ANUL I No. Hi. VINERI Jf. MAIU 1886 (jhigork G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In Ură 1 :in «0 lei, 6luni20 lei, 3 luni 10 le> in străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA A'o. 3.—Pi au Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL ANTE!A EDITIUNE APARE IN TOATE ZILEEE N. Gr. FILIPESCU Proprietar A N U N C I U R I: .inuuctnri pe pagina a patra linia 30 bani, itiunciuri şi reclame pe pag. III - -iei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO IRATsTI JVJUIVIEFîUL 0 ÎNTREBARE NEGLIGENTA GUVERNULUI REZ BOIUL VAMAL GALAUZA REGELUI VELUL ALBASTRU 0 ÎNTREBARE Se presupunem nn moment că ţara Românească, ingrată ca tonte ţările, s’a săturat de d. Brătinnu; i sa urii cu bunătăţile regimului colectivist. Pe drept s’au pc nedrept, i se pare că a plătii destul de scump cu trei districte Româneşti, cu şiroae de sânge—versate fără folos—cu sutede milioane aruncate In vent, cu agiul, cu criza, cu sărăcia, otc. plăcerea şi onoarea de a fi guvernată de d. Bră-tianu şi găseşte că zece ani de fidelitate şi de constanţă, sunt de ajuns şi trec chiar peste limitele obicinuite. Are poftă se mal schimbe, şi niminenea nu’i poate tăgădui un minut că are drept s'o facă. Aşa fiind, se neîntrebăm care ar fi calea pe care ar trebui s’o ia ţara pentru a ajunge la îndeplinirea a-cestei dorinţe, dealtminterea atâtde legitimă Ar fi mai înteift calea alegerilor— se aştepte cu răbdare epoca fixată de constituţie pentru alegeri, se ’şî ia fie care buletinul de vot, se'l de-puo in urna electorală, şi, Iară luptă, fără sguduialâ, prin simpla a-dunare a voturilor, d. Brătianu se va întoarce la scumpa lui Florica şi puterea va trece în inâinele în care ţara doreşte, cel puţin pentru moment, a o vedea încredinţată. Dacă ne-atn permite se dăm ţării acest sfat ar fi în drept se ne res-puuză că ne batem joc de densa. O esperienţă îndelungată ’i-a arătat ce comedie caraghioasă sunt la noi alegerile, unde nefericitul alegător, turtit de toată maşina guvernamentală, devine şi el un fel de instrument orb care produce, fără a şti ce face, acea frumuseţe numită Parlamentul Colectivist. Al doilea mijloc ce ar mai rămâne ţării ar fi de a se întoarce respectos către Majestatea sa regele, de a-'i expune care sunt nevoile ei, de a-’i arăta că este silită se se adreseze direct lu densul, de oare ce nu poate s’o facă pe calea parlamentului care ’i este închisă, şi de a-’i cere înaltul său ajutor pentru a eşi de sub tirania păcătoasă care a început să’i devie nesuferită. Negreşit mijlocul acesta ar fi bun, constituţional, demn şi de o ţară pacinicâ şi de un Suveran care ar vrea să arate că se îngrijeşte prin el însuşi de ceea ce se petrece intr’ensa. Ne aducem aminte însă că el a mai fost întrebuinţat odată şi că n’a obţinut ca resultat de cit un mic răvaşe], scris de Majestatea sa şi plimbat prin cafenele, prin care a-nunţa lumii că doreşte să păstreze pe d. Brătianu încă multă vreme. Aşa dar, presupunând, cum o ziceam la început, că ţara aceasta ar vrea cu or ce preţ şi cu unani- mitate se scape do d. Brătianu, n'ar putea s’o facă nici pe calea alegerilor, cari sunt o batjocură,nici prin inlervenţiunen regelui care nu vrea se intervie. Mărturisim că pentru noi nu vedem, afară din aceste duoă căi, ce cale legală şi constituţională ’i-ar mai rămâne poporului Român pentru a schimba un guvern care nu’i mai place. Majestatea sa regele, care domneşte de 20 de ani cu constituţia în mână, trebues’o cunoască mal bine de cât or cine.—Ea singură ne poate lumina. Ne întoarcem dar respectos către dânsa şi o rugam se bine voiască a spune României, căci e tocmai timpul s’o ştie, ce mijloc îî maî rămâne casă isbuteascăa fi guvernată cum vrea ea. Constantiiiopol, 25 Maiu. —Cale indirecta. — Telegrama E. Sale Said Paşa către representanţii otomani la Paris, Londra, Viena, Berlin, Roma şi St. Petersburg, No. 4ide la21 Maiu 18SG După informaţiunile ce ne sosesc de la comandantul nostru şef al trupelor imperiale la graniţele greceşti sentinelele greceşti de la Kodaman şi Klifti au tras, ieri şi useara, de mal multe ort asupra avant posturilor aripei noastre stânge ale corpului de armată de la E-lasonia şi aceştia din urmă natural afl respuns fără insă a lua ofensiva. La ştirea acestei ciocniri, generalul de brigadă Safvet Paşa a trimes imediat un locotenent-colonel de stat major, la corpul de gardă grecesc de la Melona cu scopul de a vorbi cu comandantul elen colonelul Zambrakaki pentru a se informa de incident şi a cere ca sâ'I însoţească un ofiţer grec pentru a face să înceteze focul de o parte şi de alta. D. Zambrakaki îl răspunse înlr'un mod evasiv, părea a nu se preocupa de incident şi mărginindu-se a spune că are trebuinţă să ia ordinele comandantului său superior de la Larisa, că ’i va telegrafia în această privinţă şi ca va aştepta respunsul. Faţa cu asigurările date de guvernul grecesc şi în momentul în care e dispus a opera desarmareaîn Grecia, un atare act de ostilitate din partea sentinelei greceşti n'a pulul avea ordinul guvernului M. S. Regelui George, dar numai dintr'o lipsă de disciplină printre trupele greceşti cari se găsesc la graniţele noastre. La acest fapt se mal adaogă doclara-ţiunile echivoce ale colonelului Zambrakaki relatate mal sus şi refusul său de a asculta cererea comandantului nostru şef, de a face să Înceteze, de bună Înţelegere focul, toate aceste lucruri para proba că conflictul a trebuit să previe probabil de la comandanţii greci cari lmpărtâşiafl sentimentele fostului prim-minislru d. Delyanis. Trupele noastre au trebuit deci să respunză şi aceasta cu intenţiunea e-videntâ de a pune capăt atacului trupelor greceşti şi de a nu le da ocasiunea sau curagiul de a lua ofensiva. In or-ce cas nişte ordine precise şi categorice aQ fost transmise comandantului şef al trupelor imperiale, pres-criindu-1 a observa o strictă defensivă şi de a se abţine de la or-ce mişcare agresivă, cât timp trupele greceşti nu vor trece graniţa. In ultimul moment aflam că focul a Încetat de ambele părţi. Bine-voiţi a comunica îndată această depeşă d-lul Ministru al afacerilor staine. (semnal) Said. Telegrama E. S. Said-Paşa Represen-ţilor otomani la Londra, Paris, Berlin, Viena şi St.-Petersburg, No. 45 (urmarea depeşil circularii No. 44), 22 MaiQ 1880. Ministrul Greciei la Constanlinopol ne-a înştiinţat că după ştirile ce le-a primit din Atena trupele noastre ar fi cele ce afl început să tragă asupra avanposturilor greceşti. Mal aflăm că o astfel de comunicaţiune s’a făcut repre-sentanţilor marilor puteri de aci. Dar d-voastră aţi fost deja lămurit asupra adeverinţei faptelor enunţate In detaliu în telegrama mea de ieri. E de presupus câ guvernul grecesc, pentru a acoperi responsabilitatea ce incumbă comandanţilor sCl militari, va încerca de a schimba opiniunea Europei, făcând să se crează că iniţiativa atacului a fost luata de otomani. Recapitulând tot ce sa petrecut în Grecia de la început, uşor se va putea ajunge la adevfcr. Căci toate puterile ştiu perfect că Grecii sunt cari afl în- ceput pregătirile militare şi au continuat făaă întrerupere a mobilisa trupele lor contra guvernului Imperial; că în contra sfaturilor repetate de pace şi de înţelepciune ce i safldat de către Puteri, ei sunt cari n'afl voit să desar-meze ; că cu toate că puterile, cu scopul de a aduce desartnnreâ în Grecia, afi luat măsuri eficace şi afi întreprins blocarea,Grecii sunt caris'aOdat mereii la tot fel de demonstra(iunl resboinice, pe când nici un cas din acesta n'a fost în partea noastră, şi dacă acum ne găsim armaţi la fruntaria greceasca, e de sigur atitudinea lor ce ne-a impus această obligaţiune. Din ceea ce precede toată lumea poate judeca care e partea care e animată de sentimente resboinice. Suntem deci încredinţaţi ca Puterile, cari în înalta lor apreciere vor bine voi a considera faptele In adevărul lor, nu vor da de sigur crezământ la astfel de recriminări calomnioase îndreptate contra trupelor Imperiale. Cu toate acestea dacă guvernul grecesc ar lua hotărârea do a fixa o dată pentru desarmare şi de a începi: de la această dată şi înlr'un termin determinat a libera trupele sale, Guvernul imperialse va grăbi din parte’l a retrage la aceiaşiepocă,trupele sale de Ja graniţa grecească spre a le pune pe picior de pace. Comunicând fără îrittrziere presenta depeşe ministrului afacerilor streine veţi bine voi a avea grija spre a face să reiasă dorinţa noastră de a vedea chestiunea terminlndu-se cât se poate mai iute. (semnal) Said. Telegrama E. Sale Said Paşa către Representanţii Ulomant la Londra, Paris, Berlin, Viena şi St. Petersburg. No. 40. (Urmarea telegramei No 45.) Ieri, pe seară, după ce focul încetase de ambele părţi, ofiţerii greci ce se găseau la Klefti, veniră la ofiţerii avant-posturilor noastre de la graniţa şi mărturisiră că sentinelele greceşti erafl cele ce afl început focul şi âu ocasionat conflictul. El ’şi esprimarâ asemenea speranţa ca ostilităţile nu vor mai reîncepe. Aceste sunt ultimele informa ţiunl, ce le am primit de la comandantul nostru şof. Bine-voiţi asemenea a comunica depeşa de faţa Ministrului afacerilor streine. (semnat) Sahl. Telegrama E. Sale Said-paşa repre-sentanţilor otomani la Paris, Londra. Viena, Berlin şi Petersburg. 23 Mai Ştiţi deja prin telegramele mele precedente că avant-poslul grecesc trăsese asupra scnlinelil noastre postate pe lima de la Codoman Atialypsis şi ca după mai multe ore, focul a Încetat de o parte şi de alta. «In momentul în care incidentul părea închis» am aflat îndată după această, cu surprisa ieri la 0 ore după a-miazi, ca trupele greceşti postate între. Melona-Derbend şi poziliunile în faţa satului Tirnova, aii început de o dală să tragă cu tunul şi cu puşcl aspra tu-tulor sentinelelor posiţinnile militare otomane ce se gâseaflîn faţa acestor lo calităţi şi mal târziii asupra celor de dincolo de Tirnova, adică puntele de Tchav-llissar, Cotra şi Aya-Ilia, formând în total un percurs de 40 kilometri. Resulta din recentele in formaţiuni primite de la comandanţii noştri militari, câ trupele imperiale au păzit cea mal strictă defensivă în faţa focului neîntrerupt, deschis de Greci contra avantposturilor noastre şi în faţa mişcărilor agresive la care s’afl dat şi se daQ în acest moment, trecând în urmă graniţa, contra corpurilor noastre de garda, dintre cari pe unele le aii incendiat, precum cele de la Melona şi de la Hirciovaşi contra poziţiunelor noastre militare cu toate aceste ostilităţi flagrante şi comise din adins de trupele greceşti, guvernul imperiul animat de dorinţa sincera, de a păzi pacea, s’a abţinut de a da ordinul lui Ahmet Eyub Paşa de a lua la rîndul săQ ofensiva pentru a respinge prin forţă agresiunea necalilicabilâ a Grecilor pe terilorul nostru şi voind a da o noua probă de sentimentele sale de moderaţiune,şi de mărinimie faţă cu aceste toate provocări, a aderat a seară la conţinutul unei telegrame a cabinetului din Atena, pre-sintat Sublimei Porţi de legaţiunea sa la Constantinopol, telegramă ce propune o schimbare de comunicări între comandanţii şefi al armatelor respective, cu scopul de a face să înceteze ostilităţile. Un ordin telegrafic deci a fost transmis Îndată la Ahmed Eyub paşa, ca să lucreze In consecinţă. In primul său respuns, generalul şef grec Încercă se respingă responsabilitatea conflictului asupra trupelor imperiale şi ceru ca mareşalul otoman să facă să Înceteze ostilităţile, fără ca el însuşi să se angajeze din parte-i a lua masurile necesare spre acest scop. Ca respuns la aceasta comunicare Ahmed Euyb Paşa a declinat or ce responsabilitate declarând că atitudinea trupe- lor Imperiale este cu lotul defensiva şi l a invitata veni la faţa locului, pentru a constata de visu care era agresorul şi să se înţeleagă cu dânsul pentru a face se înceteze focul de o parte şi de alia. Raporturile cele am primit mal pe urmă de la comand.nitul şef imperial detnonslră ca, în faţa agresiunilor din ce în ce mai accentuante a trupelor greceşti, posiţiunile noastre gâsindu-se isolale şi supuse la atacurile particulare şi în mase, făcute .asupra fie cărei din ele, operaţiunile joncţiunii s'nrgâsi l’ară Îndoială.din causa defensivei, neulralisate şi de atunci posiţiu-nea ar fi grav compromisă. Trupele greceşti continua a Înainta din ce 1n ce mai mult pa terilorul nostru, mal cu seama în partea de la Tirnova, pentru a încerca să împedice comunicaţi unii e noastre. Situaţiunea deci după cum vedeţi pare nu numai a se angaja într’o încurcătura, dar devine încă intolerabila în potriva unui resbel ce ne face (căci lucrul a luat aspectul unul adevărat cenfiict) fără a fi declaraţiune de resbel, cu toate avantagele nepedepsite ale ofensivei de către greci, şi cu desa-vantagele pentru noi din starea defensivă cu toate urinările el deplorabile. Puterile vor constata In dreapta lor apreciare asupra cui trebue să cază greaua responsabilitate a unei ast-fel de stări de lucruri, pe care guvernul grecesc cautaîn zadar să o arunce peste noi. Semnalând tot ce precede la cea mai serioasa atenţiunea Guvernului pe lângă care sunteţi acreditaţi şi desvoltân-du-1 considoraţiunile ce iam anunţat, sunteţi autorisaţl a’i declara că ne vom găsi în nevoia imperioasă de a hotărî să autorize pe comandantul militar şef a lua la rândul să ofensiva, spre a respinge agresiunea comisă pe teri torul nostru, lucrând după exigentele momentului şi pentru a ocroti ast-fel demnitatea şi drepturile Imperiului.— Bine-voiţi a citi îndată această depeşă ministrului afacerilor streine şi dea lăsa o copie E. sale. semnat] Said. P. S. In ultimul moment aflam câ as-ta-zi la patru şi 25 după ameaza ostilităţile aii încetat pe toata linia.—Cea mai mare parte din comandanţii posiţiunilor militare greceşti afl venit să declare comandanţilor noştri, că afl primit ordinul categoric de a opri atacul. Un colonel grec a venit la corpul nostru de garda de la Melona Derbend, pnlru a cere ca un ofiţer superior să fie desem nat de comandantul nostru şef pentru a Începe cu dânsul tntrevorbiri privitoare la încetarea ostilităţilor. Ahmet Eyub-Paşa desemnase pe locolinenlul-colonelRifaat Bây, dar îndată chiar generalul Sabundzaki dncându-se în persoană la Tirnova pentru a vedea pe mareşal, cei doi comandanţi, se vor înţelege împreuna. Primirea comandantului nostru dovedeşte încă odată sentimentele noastre de moderaţiune şi profunda noastră dorinţa de a menţine pacea: dar să se ştie, ca daca Grecii ar reîncepe ostilităţile, trupele noastre nu vor putea face alt-fel de cât a lua ofensiva. Paris, 20 Maifl.— D. de Mouy va pleca Vineri la Atena. Paris,26 Maifl.— Comisiunea bugetara a suprimat bugetul cultelor. St. Petcrsburir,26 Maifl.— Burg-maistrul din Moscva, primind pe 7’ar a exprimat dorinţa ca legea lui Cristos să strălucească pe basilica de la Sf. Sofia. In respunsul săfl, Ţarul 'şl a espri mat numai plăcerea ce ’i face şederea sa la Moscova. Veneţia,20 Maifl.—Buletinul sanitar are pe ziua de eri, 22 caşuri de choleră şi 12 decese. Catnna,26Maifl.—Lava înaintează eu 70 metri pe ceas. A trecut deMonteno-ciIla. a atins deja o mănăstire de la Nicolosi, dupe ce a năvălit asupra maî multor vil. Emigrarea se măreşte. Yiena,20 Maifl.--«Gorespondenţa politică » anuntăca un demers diplomatic al Angliei 'pe lângă cele alte puteri este eminent, pentru a pune capăt blocării coastelor greceşti şi de a concentra flota internaţională In baia de la Suda. Sofia, 20 Maifl.— Duminica trecută afl fost aleşi 45 deputaţi, dintre cari 41 guvernamentali. Alegeri complimentare se vor face Duminica viitoare în 16 canioane. \LGLKJI\T\ Jl'VERMLlI Sunt câte-va zile de când am zis că resboiul vamal, ce va fi urmarea firească a suspendare! regimului convenţional intre România şi Austro-Ungaria, ne va găsi cu totul nepregătiţi. Acest fapt conslitue ea maî mare greşeală economică pe care au coinis’o guvernanţii noştri. Căci, la ce ne va putea servi aplicarea tarifului autonom, dacă nu vom face ca noua stare de lucruri ce va fi re-sultatul nplicărei tarife!, se nu producă păgubi Însemnate comercialul nostru ? Scopul pe care trebue se’l urmărească un stat, în luptele sale pe tărâmul economic,este îndoit. De o parte trebue ca se dovedească adversarilor săi străini că poate se se lipsească de concursul lor, dar, pe de alta, este neapărată trebuinţă ca se ia toate măsurile necesare pentru a micşora criza, care urmează tot-d’auna schimbărilor radicale ce se produc în relaţiunele economice şi comerciale între popoare. Este lesne d’a vorbi de independenţa economică, de tarife autonome, de prolecţionism, d’a striga: jos con-venţiunele ! Dar pe tărâmul comercial cuvintele sforăitoare şi umflate nu au nici un efect. Ele pot numai să provoace un şovinism momentan care în urmă dă loc la crude desa-mâgirî şi la umiliri încă maî dureroase. Astă-zî ne aflăm In faţa unul fapt Împlinit; vom avea o luptă crâncenă de susţinut, pe câmpul comercial şi economic, cu o ţară în caro exportăm producte de mal mult de 70 milioane şi de la care importăm mărfuri de o valoare de 130 milioane. Prin urmare e cestiune d’a înlocui un trafic comercial de aproape 200 milioane. O variaţiune atâtde mare In mişcarea economică a unei ţări nu se poate face fără ca să se provoaceo criză ce a aatinge toate clasele popu-laţiunei. Este dar o datorie imperioasă pentru cârmuitoriî Statului d’a uşura pe cât să ponte o transi-ţiune atât de periculoasă. N’avcm de cât se observăm cum procedează vecinii noştri, pentru a ne convinge câtă însemnătate se atribue crizei ce va fi consecinţa firească a stârci de transiţiune prin care vor trece relaţiunele comerciale ale ambelor ţări. Ziarele austro-ungare sunt pline de ştiri privitoare la măsurile pe cari,guvernele din Vienaşi din Pesta le pregătesc, pentru a preîntâmpina greutăţile ce vor resulta din resboiul vamal care va isbucni peste câte-va săptămâni. In toate oraşele şi orăşelele, camerile de comerciu şi negustorii principali sunt consultaţi asupra măsurilor de luat. Ni se va zice câ situaţiunea noastră e cu totul alta de cât aceea a Austro-Un-garieî, că acolo este lovită industria şi câ la noi nu există nici un pericol In această privinţă, fiind-câ industria mai nu există. • Aşa este. Dar avem şi noi de lucrat pe alt tărîm tot atât de însemnat pentru mişcarea noastră economică. Suntem chiar într’o posiţiune mult mai favorabilă de cât vecinii noştri pentru a susţine o luptă vamală, din eausă că posedăm un debuşeu natural şi eftin, marele debuşeu al Mâreî şi al Dunărei. împrejurările ne-au adus iarăşi pe nesimţite la puntul de plecare a infiorirei noastre comerciale, la desvoltarea mărci căi maritime care n’a legat cu occidentul european şi a fost leagănul reînviere! noastre naţionale la 1850, când puterile mari au stabilit libertatea Dunărei şi a gurilor el. Guvernanţii noştri sunt siliţi astă-zî să recunoască cât de greşite erau apucăturile lor politico-econo-mice care tindeau a slăbi legăturile noastre cu marele state maritime şi industriale ale Europei occidentale, pentru a ne arunca In braţele politicei austriace. www.dacoromanica.ro EPOCA !<» MAIU Dar le vine trreu d'a mărturisi greşnla lor De aceea vedem eâ ei nu vio se propună corpurilor legiuitoare nici o inesură menita a înlesni eomer-ciulul U||ea een mare, calea fluvială şi maritimă . singura cale ee ne poate garanta independenţa noastră economica şi comercială. Măsura prineipaiiLcare so impune, în tuia ,sit'i;diuM'>i ce este vrenta ţe-ret prin resboiul vamal intre noi şi Aaâtto ’Cngarîa, este acrea., a reînfiinţăm porturilor libere pe Duna-îdit de jos şj pe ţermnl Murei Negre. Galaţii, Rrailu şi Constanţă,' sunt plămânii României. Prin Calaţi si Brailaam respirai, ei nea ii dai viaţa, prin ei am intrat în contact Cti Europa, tot prin et vom scăpa astâ-zi de st râ o soarea rare ameninţă a ne înăbuşi. RESBOIUL VAMAL \>we Ferf> Presse de la 11 c. serie în revista ?a următoarele: Ostilităţile s'ail început între Austria şi România. N u apărut către popoare nici uu manifest, prin care se inaugurează reapoaide tiu pe obiceiul istoric, dar a apărut o ordonanţă, ale cărei cifre vor -bbi prosperitatea română ca nişte bombe esplosive. (iraniţa e Închisă ; vile, legume nu st- pol importa ; cerealele snnL oprite prin taxe enorme ; ouă, unt, lapte, tot ce producă o ţară agricola, se loveşte tn modul cel mai aspru. Pare că cifrele ar li gheare de lier, ce sugruma pe adversar, In cât d'abia mai poate să respire. Constituţia austriaca da luipfralului dreptul să declare reshoiil, să I11-chee pace. Isbacnirea luptei economice poate li decretată însă şi de un ministru, fără ca legislativa si5 se poata opune, dupfi câîntr’un moment de dis-posiţie ciudată a acordat această putere teribilă. Guvernul s'a folosit de a-c asla putere pentru prima dala; eî proced» contra României cu represalii lăţişe : el nimiceşte un import de peste trel-aecl milioane: el rupe ori-eo legătura cu nefericitul stat. care a fost u-i uneai lutr u criză prin orbireţi conducătorilor săi. In istorie cu greii exista uu exemplu de o aşa nimicire sistematică şi or)-cfil de mare a îosl provocarea, cu leale astea va treimi să regrete' inult upcesitalea, că tocmai Austria e chemată să dea modelul unui reSboii'i vamal. Această lupte e cu atât mal de plâns cu cât sunt mai puţine şanse, că va duce l« o pace apiopială. Nu ue gândim la forţa de resisteuţă a Romii)iei, care va avea să ofteze adese-ori că a turburat, prin orgolioasele sale proteri-ţiupl, sentimi aţele dp amiciţie, cp i s’a arătat. Mizeria va sili pe Români să cedeze şi acelaşi domn Ferikide, care a comunicat cu mândrie delegaţilor noştri, că ort-ce alte tratative ar fi de prisos va pofti încă o dată la Viena şi se va ruga Bă se continue negocierile, pe cari le-a respins. Daca resboiul sur ter- FOIŢA ZIARULUI <■ EPOCA- FORTUNE DU BOISGOBEY VILUL ALBASTRU (Urmare) Meriadec tşl vânduse moşiele, banii luaţi dupe ele îl depusese la Banca Erauţei şi el se instalase tn strada Casselle, într'pn mic apartament unde nu primea pe nimeni şi unde era servit de o fcmeie.ee 'i făcea menagiul. Singură sa ocupaţiune consista tn a căuta nenorociţi şî ă'i ajuta. El aspira o înlocuiască pe fi unt! ca mica mantă a/hastrâ', de legendară memorie, şi vi-sitând'spftalefe se făcuse prieten cu internul Daubrac. Dar el nit întâlnise încă de cât săraci cari seîăsaâ a fi ajutaţi fără ca se "I coste alta muncă de cât aceea de a deschide punga. El găsea câte odată oca-iuuea de a 'şi risca viaţa, oprind un ejl ce scăpase, saQ ai uncându se In apa pentru a scăpa v'un desperat care voia se se Înece: dar aceste Întâmplări nu erau suficiente pentru a 'i satisface -elea devotamentului care *1 devora. El visă gene roşit ăţl imposibile, şi munca ne încetată ce se opera în cre-erul săfl ţinea pe acest Breton Intr'o surescitare ce ’l.lipsea de orî-ce repaos. El Îşi deprindea inima a bate numai mina cu înfrângerea economica < României, nu ne-ar insufla îngrijiri aşa serioase, cu toate rănile grave, ce va primi «i menarchia. Ordonanţa, dală de ambele guverne, a schimbat Insă toată situaţiunea. Săgeata a pornit de pe urc si nimeni nu e în stare a o mal opri. Gine oare ne garantează, că In fanatismul seu agrar comitete Szechenyi nu simte cea mai măre plăcere în această politica de represalii? Cine poate spune dacă nu si* va descoperi Intr'o zi, că bogăţia Ungariei depinde du aceste laxe; ră îmblânzirea piesiuuei aspre ce se «-serei Ui asupra României, nu ar ruina agricultura ungară ? Guvernul austriac putea să dea sau se refuze asentimentul săli la acea ordonanţa. Acum Insă el este legal şi daca Ungaria nu vrea, re-presulielo uu mat pol fi suspendate,cât timp subsislâ unitatea economica a monarehiei. Chiar daca Brălianu. Intr'o zi aspră de iarnă, ar veni desculţ înaintea palatului din Ballplalz, corniţele Kalnoky n ar putea gVacia pe păcătosul pocăit. Acum corniţele Szechenyi este stăpânul siluaţiunii ; el a obţinut în forma de represalii, ceea ce alt fel nu s'ar fi acordai. nici o dată şidînsul nu e omul.care, pentru câţi va fabricanţi sau cusătorese, pentru trei zeci şi Irei milioane marfă, să lase peste graniţă nici măcar o chila de grâu cu o laxă mai jos de Irei fiorini. Această cifra sună ca o mu sică a sferelor tn urechile pro-te-cţion işti lor economici; aşa îşi tnchi-puesc ei icoana comerţului exterior şi ar fi absurd se spere ciue-va, caacum, când au pus mâna pe o bucata din fericirea visată, nu o vor apara cu intinl şi picioare, cu toata irifluinţa sdrobi-toim politică. CRONICA < nl:iii/n regelui! Mare dreptate a avut preşedintele Consiliului de miniştri, când susţinea acum câle-va luni în Corpurile legiuitoare că toata Europa suferă de ocrisă economică. lutr'adover, afară do poliţele care se protestează zilnic la tribunalele de co-merciu, mal avem pe Turci care protestează contra armărilor Greciei, pe Greci care protestează eoidru purlarel Turcilor, pe don Carlos care—precum spune agenţia Ilavus—protesteilefi contra naş Icrei unui ilou Alfonso al Spaniei, şi pe Regele no-tiu care spre a protesta contra întrunirilor oposiţiet, s’a holu-rit se deu.o raita prin judeţe. Orice călător cu minte-, când se pune, la drum, are grija so cumpere mai ân-teiii o călăuză — gaide Conţi sau guide Bjedcckcr. Cuaceastă cărticică în mână, călătorul învaţă câte parale are să'l coste un şniţel la Sacher, la ce ceas poale să vază răsăritul soarelui pe Righi, pe ce poteci trobuesC apuce ca să nu-şi frlngft nasul tn munţii Sviţerel, cât costă un bilet de libera intrare în museul baroneseî d’Ange. Acel care din neîngrijire sau sgârce-nie, pleacă fără guidul trebuincios, se expune la mit de neajunsuri bunioarâ pentru cause nobile şi creerul a se gândi la proecte eroice. El visa de asemenea de a iubi şi a fi iubit, dar el nu găsea loc pentru simţi-minlele ce M munceaţi, de, oare-ce el nu era om pentru a înoda legături de acolo trecătoare cari sunt suficiente a-proape pentru toţi Purisitnif; şi anii IrecâaQ fără ca să se calmeze. întâlnirea Rozei Verdicre venise la lin)p şi căutând a o ix;vedea el putea spera că va descoperi vr'un mijloc de a veni în ajutorul unul om pe nedrept acuzai. Dupe plecarea lui Eabreguettc el se îndreptă aşa dar spre strada Cloîlre-Nolre-Dume. Emoţiunea se calmase şi piaţa începu a 'şi relua înfăţişarea el obicinuită, de şi încă mat erau oameni grupaţi în locut pe care nenorocita femeie îl inundase cu sânge. Doi sergenţi de oraş rămăsese de planton pentru a păzi inLrarea în scara turnurilor şi Meriadec tşl zise că eî trebue se (j primit ordinul de a nu lăsa pe nimeni nici să intre, nici să iasă. El conchise că dacă adevăratul culpabil ar li Încă sus, el nu va putea eşi ffiru a da psplicaţiunile pe care agenţii ’i le vor cere; şi că, pe de altă parte, u-ceiaşî agenţi nu '1 vor lăsa se treacă, pe el. pe Meriadec, fără o autoriza-ţiune pe care nu o voia a o cere comisarului. Era se renunţe la proiectul său, dar îşi aduse aminte că mal este o altă in- ca Regele nostru când a mirat în Giurgiu. M. S regală şi constituţională se dusese după ura şi ura s'a schimbat In ură ! Poporul adunat în diferitele pieţe public-*, a început să strige: »Jos Bră-tiauu.'t Eu unul — fie zis în treacăt— nu înţeleg câtuşi de puţin pe acei cari au înlonat acest câuh-c menit a deveni imnul nostru naţional. Ne. plângem mereu că venerabilul d. I. Brălianu este o fiinţa cu desăvârşire căzută, şi in loc seT ridicam, strigăm Întruna Jus Brălianu I Cine şlie'chear dacă d. preşedinte al consiliului luând ad litte-rnm cuvintele : Vox populi, vox Dei nu s'a apucai să umble pe pântece din causâ că i se lot strigă Jos Brălianu ! Ca se mă întorc la vorba mea do la începui, voal aclăoga că necesitatea de a nu porni ia druin fără Îndeplinirea unor oare care formalităţi, a fost demonstrată şi Regelui Menelns de către frumoasa HelftOA, cu ajutorul colaboratorului său Paris şi a capelmaeslru-Iui Ofleiibach. Crez dar că M. S. a făcut răii plecând fura o călăuză Boedecker ad urnim monarhilor constituţionali care se plimbă prin statele lor. Fiind că Insă, ministrul lucrărilor publice, In ale cărui atribiiţiuul intră drumurile, a perdut din vedere se întocmească o călăuză pentru suveranul nostru, iau sarcina se lndreptez acest răii. spre a nu se relnoi neajunsul de la Giurgiu. Spontaneitatea munifeslnţiunclor de iubire către tron, semănând foarte mult cu lumina electrică de ia teatru, care se duce Intr'o clipire tocmai când al mal inare nevoe de dânsa, or ce Rege iubitor do strigătul Ura, dă dovadă do Înţelepciune luând cu densul corul de la bisericile doamna Bălaşa şi Creţulescu spre a'i cânta în timpul călătoriei : Ossana I intru cel de sus». Acesta fiind mijlocul cel mal nemerit spre a acoperi glasul celor ce ar voi se Intoneze un solo anli-guvernamental. Dacă, cu toate aceste îngrijiri, s’ar întâmpla să isbucnească ţipatul: Josapa-nagiele 1 Regele va lua imediat un antidot, Irunsportâiidu-se în grabă la Sa-dova.Dobrovăţ sau Mălinii—moşiile cu pricina- unde fiind aslă-zl aproape numai colonii germane, va avea mângâe-rea se a uză strigându-sc: «Druiuscă abaneşcle !» de către iubiţii represen-tanţlalnaţiunei căreia îi dalorămpe Ris-marck, creuvirştil şi drumurile de fier Slrusberg. In cas când Regele ar alege pentru ecscursiunca sa localitatea IJobrovăţu, să ia seama ca nu cum-va minislrul ce l însoţeşte să tragă de a dreptul în gazda la penintenciarul care poartă a-celaş nume, în loc de a merge să se o-dihnească la proprietatea de pe moşie. Altminlerea toate oraşele sunt bune de visila.L pentru a protesta contra întrunirilor oposiţiei şi contra lipsei de curtenie către tron a celor ce au mâncat două-zecî şi cinci la spete cu înalta regala aprobare. Regele va evita însă oraşele Bolto-şani, Graiova, Iuşh Uloeşti, Tergoviştea precum şi cele-l uite capitale de judeţe, urmând poveţele Telegrafului care '1 trare pe scaro turnurilor îri tinda bi-sericel. Se întoarse, intră în biserica, zări la stânga sa o inscripţiune care a-ruta intrarea In turnuri şi se sui tara a mal perde timp. Sergenţii postaţi în stradă nu '1 văzură şi dupe câţl-va largi paşi el sosi la grilă pe care nu avu nenorocirea de a o găsi deschisă. Dacă ar fi fost deschisă el n'ar fi putut cuteza să intre în odaia păzitorului, pe când sunând el era sigur că va eşi tânăra copilă şi că ea nu ’i va refuza de a vorbi cu el. Ea veni, la sunetul clopotului, cum el prevăzuse, şi se grăbi de a i deschide, dar el fu isbit de alterarea trăsurilor feţei sale. Era palidă şi se vedea că a plâns. — Ce aveţi, domnişoară? — o întrebă el cu afecţiune. — N'am nimic, — murmură ea; a-ceaslă Întâmplare m'a turburat..,. Este aşa dar adevărat, domnule, că această săracă femeie.... — Din nenorocire, foarte adevărat! am văzut corpul său sdrobit prin cădere. — Şi acest om este care a aruncat'o? — Eu me îndoesc, dar el a fost a-restat, nu şlifl daca se va putea justifica. Mă îngrijesc pentru el şi pentru d-v. domnişoară, penLru că dacă el va fi culpabil, se va declara poate părintele d-A*. responsabil de nenorocirea întâmplată. — Ceea ce şi eu mă tem, şi dacă va pierde locul, nu ştiu ce vom deveni. îndeamnă să umble mai mult p1' la ţară, unde după cum zi ce lăieţul ziar In chestiune, oposiţia nu va putea pătrunde fără să se întoarcă deşelată. Ţinându-se ad litteramde aceste mici sfaturi si avănd grija să piere de acasă ou o buna provisie de artificii luate de la pirolochnia militară, M. S. Regele va putea să se bizue pe spontaneitatea o-vaţiunelor ce'I va face poporul său, cu toată ca explosiunele confecţionaţi" la piroclochnie, spre a li bune, trebue să fie artificiale'. IVIinii. INFORMAŢIUN I Conflictul între d.Ion BrStianu şi d. general Leea a ajuns Intr'o stare acută. Preşedintele Cameriî a plecat a-sonră în Moldova şi pe urmă se va duce în străinătate. X D. Epurescu deputat din Vlnşcn, a declarat în culoarele Cameriî, că în adevăr regele a fost huiduit la Giurgiu. n Eri la Senat se va Începe discutarea tarifului autonom. n Poliţia organizează pentru sosirea Suveranilor în Capitală o manifest i-ţie monstră. De acum chiar, comisarii s’nu pus în mişcare. K Călătoria Regelui şi Reginei a devenii o adevărata nostimadă. Suveranii noştri s’au oprit erî la Corabia; de aci se vor duce la Calafat. Cât despre Craiova ea va rămâne definitiv afară din itinerariul Regelui. Probabil însă, că suveranii noştri se vor opri la Potlogî, CoţofenI, Potcoava, Tirkileştî şi alte localităţi însemnate din România unde se pregătesc manifestaţi uni spontanee. In privinţa acestor din urmă localităţi dăm ştirea sub cuvenita re-serva. # Întrunirea oposiţil de la Turnu-Soverin s'a amânat pe ziua de 21 Mai, căci Duminică se va ţine o întrunire la Râranicu-Sărat. 0 altă întrunire se va ţine la Buzău la 25 Mai, n Conferinţele între delegaţii români şi cei francesi pentru lnchee-rea unei convenţiuni de comerţ cu Franţa se urmează regulat la ministerul domeniilor. X Românul reproduce din Corespondenţa poli liră, din Viena, ştirea eu guvernul român ar face bucuros primul pas pentru relnoirca nego- — Veţi avea tot d'auna un prieten,— zise repede Meriadec, — şi vă rog de a compta pe mine... Tot ce am este la dispoziţia d-v. şi sunt gata a vă apăra contra tuturor acelora cari vor căuta a vă face vr'un rău. Scuzaţi-mă dacă vă vorbesc asl-fel, fără să am fericirea de a fi cunoscut de d-v.... şi să nu 'ml atribuiţi alte intenţiunl de cât acelea de a vă servi în orî-ce ocaziune. Dau-brac vă va spune că suni un om onest, incapabil de a abuza de Încrederea d-v. Tânăra copilă încruntă sprâncenile la această declaraţiune neaşteptată. Ea se reasigură privind în sincera figură a Iul Meriadec şi îi zise surâzând: — Vă mulţumesc, domnule, nu cred că voiu avea nevoe să recurg la ajutorul d-v. Dar.... pentru a ’mi oferi sprijinul d-v. aţi luai osteneală să vă suiţi până aci ? — Nu, vă mărturisesc, — răspunse franş Meriadec..— Voiam să mă sul pc lurnurl şi să mă asigur dacă nu mal e nimeni. Ceea ce ar fi Lrebuit să facă acel brigadier înainte de a opri pe cel d’ântâiu care s'a presentat In scară. Consimţiţi a mă lăsa să trec? — Da, de sigur.... cu coudiţiune ca să nu spuneţi nimic, spre a nu fi acuzată şi ed cum este deja acuzat tatăl med. — Nimenea nu va şti, nici chiar ca v'utu vorbit'. Am intrat prin uşa care comunică cu tinda bisericel şi mă voiu Întoarce tot prin acelaşi drum. Cobo-rându-mă vă voiu spuue rezultatul es-pediţiunel mele, www.dacoromanica.ro ciorilor privitoare la înebecrea unei convenţiuni comerciale, daca i sar face concesiuni suficiente în privinţa esportulul de vite. Cât pentru perioada convenţiunei România nu poate primi eu niei un preţ un termen mai mare de cât până la 1891. Dacă Austro-Ungaria va primi perioada de cinci ani, atunci diferendul privitor la formula rea clauseînn-ţiunei celei mai favorisate nu va mai presinta nici un obstacol pentru în-eheorea unei nuoî convenţiuni. IC MM. LL. au avat distinsa onoare d'a fi la Turnu-Măgurele oaspeţii d-luî Kiriţopol. Pe cine se felicităm ? DEPESITELEGRAFICE Berlin, 20 Maiu.—Reichstagul a trimis In o comisiune stuc!tarea proiectului de lege relativ la alcooli. Homa, 26 Maiu.—Turbururile provocate de socialişti urmează în provinciile de la sud. Starea {de asediu a fost decretată la Conversano. S au operat trei sule de arestări. Po-pulaţiunoa a Încercat să năvălească a-supra gării. La Uravinn, poporul s’a resculat, cerând pâine. Hotelul municipalităţii a fost dărâmat. I.ondrn, 2(5 Maiu.—D. Gladstone a hotărît să modifice Intr’un mod simţitor proiectul său de lege asupra Irlandei, pentru a ’şi ralia mal mulţi par-tisani. D. Chamberlain va convoca partidul liberal la un mare meeling ce se va ţineJoîşi în care vaesplica situaţiunea. DECRETE — Comuna Suhaia din Teleorman este autorisată a pcrcecepe mal multe taxe. — Comuna Bucureşti este autorisată a cumpăra imobilul N. 19 din Strada Dulgherii cu 10,000 lei spre a clădi o scoală pe dânsul. — D. Dr. Slaur Anaslascscu s'a numit medic primar al jud. lt.-Vâlcea. — D. Prânz de Aichbergcr este recunoscut tn calitate de consul al Germani) la Galaţi. —1). Slamale Slamatiade, este numit viceconsul cancelar la consulatul genera! din Buda-l’esLa, tn locul d-lul Al. Lambrino. — Sunt mutaţi: Locolenent-colonel Leon Alexandru, din administraţia centrală a rcsbelulul, comandant al regimentului 0 dorobanţi. Locotencut-colouel Maca Petre, comandantul regimentului 6 dorobanţi, şef de stat-major la divisia 3 infanterie. Loco lene n (.-colonel Bornnescu Ioari, şef de stat-major al divisiel3 infanterie,tu regimentul 7 linie. Locolenent-colonel Cuciuc George, din regimentul 5 linie, tn regimentul 5 linie. Locotencnt-colonel Dăuescu Teodor, din regimentul 5 linie,în regimentul 5 linie. Locotcncnt-coloncl Vasiiiu loun, din regimentul ’i linie, în adminstraţia centrală a resbelulul. Zicând aceasta, Meriadec so puse a se sui pe scările de piatră. Graţie lungilor picioare cu care natura îl înzestrase, el nu puse mult timp pentru a se sui şi se sui atât de repede în cât ajungând la galerie el fu obligat de a se opri pentru a mal răsufla. Această galerie era deşartă şi, dupe cum spusese domnul arestat, vântul sufla foarte violent. Meriadec cu toate acestea, înaintă dupe o scurtă pauză. Ajunse la mijlocul galeriei, so reziraâ de grilaj şi ridică ochii spre vârful turnurilor, ne văzând pe nimeni se reîntoarse pentru a privi piaţa unde încă staţionau grupuri de curioşi. Acest spectacol II interesa puţin; se aplecă pe grilaj şi făcu o descoperire importantă. Imediat de desubtul lui, agăţat de un şgeab, văzu un voal albastru bătut de vânt, pe care t! recunoscu perfect. Era de sigur acela pe care ’l purta femeia pe care el o văzuse trecând prin piaţă la braţul omului ce era acuzat că ar fi omorât o şi Meriadec, se întrebă îndată cum acest voal a putut a se fixa acolo. Crima fiind comisă pa plat-forma turnului de la sud, voalul ar fi trebuit să cadă de aceiaşi parte ca şi nenorocită victimă precipitată de un scelerat şi închipuindu-se că s’a desprins în timpul caderei, vântul care venea de la nord nu pulea se ’l fixeze pe faţada care este în spre vest. (Va urma} PUBLIClTftTEft ZIARULUI ,,EPOCA” Tiragln I OOO de rol ANUNCIUR1 SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei. Locotenenl-culonel Yasilescu Ion, din regimentul 7 linie, In regimentul 3 linie. — Sa decretat impărţirea ţârei tn opt circumscripţii şi 67 ocoale Silvice. — D. E. Janini s a numit ajutor cl. III la ministerul domenielor. — S’a acordat cetăţenia română d-lor George 1. Papazoglu şi Ferdinand Basciiay. — D. Hurmusachi Antoncsc s’a distituit din postul de portărel de la tribunalul Tutova. — S'a graţiat mal mulţi condamnaţi. PARTEA ESTERIOARA Itusin. — Petersburg, 24 Maifl.— La întoarcerea sa din Grimea perechea imperială va petrece la Moscova, unde la 27 Maiu, fiind ziua aniversară a încoronării, se vor da diferite festivităţi şi petreceri publice. întoarcerea familiei imperiale la Petersburg s'a fixat acum definitiv pentru 29 Maiu ; ea va sta o zi la Gacina, apoi se va duce la reşedinţa de vara din Peterhof. Moscova, 24 Maifl.—Astăzi se aşteaptă aici sosirea perechii imperiale. Se zice că familia imperială va petrece în Moscova patru zile. Programa festivităţilor coprinde o mare paradă militară în piaţa teatrului şi o representaţiune de gală In palatul guvernatorului general DolgorukolT, unde membrii aristocraţiei vor representa tablouri vivante; în (Ine visilarea universităţii, unde un chor de studenţi va saluta prin cântări perechea imperială. Acestei visite sea-tribue o mare importanţă, manifestân-du-se prinlr'Cnsa, că se poate avea deplină Încredere în tinerimea universi-lajâ şi că studenţii de asemenea vor sâ’şl arate sentimentele lor de loialitate. —x— Anglia. — Londra, 24 Maifl. — Votul decisiv în desbaterea cestiunl irlandeze nu se va da înainte de începutul lui Iunie. Gladslone caută acum să prelungiască desbaterile, sperând, că în ultimul moment se va grupa tn juru'I iarăşi un număr suficient de liberali, spre a’I asigura o majoritate cât de mică. El contează, că alegătorii vor influenţa în acest sens asupra multor deputaţi. Daca proectul va fi respins, atunci Gladstone va trebui să disolve parlamentul. In tot caşul lordul Salisbury şi lordul Hartington cu greu vor obţine o majoritate în parlamentul actual. —x— Frnncin. — Paris, 24 Maiu. — Guvernul a decis să nu proceadă de astâ-dată la expulsarea prinţilor, de şi câţiva membrii al cabinetului au accentuat energic necesitatea acestei măsuri. Foile cred, că guvernul va presenla mâne proiectul de lege care ’1 autoriză de a expulsa pe orl-ce prinţ din vre-o familie, odinioară domnitoare tn Franţa care ar comite un act de pretendent. Ziarul Paris zice, că incidentele de la căsătoria princesei Amelia nu sunt destul de serioase, spre a justifica o es-pulzare. Grecia.— Alena, 24 Maia.— Patruzeci şi şase soldaţi din trupele de la graniţă au făcut încercarea de a dezerta spre a forma o bandă şi a năvăli In te-ritoritoriul turcesc. Insă comandanţii greci au reuşit se ajungă pe soldaţii fugari, pe cari ’l-afl desarmat şi internat într’o comună mai departe de graniţă. —x— Bulgaria. — Filipopol, 24 Maia. — Alegerile pentru Sobrania s’afl făcut în deplină linişte şi ordine (?). Dintre candidaţii oposiţiunel n’a reuşit nici unul în Filipopol Primul deputat, ieşit din urnă în Filipopol, a fost Zaharia Stoia-nowjcăruia mulţimea’i-aadus o va ţiu ni strigând : «Trăiască prinţul Alexandru ! Trăiască Unirea!» Şi din provincie vin ştiri mulţumitoare asupra alegerilor. Numai în Jeni-Zagra s’afl întâmplat mari neorîndueli din partea opoziţiunil; autorităţile nu se aşteptaseră la aşa ceva şi garnizoana interveni contra turburătorilor, aceştia traseră focuri şi uciseră pe un ofiţer. Soldaţii respun-seră de asemenea cu armele, omorând pe câţl-va cetăţeni. Acum însă ordinea e restabilită în Jeni-Zagra. Sofia, 24 Maiu. — Se confirmă, că prinţul Alexandru şi-a amânat pentru un timp mal potrivit visita ce are de gând să facă Sultanului. Sofia, 24 Maiu. — Văzând Zankow, că meetingurile înscenate contra guvernului ar fi făcut fiasco, a recurs la alte mijloace. A pus să se tipărească şi să se împartă de emisarii săi o circulară, în care îndeamnă poporaţiunea să subscrie adresa pregătită de densul către prinţul în contra ministerului. Serbia — Belgrad, 25 Mal.—Foile No vi Reogradski Dnrvnik şi Nova Cs-tavnost saluta cu mare mulţumire res-boiul vamal dintre Ungaria şi România şi prevestesc că România vajnvin-ge negreşit, atât din cause politico-eco-nomice, cât şi geografice. Atribuind procederii Austriei gânduri politice ascunse, ambele fol sunt de acord, că Austria vrea să submineze, dimpreună cu libertatea economică, şi libertatea politică a României, ca şi pe a Serbiei şi a celor-lalte state balcanice şi spre acest scop a iritat şi înlărltat la resis-tenţâ pe România prin toate şicanele posibile comercialo-politice. Prin convenţia comercială, încheiată cu Austria la 1870, România a fost făcuta câmpul de luptă şi învălmăşeală al întregului Occident, în care Austria a jucat primul rol. Exemplul României, care e primul stat în Balcani, trebue să îndemne şi pe cele lalte state balcanice, ce tind deasemenea spre libertatea economică, să înceapă resboiul economic cu Austria, căci România va arăta, că a apucat pe calea adevărată. Resboiul vamal va costa pe Austria mai mari sacrificii, de cât pe România, ş’apol a-ceste sacrificii vor 11 de natura positivâ pentru România, asigurându’I libertatea politica şi economică. Nova Ustavnost este cu atât mal sigură de succesul României, că acea foae pune In legătură directă călătoria ministrului român de resboia, Ange-lescu, cu această afacere şi subt acest raport atribue întîlnirii de la Livadia o însemnătate cu totul deosebită. România trebuia să caute ajutor acolo, unde ’l putea găsi negreşit şi unde 1’aO găsit tot-deauna statele balcanice. De altminteri aste fapte sunt deplin cunoscut la Berlin şi Viena. FELURIMI Fapta desperata.— Foile vieneze scriu : Aici s’a întâmplat iarăşi o faptă îngrozitoare, ca cea de acum o săptămână în strada Hernals. Soţia eurela-rului Freiberger, bolnavă de mal mult timp, sculându-se peste noapte, a deschis fereastra camerei sale din etagiul al treilea, a luat o copilă a sa ca de doi ani, a aruncat’o pe fereastra In curte. Mama şi copila au fost găsite moarte în curte. In acel timp cel-l-alţi dormea în casă, adică soţul nefericitei femei, bunică sa şi doi copil mal mari. Se crede că muma a voit să scape ast-fel de suferinţe, atât dânsa cât şi fiică-sa care de-asemenea era bolnavă. * • Sinistru pe Sena. Ziarul La Paix spune, ca mai deuuazî a explodat pe Sena cazanul unul vapor, care a sărit în aer. Oamenii din apropiere au alergat în echipagiulul şia au scăpat de înec pe căpitanul vaporului şi pe alţi câţl-va oameni, toţi grea răniţi; doi au fost scoşi morţi, cu membrele sdrobite CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de Miercuri 14 Maiu 1886 Şedinţa se deschide la ora i 1/2 sub preşidenţia d-lui General Leca. D. G. Demelrescu, interpelează pe d. ministru al justiţiei în privinţa celor petrecute la creditul fonciar urban. D. Dimancea, cere a se traduce Cartea Verde şi a se imprima In Monito-rul Oficial. Se reîncepe discuţia asupra legi au-tentificărel actelor. Se dă citire art. 17 care sună : actele autentice sunt executorii. D. Ministru al justiţiei, propune o nouă redacţie care se admite. Art. 18 se admite fără discuţie. D. Al. Marghiloman, propune suprimarea acestui articol. Dupe cererea d-lul ministru, art. se votează nemodificat. EPOCA — 16 MAIU Art. 20 se votează fără discuţie. Toate cele-l'alte articole se votează nemodificate. D. I. Sturdza, propune un amendament în coprindere, ca pentru actele ce se autentifica de către consiliele comunale şi judecătoriele de ocoale, să se perceapă i leu iar nu 5. D. Ministru Nacv declară, că nu primeşte acest amendament de oare-ce va scădea veniturile stalului. După cererea d-lui preşedinte, propunerea se trimile la secţiuni. Se dă citire unei disposiţil transitorii, propusă de d. C. Arion prin care se menţine consulilor şi miniştrilor români din streinălate dreptul de a face acte păzind însă formele din presenla lege. I). Voinov cere, ca acest articol să fie trimis la comitetul delegaţilor întocmai ca şi propunerea d-lui Sturdza. I). Stătescu cere, ca să se voteze articolul imediat. Art. se admite. Legea în total se admite cu 58 bile contra 4. La ora 4 3/4 şedinţa se ridică. Penel. SENATUL Şedinţa de Miercuri 14 Maifi 1886 Şedinţa se deschide la orele 21/2 sub preşedinţa d-luî I). Ghica. La ordinea zilei o interpelare a d-lul Lerescu, d-sa cere amânarea până dupe votarea tarifului autonom. D. Gherghel, anunţă o interpelare d-lul Brătianu în privinţa descreşterel populaţiunel române din Moldova şi mal ales a faptului ca guvernul numeşte medici evrei tocmai în părţile unde populaţia e mal bântuită. D. Brătianu, declara că e gata să răspundă. D. Gherghel, spune că nu poate des-volta chiar azi interpelarea.de oare-ce nu are la d-sa actele necesare, şi a-daogâ că d. Brătianu nu cunoaşte gravitatea cestiuni, căci dacă ar cunoaşte-o ar cere trei zile, ca să studieze cestiu-nea şi pentru ca să probeze, că cestiu-nea este Toarte grav citeşte un articol din «Voinţa Naţională» relativ la a-ceastă afacere. Colectiviştii strigă cu toţi ce gazetă? ce gazetă? D. Gherghel, «Voinţa Naţională.» Tăcere profundă. D. Brătianu, mal răspunde odată că e gala să răspundă.... Interpelările se amână. Banca ministeriala e ocupata de d-nii Brătianu şi Moruzi. Dupe aceia Senatul se ocupă cu petiţii şi indigenate. La orele 3 şi 1/4, se ridică şedinţa. iteporter. ŞTIRI MĂRUNTE însărcinatul de afaceri al Greciei, a părăsit Marţi Capitala. • « Suntem informaţi că cu venirea proiectului de lege relativ la reforma învăţământului, mal mulţi deputaţi vor propune înfiinţarea agregaţilor pe la diferitele Facultăţi. • • Aflăm cu plăcere că academia francesă de medicină din Paris, a primit cu laude o lucrare a d-luldr. Asaki caretratează despre fractura cavităţii Glenoide. Consiliul sanitar superior al armatei sî va întruni azi sub preşedinţa d-lul Inspector general dr. Teodori. • • • Erl dimineaţă la 10 ore s’a ţinut un consiliu de miniştrii sub preşedinţa d-lul Brătianu. • • Galaţii spune că tn biserica sf. Dumitru d'acolo nu se mal slujescc. S’a închis din causa de economie. Să cheltuia patru mii de lei pe an. Mal puţin de cât aceia ce chellueşte o singură comună pentru cea d’ântâiu aniversare safl onomasticii... naţională. Ni se spune că la biserica sf. Ilie, nu sunt cărţi, nici evanghelii, aşa că nici popii, nici dascălii n’aO pe ce citi, dupe datină. De ce nu se închide şi aceasta? • • • Să ştie că tostu ministru de resboifl a cerut o sumă de bani destul de mare, ca s6 cumpere catâri de la Tillis pentru serviciu armatei, dar mult aşteptaţii catâri u’aO mal sosit. Ce pricină o fi la mijloc? întreabă Res-boiul, oare banii s’afl înnecat pe drum,sad nâsdrâvanil de catâri au sburat?... • * La 15 Iunie, se va ţine concurs pentru trimiterea la şcoala navală din Bresl a trei tineri spre a urma cursurile acelei scoale. • • • O ştire înveselitoare primim din Paris. Ni se comunică că d. dr. Argeşianu, www.dacoromanica.ro sub auspiciele savanţilor medici din Paris, a întreprins o foarte interesanta lucrare originala. Pentru acest scop, profesorul Cornii ’l-a pus la dispoziţiune laboratorul sâfl pentru a face esperienţele de Istologie patologie, şi mal tn urmă va începe se lucreze în laboratorul lui Pasteur. Distinsul nostru medic nu se va reîntoarce tu ţară de cât după ce'şl va continua lucrarea în laboratoriele din Berlin. Urăm succes d-lul dr. Argeşianu tn munca întreprinsă, muncă ce emenilă a face onoare corpului medicul din ţara. In curând va veni desbaterea consiliului comunal iluminarea cheiurilor Dâmbo-viţel. “ In vederea epidemii de variolă ce bân-lue Capitala, s'a dat ordine severe atât de consiliul superior medical cât şi de Eforia spitalelor ca vaccinarea sâ se efectueze pe o scară cât mal întinsă. ULTIME INFORMAŢII Cearta între d. general Leca şi d, Brătianu e privită numai ca începutul unei crise mal grave. Se vorbeşte cu stăruinţă că d. I. Brătianu are se se retragă momentan de la putere pentru ca un com-pars al lui se încheie eonvenţiunea cu Austro-Ungaria. Se zice că aceasta s’ar înllmpia tnlr’un timp foarte apropiat. Regele şi Regina au sosit azi la 8 ore la Calafat. Discuţia generală a drumurilor de fier, din cauza deselor accidente întâmplate atât pe linia Bucureşti-Ki-tilacâtşiîn gara Kitila chiar, a luat măsuri ca cât de curând se se aşeze până la acea staţiune încă o linie. • Citim în România Liberă : «Se pare că eonvenţiunea comercială cu Francia n’are sorţi de is-bângă. Republica n’ar voi se dea scutire de taxe pe grâne, nici chiar fixitatea unor taxe convenite.» Aşteptăm că această ştire se se confirme. Mâine se va înfăţişa înaintea judecătorului de pace al ocolului al 111-lea procesul dintre d-nii S. Den-drino şi Vrâbiescu, pentru lovire. D-nu Vrăbiescu va avea de apărători pe d-nii avocaţi Missir, iar d-nu Uendrino pe d. N. Fleva. • D. Dim. Sturdza a plecat azi In Oltenia, pentru a întâmpina pe Regele şi Regina a i însoţi, la întoarcere în călătoria lor. D. Constantinescu deputat .şi primar al Urbei Buzofi s’a presintat azi la redacţia noastră cu o Întâmpinare privitoare la informaţiunea noastră de erî in care ziceam că d. Stătescu, redactorul ziarului Unirea a fost maltratat de d-sa. Acelaşi domn deputat zicând că a gata chiar a da parale pentru inserţia acelei des-minţiri, ’i-am refusat a publica scrisoarea d-sale. m Spitalul de copii clădit din nou de Ephoria Spitalelor Civile, In strada Glopotaru, soseaua Bonaparte se va inaugura Duminică 18 Maiu orele 5 post meridian. Ephoria va primi cu plăcere pe Domnii şi Doamnele cari vor bine voi se asiste la această inaugurare. M.M. L.L. Regele şi Regina vor o-nora cu presenţa lor această solemnitate. Telegraful Român din Sibii află că în ziua de 10 Maifi, s’a ivit un cas de holeră la Pesta. Monitorul Oficiul de astă-zi publică numele persoanelor ce vor compune comisiunea de esaminare a maiorilor ast-fel cum am dal’o noi zilele trecute. BILETIN FlYWCUIt Bucureşti, 14/26 Maiu Afacerile sunt cât se poate de reduse. Agio se urcă la 14.75. Schimbul se scumpeşte, Cek Berlin se urcă la 124.25. 3 Azi B înra Naţională a seo? tn piaţă monreie germane de aur. In vederea urcării esagcrale a hârtielor germane pe piaţa noastrâ, coroanele de aur vor servi a alimenta arbitragele, cu cart se ocup.' unit din bancherii noştri, cu multă competinţă şi probabilitatea este, că mărcile în monedă se vor întoarce la Berlin, tot aşa de iute cum aQ venit. Valorile de speculaţiune sc menţin la nivelul de ieri. Daciele închid cu 205. Construcţiu-nile sunt oferite cu 107. Naţionalele fac 215. Băncile naţionale sunt staţionare la 1028. Tendinţa liniştită. BULETIN COMERCIAL Galaţi, 13 Maifl 1886 Cincanlinâ nouă, 1,800 hect., 03 lib., 8.50 lei; cincantină noua, 200 hect., 01 1/2 lib., 8.25 lei. Porumb: 1.300 hect., 60 lib., 6.50 lei. Ziarele ce ne sosesc din provincie, aduc trista veste că seceta bântue toate semănăturile. Asemenea că o mulţime de insecte s'a ivit care distrug grânele. încercarea făcu la d’a le omorî n’afl reuşit. In părţile muntoase şi prin Transilvania porumburile semănate, nainte de bruma ce a cazul zilele trecute, n’a mai resârit. JOCKEY CLUB ROMAN INCUNOSTINTARE Pentru înlesnirea publicului amator d’a asista la alergările de cat în zina de 18 Maig a. c. Direcţiunea Căilor ferate a înfiinţat un tren de plăcere pentru acea n care pleacă de la Gara de No d la ora 1 p. m. pentru hipodrom, şi se întoarce la ora 5 seara. Preţurile sunt lixate pentru ducere şi întoarcere ast-fel: Clasai un lefl; Clasa II 75 bani; Clasa III 50 bani. PUBLICAŢIE tn luna Decembre 1885 mi s'a furat 69 cupoane de obligaţiuni rurale pentru despăgubirea clăcei şi dijmei, adecă : 23 cupoane din obligaţia rurală No. 63,917, seria 2021 a 50 lei cuponul, total Ici vechi 1150. 23 idem No. 23,585, lot seria 2021 a 250 lei cuponul, lotul Iul peste 5,750. 23 idem No. 23,586, seria 2021, a 250 let cuponul, total lei vechi 5750. Cupoanele erau exigibile cu începere de la 23 Aprilie 1868 piuă Ia23 Aprilie 1878, unul singur obligaţia No. 63,917 ia 23 Oc tomure 1878. Asupra acestor cupoane am obţinut sentinţa tribunalului Mehedinţi, secţia il No. 42 din 1884, confirmata de Curtea de apel din Craiova. Se publică spre cunoştinţă generală că zisele cupoane sunt fără valoare. Aristicli* Annslnsiu, cu domiciliul ales tn Bucureşti Iad. N. 1. Bresianu, strada Posta-vechc (Eldorado) No. li. EXPOSITIA AMAN ESTE DESCHISA IN TOATE ZILELE de la 10 ore d. — 6 ore seara Str. Clementei Xo 0. Wl M II IMPORTAM Renumitele hăt de Ia Lacul-Sărat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind abon-dentă. Recomand onor. public bote) de Bulevard, compus din 40 camere. Case cu un etagiu şi douâ, solide şi sănătoase, având faţada spre câmp, posiţie frumoasă, ca-merile bine mobilate şi curate, preţurile moderate, serviciul onest şi prompt. In acest botei este şi restaurant cu mâncările cele mal alese, preţurile moderate. Sper că onor public va fi deplin satisfăcut. Sunt In stare a priimi pasageri cu începere de la 15 Maifl a. c. CONSTATIN POPESCU, librar Brăila, strada Regală, sau la hotel de Bulevard Lacul Sărat. BERARIA UNIREA Sucursala Oppler lxi fa.ta gradinei Episcopii BERE SPECIALA Eescelentă proaspătă şi rece. Salon elegant serviciul promt. DOCTORU LEONTE S’A MUTAT No. 12 bis, Calea Plevnel No. 12 bis. peste drum de vechea locuinţa CU MAItF ItAIt.VI Locomoltile şi Uatose, Uasinc de Secerat, etc. M. LEYENDEGKER STRADA CASARNEI 63 (DEALU SPIREA) CASA DE SCHI MD 1. M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27— 5 llrtiu* «rnurtizHliila . r, « V Mlua . - Obliir. tl#.* .*! -tl . . Oblii;, dr st. drumu . Sris. riint-. rurale. . !>• şeris- ranc. rurale . 7, Acns fnne. urbane . Scris fune. urbane . 6\ scris, fune . rurale . O1 Hi iiii(>ruiiiuttilroinun.-il . . CHS. ll*i 1«> .Inii.) i;.nun ului cu i'imnSf» . . . A' iiiinl Mncel uşjUnn - ■ . Ar* :inl «Itacla-Rofnairia1 » . . » Naţională.................. Credit mobiliar . . . « Oiiisflrucliunt. . . . « lubrica de hârtie . . Argint contra aur . . . . . Bilete de Banei contra aur. . Florin auslţnacţ • • u < < nsiti, i,ia \ irw Napoleonul » *............ Ducatul - . . ... . . Lo ■ "i"'nano ij• . , li ts hânle ........ <; nsn.mx ni iti ix R 'iita Ajnort............ Onpnţihelrh. ....... Obligaţiuni noul 6% C. F. R. « .» b<& * * ■ Rubla hârtie . . . . . . . CLKŞliL 1>E PĂIOS Hmlii Homftnft .... L'iir otomana............. Schimb Pariu .3 luni . . • la vedere . Londra 3 luni « la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere . IIISII 15 l (III E S t I • i f Mai* 18*6 ut s,!i i POt 2 şo: t t ton \ “o 3: i 1001,4 #rţ jrt 70 210 *: 1(80 214 170 14.00 14.00 S.02 1 Ha! 10.03 r».!4 1B 124 t'ă.SO lOO.lll U)7.2ă 102.50 200 37.50 101 25.50 <■24 2.1*? f f: ) I Uf; 9 ft I 4 I I •» V < O O h. Ui 'X < H O £ nl,masa în caro so albi grajdiii şopron şi alte dependinţe. Aceste case mai afi şi o rrftdină import anta. A-sa adresa SI rada Hat iste No. 11. ----------tl ■----------------.----r l-l-- ■în? 4a Î3 Aprilie vfih r, casele din strada Aca-A sc adresa strada flit- de m\m deknniel Nr. 29. — tişle No. 11. iii: uiemht. Chiar de acutr pro-) prielat.ua Crângurile din Dislr. Vlasca. p|. C;Hhi~toa, doritorii se pot adresa ja preppisfar Km. tîrăilişlc#-nu, ITaţa Amzi No. I Bucureşti. N do roşie a preda lec-ţinm pentru Clasele schimbul unei modeste In , —-i. ~ -a •*. $ş—a — <**. 8 NOUL MAGASIN f CTE m I PORCELANURI SI CRISTALURI | subfirma sava w miuiwm; i BUCUREŞTI 35.—Strada Lipscani, No.—35 \ I f 1 f t î Deschisdiu nafisegfiseşle foarte bine asortai In toatoarl inelele precum ; Serviciurl pentru mtisii complecte de Porcelan şi cristal, lămpi şi patoritlebi ona, l'U’ămuri argintate şi neaiginlatii ele. prfedum'şl ori-ce alte objecle necesare mena-giulul. PREClURiLE FOARTE MODERATE Primare, plăţi. A se adresa la administraţia ziarului II IIOIIMS()\li\ Absolventă a Cursului secondar si avănd «Diploma de maturitale», sc oferă a. daleecţiutil, tu vrc-o familie pentru cursul, primar sau secundar. In «fpeciiil pCntrii limba francesă, matematici şi ştiinţele‘(fslco-naturalr. A sft adresa la redacTiunl. J». A. PAPADAX AVOCAT Str. fosnic/i inii A’o. fi bis. ATELIER POLEITORIE £k £. J. i ii Jr I. CERiMOK I. STRADA MIHAHIODA I. —ţVJS-A-VlS DE maşina de apa)— Recomandă bogatul sfiit asortiment de oglinzi cu console aurite şi negre, Mese mapi şi mici, tot felul de galerii ‘şl pervazuri, fnca-dramente do rotegrafil, negre şi aurite.—Primeşte ori cc comande In meseria sa. ) t \ ■i i i $ t i a ^oRIA ,o% DIN CALEA l/ICT&RIEI, G I. WEICH s’a. in Palatul Eforiei Spitalelor Bulevardul .Elisabela.. AI'lVlIAT din causa arendării pro-IMt.Iljll.liJ priettiţil, so vând, 0 lo-comobilă 10 cat putere şi o maşinii de, treierat din fabrica Itmnson sistemul cei mat perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprie-tateaPSScam judeţul Ilfov, adrcslnduse la d. E. Reiiner administratorul. DE VENZARE din ii ist r. Ialomiţa , ... it^l 1 AbEltMIVll plasa Câmpului, sc Arendează chiar de acuma pentru mal mulţi ani, cu începere de la 23 Aprilie 18S7. a sc adresa Strada Biserica Am zei !So. 3 şi Uidoa Victoriei 70. Trocul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 10 metrişi adâncime de 4i metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori sc pot adresa la proprietarul lu), D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. LOTERIA ATHENEULUI Tragerea loterie Albeneului este fixata la 22 Maiu a c. persoanele ce afi Binevoita se însărcina cu desfacerea biletelor acestei loteri, sunt rugate că până la 15 Aprie sfi verse la Banca Naţională costul biletelor desfăcute. Ultimile bilete s6 găsesc la Banca Naţională sucursalele ei, la debitanţi de tutunuri, la oliciurile telegrnlic-poş-tal Ia principale case de comerţ etc. etc. ALECU A. BALS AVOCAT Strada Dreaptă No. 24 STAŢIUNI BaromjTvmp. Veni. T. Star Burtirwi 76-t.g |22 9 N 30 F.seji T.-Severi ii *51.0 SSK 20 i» Balota ,20.2 ssw 20 H Oaiova 75031 JJ9-2 — 28 u Slatina Tiil’.Ş 20.S w 27 M Giurgiu Toi.5 ;ki.S w cV . k Constanţii TOt.T HK 2u ,>.uor Hulirea 7ot.il 20.0 NIC 23 30 T.scn Ualanlr 701.1 21.1 ESE » Vţrail.a 7W.9 23.1 121.0 123.0 —* 28 n llornan 745.0 757. ;> - 2- » Direclotnil fnsUtutului, St. FTrpiies. Staroa marei la Sutina uşoara la Constanta liniştita. i , ■____ IXSTITITIL lllilllt BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI- Secţia medicala t, HydrQtherapia— 2. Electrizare — 3. Inthopedic—4. Gimnastică medicală—5. OrhalaţI—fi. Masajiti sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Rac abur . ....... 3 — t Bac de putină cu şi fără duşc . 2.51 medicamente . . . . .’ . 1.-1 duşe rece sistematică . . . I.îh. BAI DE ABUR SI DE PUTINA Nolă 1 Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînă la 7 orc seara. — 2. Pentru dame tnsă băile de abur, o-dată pe sâptimdnă tinerea de la 7 ore dimineaţa pînă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Du'rctiunea . R. ROSETTJ AVOCAT Strada Romana No. 21. CJrJ - AU APARUT EmEL v.rr DE A. YLAHUTA De venzure le. lil>i'. Socec P u BLICITATEA ZIARULUI N°. o, STRADA EPISCOPIEI* N°. 3 EPOCA IUX QUATRE SAISONS 72 Cnlon Victorirl 72, Vis-ji-vls «Io puiuţul I /I si)si( noutăţile sesonului in c(Wljl(i{i şi Variatiuni ei prima calitate. OCASIUNE RARA J E R S E Y TTricouri pentru dame lei '7.50. IO. 12,00. 15. 17,50. 20. Comnndolc din provincie se esc culă după indicarea mnrimcî şi coulru niaudal poşlul. ţAKI''*« DE POLE tTORlE (i« li oTinuEL ??. - CALEA MOŞILOR — 73. In acest atelier ?e primeşte orice reparaţiuut de Oglinzi, Mese, Galerii,Tablouri poleile.So găsesc gala galerii, pervazuri de toţ-fe! Cu preţuri moderate. — —.—.-—.ş ATELIER MECANIC P. KEILHAUER No. 59. — Strada Isvor, No. — 59. Boeomond atelierul meii cu Pompe de toate sistemele, Fontâni d’applique şi Borne fontâni, Canale (robinete) do lot felul, Tuburi de fier, tuciu şi plumb. Tuburi speciale pentru latrine şi scurgeri cu accesoriile, sgliea-burl do coborire inodore, capace de hasnale etc. MARE DEPOţrr DE FOSTA ORNAMENTAU Vase, socluri, avusuri, banei de gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilasturi şi candelabri. FURNITURI, INSTALATiUNI COMPLECTE DE BAI SI CONDUCTE DE APA MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE 1 tuni rest l-ltoninii Arălatţca Treiţurilor Tr. ac.lTr. jj. LTr. ,p. Tr. pl. | Tr. Ti iul. T’. ac. Tr. p. n>vti'ie if.. nv. duu- dini. pnGj dim. p.m BucrfreşlT u. i rţoo 8,30 745 645 5,00 Bucuresci p. 4,(* 9,00 4,30 i’ioeşuf 12.17 10,05 9,35 8,19 5 7,55 Ciocănesc! . 9,14 5,07 Buzău 1.59 42,2?, - J Ti ,20 Gberganl - - 1 9,47 5,27 H.-Sărat. 3,Ir l.oO 4,23 Ttlu 6,07 10,03 561 Focşani d. 4,16 Tr. 7. 2,15 6,38 Pitesc] 6,24 11,35 7,55 MărăşeslI 5.00 2.00 3,:® 11,00 Slatina 8,08 1,18 10,01 Adj ud «,0t 12,55 5.15 Craiova 9.30 2,54 12,01 BăcăO 7,31 2.40 6,:40 Filiaşl 10,17 3,50 1,04 Roman sos. 8,45 4,10 11,15 TirSeventn 12,03 5,52 2,34 dilU, p. ai. noap: Vercior.sos. 12,0 > 6,15 4,00 Ituman-iiueuresli trrrioro vft»Bucuruş(i noap. p. m. P- m. seani djm. uoap. Roman plec. 8.25 12.30 5,45 Vfircior. pl. 7.15 11.00 11,35 Bacău 9.20 1,40 7,20 T.-Scveria 8,09 11,25 12,11 Adj ml 40.45 3r52 dim. f>. m. 40,29 Filiaşl 10,04 Ml 2,30 MarăsesU •IMF 4,34 6,40 ; 5,® 11,30 Craiova 11,00 1,58 3,42 Focşani r 1 L52 . 8,26 5* îi 12,49 Slatinei i i j |2,38 3,23 •5,41 R.-Sărai 12.39 Tr. 6. 9,55 2,14 Piteşti'■ ’ 2,23 6,23 8-25 Buztu 1-46 ti ,35 11,00 3,33 Titu 3,41 6,50 10,04 l’loeştj 3.33 61,35 8,05 6,45 Ciocăneşti seara 10,41 Bucur. sos. 5.00 3,30 9,40 ii, 30 11,35 Bucureşti s. 4,45 7,55 11,15 p. m. seara noapl a- m. — rCigovisle -Titu a. m. p. m. Tergoviste p 8d0 4,50 Titu sos. 9,30 6,10 lliicnrrsli-VV‘Pt*ii>Hivn VretareaTren urilor I itu- I ergovislo I a. m. seara Ti Iu pl. 10,25 7,00 Torgovişte sl 11,55 <8,30 BUCURESCI GIURGIU STAŢIUNEA Arelttrca trenurilor T. fu 1.1 T. ac.| Tr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu# S retard a. sos. ibm. 5,40 7,10 a. m. 7,10 7,40 9,25 9.30 p. m. 5,430 6,05 8,45 GIURGIU-6UCURESCI Smârda pl. Giurgiu Filare! Bpeur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 8,00 8,1-4 10,31 10,45 p. m. 5.40 5,55 8,21 9.00 Uonuui-Iuşi Roman pl. Pă şea ni T.-Frumos laşi. sps. dini. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. ni. 4,47 4,15 8,24 9,52 lusi-Jtoman Iaşi pi. i T.4'rumos Păşcant Roman sos. p. m. •4,08 5.25 7,17 7,53 dim. 6.52 8,35 10,01 11,06 GAUTI-MARASESTI MARaSESTI-GALATt ; l'loosli-Slaiiif Slunic-l’Ioi'sli STAŢIUNEA Arelare* IrenoriloV Tl'- f.jTr. a.|Tr. p. Galaţi pl. TecucjQ MărăşeslI 5,04 5,30 a. m. 8,05 11,23 11,54 Mărăşcşli jd Tecuci u Galaţi seara 11,13 11,47 p. m. 4,40 5,31 8,30 A