ANTEI A EDITIUNE MARTI IA MAir ISRfi Gricork G. PFUCESCU Director politic ABONAMENTE: tn ţară 1 an 40 tel, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 joi iu străinătate 1 an 50 Tel, 0 luni 25 lei R ED ACŢI A No. 3.—Piu tu Episcopiei.—No. 3. N. Gr. FI LIPESC U Proprietar ANUNC1URI: inunciurl pe pagina a patra linia 30 bani, anunriuri şi reclame pe pag. III 2 lei lima. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piuta. Episoopiei.—No. 3. 1 O TA A IVI TSTUIVrEFTUL APARE IN TOATE ZILELE IO BANI NUMERUL 0 GREŞEALA 0 SPECIE NOUA DE AGIO SPONTANEITATEA ovativinilor' rle IO IVTain CARTEA VERDE NOSTIMADELE SEPTEMANEI I)M1T\TUI\ Ca un guvern ei» calce legile, este fără îndoială un fapt grav. Admitem însă ca pentru aceasta se nu fie Învinovăţit Capul Statului. Cănd am comentat cuvintele d-luî Sturza, care a mărturisit că calcă legile, Insă cu bune inlenţiuni; cănd am reprodus discursul rostit do d-1 Carp, lu Cameră, prin oare d-sa dovedea eă guvernul calcă legea compta-bilităţii.comiţend adeyerate lalşuri in scripte publice; cănd nm arătat acum patru zile, In ziarul nostru, că ceku-rilo de 30 milioane omise doDancâşi date Casierii 1 centrale drept valoarea rentei vândute, sunt plâtibile la cerere şi nst-fol reprosintă 30 milioane bilete, care adăogate la cele puse în circulaţiuno, ne dă o circulaţiune cu 17 milioane mal mult de edt permite legea, cănd arn spus toate a-cesten.noue nu ne-a trecut prin gând ca se acusăm pe şeful statului, pentru toate aceste călcări de legi. Gând un guvern, In loc se calce o lege ordinară, violează articole precise din Constituţie, atunci lucrul devine mai grav, şi adosc-orî Regele va putea li tras la răspundere pentru asemenea fapte. Admitem Insă că chiar, în acest cns, Suveranul se nu fio Învinovăţit şi că toată reupunderoa se cază asupra guvernului M Sale. Când Insă vine cine-va şi zice că Monarhiei constituţionale, s'a substituit dictatura revoluţionară, alunei lucrul devine grav de tot şi nu este cu putinţă ca Şeful Stalului se nu tic pentru aceasta, tras la răspundere. Căci aceasta vrea se zică, nu că s'a călcat cutare or cutare lege ordinară, nu că s'a violat cutaro or cutare text precis din Constituţie, ci că toate legile ţârei sunt călcate In picioare, că toată Constituţia e răsturnată, că tot spiritul legislaţiunei noastre e viciat, că întreg regimul pe caro şi T-a dat ţara la 1806, adică Monarhia constituţională, este schimbat. Noi, care adese-orî am acusat pe Rege liind-că a lăsat se se violeze diferite articole din Constituţie, noi nici odalâ putem zice, n um formulat până astăzi o acusaţiune atât de gravă, ca acea doclaraţiune pe care nişte spirite moderate ca dd. Dimi-trie Brătianu, Lascar Catargiu, Geor-geVernescu, sau crezut in drept să o facă, când, intr’o moţiune matur chibzuită, îndelung discutată, au zis: ■ Monarhiei constituţionale s a substituit dictatura revoluţionara». Punem acum întrebarea: «Mai este cu putinţă ca principiul nerespon-sabilităţii regelui să fio susţinut de cine-va, cel puţin de vre-uuul din membrii oposiţiuneî. care să asociază la declftraţiunea de mai sus ? Cum? noi credeam, până aci, că trăim sub o monarhie constituţională şi iată că nişte oameni ca dd. L). Brătianu, Catargiu şi Vernescu ne spun : «Vă înşelaţi, trăim sub o d icta t u ră re voi n ţ i o n a ră ». Cum? noi ştiam că lu 1866 ţara alesese* această formă de guvern : monarhia constituţională —şi astăzi la 1886 no trezim sub regimul dietn-ţuri revoluţionare. Şidupâaceastn,ar mai putea cine-va se vie şi se mai susţie că forma sln-> tutui s'a putut schimba dur că numai primul ministru o de vină, că regele, în adevăr a putut fi despoiat de prerogativele sale do suveran constituţional, dar că el nu încetează eu toate acestea d’a fi tipul adevăratului domn constituţional? Susţinîridn-so aceasta, ar însemna că o ţară ponte trece de la monarhie la republică, or de la republică la monarhie, numai prin faptul primului ministru şi fără cn Regele să fie învinovăţit pentru aceasta. Nu credem însă oă comitetul coaliţiei a vrut să susţie o asemenea teorie. Când şefii opositii au spus că «monarhiei constituţionale s’a substituit ii icta tu ra revol uţionii ră» această frnsă neapărat nu se adresa d-lui Brătianu, ci M. S. Regelui. De aceia, daca nu de mult d. Dim. Brătianu a putut zice la IMoeşti, «că ust-fel cum merg lucrările, principiul neresponsnbilitnţiî regelui în curând ra cădea» astăzi, In urma moţiuneî de la Botoşani, se poate zice că acel principiu a căzut. i\. l ilipescu. Alena, 22 Maifl.— Resultâ clin expli-caţiunite date la cameră de către d. Tricnpis că incidentele ce s'uQ produs la graniţă provin dintr'o neînţelegere. Comandanţii turci aii primit ordinul do a se ţine numai In defeuhi vă. Noul cabinet a adresat agenţilor săi diplomatici o circulară !n care protestează contra blocării, care paralis&nd mijloacele Gropiţi, lasă Turciei o deplină libertate de acţiune. Huma, 22 Muiu. — Inţr'o ln|rumre electorala, d. Cujroli aţinut un discurs In care a spus: că Stânga voieşte li-nutiţe bine organisate şi economii, dar tara ca aceste economii să isbeascâ bugetele armatei. A declarat ca nu voieşte se exprime nici o judecată In privinţa alianţelor acluale ale Italei, căci nu le cunoaşte valoarea. A recunoscut că In congresul de Ia Berlin Italia a adus Greciei sorvicii importante Terminând, el s'a exprimat ast-fol: In Africa suntem In aparenţa puternici, dar In realitate neputincioşi, şi am ajuns ast-fel în cât nu ne putem nici retrage, nici înainta. Caiaua, 22 Maifl.— Azi dimineaţă nişte cutremuri de pământ s'au simţit la Paterno şi la Biancavilla. Erupţiunea noilor cratere cari s'au deschis ieri sunt foarte active. Nicoiosi.Belpasso şi Podara sunt lot In pericol. Alena, 22 Maifl.— Pare probabil că camera va fi prerogală pentru 0 sept&mâni Atena 22 Maifl. Legaţi unea otomană a primit ca instrucţiuni să declare guvernului grecesc, ca incidentele de ta graniţă afl fost Intr'adevar causate dintr'o neînţelegere, şi să '! asigure In acelaşi timp că Poarta nu e animată de nici un sentiment ostil faţa cu Grecia. Conslnnllnnpnl, 22 Maifl.— O circulară a Porţii esplică că încăierările1 ce safl întâmplat la graniţa turco-gro-ceasca, sunt numai accidentale, daca n'afl fost provocate chiar de ofiţerii partisanl al d-lul Delyanis. Ea adaogă că comandantul trupelor lurceştî a primit ordinul de a nu oşi din atitudinea sa defensiva. Berlin, 22 Maifl.— Ştirea colportată de oare cari ziare cum că generalul Bronşart do Schellendorf, ar Ii având de gând se ’şi dea demişi unea de ministru de roShel şi care anunţa schimbarea şefului amiralităţii este lipsita de ori-BC teineiO. I nimii», 22 Maifl (0 ore seara). < I ploaie du nisip şi de piatră ponce a căzut asupra satelor Biancavilla, Bel-passo şi Nicolosi. Curgerea luvei, care ameninţa aceste două din urmă sate s'a mai liniştii. Dan aceia care se îndrepleaza spre Podara e tot ameninţătoare. Alena, 23 Mal.—Depuşi oficiale men-ţionează nuoi încăierări ces’ar fi întâmplat ori şi azi dimineaţa la graniţa în spre Mavreli. Aceste ştiri afl causat agitaţiuni în Atena. Atena, 23 Mal (seara). — Se anunţă în ultimul moment că focul a încetat pe toată linia. Atena, 23 Mai. —( ironia slirea ca I relanil ‘si an proclamai independenta. Solia, 23 Mal. Agenţii diplomatici au primit o comunîcaţiune oficioasă a depeşit circulari adresate prâfeo.torelor bulgăreşti tn privinţa complotului de la Burgns. Denunţarea a losl făcuta de un bulgar, numit Mihailoff, care, chemat se zice pentru alte afaceri, a fost Invitat de conspiratori a participa la complot. Un număr considerabil de streini afl fost arestaţi. După ziarul partidului guvernamental Tirnowska Constituţia printre persoanele arestate să găsesc mulţi muntenegreni şi fostul căpitan rus Nabot-koff care a servit altă-duta In armata rumcliota. Justiţia continuă a instrui afacerea. I ilipopoli. 23 Mal. —Alegerile pentru Rumelia încep asla-zi. Solia, 23 Mai.—Se asigură efl agenţii diplomatici afl adresat o telegramă de felicitare prinţului Alexandru în privinţa complotului şi probabil în urma purtării necorecte şi a lipsei do eticheta din partea consulilor streini ce residă la Burgas, afară de col al Rusiei. Varnn, 23 Mal. -Prinţul Alexandru însoţit de I). KaravelofT a sosit aci. Berlin, 23 Mai. — Exposiţiunea jubiliară a operelor de urlu s’a deschis aslă-zi în presenţa împăratului şi a Im-părăiesiî, însoţiţi de Marca Ducesă de Bade», prinţul şl Princesa ereditara şi fiicele lor precum şi princesa de Bo-henzollern. Prinţul ereditar şi ministrul cultelor afl pronunţat discursuri. împăratul 'şi-a exprimat speranţa că aria se va desvolla mereu pentru cea mai marc fericire a lumii. 0 GREŞEALA In numărul Epocii de la 7 Maifl, scriam la rubrica informaţiunilor : «Aflăm din sorginte positivă că gu-«vernul austriac esLe foarte indispus, «nu atât lin cuusa pretenţiunelor gu-«vernului nostru, pe care le găseşte «exorbitante, cât din causa modulul «cum negociaţiunile au fost conduse.» «Ast-fel, guvernul nostru ar fi lăsat «să nască mari speranţe la Viena şi ar «fi asigurat că convenţiunea va fi în-«cheială ; pe urmă şi-a schimbat tac-«tica când dâfegaţii să aIIară în Bucu-«reştl. «Aflăm asemenea că d. Ferikidi, cind «guvernul austriac a spus că epizootia <•domneşte in România. a răspuns că «aceasta nu e adevărat ni n mlauirnt <•» {jiuernul misiri:»»* n’nrc (le <■ «*T» t se conslnte neeashi. «Xumat in urma acestei propuneri, «guvenrut austriac a numit, prin decret «imperial, o corni si ane de r terinari care ■a venit in Racuresti.d. Brătianu a refu-«sat insă să numească veterinari şi alm-«pir di cat ast-fel comis imiea d’a procede iila facerea anchetei ce se credea in «drept să facă in Ilomtlnia, in urma «ileclnrnliunilor d-lui IVrikidi.» Informaţiunea noastră era absolut exactă şi greşala comisă de d. Peri kidi să poate constata chiar din actele publicate In cartea Verde. Iată tn adevăr cn cetim la pagina 31. din cartea Verde. Actul în ces-liune este o depeşe trimisa de ministrul plenipotenţiar al Austriei, Baronul Muyr, ministrului nostru al afacerilor streine : bucureşti t Maifl, 1886 Domnule Ministru, ani onoare d’u informa peexcelenţa voastră, ca Ministrul imperial şi regal de interne la Viena, a încredinţat d-lui Consilier Aulic dr. Koll, şi veterinarilor provinciali Alexandru Sittich şi Pruncise Nedved, misiunea d’a cerceta starea sanitară a vitelor din România, conform eu deehii’uliuncn faeutn in eursnl convorlilrilor la \ icnii. (S) îl»vr. In urma, este adevărat, a încercat d. Ferikidi se o dreagă, zicând Baronului de Mayr că părerile emise la Viena afl fost comunicate ad referendum. Numai după ce a sosit In Bucureşti, d. Ferikide văzând greşala ce a comis, comunica ministrului Austriei, «că guvernul nu poate primi ca dd. delegaţi să vie să. ia informaţiuni în ţara, In calitate de comisiune străină în misiune oficială, declaraţiune, carene-nr fi scutit de un conflict la începutul negociaţiunelor, daca ar fi fost făcută la a Viena. 0 SPETI \0ll DE AGIO Astă-zl, în piaţa noastră, napoleonul face prima asupra celor alte monede de aur; dacă pentru lire, imperiali, mărci, elc.se plăteşte diferenţa de I I t 2 sau li 3/ă o/o. bucăţile de 20 lei sunt căutate cu un agio de 15 safl 15 1 i lu sută. Faptul acesta este nelăgădnilşi cunoscut de toata lumea afacerilor. De unde provine răul ? Guvernul nostru, fără să-şi dea vre-o socoteală despre lucu,a)presentat Corpurilor deliberante o lege prin care se fixează majorându-se valoarea diferitelor monede streine ; ast-fel. lira a fost ridicata la 22 lei 77 bani, imperialul la 20 lei 06 bani, urinându-se aceeaşi cale cu marca şi cu livra sterlină. Legiuitorii, ca de obiceiu, s'au mulţumit a vota nefacând cea mai mică observa-ţiune, şi, într'o bună dimineaţă, ne-uui pomenit cu legea la Monitor. D. Brătianu, negreşit, meşter cum este, a crezut că prin aceasta măsură va atrage In cantităţi mari aurul străin şi va sili ast-fel scăderea agiului. S'a înşelat însă ca lot-d’a una, şi măsura luată este încă o dovadă despre uesc-riosilatea şi nepriceperea cu cari suul conduse afacerile stalului sub colectivişti. Piaţa sufere încă o contribuţiunc forţată de o jumătate la sulă, şi D-zeu ştie dacă nu va mai creşte şi unde se va opri! Pagubele ce isvorasc din legea monetară suntnenumărate. Am putea schiţa următoarele; Avem contracte coprinzând cluusa plâţei în aur, fără a se determina moneda. Debitorii vor căuta să profite şi ueapârut că vor plaţi în monedă mai eftină, aducând est-fel perderi însemnate creditorilor ImprumuLătorilor). A-ceştia însă când au făcut învoiala, a-veafl în vedere numai agio ce se putea produce Intre aur şi argint, iar nu între diferitele speţe de aur spre a şti să stipuleze în consecinţă: atât este de adevărat ca sub d. Brătianu este peste putinţă să se respecte sfinţenia contractărilor! Comercianţii, în general, dafl poliţe pe napoleoni de aur, cari şi constituesc moneda internaţională. Ei dară, de o data, şi fără a se aştepta, 'şl văd datoria crescută cu 1/2 şi chiar 1 0/0. Drept este ? Cinstit putem numi acest lucru, safl ne găsim înaintea unei adevărate spnliuţhinî ? Ceea-ceeslemai grav însă o ca însă-şl statul păgubeşte din aplicarea ciudatei legi de caro ne ocupăm. Intr'adover, autorităţile publice sunt obligate a primi monedele străine cu preţurile majorate, fără însă să poală a le treci* în străinătate pe acest curs. Să luăm un exemplu: am de trimes la Paris o sumă oare-care în aur, mă duc în piaţă şi iafl Urc safl imperiali fiind-câ agio este mal mic, mă present la piaţa care este obligata a-î priini după tariful oficial şi a-mi da chitanţa pentru suma nominală versată; la Paris însă Posta română va trebui să plătească suma integrală, adica mal mult de câta primit.. Ce fol de socoteală este aceasta? Unde mergem cu asemenea calcule ? Cu ce se va mal plăti şi acest ijiofl deficit produs în lesaurul public? Ceşti unea este lămurită: statul român va fi lot-d'auna în portiere; el prii-nieşle monede cu un preţ mal ridicat de cât le petrece la creditorii streini, fiind tnca silit a plăti un supliment do agio, produs prin creşterea artificială a unor monede. O asemenea paguba este destul de însemnata daca considerăm operaţiunile numeroase cp a-vom de efectuai cu pieţele streine. Dâiidu-şl seama de consecinţe , orice om cu minte este în drept a se întreba: pentru ce s’a votat aceasta lege ? Nu era greii a se prevedea rcsulta-tele. Moneda este şi Irebue să fie o a-devărată vuloare, căci numai ast-fel ’şi păstrează caracterul său şi poate inspira Încredere; de aceia, ori-ce urcare artificială a valoarel sal • produce o crisâ mal mult sau mal puţin întinsa. Este, într'adevăr, o lege economică nestrămutata: moneda bună goneşte pe cea rea, aşa ca cea d’ântâifl rarindu-se plăteşte o prima mai mare pentru dobândirea ei. De aceia, şi la noi, crescându-sc arbitrar cursul lirei, imperialului , ctc. , napoleonul face primă asupra lor, şi diferenţa plătită nu este proporţională numai cu valoarea adevărată a celor-alte monede, dar şi cu cererea mare ce sc face pentru bucăţile de 20 lei. Ast-fel, de şi lira a crescut cu 7 bani. prima napoleonului în piaţa a ajuns la 12 şi 15 bani de bucală. Cu decrăte şi legi nu se regulamen-lează fenomenele economice. Afl crezut colectiviştii că vor atrage pe piaţă lirile şi imperialii şi vor scădea agio ; s'afi Înşelat însă ca nişte naivi, ca să nu zicem mal mult, pentru că prima aurului creşte, producând, prin osci-laţiunile dintre monedele de aceea-şl speţă, pagube însemnate. Lucru de altminteri este firesc din partea guvernanţilor. Neavend cunoştinţele necesare safl pregetând de a cugeta, dânşii se aruncă în fel de fel do combina ţi uni păgubitoare averel publice : uşiureî şi fără putere de munca, când nu sunt interesaţi, eî văd numai partea de d’asupra a lucrurilor, şi, a-devâraţl copii, se iau dupe ilusiuni şi nu pătrund natura afucerilor ce sunt a se resolva. De aceia, nu găsim In capetele lor vre-o idee lămurită şi folositoare şi de aceia, când se hotărcsc a vota o lege, se fac de risul Iurnei. N’ar ti nimic, dacă colectiviştii s’ar mulţumi să ’şt exercite aceste calităţi nu mal în afacerile lor particulare ; lucru însă devine grav, pentru ca ei şl permit a face încercări destrăbălate pc socoteala avere! publice, şi cu atât mal grav că aceşti comedianţi ţin puterea de zece uni! I>. < . Popescu, www.dacoromanica.ro ■ -; • • o kiWmja - i^ maii: —..... OUIiiM Lon o*1'* 10 MAIU Publicam urmiHoRrlfl*? acte într*-resmite ce Io primim de Iu Une&fi; ROMANI A t&SG Uaiu 5. prefecturii iUDEruLut b»ciu Nu. U.ŢH'» Ji-ir/i al baroului .qvgcaţdor thn /{uruit. ■ Omifonrrm lelyjiMiH'i "'TW r..tr>t ~tl' d-lui Ministru de interne,. *u ziua ue zece Maiaja ora 10 1/2 dimineaţa,are a se celebra un Ţe-Deum în biserica Catedrală Sî. Nieolaci pentru -aniversarea proclamării Regatului Rountuiei. Diipe aeelaş ordin, la 6rj 12, au a se priinn «Iji* Prefect. In numele ggvernu-Iul, fyhcilari in salonul Pn feclurei. Aducâmlu-vS acestea la cunoştinţâ, sc bine-vniji a veni şi d-voastră la Te-Deum, împreuna cu d-nii membrii al consiliului de disciplina ştiind totodată ca ordinea tn care aii a şa .priiini felicitările este acea do pe pagina următoare; iar ţinuta de gală este ceruţii de rigoare. IViimib vă rog d-le Decan, asigurarea osebitei mele consideraţii. p. Iţreferl. H. Hi smn it/a • pi ^Urwjtor, sh \\ Ci'upfMfkt R O M A g I A ISSl> Maia 10. OrCANUL BAROULUI AVOCAŢII OR J'idutiihii Bacau •ii«V Nn. tl Ului Prefect af Judeţului Parau La Nota d-voaslrâ dirt o a nirontei luna Maii/.sub No. 3705, subsemnatul Decan al Baroului ndvocnţiibr dîit ju-deţtil Bucâă.om onoarea a vă răspunde cd ori care ar /I ordinele ce aţi primit de la d. ministru de Interne, relativ la •serbareii zilei de 10 Maiti, aceste ordine nu pot privi Ilaroul advocaţilor, care nu are trebuinţa de îndemnul nimănui pentru a exprima la timpul cuvenit şi cui de drept entiiăiasmul de care ar fi dbprins! tu cutare sau cutare oraziune de veselie naţionalii; vă pot afirma ca aceâsffi opiniune este împărtăşită de cea mai mari* parte e doinirilor tiiei1. In Special adaug-, d-le Proiect, iu ceia ce mă priveşte pe mine personal, efi mă asociez Iu loHil eu părerea expri mată In Botoşani în ziua de 4 Muitl curent. de un inariMium-r de ceioţenl.ca a-' di ca : gitremui actual n sitbsflniit Mp-nutdiie} ( bhst/Wţioiuile 6 dictâtâfă re -mtuţiouară'. pot deci si' aduc iiiCi o fclicilare'ţdWpe cum 'ml cbreMV acest(n guvern pe care sulit holairâl a 'I combate alăturea cu Ojioslţiunea crescânda din toliţa ţara. Mi aş minţi mie singur cAnd liş urma altfel.’ Priimiţi ele. : 1 i.S- lipcan, Er. Stnril/ii PARTEA ESTERIOARA Bulgaria. — Pesta, 21 M;iiu. — Ziarul P‘ cuc dc l'OrJtfd primeşte telegrama iţe, mai la vale din Burgas asupra coinplotplui contra, prinţului Alexandru şî Karawelow : In noaptea de la 1* c. s'au îiUruuit în casa lrun-tuşuhp din oposiţie, Garauow, opt eoţtspiraton. tulre cari fostul căpitan rus Zobokow, doi (ireci şi doi Muntenegreni cu, un popa. Şa, bo.lărU, ca prinţul s«5 fie atacai tnţyc Alias şi Burga.ş şi se tie. prins v.iu de va li cu putinţa. Ţreî.-JSoci Jţ; .oameni sub Conducerea unul student, Kobokow, erau gata şe execute plynpl In Kumcik- In cus di? aiţ-reuşila, atacul, avea .$*} se repete la Varua, unde erţi sil se ducă prinţul jCU vaporul. Apoi să şp dea ordinul, de a o-moi'I pe Karawelow, a tăia flrelt? telegrafice, a proclama revoluţia şi astfel a pregăti ooupaţiunca rusească. Conspiratorii aă jurat înaintea popii. Ţăranul Mihilow. a trădat complotul. Toţi complicii aii fost arestaţi. Domneşte o mare indignare. Prinţul soseşte mâne la Yarna. —x— («cmuiuia. — Berlin, 21 Maiu. — Soţia ministrului plenipotenţiar de aic» al Statelor Unite, Peudleton, că-ztud iert seara din trăsură în New-York, a rămas moartă pe loc, iar fiica sa a fost rănita. Doamua Pendtelon, o damă iubită de toţi.pentru bunătatea sa, se întorsese nu de mult lu America, . <7rec!a. — Atena, al Mai ii. — Noul cabinet era se înceapă cu măsurile de desormare, când sosi ştirea, că Turcii ar fi luat ieri ofensiva la Nescros, o- cupâiuf un post grec. care tnsa a fost iarăşi luat îfjtlnrol le Grenţ Se zice, că Grecii ar II lua! şi alte puncie lur-ceşti. Sejhsigur.i. că (artileria* gr ?acă &r fi distras forttfUkiţiile turce la munlefc Ana’ipşi. Turcii'se concentrează la dp* fi leul Sic! uli a în apropiere de Elassuna penlru un nou atac —X— I rn itein Paris, 2fe M .iu. - Prnpn uWîlPlta de Itivi î încă tiiM!îrm:. dar c.ire nu s'a votat, şi prin care guvernul se autoriză să expulzeze pe prinţi din propriu iniţiutiva, dacă in4 Me tulreb AnsAdwrfl’Tn loc dea se a-deveri aceste puvuite |>oelici*, nu ,vu eşi dreplalc zictMoaref româneşti: »■ Pan -la ban triujr!» * _ __ -_______ Mă mat tem daca mAine p0îtTîAin‘rnn se va disolvu societatea tn cţuiştiuup pe motivul că unu bine o să zictă omul : «i'«< de mine de cât vai de noi !•> Mnx. CARTEA VERDE Cartea Verde u oşil de sul» tipar. Estcuu mare vnlutn c»irc conţine mufte aelc importante pe care le vom annlls'a fu mal raullenitm> La d. general Gernat, o servitoare leneşe uitase pe balcon încă din ajun un covor- scos afară sc vede spre a fi scuturat—căci pe când cel mai mare întuneric domnea In toata casa, un soldat păzea covorul ca se nu se fure. Mă Întreb insă penlru ce mă apuc cO aici se destăinuesc la cine aii lost, luminaţii şi la cine n’uu fosl, dc vreme ce raporturile poliţiei vor lumina negreşit pe cei în drept asupra purlârei fie carul cetăţean in seara de 10 Maiu; vor spune până* la ce număr du lumânări s’a ridicat dragostea fie carul locuitor către guvern şi cine i-a ţinut lumânarea mai mult timp. A trecui această sărbătoare cum vor trece altele, lăsând fie-câruia mal mult amintirea oboselei din picioare de cât a focurilor de artificii. Era serbărilor publice nu s’a sfârşit însă, dacă trebue sC punem crezămeut Dupe o cuvîntare a d-lifî Anrelian care salută în numele ministrului afacerilor streine pe delegi austrivmi-gni-î BaruiVti) Mavr propimecn basfia negociaţiunilor, pmieclul preseritnt coiiferenţei din Viena, decomisiunea Austro-Ungarn. D. Gr. Gliika propune, ca se st* ia dc bnsâ un proiect elaborat de guvernul român care a fost redus la prevederi csclusiv comerciale şi va mata. Delegaţii auslro-imgarî observă, câ nu cunosc acest proiect şi având ne-voea'l studia, se trece la discuţiunea unor cestiuui de principiu. Delegaţii austru - ungari,, insistă pentru menţinerea qlaugcl naţiune) celei mat farorisate. Delegaţii români semnalează ca această cluusă compromite stabili-latea tratatelor In care ea lîgurează şi fixitatea tarifelor anexate la ele. Discuţiunea asupra acestui punct seamănă pentru ca delegaţii români să cotiră itislrucţii guvernului lor; de le. naţii auslro-imţ/ar) însă declară că consideră dansa naţiune) cete) mal farorisate oi o conditiuno primordiali a întelogerei. 0 schimbare de vederi are loc în privinţa duratei tratatului, proiectul auslro-iingar propune 10 ani; proiectul român nu fixează provisoriu durata tratatului. El re-servâ. Qe-căreia din iualteb*. părţi contractante facultatea de a’l denunţa la ori-ce epocă, Ln care cas tratatul n'ar produce efectele sole de cât iivnnaT (1 luni dc la ziua denunţării. Această cinusă ridică grave obiecţiuni din partea delegaţilor austro-ungn ri. Delegaţii români răspunde câ guvernul lor a căutat in aceasta dau să garanţii cari 'i sunt indispensabile şi va cerceta dacă prevederea acestor garanţii poate li legală do vre-o altă disposiţie a tratatului. Şedinţa 2-a 20 Aprilie I 2 Maitt) 1886 Delegaţii austro-uugarî declară că luând cunoştinţă de proiectul de talul al guvernului român a găsit mari lacune şi mai ales în ari. 1 alineat 1 în care s’. suprimat cuvintele şi de navigaţiune. Se lasă această cestiune la o parte, delegaţii austro-ungari declarând ca vor propune o convenţie specială în această privinţă. 0 altă lacună semnalată dc delegaţii austrp-unguri, e privitoare la stabilirea si călătoria supuşilor imperiului vecin în România, stipulaţi une, care există faţă cu Germania. Delegaţii Români espriuiâ dorinţa guvernului do n face din aceste două puncie obiectul iukI convenţiuni speciale. Ceslittnen române neresolvalâ. Delegaţii Români declară după a-ciaslâjCâ vor comunica Guvernului Regal dcsideratole exprimate de delegaţii Austro-Ungari privitoare la garantarea farmaciştilor Austro-Uu-gari contra retroactivelor efecte ale iegel sanitare precum şi la drepturile dobândite ale socieţâţei dc navigaţie pe Dunăre. ţ't sţinnra dotuinduci si închini cri de midiile si imobile dc orl-ce natură de sujiuşi A istm IfngarK în^ăeeleaşi **i»ndil,iuni ca nifţionalii, cesliune ridicată <1>* delegaţii v\uslro-Uugari; române neresolvalâ în urmă obser-vaţiimelor delegaţilor Români, care respdnd că asemenea dlsposiţii n’ar putea se fie regulate de cât de o Consiiiuantă, iar mi de o misiune cu puroi mărginit. Delegaţii Români declară, că nu ved nici o dificultate penlru ca propunerea Auslro-Ungară privitoare ln anexarea formularelor cărţilor de legitimare pe lângă tarif se lie satisfăcută. Delegaţii Români, în urma eerr-rilor stârnitoare şi călduroase privitoare la hcoiv/area de favoruri mul mari r/rinifidnr străin) rare ist eser- ntă meseria ta)' pe teritoriul Honuln de nit naţionalilor, neclară că, >la extrema rigoare, cestiunea ar putea fi roşolvată, stabilindu-se o zonă în ce concerne circulaţia limitrofă a chirigiilor. . . j ; Scutirea supuşilor .! ustrn-l tu/ u i care se ocupă cu navif/aţia de ori-ce taxă industrială sau specială precum si scutirea de cauţiune a săniilor si trăsurilor rare, intrând in Pomânia, sr crin torc in Austm-l iujavia. ambele cerute* de delegaţi Austro-Un-gari, se socotesc de delegaţii Români ca fiind de natură a face obiectul unei conve/tţinn) consulare. Delegaţii Români declară, câ nu este in prevederile actuale a guvernului regal că ar putea fi simultaneitate intre eouvenţiunea comercială si convenţiiinea consulară ee dnlegnţii Austro-Ungari propun a fi semnate in neoloş timp. I ir legaţii Austrodi ngavi cer introducerea in con ren f ie a unei rluase cap ita te; Lim dai ea monopol uri Un' statului Pomiin. Ga ultimă concesie ei sunt gata a renunţa la lot ce priveşte monopolurile in general cu condiţie ca statul Român so sa o-blige se cumpere din Austria pe fiecare an 850U chintale chibrituri şi cărţi de joc in o ţtiYă egală importatei actuale. Înţelegerea nu se poale stabili. Gestiunea sanitară române şi ca suspendată. Delegaţii Români respuml l i o întrebare a delegaţilor Austro-Ungarî câ armele de yenâ.loftrp şi do lux, a-fară de cartuşieră respective încărcate, nu Vor fi cuprinse iu restrie-ţiunile privitoare la muniţiile de resbel. Gestiunea pusă de delegaţii Aos-tro-Ungurî în privinţa filoxerei dă ocazie dclegaţilur Romanţ d'n -declara că giivi'rnul regal va fulerţi cât de quivnd la convenţia de la Berna- Scdlulu 3-a 21 Aprilie (3 Maia) 1886 Delegaţii Români anunţă ca pentru moment nu pot presinla proiectul de tratai veterinar, care so găseşte pendinte Înaintea consiliului do miniştrii. După aceasta, penlru a So concilia opiniunile contrarie'semnalate nstipra^ claitse) naţiune) cele mai fă-vurisate aceiaşi delegaţi fac o decla-raţiune în sensul câ-ori-ce favoare acordată in cursul convenţLuneî unei a treia puteri se se refiecto şi a-supra părţilor acum contractante, in schimb de avantaje ecuivalenlo. Delegaţii Austru Ungari consideră o asemenea declaraţie ca o causă de conflicte eterne şi cred insuficientă conciliaţiunea propusă. Delegaţii Austro-Ungarî semnalează din nou cestiunea drepturilor ad-valoreob. Delegaţii Români doresc ca prea puţine articole se fie taxate ad-valo-rem, iar conlestuţiunile şefie regulate de legea generală a Vămilor. In privinţa stăruinţei delegaţilor Austro-Ungarî de a li se acordă beneficiul alegerii între tacsarea ad-va-lorem şi tacsarea specifică, delegaţii Români răspund, ca nu ved nici o dificultate pentru aceasta. Se reservă chestiunea prescripţia-nei,amcndeî, şi coufiscărei marfelor (art. VIII, al 13 prop. Austro-Ung.) Gestiunea greşelilor ce s'ur ivi în redacţiunea scrisorilor de trăsură, acea privitoare la eşantibonnc, nu tntîmpină dificultăţi th resolvarea lor. ln privinţa Iriinsitiilul (art. IX. proect aiislrp-png.) delegaţii români repetă declaraţia câ guvernul regal are intenţia d'a adera la convenţia din Berna. In cestiunea privitoare la reox-portnţiunea mărfurilor care c legată cu aceea a ejposiţii/or şi a modelelor dc cşatilUr/g/u’, delegaţii ambelor puteri nu ved dificultăţi spre a cădea ileaeofxl. Gestiunea privitoare la Înlesnirile de adus comerţului de lemne în p u o (iţele 1 i o ii l rol'*; re mâne roserva ln. Riîiijfmet dc asemenea reâorvntă cestiunea privitoare la laxele de eheaj, de timbre "şi altele, pe care delegaţii amslro-ungari vnesc a le fixa priirâ/onvenţibne, iar delegaţii români, opinează se fie subordonate legilor speciale. SMInlft l-n jj Aprilie 1886 Delegaţii români după ce au luat instrucţmnefo g«\%rflultfi nostru re-înoiesc declaraţiunea făcută de den-sii în şedinţa precedentă, privitor la clausa naţiuni) crtci mal farorisate şi prin care propun ca în loc d’a se exclude în mod absolut neba dansă, so se hotărască, ca «ori-ce favoare acordată in cursul convenţiuneî unei a treia puteri se se reflecte şi asupra părţilor acum contractante, ln shimb de avantaje equivalente.» Delegaţii austro-ungari ar vrea se ştie dacă guvernul regal e hoturtt a refttsa Austro-Ungariel clausa naţiunet celei mai furorisut chiar atunci cânii toate favorurile ce ea reclamă ar fi acordate. Delegaţii români răspund că vor supune cestiunea guvernului lor. Delegaţii uuslriacîsusţin principiul oarelor comune,cum există la Predeal şi iţeanî. Delegaţii români se opun acestui principiu,după experienţa făcută, .şi după incidentele regretabile întâmplate la Iţeanî.! Gara comună de Ja Predeal cxisLa in virtutea unei şim-ple înţelegeri între administraţiunile drumurilor de fier, căci conveuţi ine iscăl i Ui, privi luare ia acostă cesliune, n’a fo,st votată de camere. Delegaţii austriac! cer. prin proiectul lor de tractat, ca gu vernul român se revoaco, înainte dc punerea în vigoare a presantului tractat, legea română pusă in vigoare la 1 Aprilie 188.5, lege care regulează impositul asupra alcoolurilor. Delegaţii români resping această pretenţie. Ei nu pricep cum se poate ţi se pretinde ca tra.ctatul se aibă un efecl retroactiv, (jesliunea primelor atinge un drept de administraţie Interioară, la qare stalul român nu poate se renunţe. Delegaţii austriac! propun atunci ca primele române se nu fie mai mari ca primele a,ustro-ungnrc , a căror (juantum va fi foarte curând fixat prin o lege a Monarcliioî. Cosiiunea remâne reservntă. Şedinţa viitoare e anunţată pe a doua zi. Scdinţii iri 1886. Delegaţii Auslro Ungari propun ca următorul articol se fie trecui in proiectul de convenţiune. Jb.Nu se va percepe pe Uuuăro nici o «taxâbasată numai pe faptul uaviga-«ţiuneî, precum şi nici un drept a-«supra mărfurilor ce se găsesc pe «vase. «Se va face o e.xcepţiuiie in favoa-«rea taxelor ce bastimentele trecând «pe la cataracte înLre Moldova şi «Turnu-Severin vor fi obligate d'a «plăti,conform tractatului de la Ber-«lin, precum şi taxele ce comisiunea «Europeană a Dunării stabileşte asu-«pra bastimentelor ce trec pe la gu-«rile Dunării.» Discuţiunea se deschide asupra ces-liunei laxei de I 20 0 percepută în porturile române. Delegaţii austriuoi susţin că sumele deja percepute sunt îndestulătoare pentru sfir.şirea lucrărilor. Eî declară că desfiinţarea taxelor care lovesc exportul austro-ungar sunt o cimdtliUj/u’: esenţială, pentru a ajunge la încheerea unui tractat. Delegaţii români afirmă că su www.dacoromanica.ro KPOCA I MAll 3 rasa bovină , o . in i Şi PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA' Tirnţiu 1.000 dc foi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina HI linia 2 lei. mele produse prin taxa de 1 20/0 nu se urcau, pentru firaila şi (îa-laţii până la 1 milioane pe când lucrările de făcut vor necesita o cheltuială de 5 milioane. /:/ refttsă â'a (uimite propunerea delegaţilor auxtro-inigurl, reservâml guvernului deplină şi întreagă libertate. . , Delegaţii auslro-ungârî Întreabă, de ce s’a şters din proccfiul român artieolul privitor la mărcile de fabrică. Delegaţii români explică că guvernul român vrea se îneliee o con-venţiunc specială în această cos tiuue. Delegaţii a ustro-ungarî propun n-tunci se se' primească o disposiţiune transitorie. Plenipotenţiarii români iau net de această propunere pentru a o supune giivernlilm regal. Delegaţii austru-ungarî întreabă de ce şti şters din proectul român, art. XVIII din convenţia nea actuală. Delegaţii români răspund că inser-ţiunea acestui articol nu e necesară, de şi ei nu se opun ca se se înscrie, înlr'un articol adiţional, un regim special petru câte-va mărfuri a comerţului vecin de graniţă. Delegaţii români declară că comerţul cerealelor şi vilelor fiind principala sorginte a produeţiuneî naţionale, el nu vor admite ca el să fie pricit ca in proectul austriac cu un comerţ de graniţa (comerce de frontiere) şi că disjiosifiutufe ce ii }>ri-vcsc se fie înscrise înlr'un act adiţional; aceste disposiţiuni vor trebui să fio coprinse chiar în corpul tarifului. Asupra acestui punct urmează o importantă discuţiune. Delegaţii Ausluo-Ungariei replică că ie este cu lotul in neputinţă să primească această propunere, de oare ce, în virtutea clauseî naţiune! celei maî favorisate, alte ţări ca Serbia, Italia şi Germania nr beneficia de acelaşi tratament. Li propun de a înscrie clausele privitoare grânelor şi vitelor in însuşi textul tractatullul, dar cer ca începutul -redacliunei art. XX din proiectul austro-ungnr se fie păstrat, pentru ca se fie bine stabilit că România SC va bucura dc aceste fainn uri în cualitate de comerţ de graniţa(comerce frontiere). Ei fac din această restituie o condi-ţiunc esenţială a înţelegerii intre ambele părţi. Delegaţii români îşi reservă d’u lua ordinele guvernului regal iu n-ceastâ privinţă şi d'a aduce răspunsul la viitoarea şedinţă. La art. XXII delegaţii austro-un-gnri declară că guvernul imperial şi regal menţine tifra de 10 ani pentru durata tractatului. Procesele verbale nu zic nimic maî mult in această privinţă şi nici nu arăt daca delegaţii români primesc or nu această .propunere. Delegaţii români, conform cu îndatorirea luată iu precedenta şedinţă presintă lista productelor române, pentru caro România cerc ca intrarea se fie scutită de taxe or ca taxele se fie reduse la intrarea in AuslrorUngaria. Iată acesta listă : Lista productelor române pentru care România cerc Scutirea de taxe la intrarea în Austro-Cngaria a) cerealele în genere b) £&inele de grâu şi dc secară ; c) legume făinoase uscate ; d) grânele oleginoase de tot felul; c) vilele porcină. /) rămăşiţele şi productele anima lolor diverse; g) pieile brute Je toi felul ; h) lânele de lot felul; i) peştele proaspăt şi sărat; j) petroleul brut şi rafinat. Lista productelor române pentru rare România cerr Reduceri de taxe la intrare in Ausiro-Ungaria ) Vinurile în bu/oae de o capacitate de cel puţin 3 ectolitrc se fie ta rate 8 franci suta de kilograme, cărnurile proaspete de măcelărie să fie taxate 7 franci şi 50 centime suta de kilograme. INFORMATIUNI Preşedintele soCÎetăţei Creditului urban a primit următoarea peti-ţiune: «Având In vedere noregularilâţilo constatate în gestiunea şi adminis-ratiunea Creditului Urban, subsemnaţii! societari ve rugăm ca, conform al 2. do sub art. 52 din legea creditelor foneiare, să bine-voiţi a dispune convocarea unei adunări generale extra-ordina re care se «viseze asupra măsurilor necesare a se lua, pentru ca asemenea fapte cari lovesc în creditul acestei instituţiuni să nu se mai întâmple.» Această petiţiune este semnată de societari representând 2 milioane 718 mii. Suntem curioşi se vedem ce măsuri va lua consiliul deadministraţiune şi daca va avea curagiul se refuze cererea dreaptă a societarilor, cu atât mai mult că de la sine era dator consiliul să convoace adunarea generală a acţionarilor. n Cartea Verde, distribuită în parlament şi din care dăm un lung eslract, cuprinde 133 pagiue In 8-o. lia conţine corespondenţa diplomatică între E. S. baronul Mayr şi d. Ferikide In privinţa preliminărilor convenţiei comerciale , corespondenţa eu legaţiunea noastră din Bucureşti în număr do şapte. n încă o calomnie pe care o dăm fără comentarii: Telegraful primeşte din Pesta următoarea telegramă: Pesta, 20 Mai ii.— Cercurile guvernamentale de ari exploatează mult a-titu/iinea oposiliei române, mal eu seamă adunarea de ia Rotoşanl. Relegaţii unguri, întorşi din Rucuresci, răspândesc unele scirî despre situaţia guvernul ui liberal şi spun că partidul opositiei ar primi bucuros sa acorde Austro-Ungariei toate fa vorilo numai sa dea guvernul jos. Corespondenţa din Rucuresci au fost publicate de ziarele locali ţâţei, confirmând această disposiţiune a oposiţiuuei. DEPESITELEGRAFICE l*esla,21 Mai 4, — Camera.—Comi-siuncit vamala a aproltal propunerile guvernului privitoare la li varo a drepturilor , Strada Clemenţei, No. (i TABLOURI Aquarels si Aquaforte DESCHISA IH TOATE ZILELE De la 10 ore dim. p6na la 6 ore seara Inti’area 50 ioani CASA DC SCI 11.MU t. M. F E R M O —27.STUAUA 1.IBSCAM. 27- CL'IISl i Itl tl I! I Ş( ( I t ă Maiu inso 5 • Rpntfl arnnrtiiibtlfi . . . Renta perpetua ...» ('• ,. Oblig. de st. itrmmi , Ţrnprdrtnnilrori-iltial . . Oblige. (Tauri peli*. Ir! 10 daţi.1 împrumutul cu premie . . . Acţiuni bâneel indian . . . Acţiuni «Dana-Romania » . . » National*............... Credit mobiliar . . . » Construrtiuni. . . . » Fabrica de hârtie . , Argint contra aur Ltilete de Bancă contra aur. . Florin austriac! ............. CCRSI L λIA vifw Napoleonul . Ducatul . . . Lose otomane Rubla hârtie'. CUHNI I. l»l\ Vtl Itl.lA Renta Amort...........1 Opnenhcini. ....... Obligaţiuni noul 0% O. F. H. « I) Tt% MW» Rubla hârtie ....... Cl ItStJL l»l IVMMS Renta Română............ Cose otomana............ Schlmli Pari» n luni . . » la vedere . Londra 3 Iun! » la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere . v»t 5 l «m *t< 2 tot Sîi 2 1001 ! iC! S 1 TM'Î 21* .33 1030 20U 170 lţlM U-Si) 2.011 'f 10.035 5.12 ta.50 121 U5.no fflO.îitl 107.20 20*105 Dl 37.25 ' î)l !\( HIIIIiT ; * : r. .< I J. i 1" i..Bf \ î din - . .|a VcmVtnieU No. 11 -campuse .lin Iii Camere, cu o curie! spaţioasă tn caro se alia grajdii) şopron şi-' dependinţe. Actslo casc mal .ui st o] cridîna imoortanti. A «c adresa Sfnula PaUstc No, îl- ilST ie?: Eli l S d«;b* 23 Aprilie viii i . I'h LltniUI 11 casele .Ijii strada \ca-•reTrihiei Nr. 291 — A st> adresă «Ui-aila Ba-lişte No. 11. !F \ÎH \MT ^ «otur KV- 1*.J 1 1 5 prici itea Crângurile din 1‘istr. \ laşeă, Pb ilăluişlca, iluriloril sc pul adresa la nnjpriftl ar Enj. Gr/ulisLoa-nq. Piaţa Antei No. I Bucureşti. 1 \ CT(Ill iŢ ‘ioivslc u prmUţ Ici l i OUIlL.ll ţiunf pentru Clase'-Primire, în schimbul uium modeste plăti. A si* Adresa la administraţia ziarului. ii mmm având 'Diploma do mat urii ale-, se oferă j» i!al>-er.ţiii!il,1ii vi»-o familiu pentru cursul I primar s&fi secondur. Iii social pentru limba Fruitcesă, mate -; mafiei şi ştiinţele lisico-na turale. ! A sfi adresa la reducţiuni. nillt jJ Vl’ din cousn arendării proâ UlklMl.lb prielăţii. se vând, ll lo-i como bilă 10 cai putere şi o maşină do treierat din fabrica Ham son sistemul cel mai perfecţionat ambele tn perfecta stare. Doritori le pol vedea Iu proprie» lalea Păşeam judeţul Ilfov, udresIndusR la d. lî. Ikimer administratorul. 0«1A rţ.o' %• ° BIH CAUA V CTCP.:E1. 6 ^ I. YVEICH s’a ixvu.t.a't -HO*! TC in ~>i-‘ -laiiJ. Palatul Eforiei Spitalelor Bulcuardul Elisabeta. BULETIN METEOROLOGIC DIN u i t t u i:s r i Buletinul atlnns/erir dr la /i Maiu ISSii Sf.VlTUNl 0*roni;Tâţniţ \ veni* •r. pb-rfi . Benircsei Tt'iCC 20.75 r ITNÎ? 30 T to i|n T-Scvoriă 768 0 IV I KPE >l ’f i Balota 7(5,22.5 WSVY 26 W |j i Craiova 765.1 119.2 NNN 28 i» ! \ Slalitiă î 2i 2 n ; 27 n A Giurgiu 7(57.7 22.0 w •*) >. ! 1 Constanta 7(57.1 ,10.0 NK p.nar. î Sulina 7(5(5 S 120.<5 N 23 r.souio ţ Galantz 7t»7.*î !2 i sw •>s I* ItonTan 77.30 aiul K 2S * V laşi 1 A V 1 S A !7A nd că o casa concurentă da ici, introduce prin o amăgitoare contra facere a mareei noaslre, CIMENTUL seu în (orile Danubiano. ne permitem a atrage atenţiunea onor. noştri consumatori recomanda se observe ea el idiotele noaslre portă pe lângă noastră şi un şi a le firmn URSi ALBASTRU U R S ALBASTRU l(nici de cum nu nit nnimnl). Asl-fel vor putea consumatori cimentului nostru fi apăraţi de falsificai. |_ g WHITE & BR0S -LIMITED LONDRA ^smmmBssst g^sass&aai INSTITCTIL «K1)I(,\L BUCUREŞTI 6.-STRADA VESTEI, -6 Directorul Institutului, St. Hrpites. SUr«a mărci la Sulilia uşoara la Constanta liniştita. Secţia medicala 1, HyU.rotherii|iia—Ji. Electrizare — 3. InUbipedie— \. Gimnastibh medicală—5. | Orlialaţl—B. Masajifi sislcmalic—7. Scr-viciulla. domiciliu — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Itae abur................:. 3 — 1 Bac de putină cu şi fără duşe . 2.1V rhndicănicnte...............1.- I duşe i-ece sistematică . . . 1.5., BAI DE ABUR SI OE PUTINA Notă 1 Băile do. abur sunt deschise în toate zilele de ia 7 ore dimineaţa pînă la 7 orc seara. — 2. Pentru dame însă bfiile de abur, o-dală pe sfipLumâiiă Vinerea de la 7 orc dimineaţa pînă la 2 post-meridiaue. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. ___________Direcţiunea N. A. FAPADAŢ AVOCAT Stn. Biserica feni A'O. H bis. AU APARUT ţ Tţp rr DE A. VLAH UT A De veuznro la li Iov. Sooec ATELIER DE LEGATORIE de la Sf. Ghaorgbe s’a, mutat din Cassa Filitis Strada Biseric;- Eni No. 1 in Cassa Biserici dintr'ozi loLSlrada Biserica Eni No. 10. UfiVIţ ţ| |7#'VSr\'l ‘iLîn *lisl1’- l,lU'miţa„ .llvOi l .iLfilălIL U plata Câmpului, se arendează chiar de acuma petilrii ni in mulţi ani, Cn fuceper-' de la23 Apr ilie 1887. A so adresa Strada Biserica Amzei No. 3 «i Calea Victoriei 70. PUBIICITATBA ZIARULUI „EPOCA i l Strada Episcopiei, IST o. 3. ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame po pagina III 2 lei linia. » -Ş»— O ă ^ £ o* “ K § - ACKŞT. ATELIER ESTE PUS IN POSITIUNK A ESBCUTA TOT FELUL DE LUUUARI ATINGATOAUE OE ACEASTA ARTA CU ACURATEŢA PRECUM 1 ZIARE OUOTIPU.NR SI HRIÎDOMXDARE BROŞURI LUCRATE IN CARACTERE ELZEY1R i*»Fru itti.i: s,i vi l OAitTi: modkkate 'i.-i '«l-Ti.-». .wŞgnfcSfc I N I .! i .V I 33 K O > x. $ * m f 1 1 O > — Ui Cj O h: 5 ce» % 2 i O 9 ! h 9 1 > % A --------.»?*>»—.—. NOUL MAGASIN i DE ® PORCELANURI SI CRISTALURI J SUB FIRMA , SIVI ÎVlSSILIf ti FII! ® BUCUREŞTI ® 35.—Strada Lipscani, No.—35 $ Deschis din nou se găseşte foarte biueasortat tiiloalearlicolele precum : Serviciurî pentru masă complecte de Porcelan şi cristal, lămpi şi paturidebroiiz, tacâmuri argintate şi neargintate etc. precum şi orl-ce alte objoete necesare mena-giulul, PRECIURILE FOARTE MODERATE i PAZiTIVA DE 1IEGEALA Acum este timpul d a se obiciutii cine-va cu regimul de lună al Prob Dr. Jaeger. • Sub-sem naţii, având numai noi singuri dreptul dc a fabrica vesmintele de Jână ce se poartă pe dedesupt, vesliminlc zise Normale, precum şi cuverturile d; paturi in lână curată de Cămilă. UNICUL DEPOZIT IN ROMÂNIA fiUX QUATRF. SAI S0 MS 72 Calea Victoriei 72, Viş-a-vis de Palatul Regal Declarăm că nu recunoştem ca veritabile de cât flanelele ce sc găsesc în această casă. Dr. Jaeger. W. Etencjer-’s Soehne Stritto-ant. D. R. RCSETTI AVOCAT Strada Romana Xo. 21. dp: yenzare Locul din strada Dioniâie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie .‘17 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime do 44 metri. Se vinde in total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, (D. Gr. G. Peuccscu, str. Clemenţi No. 2. mm ATELIER MECANIC P. KEILHAUER No. 59.— Strada Isvor, No. — 59. Recomand atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Fontâni d’applique şi Borne fontâni, Canale (robinete) de tot felul, Tuburi de fier, tuciu şi plumb. Tuburi speciale pentru latrine şi scurgeri cu accesoriile, sgliea-burî de coborîre inodore, capace de hasnnle etc. MARE DKPOSIT DE FONTA ORNAMEXŢILA Vase, socluri, avusuri, banei de gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilasturi şi candelabri. FURNITURI, INSTALATIUN! COIilPLECTE DEtBAI SI CONDUCTE DE APA Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro