pentru a se co- ’ borâ, — zise el cu vocea cea mal dulce. —Voiţi ca să. mergem a 1 întâlni.
Copilul privi lung pe Meriadec şi ’l întrebă:
—	Cine sunteţi d-v.?EQ nu merg cu cel d'ântâiu venit.
—	EQ sunt baronul de Meriadec.
—	Atunci d-v. sunteţi gentilhommo. Voesc să mă sul cu d voastră.
—	Iţi mulţumesc ca ai Încredere în mine, — răspunse bravul Breton, care nu se aştepta să audă un copil de nouă ani ţinând o asemenea convorbire.
Ii dele rândul înainte şi avu mare greutate a'l urma, aiul de repede mergea acest tânăr Rus.
Nu găsiră pe nimeni pe plat-formâ, Meriadec se aştepta la aceasta, pentru câ el nu ’şi închipuia cu asasiuul să fi rămas acolo; iar copilul îngălbeni şi ochii săi ’i se umplură de lacrâinî.
—	Mama! ce s'o fi făcut muma? — murmură el.
Meriadec nu putu al spune adevărul.
—	Ea vă caută fără îndoială, — răspunse el. — Mă prind că n’aţl stat în locul în care va lăsat.
—	Esle adevărat.... M'arn plimbat în toată marea camera în care sunt clopotele. Mă şi perdusem şi cu multă greutate am găsit uşa prin care intrasem.
—	Ei bine! mama d-v, nevăzându-vă,
o fi crezut că v’aţl coborât şi o fi făcut şi ea tot aşa. O vom găsi jos.... la uşa bisericei.
— Atunci du-ma iute acolo unde credeţi că este, — zise copilul, căruia SI venise deja curagiul.
Meriadec nu dorea alt-ceva.El sc gândea câ asasinul trebue să fie ascuns în vr’un colţ al turnurilor saQ a galerielor care înconjoară baza şi cari comunică prin nişte scări ueriane cu alte drumuri suspendate în lungul acoperişului bisericei. Şi nu era acum, momentul de a ’l căuta, cu pericolul vieţel orfelinului, pe care generosul| baron îl luase sub protecţiunea sa. Mat bine vrea să scape mal’* întâiu copilul ducându'l de acolo şi recomandând Rozei Verdierr ca să ţie grila închisă baricadându-se în camera sa pentru a împedica vr’un atac.
Agenţii vor primi, în cele din urmă ordinul de a visila vârfurile de la No-tre-Dame şi e afacerea lor de a descoperi pe asasinul pe care Meriadec îl considera că deja el ’l-a găsit printriun mijloc mai puţin prompt dar mai mult sigur.
El coborâ repede scara cu copilul care nu se mal temea de el şi şopti Ilozei pentru a 'I esplica pe scurt situaţiunca pe care ea o înţelese de minune.
(Va urma)
Avww.dacoromamca.ro
3
PUBLICITATEA
ZI VIU LUI ,,EPOCA“
I -
Tirajriu -1.000 tic ful
ANUNCIUR! S! RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 hani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
teoriilor recunoscute ca adevărate cari afl făcut falit învăţaţilor din lume, pentru aceasta ne propunem a publica bucăţi traduse din diferite opere în raport cu întinderea revisliî noastre
Producţiunile bune vor li lăudate, cele rele vor găsi în revista «Vlăstarul» inamicul cel mal înverşunat, de aceea vom lupta din puteri pentru stârpireu ignoranţii şi relei credinţe Încuibate în tinerii noştri.
Chestiunea femeii care a făcut puţin sgomot în ţara noastră '.şi va găsi loc în coloanele acestei reviste, cântând a ’i da o soluţiune dupe cum cere ştiinţa contimporană.
Chestiunilor sociale le vom da cea mai mare desvoltare padini că viaţa de tonte zilele aci ’şi găseşle rădăcinile.
Nu avem îndrăsneala a spune ci ti lorilor cri. singura noastră revistă va li în stare să tămăduiascâ loale relele de cari sufere organismul social, ci, avem credinţă ca tn unire cu alte reviste cari s’aii ridicat pentru acelaşi scop ca şi noi, sO ducem întreprinderea la un bun sfârşit. Coloanele revistii vor li deschise tutulor producţiunîlor cari se vor părea că merită a fi date spre citire.
Lupta o începem încredinţaţi ca cititorii vor da ajutorul moral şi material necesar unui vlăstar.
Redacţia.

DIN PITEŞTI
Primim din Piteşti următoarea corespondenţă:
Duminică 11 Maifl în oraşul nostru s'a inaugural Clubul comercial. Mal mulţi cetăţeni afl luat iniţiali va tnfiinţă-rel lui, şi dupe câtc-va săptămîul de lucru în comun, opera începută s’a inaugural.
Fruntaşii comerciulul umplea sala cea mare a cljbuluî, frumos împodobită şi proloeroul Milialuche dupe ce a slînţil apa, înainte de a boteză, a rostii următoarele ct: viate: «Sunt bătrîn, dar mulţumesc lui D-zeii că am fost martorul acestei slinte legături şi că am avut dragostea dv. de a mă ruga efl lui D-zeii pentru cimentarea el. Chrislos a spus «daţi Cii surului ce este al Chesarulul» dar, ca Cesarul se aibă dreptul a cere al lui, urmează se vă recunoască, apere şi respecte ceea ce c al dv. Unirea face tăria, iiţi uniţi, respectaţi legile şi uniţi Iţind puteţi cerc legi se vă respecte.
„Termin d-lorcu „Chrislos a Înviat" dea D-zeu se retnvieze iu inimile dv. dragostea, unirea şi respectul biuelul şi al a-deverulul.
„ECi nu pot a vă da aii de cât dragostea şi bine-cuvdnlarea mea."
După preot, d. Daniil Chiriţescu, unul dintre cei ce afl lucrat pentru înfiinţarea acestui Club, luând cuvântul a salutat pe asistenţi, felicitându'l pa toţltnlr’un glas şi cu dragoste au contribuit la lullinţa-rea acestei mstiluţiuuî bine-lăcăloarc în general şi în special pentru comeroiulju-deţuluî şi oraşului nostru.
„D-lor când zic comerciant înţeleg loale braslele sociale; sub diferite forme toţi suntem comercianţi, nici unul din noi prin urmare nu suutem streini scopului, şi cu toţi avem interes pentru înflorirea şi prosperitatea acestui club, care va avea avantajul de a ne Înfrăţi.
„Mi-a trecut pe la urechi că multora li s’a spus că scopul c politica. Dar.' D-lor, după ce ne vom constitui .şi când vom vedea că miseriu bate la uşile lic căruia, când deniei ar pleca ideea protestului, acesta Însemnează că îa Club sâ f«ce politică ? Dar nu politica e scopul nostru.
Avem interes de a lucra pentru binele comun şi pentru prosperitatea şi binele lic căruia din noi. Când individul e bine , mulţimea progresează, socielalea merge înainte. Stalul stă bine. Când lie care din noi vom ti râu. apoi nici statul nu se poate zice că e iu progres. Doresc d-lor, bătrinl precum sunt, se am mulţumirea sufleteasca cu această iustiluţiuue, la cure am luat parte şi efleu d-v, sâ progreseze. Venalul încă o dală şi vă rog ca uniţi sâ lucrăm pentru binele şi folosul general.»
După d. Chiriţescu a luat cuvântul d. Uădulescu advocat şi deputat al coleg. II.
de Argeş. D-sa începându şl cuvântarea zise: «D-lor. bâlrînulnostru,d. Daniel Chiriţescu moderai în cuvântarea sa, va lăsat sâ înţelegeţi că în acest Club comercial nu se va face politică. Eadevărat d-lor că scopul imediat nu e politica, şi va spus D-sa ce este, darefl d-lor nu voifl vedea lucrurile ca d-sa.
Un ciub rară politică nu se poale, voesc şi doresc sâ ’I tle scopul bine delinit şi de acea vă alirm că politica urmează sâ se facă,căci când voifl protesta contra actelor guvernului, protestez în contra Iul, ’l fac oposiţie, prin urmare fac politică şi încă de oposiţie.
«D-lor, odată deOniţscoput, miveţipcr-( mile sâ vă felisil că acea-tâ idee pe care am emis’o acum doui ani, dar care nu s a realisat până acum. a reuşit, voifl căuta ca membru al acestui club a vă da tn st-nul Iul cont de mandatul ce mi-aţl dat şi sper d-lor că cu prudenţă o dală puşi aci, nu vom fi nici o dală de câl buni fraţi şi amici.
«In stnul lui fle cace'ne vom arăta păsul şi de acolo prin forţe unite, păsurile noastre, cari sunt şi ale concetăţenilor si con-judeţonilor noştri, nu vor 11 puse la carantină,, când cu toţi tari de, drepturile noastre vom şti a nearăla uniţi şi cu'demnitate.
«D-lor ureze progres acestui Club »
Dupe d. Uădulescu. d. Comâneanu advocat zise: «Mă pot considera ca dintre cel mici Intre d-v., am ţinut să fim în domiciliul nostru, acasă la noî fiind şi între al noştri, am păcătui dacă sincer şi de bună credinţă nu ae-am spune păsurile. El bine da domnilor politica e inerentă clubului. D. Chiriţescu mul bătrân, mai calm ca noi tinerii,a ţinut «6 gonească din imaginaţia d-v. idea că clubul înseamnă înşghebarea în politică, a avut dreptate fiind că idealul nostru,când am constituit acest club comercial, u fost interesele comerciulul şi aşa va Ii. Dar dacă corner ciul va li apăsat, dacă taxele şi parataxele vor curge ca ploaea peste noi, va urma sâ tăcem? Nu, vom protesta energic, vom recurge la toate mijloacele spre a ne atinge scopul, vom face politică contra apăsătorilor şi vom susţine pe cel buni-
«Iată cum politica se va face; de vom fi uniţi orl-cine se va isbi de noi se va sdro-bi, sâ (im dar uniţi, sinceri şi să lucrăm cu bună credinţă.»
Dupe d. Comăneanu, a luat cuvântul d. Agate Vusiliu,comerciant.«D-lor, zise d-sa: Efl cred că ne-am săturat de atâtea strîn-sorl tu braţe cu dragostea, de ne-a oşit ochii,ori de câte ori afl avut nevoe de noî. Cred că a venit timpul când să ne cuuoş-tem prietenii,căci amicii de ori carl’l am ridicai pe umerii noştri, vărsând sânge pentru ei, ne-a uitat. D. Ministru Drătianu azi e cel mal mare inamic al no*Lru.
«Nu scapă ocaste fără a ne pedepsi şi se va sili să 'şl prăpădească cuibul, uu scifl ce are, dar amărăciune aruncă cu prisos asupra noastră.
«Guvernul ne a pasă,cei de la comună s’a năpădit ca nişte vipere pe noi, iată d-h r taxele noi ce vor a ne pune, (ceti copia linei propuneri a d-lul consilier Robeam). Vă plai e d-lor? staţi acasă atunci? vă doare atunci veniţi aici sâ protestăm cu toţii, să ne ajutăm, să cerem uniţi a ti respectaţi.
«BlcsLem cadă asupra acelora care veniţi aci nu vor lucra cu credinţă şi dragoste pentru întărirea ace tul club.»
Procedându-se apoi la constituirea biu-roulul s'a ales:
Agate Vusiliu, preşedinte
Ianr.u IIagi Sic olan Ion P. Comaneanu Ion 1. Uădulescu Ghila Simionescu
D. Simioncscu s’a delegat tn calitate de casier al clubului.
Uu Pilcstean.
Membrii
DECRETE
—	Dr. Diami Gheorghe s'a ’nainlnl la gradul de medic do corp de armată.
—	Sunt numiţi şi permutaţi:
—	D. Dimitrio Ponicî, jude ocolului Bu-huşi, judelui Xeumţu.
—	D. I. Ionescu, jude la ocolul Tulova, judeţul Tulova.
—	1>. C. Spanopolo, ajutor la ocolul Ialomiţa, judeţul Dâmboviţa.
—	D. G. Stăuculescu, ajutor la ocolul Caracal.
—	D. ştefan Stoeuoscu.cap de portărel la tribunalul Ialomiţa.
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de Joi 15 Maiu 1880
Şedinţa se deschide Ia ora 11/2 sub preşidenţia d-lui G. Ciiiţu.
D. T. Nica depune o petiţie a mal multor locuitori din jud. Covurlui cari se plâng câ au fost apăsaţi Ia noul recensământ.
U. ministru de finanţe răspunde, cu va cerceta faptul şi dace reclamanţii vor avea dreptate apoi va veni cu un proiect de lege pentru a remedia greşeala.
I). N. Ionescu se plânge şi d-sa de abuzurile comise de comisia de recen-semânt.
EPOCA — 17 MAIU
l) Papadopol-Lalimachi cere.ca Adunarea să se ocupe în fie ce zi câte două ore sau o oră cu petiţiunile.
D. N. Ionescu spune că adunarea ar face bine ca să se ocupe cu numeroasele proiecte de legi ce sunt 'depuse.
D. Cogălnicranu e toi de părerea d-lui Calimachi.
Incidentul se închide.
D. Carabatescu raportor, citeşte raportul şi proiectul de lege comunal.
D. N. Comtantineseu cere ca să se citească înainte de începerea discuţiei generale, şi proiectul minorităţi ) comitetului delegaţilor.
Camera hotărăşte contrariul.
Se începe discuţia generala.
D. D. M. Ionescu combate alIt proiectul majorilâţeî comilelului delegaţilor cît şi pe acela al minorităţi»!, fiind că ambele nu ţin seamă de principiul descentraliza roi şi al autonomiei comunale.
D. I). Ionescu constată că proiectul prezintat de guvern acuma, este mult, mai înapoiat chiar de cât legea de la 1804 şi de cît cea de la 1874 votată de conservatori.
D-sa sfîrşeşte dectarînd ca va vota în contra proioelulul majorilâţeî ca şi în contra celui8 al minoritâţei şi că va propune o sistemă caro să fio în acord cu vechile principii ale partidei liberale.
D. V. Lascar apăra proiectul majo-rilăţeî, tn numele majorilâţeî Comitetului.
D-sa face critica actualei organisflrî comunale şi susţine ca primarii să lie numiţi de guvern, comunele rurale se fie mările, iar dintre actualele atribuţii ale comunelor să se mai ridice.
Vorbind de autonomia comunala d. Lascar spune că o autonomie cu toiul deplină, aşa cum o cere d. D. Ionescu nu există nici chiar în Elveţia safl America şi că principiile liberale1 moderne cată sâ ia câl mat mult din atribuţiile comunelor spre a Întări statul.
Legea actuală comunală ca şi cea judeţeană, au dat până acuma o mulţime de neajunsuri aşa, că s'a observat cum că mal peste ,lot alegătorii se desinle-rescază de a merge la alegeri şi resul-tatul e că mat în lot-d'auna în con-siliolo comunale ca şi în cele judeţene nu isbulesc de câl oameni fără valoare.
Dupe ce d. Lascar ci tea/.a câte-va anecdote, pentru a dovedi efi primarii de sate mai ales, sunt foarte ignorenţi, d-sa arată pentru ce în sinul coinisiu-nei s’aiî ivii desbinari şi pentru ce majoritatea nu s’a putut uni cu d-nii Eleva şi Slanian, cari au presenlat uu contra proiect.
Două au fost punctele mal esenţiale Care au provocat diverginţa ; Cel d’îu-lîi a fost ca d-1 Eleva vroia se Iaca din primar o persoană cu totul omnipotenta, şi a doua. că d-sa voia se dce chiar poli-ţiaadminislrativa pe seama comunelor.
Aceste propuneri,le declară d. Lascâr de inadmisibile.
D-sa termină, în sfîrşit, cerînd Adu-nărei.ca se voteze proiectul majorilâţeî, aducând bine Înţeles, modicârile ce se vor crede de cuvinţă ; însă e neapărată trebuinţă, ca actuala stare de lucruri în comune se Înceteze.
La ora o şedinţa se ridică, hotărâtidu-se, ca şedinţa de mâine se înceapă la ora 12.
Penel.
SENATUL
Şedinţa de Joi 15 Maiu 1880
Şedinţa se deschide la orele 2 1/2 sub preşedinţa d-lui D. Ghica.
D. Lăţescu adresează o Interpelare ministrului de interne relativ la lovirile şi nedreptăţile suferite de adjuto-rul de primar de la Mamorniţa din partea proprietarului şi prefectului de Dorohoi.
După aceasta se votează un indigenat, vot remas nul din şedinţa trecută.
Se ia In discuţie legea penlru încurajarea exploatăm apelor minerale.
I). Lăţescu combate disposiţia din ari. 2, şi eere suprimarea lui/
I). Lerescu să îngrijeşte şi d-sa de re-sultalele d isposi ţii lor acestui articol.
Mai cere şi d. Aurelian, printr’un lung discurs, prin care probează relele resultato ce va du Jisposiţiunile aces lui articol, suprimarea lui.
I). Varlam susţine artieolu.
Un amendament al d-lui Aurelian se primeşte.
Cele lăute articole şi legea In loial se votează. .	,
D. Aurelian raportor da cetire raportului şi proiectului do lega al tarifului Autonom.
D. Lăţescu începe prin a spune ca scuză de astă dată graba cu care se
cere votarea legel, de oare ce aceasta se face ca o deferinţa pentru camera cea laltâ şi pentru opinia publica de mal multe ori manifestată.
D-su combate după aceasta raportul ca fiind prea laconic şi mal ales se declară în contra modificărilor introduse de comitetul delegaţilor.
D-sa vorbeşte în special de laxa a-supra lemnelor şi combate cu multă putere modificarea comitetului delegaţilor.
D. Lerescu după ce declară că raportul e scris de o pană naţională susţine părerea d-lul Lăţescu.
D. Vergali spune şi d-sa ca cu multă grabă să votează acest tarif, şi aceasta pentru ca camera In unanimitate 'I a votat. După aceea combate şi d-sa modificările introduse de comitetul delegaţilor.
D. Mârzescu declară că va vota tariful general ust-fel cum 'I a votat camera, căci în aceasta mare cesliune asvlrle un vel peste banca ministerială şi nici nu voeşle să ştie cine e pe acea bancă.
După ce arată că raportul vorbeşte de lucruri, cari n’uu nici un raport cu legea ca de ex.greci şi de romani, D-sa trece la cartea verde şi arata că în aceasta carte verde nu s'ait publicat de guvern corespondenţa de 4 ani,pentru ca se nu arate câ im periu vecin nu şi-a respectat propria sa iscălitura.
Apoi întreabă cum a cutezat să înceapă tratări pentru încheerea unei nonvenţiunl când convenţia pxislîndă a fost şi esb» călcată căci chiar în acest moment graniţele surit închise.
După aceea d-sa cere votarea tarifului întocmai cum l a votat camera, şi arata că chiar raportorul este de această părere, dur în secţii intrînd o put ere nevăzută ' l-a făcut să modifice taxa privitoare la lemne.
D. Aurelian spune, că n'a reprodus părerea secţiunilor de oare-ce n'a gâ-sil'o formulată, şi că nu a pus taxa în privinţa lemnelor din causa unei puteri nevezule. respunde apoi d-1 ui Mârzescu în privinţa criticei ce a făcut raportului d-sale.
Terminând cere şi d-sa votarea tarifului fără modificări.
I). Drătianu ţine sâ spue ca nu s'a introdus în comitetul delegaţilor ca se susţic modificarea taxei asupra lemnelor.
Discuţia se închide şi legea să ia în consideraţie cu unanimitate.
Asupra modului de votare vorbesc d nil Urâscu, care presidează, Mârzescu şi Nacu.
Se admite votarea tarifului pe grupe.
Se votează u grupe pana la tulunu proibit şi se ridica şedinţa la G ore.
ItcpoiTer.
ŞTIRI MA Ii UN TE
Din cauza ploilor in Moldova, podul dintre Vereştlşi Doi basca s'a rupi.*
Eri d. Poteca, prefectul de Vlaşca a ra-porlal. iu persoană d-lul I. Brâlianu despre spontaneitatea primire! făcute deGiurgiu-veul Regelui.
* *
Egoistul d. colonel Pustia, directorul general al poştelor şi telegrafelor a plecai In
inspecţie la Itâmnicu-Velcii.
*
* «
Concursul pentru gradul de major va
începe la 20 Mai cu corpul II de armată.
•
• •
Se vorbeşte, aii o nouă catedră specială penlru d. D. Aug. Laurian se va crea In facultatea de litere. Va coprinde o ramură din filosofic.
in cursul lunii viitoare va avea loc la Facultatea de medicină din Bucureşti concursul pentru ocuparea catedrei de zoologie vacantă.
Se vor presinl.a d. Dr. Boicescu arlunl suplinitor şi d. Dr. Cluibudianu.
Poliţia Capitalei a pus eri mâna pe un deţinui al aresturilor Austriace.
Parchetul a început instrucţiunea centra d-lul Tock fost consul al Belgii,
• •
Aflam zice România libera că mai mulţi farmacişti români, cari din diferite căuşe nu pol să ia parte la concursul ce trebuc să ii început eri peulru deschiderea a şase farmacii noul în ţară, au cerut ministerului de iulerue se amâne acest concurs până în luna Decembre.
• •
Consiliul comunal, în şedinţa de aseară a confirmat votul pentru numirea d-1 ui Mano în postul de şef al divisii administrativă.
In vederea intru niret pe care opp-siţia o va ţine la Kâmniou-Sărat, procurorul din Râmnic a fost che-
mat în Ducere ti pentru a i se da toate instrucţiunile necesarii.
$
D, luau Drătianu a a\ul azi o noue întrevedere cu d. de Coutouly-
$
Primim din Tuniu-Sevnrin următoarea depeşa ;
Regele si Regina sosiţi orele opt, Primirea cea mai glacială.
Pe parcursul întreg de la port prin tot oraşul n’a fost un singur ura. Cetăţenii grupaţi jw bulevard rămân acoperiţi. Autorităţile absolut singure la primire.
9
Regele şi regina vor sosi astă-seară la 5) ore la gara Cotroceni, en un tren special.
9
Prinţul Ouroussof va fi strămutat din postul de ministru al Rusiei în Bucureşti în aceiaşi calitate la Bruxelles.
<&
Cursele promit a fi anul acesta din cele inal strălucite, lntr’o singură cursă, lucru ce piuă azi nu s'a mai întimplat la noi, sunt înscrişi l i cai. Mal toate lojile sunt deja luate. Să ştie câ anul acesta lumea si» poate duce la curse cu drumul de fier, care a stabilit preţuri din cele mai minime.
•
D. Teriakiu, fost ministru de interne, va fi numit ministru la Atena.
mm FîYwaut
Bucuroşi!, 15/27 Maiu
Singura şi cea mal importanţă împrejurare care preocupă acum piaţa este urcarea [iesle măsura a schimbului asupra streină lăţit. — Cek Berlin face astâ-zi 124.30.
Agio se menţine la 14.70.
Valorile sunt slabe.
Daciele fac 204. Conslrucţiunile încheia cu 100.
Băncile naţionale faru afaceri.
Tendinţa liniştită.
JOCKEY-GLUB ROMAN
INCUNOSTINTARE
Pentru înlesnirea publicului amator d a asista la alergările de cal In ziua de îs Maig a. c.
Direcţiunea Căilor ferate a in fiinţat un tren de plăcere pentru acea zi care pleacă de la Gara de No.d la ora 1 p. rn. pentru hipodrom, şi se întoarce Iu ora 5 seara.
Preţurile sunt fixate pentru ducere si întoarcere ast-fet: Clasa l uu lefi; Clasa ii 75 ban!,; Clasa IU 50 bani.
EXP0S1TIA AMAN
ESTE DESCHISA IN TOATE ZILELE
de la 10 ore d. — b ora seara
Str. (leim»n(ei \'o O.
Denumitele băl de la Lacul-Sărat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind abundentă.
Recomand onor. public liotei de Bulevard, compus din 40 camere. Case cu un el agi Q şi două, solide şi sănătoase, având faţada spre câmp, posiţie frumoasă, cernerile bine mobilate şi curate, preţurile moderate, serviciul onest şi prompt.
In acest botei este şi restaurant cu mâncările cele mai alese, preţurile moderate.
Sper că onor public va li deplin satisfăcut. Suni tn stare a priimi pasageri cu începere de la 45 Maifl a. c.
CONSTATIN POPESCU, librar
Brăila, strada Regală, safl la hotel de Bulevard Lacul Sărat.
BERARI A UNIREA
Sucursala Opplcr
In fata cjiradinei Episcopii
BERE SPECIALA
Eescelentâ proaspătă şi rece.
Salon elegant serviciul prouit.
9__________
DOCTORU LEONTE
S’A MUTAT
No. 12 Ins, Calea Plevnei No. 12 bis. peste drum de vechea locuinţa
CROITORIA I. SINGER
S'a mutat din Calea Victoriei, casa Papa în Polului Eforiei spitalelor, bulevardul Elisab>-ta.
Speram că vom li onoraţi eu aceiaşi încredere ca pană acum şi pentru care putem asi-
?:ura pe onor. noastră Clientelă ca ne vom da oale silinţele de a o servi ca si In trecut.
Cu stimă
IT CHS »■! FKtSIJM.lIt
DR. P. VASiLESCU
Domiciliat în Calea Rahoveî 44, da con-sullaţium In toate zilele de la orele 5—6 posl-meridiane.
www.dacoromanica.ro
CASA DE SCI 11 MD
J . M. F E R M O
—27,STRADA LIPSCANI, 27—
< u U S I l. !t L c i: ît P. S C I
15 .Vată ISSfi
f>\ Uenlf* «mortizatiilă . . .	bă 1 t i	
5ţt ltenta fierpetns ....	P01,2	
0% ObllK- de stat		8ft$ i	
oblig, de st. druiiui defer		
7% Sois. fnne. rurale. . . .	ion /?	
5% Acris. Tune. rurale . . .	<71 2	
7% Scris Tune, urbane . . ,	10(«S	
6% Scris func. urbane . . .		
5% Scris. func. rurale . . .	ft"3 4	
5% împrumutul comunal . .	76	
Oblig. Casei pens. dej 10 dob.l	215	
împrumutul cu premie . . .	St	
Artiunl băncei nation . . .	1088	
Acţiuni «Dacia-Homania » . .	205	
» Naţională		20ti	
Credit mobiliar . . .		
■ Constructiunl. . . .	170	
• Fabrica de hârtie . .		
Argint contra aur		14.70	
Iblete de Mancă contra aur. .	14.(0	
Florin austriac!		8.U8	
aitSL’I. DIN VIEVV		
Napoleonul			
Ducatul 				
Losn otomane			
Rubla hârtie		123.75	
CURSUL DINI nilRIJÎV		
Renta Amort		05.80	
Oppenheim		Ibf'.TO	
Obligaţiuni noul r>% c. F. n.	107	
u »> 5% » « »*	tu2.r>n	
Rubla hArtin		100.(U	
ClIRSUI. DU PARIS		
Renta Română			
Lose otomana			
		
Paris 3 luni			
» la vedere		iot	
Loadra 3 luni			
» la vedere		25.50	
Rerlin 3 luni		C24	
Vicna la vedere		2.02	
		
IU' m Utili ! *)• la 23 \|>I i:ie, Cas-e III. MUIIiini dia Slreda \oai|>miei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curie spaţioasă Iu care *e află grajditl şopron şi alte dependinţe. Aceste casc mai au şi o crâdîna importanta. V se adresa Strada Batiste No. îl.
nr IVrini>llT de la 2:’. Aprilie viitor. Ut l.ilillHlItl casele din strada Aea-demniel Nr. 29. — A se adresa strada Batiste No. 11.	___________________
$)*<* înrvniT c^i;,r ,ie acum pn>-
ilu llliJ ii' i I, prici.alea Crângurile din Distr. Vlaşca, PI. Câlniştea, doritorii se pot adresa la proprietar Em. Grădiştea-nu, Piaţa Amzi No. 1 Bucureşti._____
I V CTi ntVT doreşte a preda lee-t 1 OII ULl î ţiuni pentru Clasele Primare, In schimbul unei modeste plăţi.
A se adresa la administraţia ziarului.
ATELIER
DE
POLE ITORIE
E CERNO'K
I. STRADA MIKA1-VOOA I.
—(VIS-A-VIS DE MAŞINA DK APa}—
Recomaudă bogatul seO asortiment de oglinzi cu console anrile si uegre, Mese mari şi mici, tot felul de galerii si pervazuri, luca-dramente (te fotografii, negre şi aurite. Primeşte ori ce comande In meseria sa.
A


mm
. ji din causa arendării pro-ini.lL prietăţil, se vând, 0 lo-comobilă 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Ramson sistemul ce! mai perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Paşcani judeţul Ilfov, adrestnduse la d. E. Reimer administratorul.
BULETIN METEOROLOGIC
DIN
0
Si
Absolventă a cursului sccondar şi
având ‘ Diploma de maturitate», s6 oferă a daleecţiunl, tn vre-o familie pentru cursul primar saQ secondar.
In special pentru limba francesi, matematici şi ştiinţele Bsico-nalurale.
A sfi adresa la redacţiunt.
TIPOGRAFIA
‘V —I ^^1	».li  J	W w -y —J	W *1
BUCURESCI, STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI
AGEST ATELIER ESTE PUS TN POSITIUNE A ESECUTA TOT FELUL DE LUCRĂRI ATINGATOARE DE ACEASTA ARTA CU ACURATEŢA PRECUM:
Z I A FI E
QUOTIDIANE SI HEBDOMADARE
BROŞURI
LUCRATE ÎN CARACTERE ELZEVIR
fiti l lt Uli i. S| \T FOARTE MODF.ltATR
. ——--------------->
f	I
NOUL MAGASIN	*
l PORCELANURI SI CRISTALURI §
8UB FIRMA	jj,
SIVI VUSSII.II A1II
BUCUREŞTI	»
$ 35—Strada. Lipscani, No.—35
ţl Deschis din nofisegăseştc foarte « bine asortat tn ţoale articolele pre-* cum: SorviciurI pentru masfteom-U pleclede Porcelan şi cristal, lămpi U şi paturi de bronz, tacâmuri argin-i! tale şi nearginlale e.tc. precum şi g) orl-ce alte objecte necesare mena-| giulut.
PRECIURILE FOARTE MODERATE
I
DE VENZARE
Locul din strndn Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 nu tri, pre strada Crinului 40 melrişi adâncime de 44 metri. Se vinde In total sau în loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
N.A. PAFADAT
AVOCAT
Str. Biserica Icni No. 8 bis.
MO&
DIN CALEA VICTORIEI, 6	^
I. WEICH
s’a. nvLvtat.
in
Palatul Eforiei Spitalelor
Bulevardul Elisabeta.
11 iui(i|i’\| din distr. Ialomiţa, mu IliKlaMK ll plasa câmpului, se Arendează chiar de acuma pentru mal mulţi ani, cu Începere de la 23 Apr ilie 1887. a re adresa Strada Biserica Amzcl No. 3 şi Calea Victoriei 7(5.
LOTERIA ATHENEULUI
Tragerea loterie Atheneuluî este fixată la 22 Maiii a c. persoanele ce ntt bine voit a se însărcina cu desfacerea biletelor acestei loteri, sunt rugate că până la 15 A.prie să veise la Manca Naţională costul biletelor desfăcute. * Ullimile bilete să găsesc la Banca Naţională sucursalele el, la debilanţi de tutunuri, la oficiurile telegrafic-poş-tal la principale case de comerţ etc. etc.
ALECU A. BALS
AVOCAT
Strada Dreapta No. 24
lt	l < î	lt F. S	T I		
Buletinul atmosferic de la lt! Maiu					tssu
STAŢIUNI	naroinjTemp.		Veni.	T.	Starea
Bcruresci	7t»5.i	21.0	E		f. sen in
T-Severin	7tî2.7	21.0	N	31	
Balota	764 2	20.3	SUS	27	8»»nin
Crai ora	750.4	21.0	E	:t0	p.nor.
Slatina	703.9	20.0	E.NE	31	^enin
Giurgiu	762.4	18.5	NE	35	f.senin
Constanta	763.7	17.5	N	10	senin
Sulina	763.5	20.1	EN	25	f.senin
Galanlz	7l'A.O 124.2		F.NE	28	,,
Braila	702.t>	.20.1			P
Roman		'			
laşi					
Directorul Institutului, St. Ilepitcs.
Star«R marei la Sulina uşoara la Constanta
liniştita.	j
AVIS IMPORTANT
Sub semnata anlrepronoarea Hotelului l'rnlii siimi din Oraşul Umila şi al Hotelului Concordia de la Br&liu Larul-Scrat, are onoare a aduce la cunoştinţa Onor. public. Şi tn special la visitatorl al băilor, c'am arangiat.
HOŢIA C0 \ COII DI A ' VACUL-SERAT
CU UU restaurant franres, camere mobilate şi cu preţurile cele mai moderate.
HOTELIL FHATII Silii (««u)
Este reparat, din noft aranjat şi elegant mobilat.
Fiind că n'am cruţat nici un sacrifici fi pentru a satisface pe onor. public visitatop şi de aceia rog a li onorat de o numeroasă clieutclă.
PromliLudinca Serviciului şi modera-ţiunca fiscului o garantez.
CU DISTINSA STIMA
V! VIII V Bl.\l STT !\
BRAILALACULSERAT
B. R. RCSETTI
AVOCAT
1
Strada Romana No. 21.

AU APARUT
J311FILS"
DE
A. VLAHUTA
De venzare la Iilor*. Socec
„EPOCA
PUBLICITATEA ZIARULUI
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, X°. 3
L L
L
PAZITIVA DE HECEALA
Acum este timpul d'u se obieinui cine-m eu regimul de tună a
Prof. I)r. Jaeger.
Sub-sem naţii, având numalnol singuri dreptul dea fabrica vesmintele de lână ce se poartă pe dedeşupt, vestiminle zise Normale, precum şi cuverturile de paturi tn lână curată de Cămilă.
UNICUL DEPOZIT IN ROIKflNIft
 U X OOâTRE SA
72 Calea Victoriei 72, Vi s-a-vis de Palaiul Regal
Declarăm că nu recunoşteai ca veritabile de căt flanelele ce se găsesc în aceasta casă.
Di'. Jriocjox’.
R53i2
W. Bongcr’s Soelmc Ktvfttcjai't..

1 -- ' 	 —-r , k ’o. .-5- -I—		
i 1	"i ^ L / fr >	‘V 1 A'
1 l	OE	i l \
	POLEITORIE	
		)
	ÎL iii. ('N/iOEt	l
\	72. - CALEA MOŞILOR - 73.	J
i	- 		i
(	Ia aYcst atelier sc primeşte ori-	i
f	ce repara ţiuiţi de Oglinzi, Mese,	ţ
1	Galerii, Tablouri poleite. Sogăsesc gala galerii, pervazuri de tot-lel	
I1	cu preţuri moderate.	\
i		I
K'*r' —^-r.-.-‘'.ii-2.		
ii

ATELIER MECANIC
P. KEIUHAUER
No. 59. — Strada Isvor, No. — 59.
Recomand atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Foutâni d’applique şi Borne fontâni, Carnale (robinete) de toi felul, Tuburi de fier, tuciu şi plumb.
Tuburi speciale pentru latrine şi scurgeri cu accesoriile, sghea-buri de coborîre inodore, capace do hasuale etc.
MARE DEPOSIÎ «11 FONTA OIIYUiHTALA
Vase, socluri, avusuri, banei de gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilasturi şi candelabri.
FURNITURI, INSTAL&TIUNI COMPLECTE DE BAI SI CONDUCTE DE APA

MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMAN
Buoiirostl-Homnii
STAŢIUNEA	ArăLarea Trenurilor				
	Tr. ac.	ITr.p.lŢr, p.		Tr. pl.	Tr.
	noapte	a. m.	dim.	dim.	
Bucureşti p.	11,00	8,30	745	645	5,00
Ploeşll	12,17	10,05	9,35	8,19	< ,55
Iluzefi	1,59	12,25	p. m.		11,20
U.-Sărat	3,tr	—-	1,00		4,23
Focşani	d. 4,16	Tr. 7.	2.15		6^8
Mărăşcştl	5,00	2.00	3,:i8		11,00
Adj ud	6,01	12,55	5,15		
BăcăQ	7,31	2,40	6,39		
Roman sos.	8,45	4,10	11,15		
	dim.	p. m.	noap.		
Itoman-ISucuresti
Itiieiircsti-X'erclocovn
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
Bucuresci p.
Ciocăucsct
Ghergaul
Tilu
Pitescl
Slatina
Craiova
Filiaşl
T.-Scverin
Vercior.sos.
p.m.
4,05
T. Tul.fT. ac. |Tr. p.
dim.
9,00 9,14 9,47 10.03 11,35 1,18 2,54 3,50 5,52
6,15;
5,0'
6,24
8,08
9,30
10,17
12,03
12,05
p.m
4.30 5,07 5,27 5,5 i 7,55 10,04 12,01
1,04
2.31 4,00
Vârciorova-Bueurcsti
	uoap.	p. m.			p. m.
Roman plec.	8.25	12.30			5,45
BacăO	9.20	1,40			7,20
Adj ud	10.45	3,52	dim.	p. m.	10.29
Mărăsesll	11.18	4,34	6,40	5,05	11,30
Focşani	11.52	*—	8,26	5,45	12,49
lt.-Sărat	12.39	Tr. 6.	9,55		2,14
BuzCO	1.46	11,35	11,00		3,33
Ploesti	3.33	1,35	8,05		6,45
Bucur. sos.	5.00	3,30	9,40	11,30	11,35
		p. m.	seara	uoapt	a- m.
	Tergoviste		-Tilu		
	a. m.	p. m.			
Tergoviste p	8.10	4,50			
Titu sos.	9,30	6,10			
Vercior. pl.
T.-Severin
Filiaşl
Craiova
Slatina
Piteşti
Titu
Ciocăneşti Bucureşti s.
seari
7.45 8,09
10,01
11,00
12,28
2,23
3,41
4.45
dim. | 11,00 11,25 l.H 1,58
3.23
5.23 6,50
seara
7,55
rioap
11,35
12,11
2,30
3,42
5,44
8,25
10,01
10,41
TUu-’l ârsoviste
Ia. in. 10,25 11,55
seara
7.00
8,30
BUCURESCI-G1URG1U			
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	T. ful.l T. ac.lTr. p.		
Bucureşti p. Filare! Giurgiu Smtirda sos.	dim. 5,50 7,10	a. m. 7,10 7,40 9,25 9,30	p. m. 5,30 6,05 8,45
GIURGIU-BUCURESCl			
Smârtla pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos.	1). m. 2,25 3,52	a. m. 8,00 8,14 10,3! 10,45	p. m. 5.40 o ,55 8,21 9,00
Homun-lasi			
Roman pi. Paşcani T.-Frumos Iaşi. so-.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52	
lasi-Homaii			
laşi pl. T.-Frumos Pâşcani Roman sos.	p. m. 4.08 5,25 7,17 7,53	dim. 6.52 8,35 10,01 11,00	
GALATI-IH ARASESTI-M ABASESTI-GALATI
STAŢIUNEA
Aretarea trenurilor
'1Y. f. |Tr. a.|Tr. p.
Galaţi pl. Tecueiti Mărăşeştl	5,04 5,30		a. m. 8,05 11,23 11,54
Mărăşeştl pl Tecuci u Galaţi	scara 11.13 11,47		p. m. 4,10 5,31 8,30
,\dju<l-	Târgul-Ocna		
Adj ud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adj ud sos.	p. m. 4,15 6,10	a. m. 10,35 12,15	
Coiisîauta-Cernavoda
	p. m.	dim.	
Constanţa p	2,50	9,10	
Cernavodăs	5,02	11,22	
Ccrnavodâp	5.50	2,00	
Consttm ţa	9,10	4,22 4,33	
flocslr-Slanic-Slauic-f Iwcsti	VERESCl-BOTOSAÎIICAMPIÎIADOFTANA
STAŢI UNEI	Arătarea trenurilor		
	Tr. fl.|Tr.ac.|Tr. p.		
Ploescl pl. Slănicu sos.	a. m. 10,45 12,40		
Slânic pl. Ploeştl sos.	p. m. 6,00 7,50		
TECUCIU-BERLAD BERLAD-TECUC1U			
Tecuciu pl. Bârlad sos.	a. m. 6,15 8,00	a. m. 11,40 1,50	p. m. o,30 7,45
Bârlad pl. TecuciO sos.	a. m. 8,40 10,40	p. m. 2.50 4.50	m. p. 8,40 10,25
Iasi-UnglieniUng-Iicni-Iasi			
Iaşi pl. Ungheul s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1.2i	
Ungheni pl. laşi sos.	p. m. 2,00 3,32	p. m. 4,40 6,12	
PLOEST1PREOEAIPREOEAL-PLOESCI
	dim.	dim.	seara		p. m.	p. m.	dim.
Ploeşll pi.	10,00	8,49	7,01	Predeal pl.	5,40	5,50	7,30
Câmpina	05,29	9,51	8,02	Sinaia	6,19	6,52	8,09
	p. m.			Ploeştl sos.	8,10	6,42	9,55
Predeal sos.1	12,50	11,40	9,45				
STAŢIUNE!	Tr.aC.j p.am. |		
Veresct pl. Botoşani s. Botoşani pl. Yerescl s.	p. in. 2.03 2.03 5.21 7.21	p. m. 9,49 11,42 3,15 t,55	
Câmpina p. Dofluna s. Doftana p. Câmpina p.	a. m. 11,20 11,40	p. m. 6,40 6,58	
Galnli-Huzeu-Hu/.eu-Galati			
Galaţi pl. Brăila BuzCu sos.	noap. o 27 4^5	a. m. 7,00 8,23 8,15	seara 8,55
Buzău pl. Brăila Galaţi sos.	noap. 11.53 2,21	p. m. 12,45 3,31 4,45	6.45
PASCANI-SUCEAVA-SUCEAVA-PASCANI
	dim.	sera
Păscanl pl.	10,40	7,15
Vereşct	12,03	9,17
Suceava	12,23	10,09
Suceava j!	5,00	6,54
VerescT	5,40	7,51
Pâşcani sos.	6,41	9,15
Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3-
www.dacoromamca.ro