ANUL 1 No. 142. ANTEIA EDITIUNE MERCURI i i MA1U 1886 Ghigore G. PEUCKSCU Director politic ABONAMENTE: In Iară 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei tu străinătate 1 an 50 leţ, 6 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI IVUIVIETRTJL CARTEA VERDE 0 RESBOIUL VAMAL CU ROMANIA ÎNTRUNIREA de la tergoviste 0 RECTIFICARE CARTEA VERDE Cititorii noştri! au putut vedea dupe actele conţinute In Cartea Verde că toate ştirile ce am dat,privitor la cele ce să petreceau In sinul conferinţei, s’au adeverit. Mal anin nstă-zî cătc-va amănunte cari sunt cu atăt mni interesante cu căt Cartea Verde presintă multe lacune. In privinţa discuţiunelor ce s’au urmat In singura şedinţă ce s’a ţinut la Vienn, Cartea Verde indică ast-fel subiectul acestor discuţiuni. «Dd. delegaţi romă ni şi austro-un-«gări intră tn discuţiunea modului «d’a procede şi a mai multor ces-«tiunl de principiu privitoare la «tractatul de comerţ.» Putem adâoga că, dacă procesul verbal al acelei şedinţe e atăt de puţin precis, causaecâacea şedinţă a fost mai mult o pură formalitate, In care s'a făcut un schimb de vederi din cele mai vagi, in care s’a tratat In termenii cei mai generali cestiunea cerealelor şi a vitelor, ccs-tiunea de procedură, taxele percepute In porturile noastre etc. şi în care nu s’a botârît nimic. Dovadă despre aceasta e chiar următorul fapt. D. Ferikidi făcuse prin-soarea că va vorbi in acea şedinţă duoe ore fără se spue absolut nimic. Gănd şedinţa fu rădicată, d. Ferikidi se adresă a-lui Grigoro Ghiku, zicându’i: «Vezi că m’am ţinut de cuvânt.» Gu toate acestea, d. Ferikidi, tn focul împrovisaţiunoi, şi poate fură se-şi dea seamă de importanţa acelei decluraţiuni, a comis imprudenţa d’a spune, că epizootia nu există in ţară şi că guvernul austriac n’are de cât s6 constate aceasta. Am arătat erî consecinţele acestei nesocotite doclaraţiuni. In actele publicate de guvernul nostru., nu se zice nimic despre importanta cestiune a termenului con-venţiunei, cerut de delegaţii români. Art. XXII din proectul Austriac zice : «Presentul tractat va rămâne In vigoare timp de 10 ani, Începând de la ziua schimbului ratificărilor.» In proectul guvernului român , ast-fel cum e publicat in Cartea Verde, termenul e lăsat in alb. Iată ce citim la art. XII: «Presentul tractat va remânc In vigoare timp de . . . ani, începând de la zioa schimbului ratificărilor». In procesele-verbale ale şedinţelor, găsim, privitor la cestiunea termenului, In darea de seamă a şe-dinţi de la 23 Aprilie, următoarele rlndurî: «La art. XXII dd. Delegaţi ausf.ro-ungari declară că guvernul imperial şi regal menţine cifra de 10 uni pentru durata tractatului.» N. Gr. filipescu • Proprietar A N U N C I U R I: imvnciurl pe pagina a patra linia 30 bani, munciurl şi reclame pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Pista, Episcopiei.—No. 3. APARE IN TOATE ZIEELE IO BANI NUMERUL Dupe aceasta,procesul verbal zice că se trece la altă discuţinne, fără ca se indice răspunsul delegaţilor români, şi fără ca se se fi indicat, la şedinţele precedente,vederile guvernului român In această cestiune şi au făcut pe delegaţii austriacl se zică că menţin cifra de 10 ani. In această privinţă, putem spune că termenul ce vroia guvernul român se'l obţie, era de cinci ani. In privinţa discuţiunelor urmate la articolul XXI din proectul austriac, Cartea Verde nu spune de cât atât: «Ajunşi la articolul XXI,delegaţii austro-ungarî Îşi reservă d’a propune o nouă redacţiune.» Această frasă laconică are nevoo de oare-care explicaţiunî. Articolul în cestiune prevede că, când s’ar ivi vre-un conflict între autorităţile române şi cele ungureşti, un arbitru austriac va judeca acel conflict şi sentinţa lui va fi definitivă. Când conflictul se va ivi între autorităţile române şi cele austriece, atunci un arbitru ungar îl va judeca şi sentinţa lui va fi asemenea definitivă. Dupe citirea articolului în cestiune, delegaţii români au declarat că refuză d’a lua măcar In discuţiune un asemenea articol şi imediat au şi redactat o notă în scris, pe care au presintat'odelegaţilor austro-ungarî, şi prin care ziceau că refuză d’a discuta un asemenea articol. Plenipotenţiarii austro-ungarî au cerut In urmă ca se nu se ţie seamă de acel articol, pe care făgăduesc că ’1 vor modifica şi 's’a convenit ca se nu se facă menţiune despre această cestiune, în procesele verbale. Iu urma dar a acestei hotâriri s’a înserat In procesul verbal această simplă frasă: «Ajunşi la art. XXI delegaţii austro-ungarî îşi reservă d’a propune o nouă redacţiune.» Mai putem adăoga, Înainte d’a sfirşi, că pubicarca Cărţii Verde a supărat foarte mult pe guvernul austriac şi moi cu seamă pe Baronul de Mayr. Unele note a ministrului austro-ungar au fost publicate cu greşeli de redacţiune şi cu toate stăruinţele Baronului de Mayr d'a modifica câ-to-va lucruri, guvernul nostru s’a opus la aceasta. De exemplu la paginele 14 şi 15 din Cartea Verde, este o notă cu No. 9, a Baronului de Mayr către ministrul nostru al afacerilor streine, In care e cuvântul formei care in franţuzeşte are două înţelesuri şi pe care a vrut se’l schimbe d. Baron de Mayr. Guvernul nostru a refusat se se facă orî-ce schimbare şi a publicat tale quale, notele ministrului austro-ungar. Se zice că aceasta a supărat foarte mult pe ministrul Austriei in Bucureşti. Se anunţă tot o dată că guvernul austro-ungar şiel va publica, zilele acestea actele diplomutice privitoare la Convenţiune. XXX Vina» 25 Maia. — «Colecţiunca legilor Imperiului,» publică nişte ordonanţe ministeriale ce proibită, de la 1 Iuniâ, libera importaţiune a grunelor româneşti şi decretează aplicaţiunea articolului 3 al tarifului din 1882 In ceia ce priveşte importaţiunile din România. Roma, 25 Maia. — Toţi secrelarii generali afara de cel al ministrului do finanţe, au fost realeşl. Se cunoaşte resultalcle In 50 de colegii. Au fost aleşi 98 candidaţi ministeriali, 51 peniarchişll, 22 radicali, 8 candidaţi da nuanţe nehotărâte şi 3 desi-denţl. Sofia,24 Maia.—D.ZankofT văzând nereuşita meetingurilor sale antiguvernamentale a recurs la un alt mijloc. El publica acum o circulară pe care o dis-tribueşle prin nişte emisari însărcinaţi de aescita popuiaţiunoa ca să semneze o adresa preparata de dânsul,orânduită a tuegri ministerul actual pe lângă prinţ. D.Zunkoff ’şl a alaturat nişte personalităţi puţin notabile'din diverse partide şi pare că voieşte să modifice precedentele sale declarnţiunl prin in-terprelaţiunl, aproape demagogice, ale Constituţiunii. Mulţi oameni serioşi îndeamnă pe guvern să lucreze contra mijloacelor nelegale. t'lllpopolf, 2-5 Maia. —. Alegerile definitive sunt cunoscute în 7 cantoane. Şease afi dat majoritate guvernului. Cel de la Bazardgik e în partea oposi-ţiet. Este balotagiu într’un canton. In câte-va cantoane escitaţiunea a fost foarte mare. S'au schimbat mai multe lovituri de ciomege. La Jeni Zagra un ofiţer a fost asasinai de către antiguvernamentali cari cautaG a îm-pedica alegerile. Sunt mal mulţi morţi şi răniţi. Detalii lipsesc. Roma, 25 Maia.— E probabil că a-legerile vor da cabinetului în definitiv o majoritate de 50 de voturi. Conslantlnopol»24 Maia.— O circulară a Porţii datata de ieri, face istoricul ultimelor evenimente al căror teatru a fos graniţa turco-greccască, şi conţine aceasta declaraţiune că daca Grecii vor atara din nod pc Turci, a-ceaşlia, la rândul lor, vor lua ofensiva. Atena, 24 Maia.— Un decret regal liberează cinci clase de reservă. 0 DESMINTIRE ZIARELOR OFICIOASE Primim din partea d-lul Teodor Ca-limttki, preşedintele comitetelor de o-posiţie din Botoşani şi Dorohoiii, următoarea relaţiune, pc care ne grăbim a o publica. Cititorii vor constata încă odată ce temeid se poate pune pe afirmările mincinoasa ale ziarelor guvernamentale. Domnule Director, Mi se comunică o telegramă Îndreptau de la Dorohoiii către o foae oficioasă din capitală, spre a desmiuţi şlirilo date de ziare In privirea măsurilor ce administraţia de DarohoiQ luase spre a tmpedcca lumea să meargă la adunarea opoziţiei din Botoşani. Telegrama csle oficială fiind iscălită numai de amploiaţi: doi primari unul din boroliol şi allul din Mihăilenl; membrii comitetului permanent afară de preşedinte, şi deosebiţi amploeaţl al Prefecturel şi al Primăriei. Cunoaştem cu toţii iubirea de adevăr a d-lul Ioan Brătianu şi ştim prin urmare temeiul ce să poale pune pe ştirile oficiale. Cată cum să pctrecură lucrurile: La sosirea trenului la Leverda cu capii opoziţiei din Bucureşti, se înfăţişară dinaintea lor trei membrii al opoziţiei din Dorohol: d-nil G. Saint-Georgcs vice-pre-şedinte al comitetului de opoziţie, Alex. Sainl-Georges şi loan Ghcrghel toţi trei mari proprietari. Aceştia locuind In apropiere putură străbate până la gară. Pe când dumnealor se tnlreţine cu şefii opoziţiei, c venerabilă doamnă, cumnata d-lul A. Cuit să apropie de mine şi'rnl spuse, că cumnatul săQ fusese lmpedecal de administraţie de a sosi la Levarda. Onorabila doamnă să Irilreţinu In urmă cu d. Lascar Catargiu, cărui asemenea ’l arăta sila întrebuinţată în contra cumnatului seu spre a'l tmpedeca de a veni să Îmbrăţişeze pe amicul său de scoală, pe capul partidului său. A doua zi afiarăm cc se petrecuse, de la cel-I'alţl membri al oposiţiel de Dorohol, care putură în sfârşit străbate până la Botoşani cu trăsuri particulare. In ziua sosire! capilor opoziţiei barierele la Dorohoiii fură Închise penă la 12 ore ; toate birjele fură sechestrate de poliţie iar drumurile ce duceau la Leverda şi Botoşani era culreerate de călăraşi. — Intre persoa- nele oprite pe drum şi duse ia o Primâr.e din apropiere ini fost d-nil Slavri şi Borna no mari proprietari di:i judeţele Doro-hol şi Botoşani.— Cât despre săteni, el aii fost pe loale drumurile Împiedecaţi de a merge spre Botoşani şi .le a intra tn oraş. Asemenea fapte nu aii tievoc do comentarii nml ales că se zice c.i i>. • bucurăm de o constituţie şi de libertatea individuală. Nuvoiii răspunde la înjurăturile publicate într'o altă foaie guvernamentală In contra comilelu ul oposiţiel din Botoşani şi tn deosebi tn contra d-lul Alex. Knueo-vicl vice-preşedintc al comitetului nostru. Sdb-scriitorul înjurăturilor ne este lot atât de necunoscut câl şi anonimul comitet liberal guvernamental în numele căruia sub-scrie. şi noi şi d. EnacovicI suntem mal presus de insinuări calomnioase. Locul însemnat ce'l oeupăîn rândurileopo-siţiunel, d. EnacovicI, tl datoreşle singur meritelor sale; averea sa o ctitoreşte talentului săfi fără să fi ocupat vre-o dală cea mal mică funcţie salariată de slat. In aceste (impuri de nenorocire, asupriţii au găsit lol-d'a-una pe lângă d-sa apărare, şi mulţi nenorociţi s'au folosit nu numai de laicului săfi caadvocat, dar şi de punga sa. Să mal impută Comitetului de opoziţie din Botoşani cum că rezoluţia luată tn urma Adunărel din sala Teatrului, n’afl fost conformă cu dorinţele publicului. In adevăr se luase holărlrea de a înceta cu Închipuirile zise constituţionale, şi de a trage la răspundere pe însuşi Mărirea sa Ilegelc, pentru starea de lucruri în care ne aflăm. Aşa este. Dar In urma convorbirilor avute cu Comitetul central al opoziţiei unite din Bucureşti, care ud cerut să se mal amine o rezoluţie de asemenea natură, Comitetul din Botoşani aO plecat capul, de şi ştia, că un mare număr dintre delegaţii de la Iaşi se vor abţine de a lua parte la Întrunire. Precum aG şi fost, o constat cu cea mal mare durere. Cu toate acestea preţuesc că însemnarea unei întruniri publice nu atârnă de la rezoluţia luată, dar de la mulţimea poporului care ia parte la aceatntrunire. întrunire ca la Botoşani nu sc văzuse In Moldova din timpul Întrunirilor pentru Unire. Mulţimea poporului din oraş si din Împrejurime, alergase nu ca să audă pe cutare apărându'şl principiile, nu ca se susţie pe cutare partid, căci in timp de primejdie naţională partidele dispar. Acea lume, compusă din toate clasele socie-Lăţel, alergase ca să se consfălucască prin ce chip s'ar putea scăpa Ţara robită la străini prin milioane de datorii; ce mijloace s'ar putea Întrebuinţa spre a garanta lio-cărul viaţa, onoarea şi averea. Ear adevărata rezoluţie să putea coli In ochii fle-cărul, să putea auzi din şiptele tuturora. Să sescriesaCoăseslrige Iarăspintenclo tuturor stradelor, că tribunalele, curţile etc. sunt nişte instrumente tn mâna puternicilor, iar nici de cum locaşul dreplă-ţcl; că la Bucureşti toţi şi toate să vând şi să cumpără şi că numai cel cu punga mare pot răsbate pc la autorităţi; că Senatul .şi Camera sunt numai nişte închipuiri care nu reprezintă absolut nimic; de vreme ce cel cclrcbu» să vadă nu vrea să citească şi cel ce trebue să auză nu vrea să asculte, ce folos ar putea rezulta dacă cutare rezoluţie luată la o Întrunire ar fi mal mult saQ mal puţin aspră. Foile guvernamentale să Încearcă a tăgădui mulţimea poporului care s’afl adunat împrejurul capilor opoziţiei. Nu ne mal rămâne deci, spre a convinge pc Hogele de realitatea lucrurilor, de cât a pofti la viitoarea Întrunire, pe însuşi Mărirea Sa. Cu rămăşiţele moştenirilor părinteşti, cu ce ne aG mal rămas din banii strînşi In zile mal fericite, j vom face o primire strălucită. Nu numai orăşenii din Botoşani II vor Intimpina, dar tot poporul din două judeţe, de la Prut până la Şiret. Pentru primaoarâva putea vedea mulţimea poporului încoujurândul fără a’o ti adus biciui zapciului. Pentru prima oară se va putea aşeza la un ospeţ unde pâinea smulsă din gura săracilor de primari şi poliţai, nu va li uda de lacrăml. Se va putea atunci convinge că dacă laşul s’au ucis Moldova încă trueşteşi iu deplină cunoştinţă a lucrurilor va alege Intre pace saG resboîu. Primiţi vă rog lol-odalâ d-le director a-sigurarca deosebitei mele consideraţie: T. Calimnki Preşediuleic comitetelor (le Opoziţe din Botoşani şi Dorohol. ItESBlUUL VAMAL CI ROMAMA Reproducem dnpâ Poster Lloyd un articol d’o importanţă excepţională. Ziarul din Pesta dă pe larg măsurile de represalii pe care guvernul austro-ungar a hotftrlt se le ia în contra comerţului nostru. Pe când Camera română a adoptat, cu mure majoritate, tariful autonom şi şeful oposiţiunii, blamând politica convcnţiunilor comerciale, a recomandat resboiul defensiv contra producţimiilor streine, nici guvernele noastre n’afl pierdut timpul. Ele mă îmbrăcat armatura defensivă contra României, procedând energic, In baza disposiţiunii conţinută In legea vamală, ce dă guvernelor dreptul, ca faţă cu statele, cur! tratează provenienţele noastre mal nefavorabil de cât pe ale altor ţări, sC perceapă un spor de 30 la sula pe lingă laxele tarifului vamal general. Numărul de mâne al foii oficiale va publica cele patru e-dicle ale ministrului de comerţ, stabilite Intre ambele guverne şi redactate astă-zl definitiv cu secretarul ministerial baronul lorkasch, sosit aici din Vioria şi cari fuseseră aprobate şi de ministrul de finanţe. — Aceste edicte conţin (măsurile de retorsiune) represaliele ce aG să se aplice contra României de la 1 Iunie a. c. înainte, Intru cât se pol lua pc calo de ordonanţară. Edicte identice vor n-pare şi în numărul de mâne al foii oficiale austriaco şi aceste edicte s'au şi trimes tuturor autorităţilor competente din Austria şi Ungaria, parte de câtrp ministerul de finanţe, parte do către cel de comerţ. . Pimul edict priveşte măsurile vamale ce afi să se aplice faţă cu România. Afară de clasele din tarif: Mineralii, medicamente, materii de parfu-merie, de boiangerie şi tăbăcărie — se fixează peste tot sporiri vamale de 30 la sută şi afară de aceasta penlru un mare numCr de articole taxe vamale mult mal Însemnate. Inlr’un al doilea edict se interzice cu totul importul de zarzavat, poame, plante şi părţi do plante din România, spre a se evita pericolul Introducerii filoxerei. Al treilea edicL interzice, din consi-doraţiunl veterinare, Iransitul de porci, ol, capre şi miel din România prin Ungaria. Se înţelege ca acum n’a avut trebuinţa să fie renoită interzicerea din trecut a importului do vile cornute. Edictul al 4-le opreşte cu totul ros Iile ţi unea vamală existentă pentru grâ-nele ce vin din România şi tot odată cere certificatele de origine pentru importul tuturor spocielor de grâne din Turcia, Rusia, Serbia şi Bulgaria, tn caşul când acel import se anunţa pentru mori cu scopul restituţiunil vamale. Spre a clarifica însemnătatea acestor urcări de taxe, amintim împrejurarea, că exportul total al României în Auslro-Ungaria In anul 1884—după datele guvernului român—a fost de 70.39 milioane franci. Din această ţifră următoarele sume primesc mărfurile mal importante din cele impuse cu o taxă vamală specială: grâO 21.27 milioane ; porumb 1G.9S milioane; orz 2.43 milioane, secară 2.33 milioane; ovăz 0.9 milioane, meiG 1.27 milioane, zarzavat, fructe uscate 0.90 milioane, struguri 0.35 milioane, oi şi berbeci i.7 milioane, miel şi capre 0.13 milioane, lână 2.5 milioane; porci 4.30 milioane; oua 9.21 milioane; piei 5.22 milioane, deci tolal ca la G0.5 milioane franci. Prin urmare mCsurile guvernului nostru vor isbi foarte tare producţia româna, căci monarhia noastră afosl până acum consumatorul ce! malînsemnat al produselor române, ceea ce reese deuse-menea din tabloul statistic sus menţionat, dupe care s'a oxporlul din România In Austro-Uugaria 70.3 milioane in Anglia 61.71 In Franţa 17.4; în Rusia 9.1 milioane franci. Producţiunea română va simţi, când va trebui sO caute noul terenuri de des- www.dacoromanica.ro 9 facere pentru produsele sale. Jn mijlocul unei concurenţe, cu cane lupta greii şi alte terenuri mai puternice si mat bine organisate şi agricultorii români, dupâ recolta viitoare, vor avea se mulţumească acelor economişti înţelepţi, cari, alergând dupâ fantoma unei industrii independente, expun agricultura la cea mai asprâ încercare. Resultalul ori cărei lupte vamale depinde de forţa financiară a adversarilor, de mijloacele de car) dispune; prin urmare nu putem sta nici un moment la îndoiala, ca res-boiul vamal, inaugurai din parte-ne prin edictele de mal la vale va avea iu cele din urmă acel resultat, ce'! reclama interesul ţârei noastre, dar si interesul bineînţeles al României. Cele patru edicte sunt următoarele: No. 757. Edict al ministerului regal unguresc pentru agricultură, comerţ şi industrie, dat In înţelegere cu ministerul de finanţe, asupra taxelor vamale ce se vor percepe de la mărfurile provenite din România, de Iu 1 Iunie Înainte: De acord cu guvernul c. r. austr. tn bază art. 111 din legea de la 1882, relativ la tariful vamal general austro-ungar. dispunem cu privire la vămuirea mărfurilor de provenienţă română următoarele: începând dele 1 Iunie 188fi, la intrarea în monarehia austro-ungarâ, mărfurile de provenienţă româna întru cât nu sunt scutite de vamă. conform tarifului vamal general, sau dacă nu le privesc taxele vamală speciale din actualul o-dict— plătesc, afara de taxa cuprinsă în tarif, încă un adaos de 3 r i l ie 1 A’ $ ti Delegaţii români declară că dupe ce au luat instrucţii de la guvernu regal, ei menţin modul lor d’a vedea în ceea ce priveşte inserţiunea, In corpul tractatului, a listei pre-sintată erî, a produselor române pentru care România cere scutire de laxe, or reducerea taxelor la intrarea în Austro-Ungaria, listă care ar forma tabela B. Dupe proiectul aus-tro-nngar o asemenea listă ar fi înscrisă în actul adiţional, şi cecn ce este înscris in actul adiţional o aplicabil numai districtelor limitrofe. Prin urmare, dacă acest regim nr li aplicat ţării întregi, aceasta s’ar face nuimii prin toleranţă. România cere un regim de drept iar nu de luteran fă. Delegaţii austro-ungarî exprimă opinia că România sacrifică fondul în favoarea formei, şi declara cade geaba dar urma discuţiunile daca nu se poate stabili o înţelegere asupra acestui punct. Delegaţii români iau net de acest non po&sumus formulat de delegaţii austro-ungarî şi spun că vor supune situaţia apreciaţiunei guvernului regal. Trecând pe urmă din nou la dis-cu ţi unea clausoî naţiunei cele mai favorisate, delegaţii români fac urni u toa rea d cel a raţie. «D. baron de Mayr a pus, într’o şedinţă precedentă, următoarea întrebare : «In caşul ipotet c. când Austro-«Ungaria ar satisface toate cerinţele «României, ar admite România in «corpul tractatului, dansa naţiunei «celei mai favorisate ?» «Suntem In posiţiune d’a răspunde, acestei ceşti uni, precum urmează : «In schimbul acordării avanlaje-«lor ce cerem pentru productele «noastre, şi a căror listă a fost dală «delegaţilor austriac! (tubela B} ; «In schimbul reservei unora ar-«ticole specificate în tabelele anec-«sate pe lângă Convenţiuriile tn-«cheiate cu Germania şi alte ţări, «articole ce interesează industria «noastra ;»> «Inschimbul reservei discuţiuneî, «din punctul de vedere a cuantumu-«lui taxelor, asupra tutulor artico-«lelor a căror inscripţiune In tariful «convenţional e cerut de Austro-«Ungaria ;■> «Sub reserya ştergerii tutulor res-«tricţiunelor privitoare la concesiu-«nelo ce sunt or vor fi acordate ţări-«lor li mi rofe ; «România acordă şi cere, în ma-«terie vamală, clausa naţiunei celei «mai favorisate». In urma cererii delegaţilor austro- EPOCA — 1 ! M\1U ungari dd. delegaţi români se o-bligă a presinta. la timp. o listă a articolelor din tarifele anexate pe : lângă r.jnvwiţiunile existent© cu alte ţări. articole pa care guvernul regal areţdc gând so te reservez© cu 8Copul ti'a putea protege oare can industrii născânde; Plenipotenţiarii români roagă pe delegaţii austro-ungarî se le spue dacă primesc dtflr'rea lor ia principiu, sub resorva d’a cunoaşte propunerile lor asupra fie cărui articol. Ptenipontenţiaru austro-ungarî declară eă conccsitmele ce c vorba ifa se face Românie), pentru grdne fi vite, nu vor putea se-şî găsească locul în corpul convenţiunei şi că nu vor putea fi înscrise in noul tractai de cât suh titlul de înlesniri pentru Comerţul de pe graniţă. Delegaţii români stă mosc pentru ca propunerea lor se fio supusă cercetării guvernului imperial şi regal şi se primească un respuns. Şedinţa viitoare e anunţată pe a doua zi. A şaptea si ultima şedinţa 2 ,7 .4 p r i I i c 1 A1 A’ ti Delegaţii români fac următoarea comunicaţie : «Tratamentul pe care îl cerem pentru productele înscrise în lista ce am presiulal’o d-lor delegaţi uus-tro-ungari, represinta equivalentul concesiuneler ce vom putea face In schimb, produselor Austro-Ungarieî, la intrarea lor in România.» «In consecinţa, tratamentul ce e a se acorda acestor producte, trebuo se-şî aibă locul nu într’un act adiţional, ci in trupul chiar a tractatului, Intr’o tabelă R.» «Am avut onoarea d’n expune n-ceste consideraţiunl d-lor delegaţi austro-ungari, In şedinţele de 5 şi fi Maiu.» D-niî delegaţiaustro-ungarî nu observat că daca acest mod de vedere e.stedefinitiv,atunci einutild’a urma negociaţiunile de oare-ce le este cu neputinţă da satisface cererea noastră.» Asta-zi, după co am supus situa-ţiunen aprecinţiuuei guvernului regal, avem onoarea d’a mai spune Încă odată d-lor delegaţi că menţinem, în întregul el, cererea noastră, privitor la înscrierea în o tabelă B, făcând parte integrantă din tractat, a scutire! cerealelor şi vitelor noastre la intrarea lor in Austro-Ungaria.» Delegaţii austro-ungarî răspund că nu supus situaţia aprecia ţi unei guvernului Imperial şi regal şi că a şten p tu insţrucţi u ni. Şedinţa viitoare e anuuţulă pe a doua zi. ÎNTRUNIREA de la tirgoviste Primirea delega (lunci Proprietarii, arendaşii şi ţCrunil din Dâmboviţa, aâflnd de trecerea delega-ţiunei bucureştene spre Tlrgovişle, aii ţinut să salute pe membrii oposiţiunei. Aşa la Titu, Iu Nucet şi la Văcăreşti lume multă se afla în staţie, salutând cu veselie pe membrii oposiţiunei şi urAndu-lc la plecare succes. Toată ţărănimea de faţă făgăduise să vie la întrunire. Mai mulţi dintre proprietarii şi arendaşii din Dîmboviţa s’ab urcat tn tren spre a veni lu Tirgoviştc- Aci, la gara mare mulţime, compusa din diferiţi proprietari şi comercianţi, cari au condus delegaţiunea până la otelul de Bucureşti. Presiunea administrativa A doua zi, 11 Maiu, se aştepta In Tir-govişte mai mulţi arendaşi din judeţul Dîmboviţa şi ţărani, mai ales proprietarii de livezi de pruni, şi producătorii de ţuica. Comitetul de iniţiativa, văzând însă că nici până la orele 10 1/5 nu sosiseră de cât foarte puţin moşneni, şi aceştia de prin împrejurimile Tirgoviştel, şi aflând din ajun că întregul aparat administrativ fusese pus tn mişcare pentru a opri pe oameni să vină la întrunire, şi ca asl-fel oposiţiunea să facă fiasco, a găsit un mijloc spre a se Încredinţa de causa nevenirei ţăranilor. Intr'adevăr, dd. I- Ciuflea, Warlatn şi V. Dimilropol s’au dus In comuna Priseaca şi aii prins acolo, la han,pe sub-prefeetul Simulescu, care pândea pe ţărani şi ’i trimetea înapoi, ame- ninţându'i chiar daca vedea vre o opunere. .Numiţii domin, interpelând pe sub-prnfect asupra portarii sale, a-e^sta răspunse că aşa are porunca de la stăpâni re. In toate comunele s u procedat la fel ; sa interceptai drumurile, şi moşnenii. In faţa ameninţărilor, au fost nevoiţi să se întoarcă pe la vetrele lor. Numai d. Tache Andrejjscu a isbutit să vină tn Tirgoviştc. după ce’şi schimbase drumul, luând pe la Bezdead. Înainte de întrunire De pe la orele II. mişcarea agenţilor poliţiei locale a fost mare. De dimineaţa încă, se instalase la cârciuma de lângă grădina Ciocârlan, unde era să se facă Întrunirea, un întreg- stal major de agenţi, deghizaţi pentru astă ocasie, a cnruia sarcina era să hu lase lumea să intre tn grădină. Chiar protopopul oraşului se transformase tn agent administrativ, şl îndemna sud ameninţa publicul d’a se retrage, ba altora le spunea efi întrunirea s‘n a-, minat pentru seară. Ast-fel, mulţi dintre cei veniţi plecaţi, parte do frica ameninţărilor, parte păcăliţi de minciuni ie popăl, Cu toate aceste presiuni Insa, cari fac multă onoare administraţiuneî locale, Întrunirea s’a ţinut şi publicul a fost numeros, căci sala Ciocârlan era înţesata de lume, şi o parte din grădină. întrunirea La ora 1 d. a. aii sosit la grădina Ciocârlan diferiţi membrii al opozi-ţiunei cari formai) delegaţiunea Bu-cureştennă, însoţiţi do mal mulţi proprietari şi comercianţi din Târgovişte. La ora lşijum. s’a deschis adunarea, şi d. C. Râceanu .propuse acla-marea d-lul I. Fussea ca preşedinte. i). General I-’lorcscu întreabă pe d. Bralianu ce a făcut el cu instituţiu-nile acestei ţări, şi afirmă că acest om ’şl-a bătut joc de ele, n'a rămas nici una pe care să n'o fi terfelit. D-sa vorbeşte de fie-care inslituţiune tn parte şi justifică acusarile sule contra d-lui Brâtianu. începe cu magistratura. Ingerinţa guvernamentală, până şi iu justiţie, nu este un lucru nou. Toata lumea ştie la ce se poate aştepta magistratul când nu se supune placului miniştrilor sad prefecţilor. Mutările şi destituirile judecătorilor cari nu voesc să calce pe conştiinţa lor şi cari vor să rămâie nepărtinitori, cum şi trebue să fie toţi magistraţii, este o dovadă pipăita de Cele ce înaintează (apiause). Trecând la instrucţia publică, oratorul aminteşLe nemulţumirile corpului profesoral, şi ale părinţilor de familie. Cât pentru lucrările publica, e dea-' juns a ne gândi la specialitatea actualului ministru, şi a ne forma convingerea du modul de administraţiunş a a-cestui departament. In ziua de azi conchide oratorul, sub regimul colectivităţii, de nimic nu se ţine seamă. Principiul ierarhiei chiar eslecu desăvârşire sdrobit. Universalitatea cunoştinţelor Colectiviştilor este de notorietate publică. Exemplu, d. Nacu, ministru finanţelor. Cu finanţele stăm cât se poate de reu; rentă se emite mereu şi eu nesocotinţă, rentă pe care trebue s’o plătim tot noi (aplausc). Slăm rău, o v.edem cu toţii. Dar vina nu este a acelora cari ne ruinează, ci este a noastră, fiind-că na ne deschidem ochii când dăm cuiva mandat. Re-presentanţilde astăzi al judeţelor—dacă pot să mai fie representanţi adevăraţi — nici nu vor să ştie de mandanţii lor, nici de interesele acestora. Examinând apoi purtarea mandatarilor din judeţul Dâmboviţa, d. generai Florescu constata că nici nu'şl-aâ făcut datonia,.nici n’uu indrasnit sădea seamă alegatorilor de mandatul lor, şi a ştiut numai să voteze imposite mai nuoi şi mal grele. Examjnă apoi starea armatei, şi vede că aci, ca în toate, nepotismul, favoritismul, politica joacă un rol principal. Ca aceasta instituţiune se propăşiască, recompensele trebuesc să fie juste; altfel ea să pierde, pentru nenorocirea acestei ţări. Oratorul, trecând mal departe, şi vorbind de libertatea întrunirildV, se întreabă ce însemnează oare presiunea administrativă, cutreerarea stradelor de agenţii poliţieneşti? Nu Însemnează alt-ceva, de cât că le este frică de întruniri publice, le e teamă de lumină. Ajungând la instituţiunea Regalităţii, d. generai Florescu arată cum şi pe , aceasta au cnprins'o Colectivişti şi guvernu! lor. «Noi dorim ca regalitatea să fie Înconjurată de dragoste, de respect şi de prestigiu. Dar colectiviştii aii făcut lot pentru ca Regalităţii se’i înstrăineze tot. până şi iubirea poporului. Cuvintele oratorului au lost acoperite de aplause sgomoloase. 'Sfârşitul tn Nr. viitor) INFORMATIUNI Erî de dimineaţă a trecut prin Bucureşti. genoralnLTiirr, însoţit de o suită numeroasă, venind din Grecia. Se ştie că generalul Turr este preşedintele societăţii istmului de Corint. Unul din anticii noştri a avut o convorbire cu d. general Turr si ln-trebândul asupra probabilităţilor unui resbel între Turcia şi Grecia generalul a respuns următoarele : «‘După mine Priboiul cete neînlâ-turabil. Posiţiuuea Grecii îi impune datoria d’a recurge la arme. «De altminteri treime să ştiţi, că cestiunea greco turcă nu este de cât reflexul rivnlităţilor unor puteri mari în Peninsula balcanica. «Există o relaţiune directă între turburârile ce se pregătesc în Bulgaria şi începutul ostilităţilor la graniţa greco-turcă. Se poate că resbelul regulat se fie încă amânat câ-te-va zile or poate căle-va săptămâni, dar va isbucni de sigur.» * Ştiri sositealallăeri la case bulgare din Bucureşti, anunţă de complotul care s’a descoperit la Burgns în contra persoanei prinţului Alexandru. A fost mai serios de cât niT presinta depeşele oficiale. S’a tras asupra prinţului Alexandru; s’au făcut arestări numeroase şi se zice că unii agenţi ruseşti sunt implicaţi in această afacere. * Erî s’a împărţit Senatului tariful autonom ast-fel cum a fost modificat de Cameră. D-nu SloJojan a cerut urgenţa şi Senatul a trecui in secţiuni, unde T a şi luat în discuţiune. Aflăm că secţiunile Senatului nu şi primit tariful autonom ast-fel cum a fost votat de Cameră. * D. Ion Brătinnu care plecase Vineri de dimineaţă pentru a se duce ta r/orica dupe versiunea oficioşilor nu s’a întors nici ori în capitală. Se vorbeşte cu stăruinţă că primul ministru s’a dus la Viena. * D. Aurelian a luat o parte activă la discutarea convenţiuneicu.Frap ţa. Precum apa zis, această conven-ţiune poate fi privită ca încheiată. Peste cute-va zile ea va fi presiu-tată Gamerii. * La trecerea regelui, în dreptul casei d-luî Gogălniceanu, po la şosea, în ziua de 10 Mal. au isbucnit de o dată nişte huiduituri cari au ţinut mai multe minute. n .Guvernul Austro-Ungar a hotărît se ia nişte măsuri do represalii foarte aspre In contra comerţului român. Am publicat astă-zi măsurile luate dc guvernul austriac. n Iată moţiunea ce a fost votată a-laltâ-eri laîntrunirea de la Tlgovişte: Adunarea, ascultând discursurile ţinute de către oratorii Oposiţiunei-Unite, şi având în vedere starea desperată a afacerilor publice, sugrumarea tutulor libertăţilor garantate prin conslituţiune, lipsă de veri-ce control în întrebuinţarea finanţelor statului, precum şi urcarea ne mai pomenită a impositelor şi dărilor de tot felul, cari au întrecut puterile producătoare ale Ţerei; Considerând de altă parte, îngrijirea legitimă şi obştească faţă cu politica, ocultă a guvernului, mal ales in cestiunile economice, desu-probă conduita ţinută in Parlament de către mandatarii judeţului ce nu ’şi fac datoria, aprobă purtarea politică a Oposiţiunei caria’î promite tot concursul pentru resturparea regimului actual şi pentru reintrarea ,erei în legalitate. * www.dacoromamca.ro PUBLICITATEft ZIARULUI „EPOCA" Tlrngiu 4 000 «le foi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri po pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Ofiţerii germani cari se aflau de câte-va zile în Capitală, au părăsit Bucureştii ducimdu-se la Sofia. M. S. Regele a oferit şefului misiune! crucea de ofiţer al Stelei României, iar cel nalţi ofiţeri au fost numiţi ofiţeri ai Coroanei Rom iniei. * La Focşani, poliţia a voit se împiedice representarea revistei •Nazal, oprind ridicarea cortinei dupe ce se jucase netul înU'iu. Scandalul a fost foarte mare şi parte din public a năvălit pe scenă gonind agenţii poliţiei şi ridicând cortina cu sila. Atunci s’au vozţit agenţii poliţieneşti fugind pe scenă In toate părţile. * Ultima ora. D. Ion Brălianu a fost aşteptat aseară în capitală. DEPESITELEGRAFICE Conslniitinnpol, 24 Maiă.— îndată ce reluarea ostilităţilor la graniţa turco-grecească, ostilităţi ce se întindeau pe o linie de3 ore de drum. a fost cunoscută la Gonstantinopol. Sultanul a convocat pe miniştri în consiliu extraordinar. O nouă circulară a fost îndată redactată de Poartă pentru a combate zisele guvernului grecesc, care acuză trupele turceşti că ele ar fi tras cele d'ânteiu. Poarta demonstrează neadevărurile unciatare aserţiuni şi declară că dacă Grecia voeşte să fixeze nişte date pentru desarmare, Turcia se va grăbi apune armata sa po picior de pace. Poarta esprimă în acelaşi timp dorinţa de a vedea turminendu-ae chestiunea cât se poate mal curând. (oiisfiiniinopnl, 2i Maiu. — Nimic n’a venit ca să confirme ştirea după care Creta ’şi-ar II proclamat independenţa. Alena, 24 Maiă.— Ştirea relativă la proclamarea independenţei Cretei este dezminţităîntr’un mod formal. Marsilia, 24 Maiă. — Comercianţii din Marsilia a ţinut eri uu meeling, In care au protestat contra orl-cărei noui ridicări de taxe de intrare asupra cerealelor şi vitelor. Itonia, 24 Maftt. — Se cunoaşte deja resultnlul a 151 alegeri: 83 Candidaţi ministeriali au fost aleşi 36 pentarchişti, 22 radicali, dintre cari 1 socialist, G candidaţi de nuanţe neho-târlle, 2 disidenţi şi fostul comunard Cipriani, care e acum în înctiisoare şi căruia doi coiegi ’l-aă dat sufragele lor. Toţi miniştrii şi toţi şefii oposiţiunii nu fost realeşî. LaMilan, Rovigo şi la Torli, radicalii afi triumfat pe toata linia. Ordinea a fost perfectatn toate părţile. PARTEA ESTERIOARA Germania.— Berlin, 22 Maiu.—Corespondentul din Londra al ziarului Kreuzzeilwin relatează, că acolo aă circulat, la 19 maiă, sgomote, cum-că raporturile franco-germone ar fi încordate; în sferele diplomatice din Londra şe vorbeşte deja de mult de sgomote asupra silinţelor franceze spre a câştiga pe Rusia pentru o alianţă anLi-gennanâ.AicI nu s'a auzit nimic în timpul din urmă despre asemenea sgomote, cu toate astea putem menţiona ştirea unei Corespondenţe ce apare în Dreşda, că guvernul va cere de la Reichstag un credit pentru înmulţirea şi întărirea garnizoanelor în ţările de In Rin şi în Alsacia şi Lorena. In ţările Rinului se vor trimete trupe din pro-vinciele orientale, în Alsacia şi Lorena trupe din Germania sudică şi din Sa-xonia. Acesta ar li răspunsul la ultimul discurs al lui Roulanger, a cărui atitudine şovinistâ a deşteptai neîncrederea cancelarului german. Această ştire are nevoe de confirmare. O scrisoare oficioasă din Berlin către Kolnische Zeitung declară de o absurditate spusele ziarului Gaulois di spre misiunea baronului Courcel pentru înlăturarea neînţelegerilor dintre Germania şi Franţa. Intre Franţa şi Germania oficiala raporturile sunt bune şi n’a fost vorba de înstreinare. Cătitoria lui Courcel nu va schimba nicîîn bine nici în răă, întru ce priveşte lăţirea şovinismului în Franţa. Italia,— Roma, 22 Maiă.— Se vorbeşte, ca Vaticanul are de gând, să tri-meatâ la Paris o nouă notă asupra ne-gociărîîor cu China. în care se va pronunţa hotărârea cpnlru propunerilor de uiediaţiune ale Franţei, declarând ca înfiinţarea unei legaţiuni papale independent!* In Peking este un drept neprescriptibil al său, ce nu atinge întru nimic interesele Franţei. —x— Sorbişi.— Belgrad, 22 Maiu.— Din unele colegii electorale vin depulaţiuni spre a supune regelui plângeri asupra ilegalităţilor comise la alegeri. Vin doa-semetu multe plângeri către Garaşa-nin, că autorităţile judeţene şi comunale, în contra istrueţiunilor dale de ministru, aă abuzat de putere contru opoziţiunii. De altă parte însă se plâng şi autorităţile contra unor acte de violenţă din partea alegătorilor oposiţio-nali şi contra ilegaţiunilor lor electorale,cari terorizau pe alegătorii guvernamentali prin scrisori ameninţătoare. Din sferele guvernamentale se aude că s’a început o cercetare riguroasă contra ambelor părţi şi ca în urma a-ccstora se vor anula multe alegeri ceea-ce va face să se amâne convocarea Scupştinel. In multe colegie electorale oposiţia a format comitete ilegale, a ales pe candidaţii ei şi le-a liberat acestora certificate. In asl-fel de colegie sunt câte doi deputaţi, unul guvernamental, altul oposiţional. Chemarea lui Ristici, Novacovicî şi Alimpici la regele se pune In legătură cu menţionata anchetă şi a produs sgomotul despre o crisă ministeriala. O RECTIFICARE In ajun d'a se ţine întrunirea de la Târgovişte si cu anunţat câ voinţa Naţională va primi dupe întrunire următoarea depeşă din Tîrgovişte. «Mare fiaseo\a făcut întrunirea opositiunei. «Erau facia numai vre-o 20 de coalisali veniţi din Bulureştî şi câţî-va ovrei aduşi din Botoşani. Cetăţenii din Târgovişte s’&Ci abţinut mal top. Cdţî-va curioşi. Cuioau Alecu Lahovary a vorbit prost ca tot-d'a-una. Trebue se mărturisim eroarea noastre, căci numai l’Etoile roumaim a publicat, eri seară, această depeşă «lin Tîrgovişte : «întrunirea opositiunei a farul un fiasco complect. «2t> persoane numai creau facia.» «Cele I I porsoano venite din Bucureşti afl plecai plouate.» ISFORIATIiml MSTRE de la CO NFERIT A Aslîl-zl când Cartea Verde e publicată, cititorii noştri pot să constate că tn Lim-pu! deliberaţiunclor,am publicatcel d’înltf cu o exactitate aproape perfectă ce sc petrecea în sîuul con fereai, el. La 25 Aprilie scriam la informaţiuni: Aflăm că delegaţii Austriac! au venit in Bucureşti cu un iutreg proiect do convenţiune. Asemenea şi plenipotenţiarii români aveau uu promet pregătit pe care l'au presin tat, când deleguţil Austriac! au supus deliberaţiunij pe al lor. Există o diferenţa destul de mare între aceste doue proiecte. Proiectul austriac conţine şi clama naţiunii cele mal fucorisate. La 26 Aprilie publicam infurmaţia următoare : In privinţa termenului convenţiu-nei putem spune câ, după ce s’a retuşat de Austria primirea termenului de 5 ani, s’a propus ca convenţia se poată fi denunţată ori şicândde ambele părţi contrandante, cu condiţia că nu va expira da cut 6 (uni după ce una din părţi va fi manifestat inten-ţiunea d’a denunţa Convenţiunea. Cu data de 29 Aprilie publicam această notă; După inlormaţiunile ce am putut culege din sorginte demnă de credinţă , negociaţiunile cu delegaţii Austro-Ungariei merg foarte reu. EPOCA — 11 mau: Exigenţele Austro-Ungariei ar li exorbitante Austria, ni se zii e, ridică nişte pretenţiunl foarte mari şi în multe Gestiuni nu admite prindpiui reci procităţit. Pentru aceste motive crede câ negociaţiunile prmru fiu ti cerea con-venfiuniî de comerţ vor fi rupte in curând. şi ni se afirmă chiar, că guvernul român are de gind se facă o ruptură zgomotoasă, ce are sf* atragă după densa, grave conpHeaţiunî politice. Iu privinţa prctenţiunelor ‘guvernului austriac tn' grava c* stiunc a ţjrâmlor şi a vilelor, scriam cu data de 3 mal : Printre pfetenţiunele guvernului austriac in cestiunea convenţiune! de comerţ, putem da următoarele a-menunte: In privinţa grâneior, delegaţii austria ci n’au admis libera trecere a grăitelor noastre de cât pâ/iă ta o oare rare zonă. La aceasta a răspuns d. Aurel ian, că primeşte pretenţia Austriei, dar că cere, ea şi pentru productele mari ufncturule au stro-ungare so se facn o zonă care se meargă de la Gârn-pina la Turnu-Severin, şi peste care productele austriaco se nu poată trece fără se plătească o taxă. tn privinţa vitelor delegaţii aus-triaciaă cerut, ca conflictele ce sc vor ivi intre România şi Ungaria, se fie tranşate de un arbitru care va fi aus-riac. CORPURILE LEGIUITOARE GAIVIEPIA Şedinţa de Luni 12 Maiu 1886 Şedinţă se deschide la ora 1 1/2 sub perşidenţia d-lui general Lcca. D-nii Voinov, Iepurescu, I. Negruţl, Laurian, Ianov, Dr. Cantomir, Teodo-reanUjG. Demetrescu.G.Mihăilescuelc. declara că aderă şi d-lor la tariful autonom votat de Cameră. 1). G. Fleva interpelează pe d. ministru de lucrări publice în privinţa docurilor ce s'a dispus a se conslrui la Brăila. D. G. Porumbarii da citire raportului şi proiectului de lege pentru autentificarea actelor. D. N. Voinov prezintă câle-va obser-vaţiutn, mal ales în ce priveşte ari. 5; declară însă câ va voia luarea în consideraţie a legei. D. Stăt eseu declară, cava răspunde d-lui Voinov la discuţia pe articole, de oaro-ce n'a atacat legea în total. Discuţia se închide. Luarea în consideraţie se votează. D. N. Voinov cerea se lua comisarilor de poliţie dreptul de a legalisa actele. D. Stătescu cere menţirea acestui drept, fiind că nu toată lumea poate merge la tribunal,ca să ’şi legalizeze o procură ele. Art 1 se admite nemodificat, ari. 2 sc votează fără discuţie. Se da citire art. 3. Dupe o scurtă discuţiune se admite un amendament al d-lui C. Stoicescu, care dă drept judecătorilor de ocoale a legaliza contractele până la suma de 3000 lei, iar nu până la 5000 precum se prevede în lege. Se da citire ari. 4. Dupe ce vorbesc d-nii Sava N. Con-stantiuescu şi Manescu, art. se votează cu o mică modificare. D. Voinov propune un articol intermediar, In înţeles de a înlezni şi sătenilor putinţa de a testa, dar se res* pinge. Art. 5, 0 şi 7 se votează fără discuţie. D. C. Avion propune un articol intermediar pentru ase regula autentificarea actelor de către consulii Români din străinătate. Dupe cererea d-lui ministru acest articol rămâne a se discuta la urmă. Se dă citire ori- 8 care se voleaz cu câte-va mici modificări. La ora 5 3/4 şedinţa se ridică. Benei. SENATUL Şedinţa de Luni 12 Maiă 1886 Şedinţa se deschide la orele 2 şi 1/2 sub preşedenţia d-luT d. Ghica. După formalităţile obişnuite d-nu Micşunescu cere, să se facă o rectificare în Monitor, relativ la desbate-rilp Senatului In privinţa codicelui de comerciu. D. Arapii întreabă Danci mini- te rială, care e reprezintala numai de d. Stolojan, dacă la 1 Iulie se va aplica tariful autonom Austriei. D. Vfolojan declară, câ nu poate res punde de oare ce afacerea depinde de ministerul de externe. D. Arapii declară ca acea<1 a între bare o formulează ca interp lare pentru casă vie ministru de externe s% răspunde. Beizadeaua Ghica spune ca, croirea ministru va lua act de sigur de acest fapt fără casă aibă ir* voa de a fi interpelat. D. Mârzescu întreabă pe ministru domeniilor ce face pentru stîrpirea lăcustelor îngropate în Dobrogea, d-sa ndroga, ea ar fi bine să se ia măsuri eficace şi să nu se mărginească mimat la o corespondenţă strrî'ă cu aulorila-ţile «Jiu Dobrogea. D. Stolojan răspund • e'a luat toate măsurile trebuincioase. <1* a comandat maşina în străinătate etc. După nceasla se respinge un indigenat şi un altul se VOtează, ambele voturi rămase nule în inaî multe rln-duri. I). Vergati raportor, dă cetire raportului şi proiectului de lege al Burselor, care sC votează fără discuţiune. I). Stolojan depune mesagiul regal a) tarifului autonom, pentru oare cere urgenţa. Senatul primeşte urgenţa şi trece în secţii la orele 3 şi 25 spre a studia tariful autonom. Reporter. ŞTIRI MĂRUNTE Intre tlislincţiunile acordate de la palat de iOMaifi, a fost şi aceea acordata d-lul Max Belirendt,directorul magitsinululAux «luatre saisons. • • I). general Radovicî, comhhdnnlul tlivî-s'ei a lli-a a părăsit ert capitala mergând la Giurgiu. Astăzi, Marţi 13 Maiu, la orele 5 p. m.. d. N. Ilasilescn. va continua cursul seu, tu sala facullfiţel de drept No. 16. vorbind despre desvollareu consiliuţTânăf engleze. • * • Citim în Naţiunea: lin incident, demn dernmareai s’a petrecut. în ziuade 10 Mal. Gând BuvorauiU'şi.iu seara «hn Palat, poliţia oppis*; circulaţiu-ni'.'i ; vtn&torii şi gendarmi uedestri erau înşiraţi prin mijlocul Galei Victoriei pentru a opri trăsurile. D. Radu Milifll vrea S6 Ireacă., un vânător se pune înaintea Cailor. Minislrul-poliţaifi, furios, dă ordin vizitiului st* mişce ; vânătorul «pura dtrlogii cailor. Atunci, u. lladu-MibaiU se dă jos din trăsură, loveşte cu umbrela pe soldat, îl ia Itisuşl do guler, ’l duce la corpul de gardă de la Palat şi ordona ofiţerului de serviciu s6 aresteze pc «măgarul de va nălor», cum T zicea d-luj. îndată ce d. ministru pleacă, ofiţerul llBereaZâ pe soldatul care 'şl făcuse datoria ; lumea dimprejur aplauda; iar ministrul, mânios’ la culme, se Întoarce înapoi. • st * Regele şi Regina a plecat de la gara Co-Irocenl la ora 1 şi 36. H-nn Blânieeauu fiind indispusă a fost înlocuită prin d-ra Horuulo. La Gotnana M.M. L.L. aU fost primite de d. Poteca prefect de Vtnşca si de d. general Radovicl, comandantul de Divizie. La representaţiunea ce se va da la lea-trul Naţional ţn memoria Iul Victor Uugo se vor recita şi nişte versuri făcute espres pentru acea zi ded. V. A. Urechie. D. Trăsnea, prefect de Brăila, si care se zice că va li n.imil prefect de Ilfov, a avut azi o lungă întrevedere cu d. 1. G. Brălianu. Comitetul delegaţilor Ga merii s’afi întrunit eri cu ministrul iustrucţiuriel publice, la ministerul cultelor, pentru a discuta noul proiect de lege al instrucţiune! publice: D. Dr. Bernalh. Inspector general al labor.doriitor de Chimie, dependinţe de Minist rul Domerjielor, va începe săptămână viitoare o inspecţie pe la diferite puncte de vamă. Citim in Galaţii: Eri, Duminică, s’a scos icoanele şi s’a făcut rugăciuni pentru ploaie in piaţa Sleiau cel Mare din acest oraş, şi pe platoul Ţiglinu. Poţjorenil de Ja eslremitai ea oraşului despre Ţiglinţi, s'aă opus d’a se aduce icoanele lusericelor «lin acea parte a oraşului, iu piaţa Ştefan ce! Mare, pentru că, aci aveau se asiste Ia rugăciuni cocoanele cu t urne [uri, si spoite pe obraz, cea ce urma să iudispue cerul şi să strice efectul aşteptat. Autentic. Circulă sgomotul că negocialiu-nile au se înceapă diu noii şi incu-rend. cu Austro-Ungaria, pentru încheierea unei convenţiuni do comerţ. In caşul când s'-ir deschide din noii negocia ţi un ilk Austria pretinde ca tratările se aibă loc la Vienn. • www.dacoromanica.ro • Am anunţat mai deunăzi că e vorba câ guvernul se vie cu un nou prnier,t de npnnngiî pentru Rege. Aflam în această privinţă ca d. Fqi. Porumbarii, deputat de Mehedinţi, a spus faţă eu mni multe persoane că M. S. Regina a zis. în pre-senţa unui cere de persoane destul d,' numeros. ar treimi ca în fie care judeţ se fie câte un domeniu al Cirennei, fie numai ca model pentru cei Foiţi agricultori.» m Guvernul nostm ungnr va publica peste câta-va zi la actele diplomatice privitoare la convenţiunea do comerţ Austro-Itomnnă. Agenţii po! i ţi ţi i s'nti dos iii z.ina de zece Maiu eu buchete la liotei Bulevard cerând ea acele I nehHe se fie arunca te de po un hnleon când va trece Regele. Aflăm eă s'a opus agibiţilor poliţieneşti un refus formal. Nn mai încape îiididalâ că mani-festaţiunile de 10 Maiu au f«isl anul acesta mai spontanee ca uită dată. • Din Giurgiu aflăm că. In trei rânduri, pe drumul regelui, poporul a slrigal: «jos regele, joc aj iriugiile». % I). Ion Brătianu a sosit eri seară în Capitală. © România Liberă confirmă ştirea că tractatul d*' comerţ, cu Fiancia o aproape încheiat. Iată ce litim in România Liberă de azi: Se vorbeşte că negocierile pentru incheerea unei convenţiuni de comerţ cu Franţa sunt aproape terminate. Se poale spera chiar ca, in această-sesiune, proiectul se va pre-si rit a Go rp u ri 1 or 1 igi • i' ton re. Naţiunea primeşte de la un corespondent din Giurgiu, următoarele ştiri privitoare la primirea Hogelui în ace! oraş. ( aud trăsura in care se aflau Regele şi Regina, trecu prin dreptul o-tc/idui «Daria» din centrul oraşului, un strigat puternic isbucni din mulţime de piepturi. Lumea striga «Jos Bratianu!» N*am putut observa prin mine, impresiunca ce arest strigăt a produs asupra MM. LL. Acelaşi strigat de Jos Bratianu!» s'a repetat încă de doua ori, în parcursul regelui prin oraş, la eleîu, când mergea spre prefectura, si a-proape de debarcader, când MM. LL- ’ se duceau sa t o îrubcrceze pentru Turnu-Magurcle. Tot Naţiunea allâ < â consiliul comunal c dispus a da vut de blarn primar ii lui-deputat Ruse Slofâncscu. Iarăşi spontanei tulea mani festa ţi linelor de zece Maiu ! (I Citim iu Monitorul Oficial dc azi următoarele linii care sunt adevărate capo de operă: PREŞEDINTA CONSILIULUI Di MINIŞTRI Felicitările adresate Regelui şi Reginei pentru niiivcsarou de 10 Maiu din toată ţara, având în acest an un caracter mai particular de spontaneitate-, Mnjesiăţile Lor, foarte recunoscătoare dc dovezile de iubire şi de sincer devotament, au însărcinat pe d. ministru preşedinte se exprime mulţumirile Lor cefe mai vii clerului, autorităţilor constituite, civile şi militare, etc, care sau grăbit se aducă felicitările lor cele nrai bine simţite. M. S. Regele a primit din partea M. S, Reginei Regatului-Unil al Ma-i’ei-Britaniei şi Irlandei, Impăryleasă a lndiilor, scrisorile prin cari notifica MM. LL. Regelui şi Reginei câ A. S. R. Ducesa de Gunnuught, bea A. S. R. Principelui Frederic Carol al Prusiei, soţie A. S R. Principelui Arlur, Duce de Connaugh a dat naştere unei Princese. DOCTORE T.EONTE S’A MI J VT No. 1'2 bis, Culca Pletnei No. i2 bis. p6ste drum de vechea locuinţa epoca — mau; CASA DE SCHIMB M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27— C L' n S l L » U C U 15 E S C 1 13 Maiti 1886 5% Rente aniorlir.th.la 5 v Renta perprtna Oblie. de sl-il . . 0' Oblig, «le st. drumi: ug Tt-r 1% Scîs. fii no. rurale. . . . KM F . Scris. Euuc. rurale . . . K'7t /ă 7 , Scris limc. urbane . . . 1001,4 Scris func. urbane . . . 5 >, scris. func. nimic . . . 83 5ii Împrumutul comuna! . . 751 2 Oblig. Casei pens. bă io dob.' 215 împrumutul cu premie . . . 33 Acţiuni banrei nation . . . loao Acţiuni *Dacia-Romania >• . . 265 » Nstinnalâ 800 Credit mobiliar . . . » Constructiunl. . . . 170 » Fabrica de hârtie . . Argint contra aur ..... 11.50 Uiit ie de Bane*> contra aur. . 14.50 Florin austriac! 2.011 2 ci; as li. imn \ if\.\ Napoleonul 10.03 Ducatul ......... Losa otomane ....... 4Q Rubla. hârtie ruitsri, imn rkriix BenLa Amor! Opponlieim 1 (H’i.50 Oliligaliunt noul liX C. F. R. 107.2») « b 5^ m M b Rubla hârtie 200.05 M 'HSiLI. IM’. PAIIIS Renta Românâ 0» Losc otoman i. Schimb Paria 8 luni . . » la vederi» . Londra 3 luni » la Vedere Berlin 3 luni . . Viuna la vedere . IU 3 4 I» t a 12.7.75 N. A. PAPADAT AVOCAT Str. Biserica Icni No. 8 bis. BULETIN METEOROLOGIC IUN III CI n F * I 1 Bulei mul atmosferic ile In liifaiu ISSi: STAŢIUNI BaromiTcmp. Vc-nt. T. Bucuresci 7t>4.0 20.0 EXE HlJ T.-Sevcrin 708.9 19.1 ESE 29 Balota Ii^.O 22.5 Wsw Crai ova 705.4 19.2 NNN 2S Slatina 708.0 21.2 N 27 Giurgiu 707.7 Î2.0 \V 29 Constanta 707.1 19.9 NE 2.1 Sulina 700.8 20.6 N 23 Galantz 707.3 2ii.5 \V 30 Braila 76.65 23.4 sw 28 Roman Tasi 75.30 20.0 E 28 Starea I'. sen in p.nor. f.senin Directorul Institutului, St. Hcpitcs. Starea mărci la Sulina uşoara la Constanta liniştita. Aflând câ n pasa concurentă d’aicî. Introduce prin o a magi tun ro contra fa'cere a mareei noastre, CIMENTUL său în ţările Danubiano, no permitem a atrage atenţiunea onor. noştri consumatori şi a Ic recomanda se observe că etichetele noastre portă pe lângă Urina noastră si un /M, UR!> ALBASTRU URS ALBASTRU (nici de cum un alt animal). Ast-fel vor putea consumatori cimen tulni nostru fi apăraţi de falsificat. | g Wh’ITE & gRQS -LIMITED LOISTDFtA wimz- DE RCIHIIIAT rsr AC*.........„ No. 11 compuse din IG Camere, cu o curie spaţioasă în care se a li A grajdul şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal au şi o gradină importantă. A se adresa Strada Batiste No. 11, BRE Ho. casele îtl1 ivniliti t T l|e la 23 Aprilie viitor, DL 11UIIIIH I casete t|jn strada Aca-demniei Nr. 29. — A se adresa strada Batiste No. 11. KtKWT. AUX QUATRE SAISONS 72 Talon Victoriei 72, Yis-a-vls de palatul Ilegal A sos ii noutatilo sesonului in cantităţi fi Variatiuni onormo, dc prima calitate. OCAS1UNE RARA. Tricouri pentru dame JERSEY loi 7,50. IO. 12,50. 15. 17,50. 20. Comandcle din provincie se esocută după indicarea mărimei şi contra mandat poştal. chiar de acum proprietatea Crângurile din Distr. V’laşca, pi. Că Ini «tea, doritorii se pot adresa la proprietar Km. Grădiştea-nu. Piaţa Amzi No. 1 Bucureşti. I V VTriîWT doreşte a preda lec- II u I ii!j; 11 ţiuni pentru Clasele Primare, In schimbul unei modeste plaţi. A se adresa la administraţia ziarului. fif'A L'M \ r din caii sa arendării pro-prietfiţii, se vând, O lo-comobilă 10 cai putere şi o maşină de treierai din fabrica Rnmson sistemul cel mul perfecţionat ambele In perfectă stare. Doritori le pol vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adrestnduse la d. E. Iteimer administratorul. ALECIJ A. BALS AVOCAT Strada Dreapta No. 24 I vis-a-visde / MARELE l/i A GAZ IN ( calea \ I PALATUL REGAI. ( ) 70 VICTORIEI 70 ( COLONIALE SI DELICATESE LA „ SPERANQA “ ’Ml a sosit ape minerale do la toate sursele din Francia asemenea am asortat magazinul mefl cu tot felul de articole pentru meuagiul casei, In special cu escelente brânzclni'i asemenea Cogniacuri, Iton.urî, IA-querurî streine din cele mai renumite case. \ ’muri streine şi indigene ele. etc.. Culori pentru scânduri. Trufandale primesc în toate zilele. 2Pet,x*a.olie lo au. ^OHIA MO^ ,cr DIN CALEA VICTORIEI. 6 '4c I. VVEICH s’a mutat in Palatul Eforiei Spitalelor Buleuărdul Elisabeta. MOŞIA AlffllEM din distr. Ialomiţa , plasa Câmpului, sc arendează chiar dc acuma pentru mal mulţi ani, cu începere de la23 Aprilie 1K87. A se adresa Strada Biserica Amzcl No. 3 si Calea Victoriei 70. STRADA 1 SE. DIMITRU N. 3,' CIMENT ■ BUCUREŞTI - STRADA )SF. DUMITRU N. 3 i -BUCURESTI- Pl luci Prin presenta avem onoare a informa pe D-nii întreprinzători de :răn publice şi Arc/iitecţi că suntem însărcinaţi cu vânzarea'. CIMEN TU LUI-PORTLAND DIN = GROSCHOWITZ = A est ciment întrece, în cea ce priveşte calitatea, toate produsele similare engleze. mm CONE\ 4MII-FI HM 11 IU «MUTA Deposit în Bucureşti ta ARBENTZ & WOLFF f f 1 0 i li \i i f \ r % ----ri -V ^ L / a y. * OE * § POLEITOR1E ? fl {/IVlAlifP 72. - CALEA MOŞILOR — 73. In acest atelier se primeşte orice reparaţiunl de Oglinzi. Mese, Galerii, Tablouri poleite. Se găsesc gata galerii, pervazuri de lot-fel cu preţuri moderate. 0 I $ i i 1 i i I 0 î 1 0 Iii 0 0 0 £ < co Vi M Ş o O âL UI 0 li 0 H O £ O* £ < N c c» w < a 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 * TIPOGRAFIA LI BUCURESCI, STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI -edastsssss- ACEST ATKL1KR ESTE PUS IN J'OSITIU.NC A ESKGUTA TOT FELUL DE ORA 1(1 AT1NGATOAKK DE ACEASTA ARTA CU ACURATEŢA PRECUM : ZIARE I BROSTJFU QUOTIDI.VNK SI HEBDOMADARE | LUCRATE IN CARACTERE ELZEVIR I*UF( II IUI,ESI M FOAItTF MODFllATE , --- -------------------------iŞ----.---------- NOUL MAGASIN DE } PORCELANURI SI CRISTALURI f SUBFIRMA î SIVA W ASSILIU & Fl(i BUCUREŞTI 35.—Strada Lipscani, No.—35 2 • % ţjj Deschis din iiousegăseşle foarte ff| bineasorlat fiiloatearLicolcle pro- zt cum: Serviciuri pentru masă corn- w ploctede Porcelan şi cristal, lămpi 0 şi paturi de bronz, tacâmuri itrgin- x taie şi nearginlale'fete. precum şi îl (u orl-ce alte objocte necesare monă- $ giulul. S PRECIURILE FOARTE MODERATE | J 0 INDUSTRIA ! CASS/l ARBENZ SI WOLFF i STRADA SF. DUMITRU N". 3, BUCUREŞTI cunoscut de mal mult timp In ţară prin instalaţiunile sale dc turbine, muşine eu vapor, riisanr. iilimoiitntliini «le apa, fabrici «le spirt, ateliea-e m«»eai«ice, frrrs- A treurl mecanice şi prin furniturile- le dc toate ulen-silil, care au vr'un raport cu exploalaţiunile industriale ^ a creat acuma un Ith-ou leelmie pentru INDUSTRIA TEXTILA adică iami, inii, cânepa si bumbac, filatura, tesalurn, împletitura, bonuigei-ie etc. Această secţiune este confiată unul inginer special tn a-ceastă ramură industrială, care posedând o experienţa îndelungată, pune serviciile sale la disposiţiunea publicului, atât pentru amfenu nle In general cât şi pentru studii Bl locale, redactarea de planuri si devise relative. — IManuri ^-4 şi I>evisc sunt furnisaLe gratis; pentru studii locale se va socoLi numai cheltuelele dc voiagiu. CASA ARBENZ SI WOLFF execută sub garanţia sa or ceinstalaţiunl industriale, procurând după cerere de maeştri şi lucrători spleciall. OUVRAGE EISTXIRREIVEENX XERM1NE ESSAI COMPARE SUR m INSWUTiONS ET LSS101S DE LA ROU MANIE DEPUIS LES ÎEMPS IES PLUS RECULES JUSQU'A ROS JOURS PAR UN VOLUME D ENVIRON 700 PAGES, fiDITlON DE LUXE PAPIICR VELIN, CARACTERES ELZEVIRS. PRIX 30 FRANCS-TIRAGE LIMITE On peut souscrire d par tir du Iji3 janvicr dans Ies bureaux du <« Pcuplc Roumuin » ct chcz lous Ies libraires dc Eucarcst. v • — -r«?---'şm-----/——•* 4 ------------------------------~ -N-| DUPĂ O LUNĂ DE LA S^l GEORGE VA APARE IN EDITURA TIPOGRAFIEI CAROLGOBL Fi' PE 1886 COPRINO£nD : Firmele tuturor comercianţilor ţi industrialilor din Capitală, luate de pe Htgiitrele onor. Tribunal de Corner cil*; adresele autorităţilor fi funcţionarilor superiori, Caselor de Credit, profesiunilor litxzrc, scâldur şi prvfcsvrUur, per-Si/nelor distinse, etc.; Mersul trenurilor ri vapTirrlor, tarifele telegrafelor, poştelor fi căilor ferate; stradele Capitalei împărţite pe secţiuni, după alfabet; Calendarul pe 1886, etc. etc. -A. IST XT IST GIUitlLE SK PRIMKSC LA Tipografia CAROL GOBL, strada Domnei, 14 CU PEKŢUIULE URMAtOEE : 1 pagină 15 leii V, pagină 8 lei; '/, pagină 5 lei. O padină intrigA di droptnl la un Anuar. Domnii comerciant! şi industriaşi, car! vor voi să aibă annnciul d-lor în Anuarul BucuretrUor, sunt rugaţi a’l trăsnite cât mai neîntârziat, spre a putea apare la timp. Asemenea domnii comercianţi şi industriaşi precum şi profesiunile libere, cari ’şî-au schimbat domiciliul, sunt rugaţi i no trimite adresa d-lor esactă, spre a o putea corigia. 5^“ Adresele simple sc publică grat's. m Bucuresci. — Ti Episcopiei No. 3,