ANUL I No. 143.
ANTEI A EDITIUNE
----r-Ţ !■ ~ ■ ■■ ■ -  ~~ I I— m |
.ion 15 MAU' ISfO
Guigohe G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In ţară 1 an A0 lei, li luni 20 lei, 3 luni 10 le’ în străinătate 1 an 50 lei, <i luni 25 lei
R E D A C Ţ 1 A
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI MU METRUL
N. Gr. F1LIPESCU
Proprietar
ANUNC1URI:
iiuinciurl ţie pagina a patra linia 30 liant, mumnurl şi reclame |>e pag. UI 2 lei linia
j-
VPARE IN TOATE ZILELE
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
III PERE \
u
cu
AUSTR O-U NGARIA
INFORMRTIUNI DE FANTAZIE
ÎNTRUNIREA DE LA TERGOVISTE
CARTEA VERDE
10 MAIU SI NAŢIA ROMANA
/
VELUL ALBASTRU
numi «liociiîiiMioii
cu
AUSTRO-UNGARIA
Inainlo d'n intra în dişcuţinnoa actelor diplomatice, cuprinse in Cartea verde, este nevoc ca se facem
0	declaraţiune şi anume :	fiind
/ date pretenţiunile guvernului aus-
trp-ungar, nu era şi nu este cu putinţă ca un guvern, ori carcar fi, se subscrie toate cerinţele guvernului austriac pentru încheierea unei con-venţiunl de comerţ.
Aceste zise, se studiem actele publicate de guvern şi, dc o cam dată, se vedem care au fost causolc pentru care convorbirile, ce trebuiau se ajungă la Încheierea unei conven-ţiunl de comerţ, n’aCi isbutit—şi sene întrebăm pe urmă dacă purtarea guvernului nostru merită se primească critico or laude.
Examinând cu puţină băgare de seamă actele privitoare la negocierile ce s’au urmat pentru încheierea unei convenţiunî de comerţ cu Austria, se poate vedea eă, pe lângă multe cestiunl asupra cărora s’au ivit divergiuţe de păreri, sunt două cestiunl care domină aceste desba-teri, două condiţinnl esenţiale, cari
1	ii troc in importanţă pe toate cele laltc, şi care au fost adevăratele motive a ruperii negociaţiunelor.
Una din acele pretenţiuni a fost rădicate de Austria, cea lnltă dc România.
I.	Austria cerea înscrierea clausel naţiunel celei ,mai favorisate.
II.	România cerea scutirea de taxe pentru unele producte,din care grâ-nelo şi vilele sunt In primul rang şi cerea ca aceste scutiri dc taxe se fie înscrise chiar in corpul convenţiu-nei.iur nu inlr’un act adiţional, astfel ca produsele române se profite de libera intrare in Austro-Ungoria nu numai In calitate de comerţ ţărmu-rean
Citirea actelor diplomatice dovedeşte că, acestea sunt cele doue puncte esenţiale asupra cărora s’au ivit discuţiuni mal importante şi a-supra cărora delegaţii români şi cel austriacl n'au putut se se înţeleagă.
Prima cestiune care a fost rădicată la prima şedinţă a conferenţei, de către delegaţii austro-ungari, a fost privitoare la clausa naţiune! celei mai favorisate. *
«Delegaţii austro-ungari, zice procesul verbal al acelei şedinţe, (la pagina 3(5) stă-ruesc pentru menţinerea clausel naţiunel celei mal favorisate, esclusu din proiectul român, si el ved in neeasln o cestiune esenţiala pentru a ajunge la o înţelegere.»
Trebue observat că nici o cestiune
n’a dat naştere la dis uţitinl mai vii ca a castă clausa a naţiunel celei mal favorisate. La nici un nrtieol delegaţi! austrieci n’au susţinut o luptă mal crâncenă, de cât pentru a rupe această favoare de la guvernul nostru.
Revenind din nou la n treia şedinţă asupra acestei cestiunl, delegaţii nus-tro-ungarî fac această declaraţiune ce o găsim consemnată la pagina 107 a CărţU Verzi:
«Delegaţii austro-ungari declară în numele guvernului imperial şi regal cil menţin cererea lor d'a se păstra clausa naţiunel celei mal favorisate.»
A patra şedinţă se deschide iarăşi cu discuţiunca asupra clausel naţiunel celei mal favorisate.
In această şedinţă, delegaţii austro-ungari fac o declaraţiune care dovedeşte cât de mult ţinea guvernul austro-ungar la această clausa, in cât pentru a o obţine ar fi fost gala se cedeze asupra celor-l'altc puncte.
Iată în adevăr ce citim la pagina 112 :
«DD. Delegaţi austro-ungari ar dori să ştie daca guvernul regal e hotartt se repuse Austro-Ungarici dansa natiunei celei mai favorisah nhinr du<*a tonte favorurile pe care le cerc, ar li acordate.
Gând dupe a şeaptea şedinţă, delegaţii renunţară a sc mal întruni, văzând că nu pot ajunge la o înţelegere, d. Baron de Mayr comunică guvernului nostru noilo instrucţiuni ce primise de la Viena şi cari co-prindeau pretenţiunile Austriei pentru a ajunge la incheerea unei con-venţiunl.
In capul acestei note este Înscrisă clausa naţiunel celei mal favorisate. lată aceste propuneri :
Menţinerea tratamentului natiunei celei mai favorisate, eu tmsn a unui tractat de Încheiat.
«Menţinea cxcepţiunilor prevăzute la cele două din urmă aliniate a ari. VI oare, prin stipulaţiuaea lor reciprocă, profită ambelor părţi (cxcepliunl privitoare toi la clausa naţiuni celei mal favorisate).
«Concesiune! pentru grâ ne îu limitele indicate lu convorbirile dc la Viena.
«Reducţiunl de taxe pentru vite, dacă c speranţa d’a ajunge Iu un resullat.
«Concesiunile pentru grâne şi vite nu pot fi fAcute de cât sub lorma stipulată In vechia convenţiune.
Dupe primirea acestei note, d. Feri leiţii scrie d-lul Mavrogheni pentru a-'t spune «ca aceste noui instrucţiuni nu sunt de natura a da loc la nuoi desbateri»
Punem acum următoarea întrebare :
Daca guvernul d-lul Brătianu nu ^omitea greşala enormă d’a încheia Iconvenţiunea cu Germania, in con-diţiunile în cnre s’u făcui, ur fi cerut Austria ca să ’i sc dea aceleaşi a-wantagii pe care guvernulinostru le a dat Imperiului german?
Şi daca n’ar exista acea conven-ţitine, înscrierea clausel naţiunel celei mal favorisate, pe care Austria o cere cu atâta insistenţă, în cât zice că poale ne ar ceda pe toate celelalte puncte, ar fi fost tot atât de păgubitoare pentru noi daca o Înscriam în noul proiect de conven-ţiune?
Daca nu comitea acea greşală guvernul nostru, erea, da sau nu, depărtată cea mal mare dificultate care s’a presentat la conferenţă, şi eroau mai mulţi or mai puţini sorţi d’a ajunge la o înţelegere folositoare pentru noi ?
Iteservându-ne a reveni asupra acestei cestiunl, ne mulţumim, dc o cam dată, a pune aceste întrebări cari de altminteri, suntem siguri că nu vor primi nici un răspuns.
DEI'ESEI.F UiF.YTIKl JAVAS"
Micim, 25 Maiu. — 0 ordonanţa ministeriala opreşte im porta ţi unea şi Iran-situl legumelor, fructelor şi a plantelor ce provin din România (clasa VII a tarifului din 1882).
După o alta ordonanţă, toate mărfurile de aceiaşi provoninţâ, cari nu sunt supuse la vro o supra taxă, sau la un drept specific, şi cari fiind comandate înainte de 23 Maiu, ar trece graniţa între 1 şi 10 luniu inclusiv, vor II supuse la drepturile de intrare fixate prin tariful de la 1882, fără nici o supra laxă.
Porumbul, tot sub condiţiunea unei comande anterioare cu data de 22 Maiu, va fi asemenea scutit de supra taxă, dacă trece linia vamală înainte de 20 Iunie.
Paris, 25 Maiu. — Camera a luat în consideraţie o propunere de a se acorda
0	pensiune familiilor luptătorilor do la
1	8-i8.
Paris, 25 Maiu. —Journal des Debats spune că s’au ivit di vergi nţc de vederi în sinul cabinetului, în privinţa ehes-tiunel de expulsare a prinţilor.
D. de Freycinet ar li de părere ca nu e trebuinţa de a procede la o ast-fel de măsură.
Belgrad, 25Maiu. — «Oficialul» publică un ucaz regal ce numeşte patruzeci du deputaţi dintre funcţionari, comercianţi şi ţărani.
Berlin, 25 MaiO. — Monitorul Imperiului publică legea cclesiastică.
Guvernul a depus pc biuroul Reichstagului un raport relativ la excesele comise de către socialişti, escese ce au motivat publicarea micei sturl do ase-diiî la Spremberg.
Sibiu, 25 Maiil. — Guvernul consimţind la întrunirea congresului eclosias-tic orlodox-român, urchiepiscopul a convocat congresul pentru ziua de 20 Iunifl.
lAFIIlllI Ull\! III FWT.VZ1E
Nu ştim de unde ’şî-o primind infor-maţiunile financiare pe cari şi le publică pe prima pagină,ziarul democraţii italiano «Dirilo», dar, ori de unde le ar lua, ele nu pot 11 socotite de cfil de nişte informa (imit de funlazie.
Iată, în adevăr, ce citesc îu întâia coloana din întâia pagină a zisului ziar din Roma sub titlul «le finanse. rumene:»
«Finanţele României sunt în starea cea mal bună. Budgetul pe 188(5-87 se încheie cu uu escedcnt de quasi -I milioane lei, cu caro escedent se acoperă deficitul bugelulul precedent.
«Veniturile tesaurulul se măresc continuu de o zecime de ani. Grescerea decenală e de 03 0/o, cea ce indică o desvoltare paralelă în industrie şi în comerţ.
«In acest deceniu s’nu amortizat 222 milioane dc consolidate.
«De lângă această splendida stare a fi* nanţelor,guvernul a reorganizat armata în aşa mod ca ar putea chema lesne sub armenia! mult de 200.000 oameni; a construit căi feraie, şcoale, spitale, penitenciare şi alte edificii şi a contribuit lajormarea Băncii Naţionale şi a institutelor de credit agricol.
«Guvernul român merită întdadevir a fi citat ca model.»
Precum sc vede, pe ţărmii Tibrulul nu sc face multa economie de laude la adresa guvernului de pe malurile Dâmboviţiî.
Am putea zice că nu e treaba noastră să combatem pe «Diritto» în informa ţiunile sale, dar ni se p.ire că de astă dată fantazia a fost împinsă la un aşa grad .de estravaganţă în cât n'o putem trece cu vederea.
«
* •
Diritto zice că veniturile stalului au crescut cu 93 0/o într'o decenie.
Aşa este.
Dar cum au ajuns aci?
Iată ceea ce ziarul italian nu spune sad nu ştie;
In acest interval, s'aii vândut dc veci imobile de ale statului de peste
şasr-zeci şi opt milioane cari a0 venit să crească veniturile tesaurulul.
Pentru ce aii fost întrebuinţate a-cesîe milioane, aceste venituri estra-ordinare ?
Pentru ca să organisme armata, să construiască şcoli, spitale şi drumuri de fer ?
Nici de cum.
Şi drumurile do fer, ca şi echipamentele armatei, ca şi alic construc-iunf s’ad făcut eu emisiuni de rentă, ar nici dc cum din veniturile ordinare ale bugetului.
Bunurile imobile alo SlatuIuIaG mers să crească ţifra bugetelor ordinare, care sub nici un titlu n’a contribuit la buna stare materială a ţării.
S’aU mărit lefurile unora, s'au trimis îu misiune alţii, s’aii demoralisat spiritul de economie şi atâta tot.
Se face mare caz dc stingerea unei porţiuni din datoria consolidată a Statului în ultima decenie. Dar aceustă stingere este obligatorie, de oare-ce în budgetele slutului să prevede şi partea de amortisment respectiv, pe lângă dobânda anuală.
Cel ce voeşle să-şi dea seama de mersul finanţelor noastre, trebue să şi pue aceasta întrebare :
Fiind dată amortisarea saă stingerea obligatorie care s’a produs în cursul ultimei decenii, în ce condiţiunî să pre-sintâ nstă-zl datoria statului?
In loc să descrcască, sau cel mult să fi rămas pe ioc, a crescut cu o ţifra e-normă care maî mult să apropie de cât să deosebeşte de 400 milioane.
Şi încă odată ne întrebăm, la ce ui! servit ele ?
La spitale şi penitenciare,zice Diritto. Nu cunoaşte, precum să vede, de loc organizaţiea noastră internă ziarul italian.
Statul, afară de spitalul milităresc, cara acum a ars, n’are nici o alta clădire specială de spital. Institutele de bino-fucere, cum sunt Eforiele din laşi şi Bucureşti, întreţin toate spitalele din ţară. Pc lângă acestea esislă şi aşa zisele spitale judeţene, cari să întreţin din fondurile judeţelor şi cea inul mare parte se găsesc lu mizerie.
Ce zicem de spitale se aplică şi la şcoale. Până acum, în timp de 10 ani, nu s'a întrebuinţat nici un milion pentru clădiri şcolare. La ţara, bieţii copii de ţăran învaţă tot prin coşare, în ora şe şi cliiar în Bucureşti, mulţi elevi sunt ţinuţi ore întregi în localuri umede şi întunecoase. Şi apoi ce s'a clădit în Bucureşti, afară de re para ţi ele de la Mateiu Busarab şi St. Sava, ţoale clădirile sunt făcute cu bani comunali.
Penitenciarele sunt o ruşine. Cel de la Diritto nu le cunosc în ce stare se găsesc, căci alunei de sigur n’ar fi prodigat atâtea laude la adresa actualului guvern din Bucureşti, pe care ’1 ia de exemplu..
Dar atunci la ce s'a întrebuinţai milioanele de rentă cari apasă acum a-supra budgetului Statului ?
In cheltuieli zadarnice şi neconlro-late.
Cularuia pentru ca să traducă o lu crare, fără vre un merit de altminlrell, a lui Max Wirth i s’a dat maî mulţi; mit de lei, dar traducerea nu se ştie ce s’a făcut.
Altul primeşte alte zecimi de mii de lei ca se studieze cultura inului. Slu diul său s’a mărginit la articole de jurnale, dar banii s’a mtncatşi aşa mal departe.
Numai exempli gratia menţionarăm de Max Wirth şi de in. Câte d’astea nu se repetă zilnic. Cine poate răspunde posiliv câţi bani s'a cheltuit pentru caii armatei, cine a auzit vre-o dată vorbindu-se dc licitaţii în materii de furnituri milităreşt), în afară de cele din fabrica de la Neamţu şi aşa maî departe.
Diritto când ’şî va propune se mai vorbească de finanţele române trebue să ştie ca avem unul din bugetele cele mal rău combinate, că departe de a ţinea seamă de progresele realisate în ultima decenie, de regatul italian, în ce concernă forma bugetelor şi e-
chilibraroa lor, noî înotăm în deficite cu nişte budgete ce selncheie pesle2şi trei ani, peste preseriirile legii şi fără să se ţină socoteala de controlul înaltei Curţi de compiuri.
Cayrol.
PARTEA ESTERIOARA
Ihtlin.— Hama, 24 Maiă.— Rezultatele alegerilor sunt cunoscute până acum numai în parte. Dar atâta se poale zice deja, că guvernul va fi victorios şi va repurta o majoritate do 40-50 voturi. Radicalii, Socialiştii şi Republicanii vor fi poate 45 în Cameră. S’aii întâmplat iarăşi destule moustruo-silftţf. Socialistul Închis la temniţă Gi-priuni a fost ales în Ravenna şi Forli. In Milano afl învins Republicanii şi Socialiştii, graţie dcsbinârii monarchiş-tilor. Iredentistul Renato Imbriani n’a isbutit în Belluno. De asta dală aă votat
250.000	alegători mai mulţi de cât Iu a legările trecute. Pretutindeni a domnit cea rnai mare linişte şi ordine.
—x—
Rusia.— Odessa, 23 Maiă.— Cu o-casiunea primirii de eri a consiliului comunal din Nikolaew la perechea imperială, Ţarul a zis, ca regretă imposibilitatea de a putea visita Odessa de astă data, dar speră sâ visiteze în curând oraşul. Perechea imperiala a plecat la Moscva.
—x—
Grecia.— Atena, 23 MaiO.— Turcii au luat ieri iarăşi ofensi va Iu Meluna-Raveni. Grecii, cari nu ocupat acolo do la Turci două posiţiuni, înaintează spre Damassi, ca la 10 kilometri spre sud-vest de Turnawo, pe malul drept al râului Xerias.
—x—
Anglia si fluliji.—71omo,24MaiO.— Guvernul englez a răspuns colul italian, că nu poate participa la o espediţie militară contra Harrarulul şi că respinge on-ce răspundere pentru nenorocirea expodiţiunil lui Porro, de oare ce în Foreign Office se ştie, ca Emirul din Harrara fost întărâtat prin agitaţiunile comersuntului Sacconi.
—x—
Belgia.—Broxefa, 24 MaiO.— Alegerile de ieri a consilierilor provinciali'«0 făcut să rămâie lucrurile în provincie aşa cum eruQ. Toţi consilierii liberali nu fost realeşl. in Bruxela nO învins progresiştii pe doctrinari. Dacă nso. ciaţiunea liberală s’ar 11 înţeles cu lucrătorii s’ar fi ales toţi progresiştii. Nu e speranţă să se ajungă la o Înţelegere între progresişti şi doctrinuri contra duşmanului comun, a clericalismului, ce! puţin în alegerile de balotaj.
—x—
Franţa.—Marsilia, 23 MAiiQ.— Astă zi după amenzi s’a ţinut lu Thâatre Va-letle o întrunire, visitata de patru mii de persoane, spre a protesta contra urcare! taxelor vamale pe cereale şi vile. Au fost faţă: deputatul radical Clovis Flugues, mulţi consilieri generali şi municipali, precum şi comersanţi, morun, representanţl al porturilor şi docurilor sindicate de lucrători, lige politice, a-genţl comerciali, etc. In discursurile ţinute s’au relevat pericolele ce ameninţa industriele şi clasele lucrătorilor de uci dacă s’ar aplica măsurile proectale. După ce lu fine s’a adoptat o ordine de zi, ce este a se adresa guvernului, toţi cel de faţă, formând un cortegiu im-posant, s’uu dus la prefectura şi aQ trimes o delegaţiune la prefectul, spre a’i supune dorinţele şi p’ângerile popora-ţiunei de aici.
DECRETE
—	Se aprobă virimcntclc făcute în bugetul judeţului Dolj.
—	S’a confirmat: d. V. Sfcfăoescu primar la comuna Potiogi din Dîmboviţa şi Lcon Sttcbelurie la Bncâîi.
—	Sunt înaintaţi la gradul de căpitan în arma cavalerii : dd. Nicolescu Ion, Sai. nogeu Lascar, şi Melcoveanu Constantin-
La aceeaşi grad in arma infanterii:
*
www.dacoromanica.ro
o
EPOCA — ir. M \TU
Luciii an RaM, Georgeseu Ion, Dragosi Andrei, Luuu Alexandru. Portiţe seu Nicu-lae, Giosaa Nicolae, Codreami Gheorghc, Postelnicu Glieorghe, Dumanescu Miliail şi Polizor Ferdinaud. v — La gradul de locotenent In infanterie; OrAşami Pândele, An»«t«siadi Constantin Conalantineseu Toma. Muuteanu Julian, Cocoş Nicolae . SachHaride Constantin, Ilarei Gheorghe, Cantacuzino Vtadimir, gfurdza Teodor, rrdareanu Pândele, Vasi liu Yasjle, Gliilţu Nicolae, Căluşeii Constantin, Beldiman Eduard, Conslantinescu Miliail, lacomi Constantu , Micu Ştefan, Gafencu Ion. Popovitz Petre. Mucedoneanu Niculae, si Giean Benone.
—	Se reformează Ad. cl. Il.Snlomonescu Alexandru.
—	Sunt Înaintaţi tn reserve :
La gradul de colonel Obedeanu Vasile
La gradul de Lor-colonel Şoim eseu Ştefan si Glogoveanu Alexandru.
La gradul de LoCot. Dimtriu Dimltrie, la gradul de sub.-locot. Rrăileanu Grigore şi Hurmuzoscu Dragomir.
—	C. Oppler Budolf s‘a admis ca inginer cl. III tn corpul inginerilor civili.
—	S'u decretat regulamentul legel monopolului chibriturilor şi cărţilor de joc.
—	S a acordai şi recunoscui calitatea de cetăţeni Români d-lor: Gcorge Axenti, llariu losef Hodoş, Enanche Sterili Belfa şi Ludovic Chabarsky
ÎNTRUNIREA de la tirgoviste 1
I). C. Răcea nu vorbeşte de siluaţiu-nen contribuabililor, de soarta banilor lor, de modul cum se manîaza şi de cine anume. l)-sa spune cine sunt colectiviştii, pe care li a seamănă cu nişte chinovnicl.
Oratorul dă deflniţiunea imposiluluT, explica ce este fiscul, pe care’l aseamănă cu un chit, care lot înghite fără să se mai sature.
S’a cântat cu clarinetul, cu dibla, cu violoncelul, s’n cântat cu musica cu starea finanţelor noastre este înflorită. Care este Inaâ realitatea? I). Răceami a expns-o foarte bine In aplausele generale. Colectiviştii s'aO lot lăudat câ nu credit; dar până când ? Până ce de sigur streinii, cari au In mână poliţele noastre, vor vedea câ datoriile noastre sunt aproape să copleşiascâ avuţia şi puterile noastre producătoare.
O.	orator vorbeşte de universalitatea d-lui 1. Brătinnu. De toate a fost In ţara româneassă; nu mat Vlădică n'a fost (rtsele). Dar şi Vlădica se face, număr să vrea. Este însă un proverb care zice că numai nebunii ştiQ toate ţa-plause).
Legenda stfiril înfloritoare a finanţelor 'ş(-a făcut traiul. Acum toată Iu mea ştie ce să creadă despre densa, mat ales de când d. Pana Pencovicl a dovedit cu ţifre deficitul colosal ce avem. Se zicea mat înainte că avem bani albi pentru zile negre; s’a dovedit înşa tn urmacâ n’avem nicî măcar bani negri. Deficitul dat pc faţă. a început să valIme digestia miniştrilor. La noi merg lucrurile anapoda. Hasnatarul a întrebat pe subliasnatar; cum stăm? Acestea Întrebat pe subsubhasnaiar. Şi acesta a răspuns că stăm bine cu finanţele. Şi avea dreptate omul, fiindcă el stetea bine, îşi făcuse trebşoarele, şi
(1) Vezi «Epoca» No. 142.
prin urmare răspundea după silua-ţiunea Iul finanţiară.
A trecut apoi în revistă diferitele monopoluri: al pulberei. a! sărei, ai cărţilor de joc. ai chibriturilor, şi al impo-sitelor spirtoaselor.
Vorbind de acest din urmă imposit, oratorul a găsit o fericită devjsă a colectivităţii care o provocat ilaritatea generală, si anume când vorbim de colectivitate să înţelegem şi basamac, Cofeciivismo-ffasamac.
D. Hăceanu a arătat In urmă la eâl se ridică datoria publică şi citeşte cifrele rentei emise de câţl-va anî, anume 45T> milioane.
Colectivismul, după orator, este o bandă de lăutari, care cântă cu diferite instrumente; el este compus din rămăşiţele tululor partidelor.#
Vorbind de risipa guvernului, d. Ră-ceanu arală că precum smintitul şi risipitorul se pune sub interdicţie, tot asl-fel trebue se facem şi cu acest guvern risipitor.
D. orator sftrşeşte, făcând apel la cetăţeni să se grupeze, să se consulte şi să ajute pe aceia cari voesc să răstoarne acest guvern, bine înţeles pe căi legale (aplause Îndelungate).
D. Gr. Crisenghi a vorbit de para-lisiaîn care se găseşle ţara, de corup-ţiunea tinerimel, şi arată cauzele a-ceşteî decăderi, făcând urări ca lucrurile să se schimbe. La sflrşit citeşte poesia lui Gr. Alexandrescu Vulpea liberală, pe care o aplică coleclivişlilor de azi. Discursul sân a fost primit bine şi a-coperit cu aplause.
D. Costicâ Roerescu a luai cel din urmă cuvântul şi a înfierat, In puţine cuvinte, dar de o logică slrtnsă, colectivitatea de la putere.
Sflrşind, d-saacitit resoluţiunea pe care am dat'o deja la informaţîunl în numărul nostru de Marţi.
La orele 4, adunarea se sfîrşi, şi publicul se retrase în linişte.
Persoanele presenfe
Suntem nevoiţi şi de asta dată a arăta numele persoanelor ce am cunoscut în mulţimea de la această întrunire;
Domnii: V. Cosma, I. Zoiadi, major Cioranu, I. Dobrescu, M. Popescu, I. Fuszea, Gair, lorgu Vasilescu, I. Dirai-tropolu, Em. Pleşoescu, Al. Stemaliu. Enăchiţă Vficărescu, P. Dadulişteanu, căpitan N. Negoescu, Tache Andreescu Al. Chiriţescu, I. Vasilescu, G. Tighi-neanu, I. Coslescu, fraţii Algiu, fraţii TomeştI, Paraschiv Mora, Marin Dobrescu, Penescu, general Florescu, C. Hoerescii, C. Raceanu, I). Giani, C. Olfi-nescu, G. Warlam, Tache Leţu, 1. Ciu-(lea, I. Alexandrescu, Vintilă Rosetti, Gr. Crisenghi, şi alţii al căror nume nu ne aducem aminte.
încercare ile scandal
Un individ beat, care după îmbrăcăminte semăna a fi potcovar sad fierar, intrase In grădina Ciocârlan, după cc e-şise din cârciuma de alaiuri, unde eraţi strânşi agenţii poliţieneşti, începuse a face scandai.
In momentul când începuse să vorbească d. general Florescu, acelaşi individ începuse să Întrerupă şi să facă sgomol.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
0
FORTUNE OU BOISGOBEY
VELULĂLBASTRU
(Urmare)
Deposiţiele făcute de Fabreguetle şi de cei doi prieteni nu conchidcau de loc contra necunoscutului care le asculta cu o satisfacere prea bataloare la ochi. Cu toate acestea Comisarul nu se consideră bătut
—	Aţi auzit, — zise el,—aceşti domni nu voesc să 'şi ea asupra-le responsa-bililalcu dea afirma câ sunteţi d-v. dar voiu ajunge fără greutate să stabilesc identitatea acestei femei. Chiar ducă nu voiu găsi asupră'l nici o carta de visitâ, nici o hârtie, ea va fi de sigur recunoscuta la Morgue, unde o voiQ trimite. Nu vă mal cer numele său, pentru ca pretinde ţi câ nu o cunoaşteţi, dar nimic nu vă împedică, îmi Inchi-puesc, de a 'mi spune pe al d-v. Cum vă numiţi? unde locuiţi? şi care este profesiunea d-v.?
—	Nu voesc a vă respunde nici la a-ceste întrebări, nici la ori care alta, — replică hotărât necunoscutul.
—	Piei judecătorul de instrucţie va şti foarte bine să descopere cine sunteţi.
—	Lui poate îi voiu spune..d-v. nu
vă voiu spune nimic... mai cu seamă aci, înaintea oamenilor cari m'au a-restal.
— Acum, nu mal rămâne de cât a vă trimite la poliţie. Vă voiu conduce eu singur. Brigadier caula o lrăsură...,. Iu urma vezi ca corpul acestei femei să fie dus imediat la Morgue. D-v. domnilor vă puiuţi retrage, dar veţi bine voi a I) la disposiţiuuea magistralului care va instrui această afacere. Veţi ii probabil chemaţi mâine laParchet.
Aceasta Invitare le-o adresă comisarul ca şi un ordin şi cei trei martori eşirâ imediat din sala unde era moarta.
Se opriră sub perislitul spitalului IIotelul-Dieu pentru a mai vorbi şi văzură asl-fel că câte-şi trei aveau opi-niuni deosebite asupra straniei afaceri In care ei jucase un rol important.
Fabreguetle persista în a susţine că bărbatul arestat ar fi In adevăr asasinul ; Daubrac nu se pronunţa şi Me-riadec înclina a crede câ acest domn era victima unei greşeli.
Internul sfârşi această convorbire declarând ca ora visitel de seară a sosit şi trebue să se ducă spre a ’şl face serviciul In sala de chirurgie.
Meriadec ramase singur cu acest curios artist cari 'şi petrecea timpul a pescui In Sena In loc de a desena In a-telierul său, şi se coborâră împreună pe piaţa care încă era plină de curioşi.
Fabreguette părea prea dispus a face cea mai desăvârşită cunoştinţă, dar Meriadec nu ţinea aşa mult. Din contră
Atitudinea demna a cetăţenilor a făcut pe poliţie să nu 'şl ajungă scopul.
Hnnelieltil
Seara, la orele 8, a fost un banchet în grădina Ciocârlan, la care au luat parte vre-o 25 persoane.
S’ao ridicat mai multe toaste.
Cel ftnleio a fost ridicat de d. general Florescu pentru prosperitatea judeţului Dâmboviţa.
D. 1. Ciuflea a ridicat trei toaste: unul pentru cei Iref leaderi absenţi ai oposi-ţiunil unite: dd. Dumitru Rrătianu, Las-ear Catargiu si G. Vernesru ; altul pentru armata româna, şi al treilea pentru d-na C. A. Rosetti.
D. C. Boerescu a ridicat un toast pentru presa românească, care apără libertăţile publice.
Acestui toast i s’a răspuns de raportorul ziarului România, mulţumind d-lui Boerescu şi nfcându-l ca şi pe viitor sft'şl ridice vocea aulorisată în parlament ori de câte ori guvernul se va încerca să aducă o atingere libertăţii presei.
S au mal ridicat toaste de d. Gr. Crisenghi In amintirea Iul Costache Rosetti de d. Geani pentru ţăranul român, de d. Vintilă pentru femeia română, de reporterul Românului pentru reslurna-rea colectiviştilor pe carei-a asemănat cu lăcustele, de dd. C. R.iceanu, Zoiadi şi alţii pentru triumful oposiţiuneî, etc.
INFORMATIUNI
Aflăm că d. Ion Brătinnu si-a exprimai nemulţumirea în Contra atitudine! d-tuî general Loca în cesliu-nea drepturilor de vamă asupra lemnelor.
Primul ministru a adăugat, că pentru a doua oară preşedintele Ca-meril ’I a jucat un asemenea renghi u.
D. Brătianu are de gând se-şi ia revanşa în contra d-lui Leea la Senat.
Discuţiunoa asupra acestei ces-tiunîvnfi din cele mal vii ; se crede, că de sigur Senatul va reveni asupra votului Camerii.
x
O persoană ce vine de la Ploeşti ne spune că cantităţi mari de marfă au trecut pe acolo venind din Austria. In opt zile, ne zice acea persoană, au sosit în gara Ploeşti 30 de trenuri încărcate cu marfa venind de la Predeal.
*
Citim în România liberă:
Guvernul austro-ungar pare n începe politica de coerciţiune, pe care o predică ziarele monarhiei. Gom-panielo căilor ferate au denunţat laril'urile de transporturi, cu pre-tenţiune de a-şî face tarifari de pro-tecţiiine peste trei luni. De o parte tarifurile convenţionale ale drumurilor de fer trebue se fie respectate încă şase luni, de altă parte guver-
arfi voilţa sta puţin cu acest b&eat care 'I încurcase într'o aventură, unde el se temea că a făcut de la început un pas greşit şi ast-fel sta pe gânduri dacă trebue să mal prelungească convorbirea.
Văzu Insă îndată că nu se poate lesne ssăpa de omul cu fesul roşu şi trebuea sâ asculte )o mulţime de lucruri hazlii fură a mai socoti istoria acestui personaj, care era un adevărat boheme, trăind da azi până mâine, fără grije şi vesel ca o vrabie liberă; un bâeţoiu de două-zecl şi cinci de ani,nu rau.plin de bune intenţiuni, dar de loc serios.
Acest Fabreguetle spuse atâtea şi a-tâtea In cât sfârşi prin a interesa pe Meriadec care 'I tnvită să vie pe la dânsul In strada Cassette.
De alt-minterea trebueaă să se mai Întâlnească, căci amândoi eraă să fie citaţi ca martori şi escelenlul baron se gândea câ ar putea să ajute pe acest ştrengar artist ca sâ scape din lipsa tn care vegeta. Şi aceasta ’l-a făcut ca să'l Invite să vie pe la densul.
Su despărţiră Luni prieteni. Fabreguette fără a se mai preocupa de urmările arestărei unui necunoscut, merse să’şi caute trestia de pescuit cure o uilase pe marginea gârlei şi lasă pe Meriadec sâ 'şl urmeze reflexiuni-le Iul.
Reflexiunile amicului lui Daubrac erau foarte triste, căci, cu lotul contraria artistului fără atelier, el lua a-cesta afacere foarte în serios, cu toată inima, şi se temea că a contribuit sâ
www.dacoromanica.ro
nul nostru a si primit propuneri pentru stabilirea unui transit ger-rmno-ruso -romă n.
X
Se anunţă pe astă seară o întrunire intimă a senntorilor şi deputaţilor majorităţii. în sala Senatului.
x
Duminică se va ţine la Severin o întrunire publică. Intre alte persoane, care vor lua cuvântul la acea întrunire, putem cita pedd. Al. La-liovary, Petre Grădiştea nu, Dim. Brătianu şi poate d. G. Vernescu, care eren cam bolnav, dar care merge mai bine.
X
Iu urma invitări făcută de guvernul franees României, pentru participarea la esposiţiunea universală ce se va face la Paris în 1889, guvernul Românesc a şi răspuns că va lua parte la Exposiţia din Paris.
X
Er! d. do Coutoully, ministrul Prunciei a avut o lungă întrevedere cu d. 1. C. Brătianu.
x
Proiectul do lege pentru reforma învăţământului înlîmpina mari di-ficullăţi în comitetul delegaţilor, In 3 şedinţe consecutive nu s’au putut înţelege nicî măcar asupra capitolului relativ la Înfiinţarea liceelor de fete.
Aflăm că mai multe amendamente s’au depus în comitet.
*
Regele şi Regina aii părăsit Luni Giurgiu cu vasul Ştefan cel mare. Krî la 8 ore dimineaţa au sosit la Turnu-Măgurele.
X
VEtoile Romnaine a primit din Tlrgovişte o depeşă prin care se zice că 20 de persoane au fost la Întrunirea de la Tlrgovişte.
Voinţa Naţională primeşte azi o corespondenţă din Tlrgovişte prin care se zice că erenu faţă 150 de persoane.
Care din duoî minte? Noi credem că amândoi.
X
Senatul s’a ocupat ori în secţii cu numirea delegaţilor pentru tariful autonom şi a mai studiai două proecte delege, unul relativ la un împrumut al comunei Buzău şi celalalt relativ la apele minerale.
X
Societatea de bazalt artificial de la Gotroceni, a solicitat do la comitetul Sursei Bucureşti a se admite la cota oficială acţiunile sale, care repre-sintâ un capital de 1,500,000 lei,
împărţit în 00O0 acţiuni de câte 250 lei. Cererea va fi probabil admisă însă numai pentru operaţiunile pe bani gata.
X
Se scrie Românului din T.-Măgurele că d. prefect Clîiriţescu controlează ziarele înainte d’a se pune în vânzare şi câ cele ce nu 'i plac nu so pun In vânzare.
DEPESI TELEGRAFICE
Londra. 25 Maia. — «Standard» crede câ Parlamentul se va disolva luna viitoare, în urina respingerii probabil abilului irlandez.
Itniun. 25 MaitS.— Se cunoaşte a-cum 457 resultate din SOS alegeri. Candidaţii ministeriali aleşi sunt în număr do 249.
Xcw-York» 25 Maiâ.— Grevele se împuţinează în Statele-Unile.
CRONICA.
10 Msiîu si Xalia românii
Am fâgâduil că voiu comunica cititorilor mare parte din depeşile primite de către suveranii noşlrii, în ziua dc 10 Maiil, şi trebue să mă ţin de cuvînt.
Nu doar ca pentru aceasta a'şî fi burghez !...
Naţia română, în anul acesta, şi-a manifestat simţimtnlelc de devotament şi iubire către bravul căpitan, eu o spontaneitate particulară, precum a mărlurisit’o un ziar putred de... guvernamental.
Cea dînttl depeşe sosita a fost aceea a Elveţianului (?) de la Florica.
Iată'l coprinderoa :
Nădăjduesc sâ vă fiu consilier încă mulţi ani de nci înainte. In asemenea caz, Majestate, primiţi expresiunea celui mal profund devotament, din-preunft cu o oca de unt proaspăt.
I. C. Rratiarra.
A doua depeşe de felicitare a venit din Giurgiu din partea d-lui Trandafir Stefăuescu, primarul oraşului :
In numele oraşului Giurgiu, vă urez să trăiţi şi să domniţi ani mulţi şi fericiţi peste această ţară. Vă comunic în acelaşi timp ca Giurgiuvetiii aşteaptă cu nerăbdare să vă aibă în mijlocul lor. Vă asigur o primire cum n’aţi mai avul'o aiurea.
Trandafir sau Rose Stcfanescu.
A treia depeşe din Craiova.
Cea mal buna urare pe care o pot face majestuţcl voastre, Sire, cu ocazia zilei de 10 Maiil, este ca, dacă n-veţl de gând să faceţi o călătorie prin ţara, precum am auzit, să vă feriţi ca de foc de a mai trece prin Craiova.
Pentru serbarea de astâ-zi consiliul comunal a votat 15 franci şi 25 de bani.
Să trăiţi MajpsLate I
Prefect Vorvoreanu.
facă a fi încarcerat un nevinovat.
Acest domn, pe care comisarul ’l-a espediat cu atâta uşurinţă la arest, s’a apărat cum trebue a se apara un om onest.
Meriadec găsea asemenea că era foarte greu de a cunoaşte adevărul In a-ceasta stranie afacere.
Mai întâiu s'a primit, fără a se controla, deci araţi u nea lui Fabreguette care pretindea, ca ar fi văzut de la o distanţă foarte depărtată scena dupe platforma, pe când foarle bine, s'ar (I putut înşela. In realitate, poate să nu fie de cât o sinucidere şi daca în adevăr femeia a fost asvârlita din vârful turnului de nişte mâini criminale, ar fi trebuit, înainte de toate, a se asigura Cii doamnă .cu voalul albastru şi cavalerul său erau singur) în turn în momentul catastrofei
In loc de a se face aceasta s’a pus mâna fără a se mal gândi, pe primul individ întâi nit în scară,în momentul când el se cobora.
Acest visitator a respuns, este adevărat,tnlr’un mod în câta agravat ba-nuelile şi In cele din urmă a refusat orice esplicaţiuni comisarului care ’i lua interogatorul. Dar toate acestea nu sunt motive pentru ca el sâ fie culpabil. Meriadec Înclina chiar a crede câ el nu va întârzia de a se justifica cu desăvârşire înaintea judecătorului de instrucţie.
Aşteptând ca acest magistrat să’l cheme ca martor.se gândi să complectezc, pentru satisfacţia iui personală, o ancheta care ’i parea făcută foarte grabnic, şi ’I veni îndată ideea se meargă să visiteze ceea-ce se numeşte, în stil judiciar, teatrul crimei.
Poate că dorinţa de a revedea pe ân-
gerul clopotniţei era lucrul principal tn holârtrea ce o lua instantaneu de a se sui până pe plat-fotina, unde nu se putea ajunge fără sâ se treacă pe dinaintea odăii păzitorului.
Roza Verdiere îl încântase şi el se simţea atras către aceasta blonda copila de un sentiment pe care nu’l înţelegea încă bine, dar care semăna foarle mult cu un amor născând.
La troi-zeci şi opt de ani era aproape ridicul a se amoreza la prima vedere de o copila câreiaar Ii putut să-l fie tată. Dar cel din urmă din familia Meriadec era deun temperament foarte nobil,gala a se aprinde pentru doi ochi frumoşi, tot atât cât şi a se devota pentru aproapele sădi
Era o trăsură mal mult de asemanare cu don Quichotte care ajuta pe toţi nedreptăţiţii şi iubea nebun pe Dulcineea.
Viaţa sa, ca şi aceea a eroului săli, ’şi o petrecea în a apăra pe oprimaţi şi a a-dora femeile cari prea puţin le pasa de el.
El era născut în fundul Bretaniel, în ţara Concarneau, dintr’un părinte de veche rasă care voia sâ Iaca din el uu gentilom de ţară, locuind în casa sa şi îngrijind de moşie şi acest tata l’a împiedecat de a’şi urma vocaţiunea.
Tânărul Meriadec ar li voit sâ fie marinar sau soldat; nepulând a-şi îndeplini aceasta dorinţă, fu nevoit sâ nu faca de cât a vena, a umbla calare şi a se gândi necontenit la resbelşi la amor.
Când ajunse stăpân In a trai cum li place, el trecuse etatea în care se putea încă intra în armalaşi trebui să se mulţumească, de a voiajea căutând aventuri cari nu i se presenta de loc. In 1870 el se tăcu voluntar, dar ocasiunile dea se distingeţi lipsiră şi după resboiu el se aşeză definitiv la Paris, unde trăia conform gusturilor sule.
(Va urma)
EPOCA — 15 MAIU
PUBLICITATEA
ZIARULUI „EPOCA41
Tiragiu 1 000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anuneiuri po pagina IV, linia 30 bani
Anuneiuri si reclame pe pagina III linia 2 lei.
Din Botoşani:
Cu oeasia aniversarei proclamare! regatului romAn, aduc la cunoştinţa Majestăţet Voastre ca ţara este cu tronul, cu toate ca s’a răspândit sgomotul că la Botoşani oposiţia a fost aplaudata când v’a criticat.
Toate sunt minciuni şi vâ afirm pe onoare că la întrunirea oposiţiel n’aO fost de cât streini.
Deci propun expulsarea tululor streinilor din ţară, afară de Majestatea Voastră şi cu familia.
Prefectul de Rotnsani
De la d. Ştefan Relu:
Sunt la ordinele Majestăţel Voastre pentru orl-cecomande,serviciul prompt şi onest. Discreţiunea o garantata.
SS trăiţi şi să domniţi fericit!
Ştefan Belliu
Din partea poetului curţel :
S6 trăiţi Măria Ta Bumlmrasasa Precum şi familia Bumbarâsasa.
Del Scrbo
Cnhdidat pentru Bene-Merentl
Din partea Naţiei:
Sub-scrişiI, cetăţeni pacinict şi alegători afară din rânduri, venim cu cel mai profund respect, Excelenţă, a depune la picioarele tronului devotamentul nostru şi asigurarea că şt la alegerile viitoare vom scoate pe sprinceană deputaţi d’aî noştril şi d'aî Ma-jestăţeî Tale, care să 'ţi mai voteze încă un rând de apanagil.
Cu stima
Radu Mihatu , Tohor, Lipieru, Laptaru, Curcan şi mal mulţi indescifrabili.
Din partea ziarelor dinastice •
Noi, ziarele cele mal bine informate şi care representâm opinia publică luminata a ţârei, depunem la picioarele dinastiei simţimintele noastre de dragoste şi devotament către tron.
înaintăm tot o dată şi chitanţele dc abonament pe anul trecut, care n’a fost achitat până asta-zi de şi am susţinut apanagiele.
Pentru majestatea voastră facem un rabat de 25 0/0 ştiindu-vă cu aveţi casă grea.
Voinţa \ntionnIa, Etoilc Itou-niaine, Telegraful, Reforma, Liberalul Iinkarester Tagblat.
Frumoase felicitări, nu ’I aşa !
Acuma în urma am auzit însă ca s'a scris prin gazete Că peMajestatea sa ’l ar fi tratat cam rău şi chiar cu huiduieli la şosea în ziua de 10 Mal, în dreptul caselor d-lui Cogălniceanu, precum şi la Giurgiu.
Eu nu cred că poporul să fi făcut una ca asta.
La Bucureşti lucrul trebue să 0 fost organisat de poliţie pentru a compromite pe d. Cogălniceanu, carele în acea zi mersese la palat. CAI despre Giurgiu eu cred ca şi aci a fost vre-o Înţepătura dată de către primarul Roze Ştefănescu, pe care colectiviştii ar fi voind să'l depărteze de la Primărie
Şi e lucru ştiut că nu] c Roză fără spini.
Radu Ţandăra.
CARTEA VERDE
Cartea Verde a eşit dc sub tipar. Este un mare volum care conţine multe acte importante pe care Ie vom analisa îu mal multe numere.
După şedinţa din 25 Aprilie (7 Maiu) negociările fură Întrerupte, şi ministrul afacerilor străine adresă o depeşă ministrului al României la Viena, in formând u’l că delegaţii aus-tro-ungari declaraseră că nu pol primi cererile guvernului român, în ceea ce priveşte cerealele şi vitele, şi că trebuesc se aştepte noui instrucţia de la Viena înainte de a re-
lua negocierile. Aceste instrucţiuni deşi sosiră nu fură comunicate do cât verbal ministrului nostru de a-faceri străine. Cuprinsul lor testual dupe o notiţă scrisă de propri i mână a baronului Mayr e acensta :
1.	Menţinerea tratamentului na-ţiunei celei mai favorizate, ca basâ a unui tratat de încheiat.
Concesiuni pentru grâne în limitele indicate în convorbirile de la Viena.
Reduceri la drepturile vamale pentru vite, în caz de a se ajunge la un resultat. Aceste concesiuni nu pot fi făcute de cât sub forma stipulată în vechia convenliune.
Înscrierea în corpul tarifului a a-cestor concesiuni nu e. admisă de ministerul austro-ungar din causă că ar deschide calea aceloraşi concesiuni Stalelor-Unite din America şi Rusiei vin Fiu mo şi Trieste.
2.	Guvernul din Viena spre a deferi la dorinţa exprimată de guvernul român, opinează ca delegaţii veterinari se funcţioneze ca esperţi în negocierile tracta 1 ii 1 ui de comerţ pentru chestiunile speciale. Chestiunea veterinară va fi enumerată in programul discuţiunilor, tară recepţia oficială prealabilă.
Consiliul de miniştrii rumân întrunit chiar în ziua comunicării n-cestor instrucţiuni, a constatat că ele nn modifică Intru nimic decla-raţiunile anterioare, şi că prin urmare, nu sunt de natură a da loc la noi desbnteri. Ministrul nostru de externe încheia nota sa către d Ma-vrogheni arătându-î cum n’a putut întâlni în aceiaşi zi pe baronul Mayr spre a'i comunica avisul Consiliului de miniştrii, .şi arăta cum cererile guvernului român în privinţa cerealelor şi vitelor fiind respinse, negocierile au fost întrerupte.
La 12 Maiu 1880, baronul Mayr informează pe ministrul nostru de afaceri străine că a comunicat de-legaţiloranstro-ungari că, în vederea diverginţeî d’opiniuni asupra ces-tiunii de principii, guvernul romin tiu vedea posibilitatea dc a relua negoţ iâ rit e suspendate, pentru retnoi-rea unul tractat de comerţ.
Baronul de Mayr mai semnalează în această notă că a comunicat delegaţilor austro-ungarî intenţiu-nea guvernului regal de a se consemna înlr’o aneesă rectificările pe cari d-lor a cerut se se Introducă în protocoalele şedinţelor.
La pag. 131 a Cărţi verzi, figurează o aneesă din care estragem următoarele, cari poartă semnăturile d e 1 ega t i 1 o r a ustro- u n ga rî.
Aceştia constată cu părere de rău că cererile- do cari România face şo atirne încheierea unul nou tractat de comerţ, foc primirea lor imposibilă, afară numai daca ar fi se compromitem situaţia economică a Austro-Ungarieî faţă de cele-l’alte state.
Inafarăde această consideraţiune, care ar fi suficientă spre a face sterilă continuarea lucrărilor, România refuzând tratamentul naţiune! celei mai favorizate pentru o serie de articole cari şi au importanta lor din puntul de vedere al esportului austro-ungar, provoacă un principiu neusitat în tratatele moderne şi neacceptabil.
Cu toate aventajelo escepţionale oferite de noi adaogă delegaţii austro-ungarî, România voeşte se cre-aşeze comerţul nostru in condiţiuni deinferioritate faţă cu cele l‘altteputeri, cari au convenţii cu România.
Cartea verde se termină cu un document sub. No. 29 semnat de
P.	S. Aurelian, purtând dala de 2 (11) Maiu 188G, in care preşedintele delegaţiuneî române la conferinţa vamală din Bucureşti, luând act de plecarea delegaţilor austro-ungarî şi de declaraţia baronului Mayr, în calitate de prim delegat Austro-Ungar că nu e sigur asupra zilei când ar putea reîncepe conferinţele, înaintează Ministrului nostru de cs-terne toate netele în cari sunt consemnate lucrările lor.
_Dintr;o zi intralta
Expoziţia «Intim-t Iul»»
Până acum duo! ani, amatorii beh-lor-arte aveafl rare ori ocasiunea de a putea vedea progresele făcute de artiştii noştri în pictură şi sculptură. Talentul lor rflmânea aproape necunoscut producţiunile lor eruO espuse numai în străinătate, cunoscute mal mult de streini de cât de noi.
Din când în când, Intr'o baracă clădită lingă biserica Stavropoleos se deschidea o exposiţie. dar lipsa unui local bun, lipsa mal ales desăvârşită a lu-minel, tiu îndemnaţi pe artiştii noştri să'şi trimită operile.
O societate de tineri s’a întocmit de puţină vreme şi n'a cruţat nimic spre a răspândi producţiunile artiştilor noştri, spre a desvolla gustul picluret. A-Inridat un club, a dat câte va serbări care din nenorocire n'aQ avut tot succesul ce ar li meritat. Acum în saloanele ei, a deschis o exposiţie de pictură şi de sculpluru din care ne grăbim a indica cititorilor noştri operile cari ne-au părut demne d'a fi semnalate. Am observai maieu seamă:
No. 10. — ,/. Andree seu. — Suinei cu mesteacănt. Un peisaj cam străin, n-minlind unele operi ale Iul Francais.
No. 3. —Id. — Interior de pădure.— Un ţăran îmbrăcat în haine albe , chiuind dupe cinc-va. — Apucături impresioniste.
No. 22. — Grigoresm. — I n tdrg in Moldova. Desemn şi colorit, cam incorecte. Impresia destul de exactă.
No. 24.— Grigoresm.— Pe marginea bâlţcl. Călăraşi trecând pe malul unei gârle.—Pictură exactă ca impresia. Jocul de lumină pe apa greşit.
No. 27.—Grigorescu. — Studiu. Peisagiu de zor de zioâ. O ţnranca şi un copilaş trecând peste câmpie sub un mesteacăn a cărui frunze argintii sunt mişcate de adierea vântului.
Tabloul pare scăldat în văpaia azurie a dimineţoi. Studiul e plin de merit.
No. 31.—Grigorescu.—Crâng împrejurul Barbizonuluî. Reproducere fericita a vedere! câmpiei din apropiere pădurel de Fontenebleau.
No. 40.—fee (D na X.) — Flori. De-semnul lasă de dorit, dar impresia generala e exactă şi plăcută.
No. 41.—Feldiani. — (J fală cu flori. Este de mirat cum s'a admis aceasta lucrare care seamănă mal mult cu o chromolilhografie.
No. 42. — Emilia (D-na V, C.J — Un bătrân. Capul e bunicel.—Bustul slab.
No. 45.—Mirea.—Portretul D-nelM. R. Foarte reuşit de şi desemnul mâinilor e cam slab.
No. 47Mirea.—Portretul D-şioafel Elena Lahovary. Un copil în rochie ro-şie-reesâ cu vigoare pe un fund de pluş verde. Picioruşele sunt întinse pe o pieţe de tigru. Asemănarea e surprinzătoare. Artistul a reprodus cu multă muestrie espresiuneu de veselie liniştita a gingaşului săli model.
No. 40.—Mirea.—Portretul d-lui Hoher/ Halfon. Un copil roş pe un fund albastru.—Să cunoaşte că d-1 Mirea e elev al Iul Carolus Duram No. 53. — Mirea. — O păstoriţă de la Câmpulung. Tablou câmpenesc ce a-minteşte farmecul doinelor populare.
No. 54 şi 55. — Mirea. — Ţigănenţe. Bun.
No. 57. Mirea. Atacul de la Griviţa. Pictorul s’a inspirat prea mult de Smârdanul Iul Grigorescu do cenuşie memorie.
No. 64. Stefănescu. Pc unda mării. Respect morţilor.
No. 65 Vermont-Elori.-Un rug japonez cu un buchet detoporaşi lucrare gingaşe, pictorul ar fi făcut mal bine să acopere masa.
No. 0UVermont.O ţigancă.S<S văd cali-taţl Însemnate ce denotă la pictor mult talent, dar d. Vermont mal are nevoe de studii serioase.
Ajungem la partea exposiţii care ne-u făcut impresiuneu cea mai bună.Voi m să vorbim deaquareleled-luiGeorgescu. Spaţiul ne lipseşte pentru a le descri toate precum ele ar merila'o.
Vedem în aceste aquarele o calitate rară : originalitatea. Artistul a studiat natura, ne dă impresia esacta, cu un accent foarte personal. Apreciăm eu atât mai mult aceste calităţi la dânsul cu cât lipsesc mai mult celor l'alţl cx-posanţi
Fiţi originali, domnilor,pentru Dumnezeu! Daţi un avânt nou. Când va veni un Eminescu al picturei noastre?
Lipsa de spaţiu ne opreşte d’a cita a'l-fel de cât în treacăt, portretele d-lor Cerkez, Mincu, Davila. (Desemnurî).
Sculpturele sunt aproape necunoscute.
Intr'un cuvânt, tentatixfi fericită, succes mare.
www.dacoromanicâ.r
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de Marţi 13 Maiu 18&6
Şedinţa se deschide la ora 1 1/2 sub preşidenţia d-lui Dimancea; de faţă 95 onorabili.
Sedepunela biurou un proiect delege din iniţiativa Camerei pentru a se fixa la duofi luni vacanţa cea mare a înaltei Curţi de Casaţie.
D. Sefendach»■ întreabă pe guvern dacă n'ur li bine ca să se înfiinţeze o societate română de navigaţie pe Dunăre"
La ordinea zilei urmarea discuţiei a-supra ari. 8 din (legea autentificare! actelor.
D. Gr. Vultarescu susţine un amendament în înţeles ca loli advocaţii să (le responsabili de actele de notarial
pe care le fac.
D. A! Marghiloman, combate acest amendament, pe care’l susţine d. ministru Stâlescu.
Art. S se votează cu amendamentul d-lui Vulturescu.
Art. 9 se votează fără discuţie.
Se dă citire art. 10.
Dupe o scurtă discuţie la care participă d-nii Măncscu , 1 epurescu , /. Marghiloman, Ministrul Justiţiei, ctc. articolul se votează nemodifical.
Se dă citire ari. 11, 12, 13, 11 şi 15 şi se votează fără discuţie.
Se da citire nrl. 16.
Acest articol opreşte pe judecători a se deplasa afară din oraş pentru a instrumenta actele persoanelor bolnave.
D. N. Voinov, combate acest articol şi propune ca judecătorii să (ie obligaţi a murge şi la ţară şi să nu creeze un prilviegiu pentru locuitorii din oraş.
D. Epurescu propune suprimarea a-ceslui articol, ast-fel că judecătorul să nu meargă nici la locuitorii de la sale nici la cei din oraşe.
D.Ministru dc Justiţie combate ambele amendamente şi cere menţinerea art din proiect.
Se suspendă şedinţa pe 5 minute.
La redeschidere d. raportor arata că s’a dat o nouă redacţie arlicolulu şi că d-nii Voinov şi Epurescu ’şi-au retras amendamentele.
Acest arlicorl e formulat tu înţeles că pentru locuitorii afară din oraşul de reşedinţă să (ie delegaţi judecători ue ocol.
Art. se votează.
La ora 5 şi 20 şedinţa se ridică.
I’cncl.
SENATUL
Şedinţa de Marţ) 13 Maift 1886
Şedinţa se deschide la orele 2 şi 1/2 sub preşedenţia d-luî D. Ghica.
Dupe formalităţileobicTiiuile, şi dupe ce se anunţă ca a sosit la biroă o telegrama prin care se contestă'censu d-lul Pivniţescu ales în locul Iul Cişmnn senator de Huşi. După propunerea hiu-roului Senatorii trec în secţiunii pentru a se ocupa cu tariful Autonom.
Reporter.
ŞTIRI MĂRUNTE
Inaugurarea noului local al şcoalel do
poduri şi şosele seva face la 15 Oclombre. •
» »
ştirea respândită erl că Miulescu s'ar fi spânzurat esle inexactă cl se găseşte tncă In Văcăreşti şi va fi transportat peste câteva zile la Telega.
D. dr. Palauz, care mal zilele trecute a susţinut cu succes, lesa sa de doctorat înaintea Facullăţel voaslrede Medicină va fi numit în postul de medicseeondar la spitalul Piatra.
• »
Biserica Sărindar sc va dărâma in toamna aceasta. In acest loc se va face un monument şi împrejur o grădină.
Se zice, că d. N. Crislescu, noul inspector de Poliţie, ar tl nemulţumit cu noul seCi post şi ai- voi se'şl dea demisia.
« «
In strada Romană s’a găsit, un individ anume Niţâ Moise, căzut în stradă fără cunoştinţă. Transportat la spitalul Filantropia s'a constatat că căpătase o insolu-ţiune. In urma îngr jirilor dale s’a făcut biue.
* »
Mâine seară Ruy-Rlas la Teatrul Nnţio-nal... pentru aniversarea morţii Iul Victor llugo.
O cunună n'a depus zice România libera societatea dramatică la statua lui Lazăr, dar serbează memoria Iul Victor llugo! Ce este llugo pentru noi liomâuii?
însărcinatul de afaceri al Grociel,a părăsit ieri Capitala.
I	•'«
3
Suntem informaţi că cu venirea proiectului de lege relativ la reforma Învăţământului, mai mulţi deputaţi vor propune înfiinţarea agregaţilor pe la diferitele Facultăţi.
Aflăm cu plăcere că academia francesâ de medicină din Paris, a primilcu laude o lucrare a d-Iuldr. Asnki care tratează despre fractura cavităţii Glenoide.
* •
D. General Fulooianu, şeful marelui stat major, s’a întors erl tn capitală venind de la Piteşti.
D. Ioan Brătinnu a avut erî o lungă convorbire cu d. Baron de Mayr. Iudalâ după acea întrevedere preşedintele Consiliului s'a dus la d. Busch, ministru al Germaniei.
m
D N. G. Stâlescu. comerciant din Buzău şi director al ziarului Unirea s’a înfăţişat nstâ-zi la redacţia noastră şi ne-a spus că, din ordinul pri-murului din acel oraş, a fost bătut In noaptea trecută pentru că în ziua de 10 Maiu u lipit în prăvălia sa la geamlâcul din faţă afîşuri cu următoarea coprindere : «Jos ministru /. C. Rrătianu. România doarme pe braţe streine: suturaţi-vetlcprinţ streini Jos jefuitorii ţârei !»
D-nu Stătescu are o rană la cap, şi alto cinci răni pe spete si braţe.
•
Regele şi Regina au părăsit aseară la 6 orc Turnu-Mâgurele urmându-şl călătoria spre Turnu-Severin.
•
D. Bâlâceanu, ministru plenipotenţiar la Constanlinopol, n părăsit eri capitala cu trenul Fulger, mergând la postul seu.
So vorbeşte despre Jdisolvarea consiliului Comunei Galaţi.
0
SI'. Sinod este convovat pentru ziua dc 15 Mai curent.
Funcţiunile de consul al Belgiei in Bucureşti,până la numirea titularului, s’a încredinţat d-lui 0. Belir-mnnn, consul al Belgiei in Brăila.
Suntem rugaţi a pune următoarea întrebare: Cui se dau socotelile institutului surorilor de caritate şi îu numele'cui a fost cumpărată casa a cărei acbisiţiunîa fost făcută cu banii acelei instituţiunî ?
Din Giurgiu mai primim următoarele ştiri.
Gând a sosit regele la gară au is-bucnit huiduiturile pentru prima oa ră.
A doua oară când a sosit regele în faţa hotelului Dacia, s’au ridicat din toate părţile strigătele de "jos Brăţiam:, jos Regele,jos apanagiele!»
Regele şi Regina au mers cale de vre-o trei sute metri, în pas în mijlocul huiduiturilor, atunci a pornit trăsura regală la trap pună la casa Colonelului Costa-Eoru, unees’aco borât regina.
De acolo Regele plecând singur pentru a merge la tabără a fost întâmpinat de popoe cu acelaşi strigăte in colţul uleiului despre casarma pompierilor. In line la întoarcerea împreună a M. S. Regina a mai fost huiduit în faţa aleiului despre vamă şi debarcader. In acest din urmă loc a Încercat administraţiase paraliseze strigătele poporului prin un grup de sergenţi îmbrăcaţi în costum do bivolarişi conduşi desergenţii călăreţi Nicolae şi Bancu cunoscuţi in Giurgiu ea având de meserie d’a preceda pompele funebre. Această contra manifestare n’aisbulit de loc.
Se vede că administraţia a vrut se adeverească cuvântul d-lui Mâr-zescu : Rege de pompe funebre.
m
Citim în foaia ministerului afacerilor streine:
«Sosirea MM. LL. la Giurgiu a fost salutată cu aclamaţiuni entusi-aste a întregei populaţiunl care, în mase compacte, crea grămădită îm-prejurnl gării, pe uliţe şi pretutindeni pe unde trebuia să treacă trenul regal.
#
Cu minierul acesta, administraţia iiieetea/n d'a trimite ziarul d-lor abonaţi care nu si-au reînoit abonamentul.
A
FPOOA — ir» MAH'
CASA DK SCHIMB
I. M. F E R M O
—27.STIUDA LIPSCANI, 27—
CURŞI I. Ii U C U It F. S < I
/ i Mafii 188C>
N. A. PAPADAT
AVOCAT
Str. liisei ic a Inii No. 8 bis.
5% Kenle amortizabilă ... I	94 3/4 l		
5\ Renta |H'r|»et na ....	901 2		FI'
6% Oblig, de stat				
0% Oblig, de st. drumn de fer 7 . .	1611 H		
5% Srris. Time. rurale . . .	«7.”. ,		B
7'v, Scris Rine. urbane . . .	too! 2		
6% Scris func. urbane . . .	93		
5\ Scris, l'unc. rurale . . .	87		
5% împrumutul comunal . .	7fi		
Oblig. Casei pens. lei 10 doi)3	210		
împrumutul cu premie . . .	33		
Aritmii b.uicoi Il.ltion . . . Atdiunl “Dacia-Roman in • . .	1030 276		
» Naţională		21S		
Credit mobiliar . . .			
» Constmetiunl. . . . » Fabric» de hArtie . . Areint contra aur		170		
	tern 14.06		
Bilete de Bancă contra aur. .			
Florin austriac!		2.02		
CURSUL RIN VI FA A			&
Napoleonul	 Ducatul 			10.03 5.92 19 124		|
Lose otomane 		 Rubla hârtie				i
CURSUL IMN RKRLIN			
Renta Amort		95.86		jiS
Ovipenlieim		100.40		
Obligaţiuni noul 6% 0. F. R.	107.25;		
u 9 r»% ******	102.60		g-i
Rubla hArtio		260		
CURSUL DE V \UIS			
Renta RomAnă	 Lnso otomana				1
Scliiml* ......			
Paris 3 luni	 • la vedere	 Londra 3 luni		101		1
» la vedere		25.50		&
Berlin S luni		t.21		jSi
Viena la vedere		2.02		xla
PUBUaTATEfi
ZIARULUI ,, E P O C A
Strnda Episcopiei, No. 3.
ANUNCIURl SI RECLAME
anuncinri pe pagina a IV, linia 30 bani, anuncîuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
i mm
ElîLETiK METEOROLOGIC
DIN
It U C l It I. s r i
Hulei io ut atmosferic de la li ifniit I88U
STATUI NI ltururesci T-Scvcrin BaloU iCraiova Slatina Giurgiu Constanta .Salina itîalar.tz BntUa Roman laşi
putun |Tonip.
■
703.0 '21.0
Vom.
763.5 7r>v*.H 7liî.2 7)il .7> 7)11.7
761.0
701.1 7iV.ll 745.0 757.11
19.(1
ŞOS
îl.2 22.3 20.6
24.1
23.1 21.0 23.0
Tj
30
20
20
2s
27 21i 2u 23 30
28 2“
Statei
f.ionia
p.n or. r.son in
Directorul Institutului, St. Ilepites.
Slnr«a mărci la Snlina uşoara la Constanta
liniştita.

PAZITIVA DE RECEALA
Acum este timpul d’a se oftici tiu i cine-ra cu regimul de /dna nt p Prof. I)e. Jaeger.
Sub-semnaţii, avanii numalnol singuri dreptul do a fabrica vesmintele dc lână cc sc poartă pc dolcsupl, vestiminte zise Normale, precum şi cuverturile d; paturi în lână curalfi de Cămilă.
UNICUL DEPOZIT IN ROMANIA
A U X QUSTRE S fl1S 0 H S
72 Culca, Victoriei 72, Vis-a-vis de Palatul Regal
Declaram en nu recii noştem ca veritabile de ofit flanelele ce se | găsesc în această casă.
Dx-*. «Tnecj-er.	W. Bongcr’s Soehnc Stii'Lt.cjai’t,.
A V I S
Aflând că o casa concurentă d’nioî, Introduce prin o amăgitoare contra facere a marcel noastre, CIMENTUL seu în ţările Danubiană, ne permitem a atrage atenţiunea onor. noştri consumatori si a In recomanda se observe că etichetele noastre portă pe lângă firma noastră şi un
U R $
ALBASTRU
ALBASTRU
(nici do cum un alt nnimal). Ast-fel vor putea consumatori cimentului nostru fi apăraţi de falsificat. | [}. WHITE & BR0S L1IV1ITED
LONDRA
Sic IVrDUUt T d» la 23 Aprilie, Casele l'L I iLulHI \ I .lin S! rada Academici No. H compuse din 16 Cantore, cu o curie spaţioasă ta caro se. alin grajdifi şopron şi alic dependinţe. Aceste casc mal au şi o grădina importantă. A so adresa Strada Iîatiste No. it.
sţr ivriKItltT do la 23 Aprilie viitor, i’L IluJllIlIA I casele clin strada Aca-demniol Nr. 29. — A se adresa slrada Batiste No. li.
hi \ r\n\T cld,lI> de acum pro-SJjj iliiălIMi, prietatea Crângurile )liu tJislr. Vtuşea, PI. Câlniştea, doritorii se pot adresa la proprietar Em. Grădiştea-nu, Piaţa Amz' No. I Bucureşti.
1\ VTi î\i’\Ţ doreşte a preda lec-l.i DIIiIlAI ţiuni pentru Clasele Primare, In schimbul unei modeste plăţi.
A se adresa la administraţia ziarului.
ii din catvsa arondării pro-OIL.lli pricl iţii, se vând, O lo-comobilfi 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Ratnson sistemul ce! mat perfecţionat ambele în p»‘rfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, ndresînduse la d. E. Roîmer administratorul.
A LE Cil A. MLS
AVOCAT
Strada Dreapta No. 24
VIS-A-VI9 DE I PALATUL REGAL
CALEA	|
70 VICTORIEI 70 1

MARELE MRGAZIN
UE
COLONIALE Si DELICATESE
LA „SPERANQA“
'Mi a sosit ape minerale de la toate sursele din Pruncia asemenea am asortat magazinul meu cu tot felul ile articole pentru menagiul casei, In special cu escelente brtin/elnri asemenea Cugniucuri. /lomuri, Li-t/ucntristreine din cele mai renumite case. Vinuri streine şi indigene etc. ele.. Culori |>cnlrn seAmlui‘1.
Trufandale primesc în toate zilele.
Petrache Ionii.
qR1A MOj),
,ov	*

DIN CALEA VICTORIEI, 6
1. WEICH
s’a invitat
In
Palatul Eforiei Spitalelor
Buleuardul Elisabcta.
\ioei l il Upuirvil din distr. Ialomiţa , MUMA ILLIMLAI plasa câmpului, se arendează chiar de acuma pentru mal mulţi unt, cu începere de la 23 Apt ilio 1887. A se adresa Strada Biserica Amzel No. 3 si Calea Victoriei 70.
ATELIER MECANIC
P. KEILHAUER
No. 59. — Strada Isvor, No. — 59.
Recomand atelierul meu cu Pompe de toato sistemele, Fontâni d’applique şi Borne fontâni, Canale (robinete) de lut felul, Tuburi de fier, tuciu şi plumb.
Tuburi speciale pentru latrine şi scurgeri cu accesoriile, sghea-buri de coborlre inodore, capace de Uasnale etc.
MARE DEPOffl RE FONTA ORNAMENTALA
Vase, socluri, avusuri, banei de gradina, grilaje dc îngrădit morminte, pilasturi şi candelabri.
FURNITURI, 1NSTAL6T1UN! COMPLECTE DE BAI SI CONDUCTE DE APA
f
t
(
f
f
i
t
i
i
f
i
(
DE
POLEITORIE
GJiFlMfiEl
72. - CALEA MOŞILOR - 73.
In acest atelier se primeşte orice reparaţiutil de Oglinzi, Mese, Galerii, Tablouri poleita. Se găsesc gata galerii, pervazuri de tot-fel cu preţuri moderalc.
i \
_	<*i, I
1 .
*'
ii
j.
ii
t1 <
i o
ţ 6
f fi.
■
!l
o
.■xA.Şi., v
<< <2
H
O
£
(y
M
>
C 5 N
ii
&
i
t,
i
i:
«J
ii ii
i
TIPOGRAFIA
BUCURESCI, STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI
ACF.ST ATELIKU ESTE PUS IN POS1TIUNE A ESECUTA TOT FELUL UE LUCRĂRI ATINC.ATOARH DE ACEASTA ARTA CU ACURATEŢA PRECUM î
ZIARE	|	BROŞURI
QUOT1DIANE SI HEUDOMADARE | LUCRATE IN CARACTERE ELZEVIR PIUXII IULE MM FOARTE MODERATE
r —------------------'
a-
^ ,
NOUL IViAGASIN
DE	W
| PORCELANURI SI CRISTALURI §
!	SUB FIRMA	$
1 SAV.HUSSIMI' 4 FII
BUCUREŞTI	^
35.—Strada Lipscani, No.—35
Deschis din nou segăscsle foarte bine asortat lutoalearticolelo precum : Scrviciurl pentru masă complecte de Porcelan şi cristal, lămpi şi pături de bronz, tacâmuri argintate şi noargiutatd etc. precum şi ort-ce alte objectc necesare menâ-giulul.
PRECIURILE FOARTE MODERATE
i
■SSgigjTTKiliST
Duciiresli-ltiminn
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
IMoeNli-Slimio-Manie-Ploe.şIi
STAŢIUNEA
Tr. uc.lTr. p. |Tr. p.|Tr. pl.ţ Tr.
Arăiaroa Trcnuri 1 or
Bucureşti p.	noapte 11,00	a. m. 8,30	dim. 745	dim. 645	5.00
Ploe.şll	12,17	10,05	9,35	8,19	7,55
Buzeu	1,59	12,25	p. m.		11,20
ll.-Sărat	3,Ir	—	1,00		4,23
Focşani	d.4,16	Tr. 7.	2,15		6,38
Mârăsestl	5,00	2.00	3,38		11,00
Adjud	6,01	12,55	5,15		
Bâcău Roman sos.	7,31 8,45 dim.	2,40 4,10 p. m.	6,39 11,15 noap.		
Rouiun-Ilucurcsti
	noap. ]	p. m.			P m.
Roman plec.	8.25	12.30			5,45
Bacafi	9.20	1,40			7,20
Adjud	10.45	3,52	dim.	p. m.	10,29
Măriseşi!	11.18	4,34	0,40	5,03	11,30
Focşani	11.52	—	8,20	5,45	12,49
it.-Sărat	12.39	Tr. 6.	9,55		2.14
Buzeu	1.46	11,35	41,00	•	3,33
Plocştl	3.33	1,35	8,05		0,4.3
Bucur. sos.	5.00	3,30	9,40	11,30	11,35
		p. ni.	seara	luoapt	1 a- m.
	Tergovisle		-Titu		
	a. m.	p. m.			
Tfirgovistc p	8.10	4,50			
Titu sos.	9,30	6,10			
Itiieui-esti-Vei		ci orova	
STAŢIUNEA	Irătarea Trenurilor		
	r. Iul.	T. ac. |Tr. p.	
Bucuresci p. Giocăiiescl Ghcrgaiil Titu Pi lesei Slatina Craiova Filiaşl T.-Sever in Vercior. sos.	p. in. 4.05 5.07 6,24 8.08 9,30 10,17 12,03 12.05	dim. 9,00 9.14 9,47 10,03 11,35 1,18 2,54 3,50 5,52 6.15	p.m 4,30 5.07 5,27 5,51 7,55 10,04 12,01 1,04 2,34 4,00
V ircioro va-liuc arest i			
Vercior. pl. T.-Severhi Filiaşl Craiova Slatina Piteşti Titu Ciocăneşti Bucureşti s.	scara 7.15 8,09 10,04 11,00 12,28 2,23 3,41 4,45	dim. 11,00 11,25 1,11 1,58 3.23 5.23 6,50 seara 7,55	noap. 11,35 12,11 2,30 3,42 5,44 8,-25 10,04 10,41 11,15
Tilu	-TArgovistc		
Titu pl. Tergoviştc	1 a. m 10,2; îl lt,5î	seara 7,0C 8,3t	
BUCURESC1-GIURGIU
I GALAŢIMARASESTI-MARASESTI-GALATI
STAŢIUNEA
Aretaiea trenurilor
T. ful.l T. ac.I Tr. p.
Bucureşti p. Filare! Giurgiu Smărda sos.	dim. 5,40 7,10	a. m. 7,10 7,40 9,25 9,30	p. m. 5,30 6,05 8,45
GÎURGIU-BUCURESCI			
Smărda pl. Giurgiu Fiiarel Bucur. sos.	p. m. 2,25 3,52	a. m. 8,00 8,14 10,31 10,45	p. m. 5.40 5,55 8,21 9,00
Roman-Iasi			
Roman pl. Păşeam T.-Friimos laşi. sos.	dim. 9.51 10.51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52	
lîtsi-Uomm*			
Iaşi pl. T.-Frumos PăşcanI Roman sos.	p. m. 4,0b 5,2: 7,1-7,5;	dim. G,52 8,35 10,01 11,06	
STAŢIUNEA
Arătarea trenurilor Tr. f. |Tr. a.|Tr. p.
Galaţi pl. Tecuciu Mârăşeştî	5,04 5,30		a. m. 8,05 11,23 11,54
Mârăşeştî pl Tecuciă Galaţi	seara 11,13 11,47		p. m. 4,40 5,31 8,30
Adjad-Tergtil-Ociia			
Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,10	a. m. 10,35 12,15	
1 oustanta-( ernavoda			
Constanţa p Cernavodăs Cernavodâp Constanţa	p. m. 2.50 5,02 5.50 9,10	dim. 9,10 11,22 2,00 4,22 4,33	
Aretarea trenurilor
	Tr. fl.|Tr. ac.		Tr. p
Ploescl pl. Slănicu sos.	a. m. 10.45 12,40		
Slftnic pl. Ploeştt sos.	p. m. 6,00 7,50		
VERESCIBOTOSAIJI'CAMPiNADOFTANA
STAŢIUNE!
Arăt. Tren.
Tr.uc.l p.am.l
TECUCIU BERLAD BERLAD-TECUCIU
Tecuciu pl. Bârlad sos.	a. m. 6,15 8,00	a. m. 11,40 1,50	p. m. 5,30 7,45
Bârlad pl. Tecuciu sos.	a. m, 8.40 10.40	p. m- 2.50 4.50	m. p-8,10 10,25
lusi-LTiglicni-Ung’beni-lasl			
laşi pl. Ungheni s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
Ungheni pi. laşi sos.
PLOESTI'PREDEALPREDEALPLOESCI
p. m. 2,00 3,32
p. m. 4,-iO 0,12
Plocştl pl. Câmpiua
Predeal sos.
dim-10,00 05,29 p. m. 12,50
dim.
8,49
9,51
11,40
seara
7.01
8.02
9,45
Predeal pl.
Sinaia Ploe.şl! sos.
p. m. 5,40 6,19 8,10
p. m. 5,50 6,52 6,42
dim.
7,30
8,09
9,55
Vercscl pl. Botoşani s. Botoşani pl-Verescl s.	p. m. 2.03 2.03 5.21 7.21	p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55	
Cămpina p. Doflana s. Uaftana p. Cămpina p.	a. m. 11,20 11,40	p. m. 6,40 6,58	
Galati-Hu'/.eu-Uu/.eu-lijilati			
Galaţi pl. Brăila BuzâO sos.	noap. 2,27 4',i5	a. m. 7,00 8,23 8,15	seara 8,55
Buzâfi pl. Brăila Galaţi sos.	noap. li.53 2,21	p. m. 12,45 3,31 4,45	6.4o
PASCANI-SUCEAVA-SUCEAVAPASCANI			
PăşcanI pl. Vereşcl Suceava Suceavă ,j! Veresc; PăşcanI sos	dim. 10,40 12,08 12,23 5,Of 5,4( 6,41	sâra 7.15 9,17 10,09 6,54 7,51 9.15	
Bucuresci. — T
a «Le Peuple Rpumain.» strada Episcopiei No. 3.
---------amca.ro