SAMDATA Ut MAU tssf, ANUL 1 No. 1 iO Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară I an 40 lei, 0 luni 20 lei, 3 luni 10 Ici tu străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BAiNJT NUMERUL 18661886 CONFLICTUL Al'STRO -ROMAN BR\TI\MBMKABAIIl 0 DEPEŞE ,, VOINŢEI NAŢIONALE “ IO MAIU FLORI DE MAIU 1866-1886 In ziua do zece Maiu 18G0, princi-cipele Carol de Hohcnzollern intra tn Bucureşti în mijlocul unul entusiasm general; mii de urale salutau trecerea lui pe stradele Capitalei noastre. Se simţea un curent de iubire între popor şi principe. In ziua de zece Maiu 1S8G, Regele Carolva inspecta câte-va regimente, însoţit de câţi-va miniştri şi funcţionari, salutat de rarele strigăte a câ-tor-va agenţi poliţieneşti. Nimenea nu se va înch'na înaintea lui. Şi chiar cel care, vor striga Ura cu mai multă înfocare, vor avea pentru Domnul Ţârei un entusiasm foarte relativ şi care nici nu va Ii măcar In proporţie cu suma care va fi primit. De ce atunci atât entusiasm? De ce acuma atâta răceală? E lesne de priceput căentnsiasmul pentru prinţul Carol de llohenzol-lern-Sigmaringen, absolut necunoscut, mic locotenent in armata pru-siană, era expresia mal mult a unei impresiuni reflexe în contra lui Vodă Cuza, decât a une; afecţiuni nemăsurate pentru noul venit, streinul. Ce făcuse dar Vodă Cuza pentru a atrage asupra capului său atâta nemulţumire ? Vodă Cuza.de al L-fel mare patriot, cares’a purtat de multe ori regeşte şi alegat numele seu de mai multe măsuri care au adus cele mal mari foloase acestei ţări, Vodă-Cuza.despre-ţuind legile, dădu-se ţara în prada unei camarile care trata pământul României cum tratează Cazacii un oraş luat cu asalt. Toţi cei cari au aclamat Prinţul străin se aşteptau negreşit că El va respecta cu sfinţenie legile ţăreî, că constituţia ce era să fie votată de A-dunare, îl va fi o normă In viaţa lui politică, în (ine că venirea Domnului Străin va pune capăt favorurilor, şi că o eră de dreptate şi de lealitate va începe pentru ţară. Ceea ce 'i a întărit încă şi mai mult în această credinţă a fost cuvintele pronunţate in Cameră de noul Domnilor al României, dupe ce a jurat de a fi credincios legilor ţăreî, d'a păzi religia României precum şi integritatea teritoriului ei, şi de a domni ca Domn Constituţional. Reproduc această cuvântare care ar trebui păstrată într'un muzeu de curiosităţî eu inscripţia : Vorbe si fapte: «.1 / cs de către nalt a ne cu spontaneitate Domn al Românilor, mi-am părăsit, fără asta la îndoială,şi ţara şi familia, spre a răspunde la chemarea acestui popor, care ’mi aă încredinţat destinele sate. Puind piciorul pe acest pământ sa- ANTEIA ED1TIUINE. APARE IN TOATE ZILELE N. Gr. FI LI PE SCU Proprietar ANUNCIURI: »rumeniri |« pagina a patra linia 30 bani. •inuuciorl şi reclame pe pag. III 2 lol linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL cru, am devenit Român. Primirea plebiscitului ’mi impune, o ştiu, mari datorii. Sper că’ml va fi dat a te îndeplini. Eu re aduc o inimă leală, cugetări drepte, o voinţă tare d’a face bineţe, un devotament fără margini către noua mea patrie, şi acest neînvins respect către lege, cu care m’am deprins în sinul familiei mete. Cetăţean astă-zi, mâne de va fi nevoie, soldat, eu voiţi împărtăşi cu d-voastră soarta cea bună ca şi cea rea. Din acest moment totul este comun între noi. Credeţi in mine precum cred oii in d-voastră. Singur numai Dumnezeii poate şti ceea re viitorul păstrează Patriei noastre. Din parte, stf ne mulţumim lotru a ne face datoria, sâ ne întărim prin concordie. Se unim puterile noastre spre a fi la înălţimea evenimentelor. Provedinţa care aii condus pe alesul d-voastră pîn’aicl, şi cure aii înlăturat toate piedicele din calea mea, nu va lăsa neindepiinită opera sa. Trăească România !» Examinind din punct In punct a-cest discurs, şi jurământul depus atunci de M. S. Înaintea Camerei, să văvedealesnede ce atunci era alât entusiasm la venirea principelui Curol In Bucureşti, de ce acum ltegele Carol e întâmpinat de toţi cu utila răceală. In jurământul său, Prineipele Carol a jurat de a fi credincios legilor Ţârei. Legile sunt zilnic călcate în picioare cu voea şi complicitatea lui. El a jurat d'a menţine integritatea teritoriu tui. Dar Basarabia ? Vodă Carol a adus din străinătate o inimă leală, cugetări drepte, o voinţă tare d'a face binele,... şi aed neînvins respect pentru legi cu care se deprinsese in familia lui. Regele Carol trăind în România s’a cam desfăcut de aceste mici defecte, jenante pentru un rege prea constituţional (cum Înţelege M. S. vorba). Insă, toate fiind comune intre noi şi el, s'a crezut autorisat a lua apa-nagiele. Deci, şi pentru a urma mereu teeslul discursului seu, ducă a fost momente când M. S. n’u avut încredere în noi, să nu se mire dacă numai avem acuma nici o încredere în El. S a văzut, din cele ce preced, că M. S. n'u ţinut nici una din făgăduinţele sale. S’a văzut că nici una din speranţele care fuseseră întemeiate pe venirea sa nu s'a realisat. Ori ce Român, ori-cc conservator trebue să fie pentru forma monarhică. M. S. ltegele insă c de vină dncă mulţi Români nu mal sunt pentru Regele Carol. Sfârşind, o întrebare ni se impune: Ce deosebire mai există intre simţi-mântele cari le aveau Românii pentru Vodă Cuza la I8b0 şi Intre cele cari le au pentru Regele Carol la 1880? Aleea A. lîals St. Petersbura;, 20 Maiu. într'un ukas adresat flotei mării Negre, Ţarul se exprima ast-fel: Voesc desvollarea pacînică şi fericirea Ilusier; dar evenimentele me pot obliga să îipăr prin arme demnitatea şi siguranţa Imperiului. In ast-fel de Împrejurări mă voiu Încredinţa vitejiei flotei. Cnfana, 20 Maiu. j— Un-sprc-zece cratere s'aii deschis pe muntele Eluri. Lava curge pe o Întindere de 200 metri în unele locuri. Pământul se cutremura ruerefi. Numai Craterul central aruncă vapori şi cenuşă. Berlin, 20 Muiâ.-«National Zeilung» anunţă că guvernul prusian a supus consiliului federal o propunere ce tinde a face să sc proclame; mica stare de asediu la Sprcmberg (Krancfort pe lideri. Berlin, 20 Maiu. —fPrinţul de Bis-mark. însoţit de contele de Rntzor., a plecat a seară ia Friedfichriihe. Berlin, 20 Maiu. —{Reichstagul n a-doptat la a doua lecltră proiectul de lege ce flesează la i m.170 imposibil a-supra zahărului. Conflictul Aiistrn-Honinn Vioiul, 20 Maiu. — (Camera drpula* ţiior.— I). de Pusswafd respunzâtid la o interpelare privitoire la ruptura negoc-iărilor cu Româhia, face o expunere a Intre vorbirilor angajate la Viena între D. Kerekydc, ministrul a-facerilor străine ai României şi delegaţii auslro ungUrî precum şi a ne-gociârilor deschise la 1-ia Maiu la Bucureşti. El constată că România nu numai ca a respins cea mal mare parte a propunerilor uuslro ungare, dar încă ea a formulat alte două cereri cu totul inacceptabile. Ast-fel a propus Auslro-Ungariel să renunţe la dreptul naţiunii celei mai favorisate, privitoare la larîfurile ce vor trebui se rămână In vigoare plriâ la 1801, In folosul Germanici, Angliei. Italiei şi Belgiei. . Ea a mai cergi libera iinportaţiune pentru toate cerealele, pentru toate vilele do rasa bovină, pentru porci şi oi, pentru petroliu şi alto articole ce provin din România şi tn line Încheierea unei convenţiuni privitoare la c-pizotie. A mat pus, pe lângă aceasta, ca condiţiile absoluta pentru a consimţi la convonţiune , ca libera Jirnportaţiunc a vilelor şi a cerealelor să fie acordată sub formă de tarif convenţional, ceea cc ar deschide graniţele Auslro-Un-gare liberii intrări nu numai a vilelor şi cerealelor româneşti, dar şi liberii inlrări a grânelor din America şi Indii, precum şi a vitelor ruseşti. Ast-fel de măsuri roslurnând basele uniunii vamale comerciale, care există Intre Austria şi Ungaria, afi trebuit să fie respinse. Guvernul a răgretat mult că n'a reuşit, cu ţoală silinţa şi avansurile suie pentru a evita o ruptura po terenul e-conomic. Nu'I mat române de cât să aştepte ca interesele materiale al celor două state să provoace o Înţelegere în cel mai scurt termen. Pesta, 20 Maiu. — Camera deputa-ţicor. — Ministrul de comcrciâ respun zănd la o interpelare relativă la Intre-vorbirile din Bucureşti, constată că ne-isbânda negocierilor a fost causatâ de atitudinea României. El adaogă că, ca ministru al Ungariei, nu poate face nici un demers, dar că ar saluta cu bucurie or-ce iniţiativă luată de guvernul român, In vederea de a relnoi negocierile. Un resbel de tarife vamale vacausa desigur, rău intereselor ungureşti, dar cu toate acestea Ungaria va trage pro-fîLe din oarc-cari punte de vedere şi In or-ce cas România e care va suferi cea mai mare parte a păgubilor. Terminând, ministrul repetă că guvernul unguresc va vedea cu plăcere pe România manifestând dorinţa de a rel ua intervorbirile pentru încheerea unui tratat de comerţ. UN SCANDAL PE ZI Şedinţa de cri a Camerei a fost demnă de colectivitate. Era vorba de taxa asupra lemnilor prevăzută în tariful autonom. Comisiunoa prevăzuse o taxă vamala foarte mică. Protecţio- nismui eî nu mergea mal departe de cât chimirul. Erâlk interese colcciivlstc şi domneşti In joc. Dar In faţa acestora -Ani ivit ntteîn-terese tot alAt de ovr ieşti represen-tate de d. Vilner (Iarăşi un român după teoria d-lui Emil Coslinescul. Unii apărau pe societatea fierâs-traclordin Galaţi, tn car acţionarii cei mari sunt reguio-colectivişti, alţii susţineau pe societatea Tliailer din Moi-ncşti şi Zanof din Bacău, în cari acţionarii sunt lot colectivişti dar fără marca regula. Stegarii acestor tabere eraţi d. Emil Cosiinescu pentru regalo-coiectiviştl şi d. Vilner pentru gheşeftarii bacâoam. Luplaafosl crâncena şi armatele au fost nevoile să recurgă la artileria cea mare trimiţând Iu foc pe primul-mi-nislru şi pe preşedintele Adunări. O noua ediţiuuc a faimosului incident cu aranjamentul cu Banca naţională. Şi de asta dată generalul Leca a repurtat victoria. Lemnarii anli-regali au avut majoritate, cu tot discursul pronunţat de d. Ion Brâtiauu. Alţii şoptesc că cuconu lancu ar fi tras pe sfoară pe regalul chirisligiil şi că, ca compesaţiune se va cumpăra castelul Peleş de către Stal. Poftă buna pentru zioa de iO Mai! B. BRATiAI-mLE-CARAIIA Solidaritatea făţişe ce există astă-zi între aceste două tiguri interesante, Regele şi domnu Brătiaiiu, o recunoaşte lumea toata; nu inul este nici o taina că simpaticul rege al poporului român, arc o necalilicabilă pasiune pentru primul săâ ministru, o slăbiciune mult mai accentuată de cât pentru oricare din lacheii palatului ; aceşti opt lachei cu primul camardinertn frunte, afl îngrădit şi baricadai aşa de bine domiciliul regal, în cât ort-ce contact simpatic, orl-ce afecţiune sine ra, devine imposibila astă-zi între naţiune şi alesul providenţial de pe tron... Şi pentru ce, se întreabă mulţi, regele nostru, n'ar avea dragoste pentru primul său ministru ? Lipsa de recunoştinţă e o simţire urîcioasa, şi regele noslru, In sânul c.aruia inundează cele mal generoase şi mat sublime sentimente omeneşti, nu poate sta ingrat faţă cu ilustrul seu bine-facător. Cum dare cu putinţa o ruptură Intre ainbelechipurl suverane,când niştelegâ-turlaşa de nobile, aşa de măreţe şi prielnice norodului nostru, impune,în interesul slavei şi a belşugului naţional, şe-derealorpeunul şi acolaş tron? Aceşti doi oameni,d. Ioan Rraliunuşi Regele,sunt imperios necesari să stea Ia cârma statului ; îti ziua când aceste figuri dumne-zeeşti s'ar mistui tn nulitatea neantului, ţara românească se pierde de pe faţa pământului; nu malexistăm nici ca popor nici ca stal! Tocmai pentru acest motiv patriotic, prietenia celor doi se menţine launbeaufixe; numai pentru raţiunea că se pierde ţara,fă a conducerea lor,acst duello nu se despartede zece ani şi ţine cu lopuzul puterea îa interesul bogăţiei şi a prestigiului naţional. Sa văzut ca un amor între două fiinţe omeneşti să existe treî-zeci şi palru-zeci de ani sau chiar o întreaga viaţă. Pentru ce dar lumea profană şi fără inima nu vrea să scuzeze o dragoste care durează abia de zece ani? Pentru ce această cruzime numai la adresa a două suflete candide, care, In nevinovăţia lor Îngerească, nu cuulăde zece ani de cal fericirea poporului sub toate formele ? Mai rar să vede tn zilele noastre pline de egoism, un model de prietenie aşa de strânsă şi sinceră ca între aceşti doi oameni, dc-opolrivu populari astă-zi tn România. Observând cine-va anihilarea şi individualizarea linul în altul a aceslu; dualism stăpânilor,nu poate ghici care din aceşti doi e regele ; opinia publică e de lot confuza asupra acestui punct de vedere. Această opiuiune publica, respectoasâ şi devotată. ca tot-d'a-una, regelui inviolabil, afl recunoscut insă că rege Ide fapt nu poale şi nu trebue să fie de rât d. Rra-lianu, lăsând ronumele de Carol cet mare suveranului, dispreţuitor de-n!e aurului şi de-ale deşertăciunilor lumeşti I Ducă amorul înlre aceşti doul oameni e atât de puternic în cât exclude ori-cc alta pasiune în inima regelui, nu este, tocmai aşa cu d. Brtflianu, care mal găseşte, în inima sa, destulă afecţiune pentru o alt» personna.pentru cunoscutul şi iubitul d-n Canide. In acest cas, legaturile de prietenie sunt caro identice, între d. Brătianu şi d. Cnrada.ca între Rege şi d. Bratiaiiu. Mobilul e mai acelaşi, adieă, desju-teresul, o amicie pura şi desbrăcală de infama râvnă a banului; o ninicie încălzită de un soare patriotic şi cape no a dat roadele cele mai îmbelşugate timp de zece ani, făgăduind încă un period tot aşa de lung şi aşa do prosper pentru ţară ! E natural însă ca aceste două dualis-murl Brătianu-Regelo şi Brătianu-Ca-rada să, se transforme Inlr'o singură trinitate sub forma Bralianu-Regelo-Garada. Les arnis de nos a omis, soni nos amis, zice proverbul frances care îşi găseşte apicoţiatn caşul de faţă. In zadar se mai încearcă unii se des-parlu pe aceşti oameni care formează un triumvirat indisolubil. Unii zic: «nuacusaţi pe rege pentru faptele d-lui Brătianu, regele este constituţional.1» Alţii zic: «Nu nrusaţi pe Brătianu, pentru faptele lui Garada, Brătianu e cinstii, el nu fura,dar lasă să se fure.» Noi uu admitem licest raţionament: fură sprijinul Regelui n’ar exista Bru-lianu şi tară Brătianu n’ur exista Ca-rada. Aceşti trei oameni, ac. sle trei ăo-loane pe care se razirnă edificiul guvernamental, formează un triumvirat nedespărţit, o societate în nume colectiv, sau mai bine zis colectivist, care a luat ţara in espioalare, a participat cu părţi egale la beneficiuri şi vor fi traşi la răspundere în mod solidar,când va sosi momentul lichidaţiunel finale. PARTEA ESTERIOARA Italia Roma. 17 Mal. - - Ministrul de Esterne, corniţele Robilant, are de gând, că îndată după înlăturarea conflictului cu Grecia sa supue Camerii o cai le verde asupra afacerilor orientale, anume asupra ultimelor evenimente din Rumelia orientala şi din Krancia. —x— Egiptul — Caic, 17 Mal.—Consulul general italian d. de Martino a avut mai multe înlrevorbiri cu Nubar-paşa şl cu sir Drummond WoitT in afacerea asasinării misiunii comitelui Porro, în cari ar fi fost vorba despre o coopera-ţiune pentru pedepsirea Emirului din Harrar. In caşul unei înţelegeri se va fuce o propunere identici la Roma şi la Londra, poale şi la Gonstuiilinopol. —x— Itasia. — Odesa. 18 Mal. — Mâine pleacă consiliul comunal în corpore la Nikoiacw spre a saluta perechea imperiala. Guvernatorul de acolo, vice-ad-iniralul PesciurolT a publicat un ordin ca în timpul petrecerii Ţarului în oraş să se închidă localurile de băuturi şi mai multe strade, pe unde trece Ţarul; să se înlăture loale baracelede lemn şi cei cari vor să treacă prin stradele, pe unde va intra Ţnrui, să 'şi scoată de la poliţie bilete de permisiune. —x— Franţa. — Paris, 18 Mal. — Consiliul de miniştrii a aprobai proeclul de lege relativ la serviciul militar obligator de trei ani. Pentru studenţi, profesori şi seminarişti se fixează durata serviciului militar la duoi ani. — x— Paris, 19 Mal. — Ziarul Lanterne şi alte foi 'şi înănţin zisele lor, că ar fi www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — Ut MMC existând intenţiunca de a expulza de prinţi ^i adaogă, că guvernul n’a luai încă o holartre definitivă. penlru ea In minister suni di vergin te de păreri lu privinţa aceasta. Belaia. Bruxela, 10 Mal.—Clericali aQ cheltuit 180.000 franci spre a face , ca la alegerea de erl să înving* generalul Jacmart: acum sunt furioşi că n'aQ reuşit. organul ^or, Journal de Bruxelles calillcâ de radical pe deputatul ales, Buls. —x— Serbia — Belgrad, 18 Mai.— Spre a se hotărî definitiv asupra cestiunil fu-siunii Imeralo-radicale se va convoca o Întrunire generală a partidei radicale. Toţi şefii radicali neaga hotârlt că ar fi existând o scisiune tn partidă şi ca de acea adversarii fusiunii ar fi căutând să se apropie de partida guvernamentală. In privinţa resultatulul alegerilor nici până astă-zi nu se ştie lămurit cum staQ lucrurile. Cearta oposiţiuniî cu organul guvernului Videlo, asupra victoriei electorale, devine tot mai violenta ; oposiţia pretinde şi asta-zl, că are 74 deputaţi. —x— Aiurita».—Londra, 19 MaiQ.—Pentru a evita necesitatea disolvârel parlamentului, tn caşul respingerii bilului Home-Rule, Gladstone are de gând să trateze a doua lectură numul ca o declaraţie In favoarea principeluiHomc-Rule, apoi să retragă proiectul şi se ’l presinte din noQ mai târziu tu forma amendată. Iu decursul discuţiunel de ieri asupra bilului Home-Rule, Rhaw, Lefevre, La-bouchere, Playfair au pledul pentru un compromis, dar Parnelliştii aO protestat energic. —x— Spania.—Madrid, 18 MaiQ.— Vlrtc-jul (ciclonul), ce a bântuit mal deunăzi ţara şi capitala, a causat stricăciuni e-norme şi a făcut numeroase victime (500 persoane). In Madrid buletinul oficial Înregistrează 34 morţi, 74 greU ră-şi 104 mal uşor. In spitalurl s'uu primit peste 120 persoane rănile. 0 foaie din oraşul Crossen scrie: «De o dală oraşul fu coprins, scutura şi sguduit de vlrtej, In cât credeai că e slârsitul lumei; grindină, fulgere şi tunete şi un uragan îngrozitor se amestecau spre a sdrobi şi nimici totul. Furtuna venise iute şi fără veste şi lot aşa de repede se duse, lăsând în urmă'f devastare şi ruine. Casele erau descoperite ; stradele pline de bârne, scânduri şi olane. Turnul cel frumos, care de secole împodobea oraşul, fusese ridicat şi răsturnat ca o pâlnie, cazând pe restaurantul luillabel. Ţipete de femei şi copii umpleau aerul,'animalele alergând zăpăcite şi sberând de groază. Mal veni teribilul semnalai pompierilor. Clopotele sunau. Pompierii alergau In ajutorul nenorociţilor îngropaţi sub ruine aci scoteau pe unii morţi, dincolo pe alţii răniţi. Pe Oder s au scufundat două vapoare: într una era un bărbat cu soţia şi trei copil al săi, toţi s'aii înecat...» 0 DEPEŞE A ,.VOINŢEI KăT!0NALE“ Avem rara fericire d’a putea da cititorilor noştri ca trufanda proiectul depeşei pe care foile oficioase o vor primi asupra întrunire! oposiţiuni î ce se va ţ ne Duminică la Tergovişte. Iată cum s'a stabilii lexlul: «Mare fiasco a făcut întrunirea opo-si ţi unei. «Erau fiiţă numai vre-o 20 de coa-lisaţi veniţi din Bucuroşii şl câţi va ovrei aduşi din Botoşani. Cetăţenii din Tergovişte s’au abţinui mai loţi. Câţi-va curioşi, Cuconu Aleeu Laho-vary a vorbit prostea tot-d’a-unn. «Senatorii şi deputaţii naţional-li-berali au fost poftiţi la trihună. Ei au dat cont alegătorilor de modul cum au esercitat mandatul lor Apiausele erau sgomotoase. Chiar generalul Florescu şi Recea nu aplaudau din răsputeri, fermecaţi fi ml de eloquenţa dd. lsaicn L*‘reseu, Ghiru şi Jovitz, Comă nea nu a pronunţat din Paris un discurs admirabil prin fonograT. In fine, marc succes pentru partida noastră.» Rabines/ u CRONICA IO îlniii Naţia recunoscătoare către marele nostru Căpitan îşi va nrătn iubirea şi devotamentul el pentru dânsul o dată mai mult, tn ziua de 10 MaiQ anul mântui ral 1880, Tot ce este colectivist de rasa va trebui, şi cu acest prilej, să’şl îndoaie şira spinarel în faţa bravului rege şi sâ'i dovedească că naţia română toi cu dânsul este. De aceia s’a hotârlt o năprasnică sărbătoare ce va începe printr’o defilare pe dinaintea eroului din cortul din faţa Plevncl, cure se va opera în chipul următor : Aria dranmtică, representală prin dd. Moruzi, prefectul poliţiei, N. Xenopol, Nicolae Ulmeami, ele. 2. Mijlocitorii de măi furi. (Nu confundaţi cu cei de la bursă) d nu Ştefan Belu şi câţi-va anonimi. 3. Stalul major colectivist. Voruicu, Lăptaru, Toboc, etc., In cap cu lambur-majorul Manohiscu, zis şi piele-lutigă. 4. Veteranii partidului de la paş-opt Vnlentineanu, Cnracaş. 5. Un cap încornorat. Ghiţâ berbecu. 0. Poetul Curţii. Del Serbo. 7. Societatea Românilor imparţiali. Beizadea Mitică, Meitnni.St. lorgulescu, Ştefan Belu, Papadopol Galimach, etc. 8. Jucătorii de /ancim.R&du Slimian, GhiţâTânasescu cofetarii, Slatescu prezidentul tribunalului din Giurgiu. Defileul va fi Închis de către d. Radu Mihai marele maestru al ceremoniei. A doua petrecere va fi un concert pe scările Academiei cu intrare gratis. Programul va (I foarte bogat şi variat. D. N. Pleca, va cânta din vioară, uitându-se galeş spre primărie: Fost’am lele când am fost... D. Stolojan va cânta pc scripca, privind cu amărăciune portofoliul ministerial : Adio, ah ! rămâi ferice... I). Cogâlnheanu va cânla din gură, privind cu coada ochiului Iad. Bratianu; De-aşi mai trage câte-am tras eu de tine nu las... D. Ion Rrătfanu va cânta aidoma, ui-tîndu se Iad. Cogalniceanu : Xu, a ta moarte, nu o doresc... Del Serba va cânta cu trlmbiţa invizibila un cântec din colecţia Iu! tipărită la tipografia din oţet uri. Ziua se va sflrşi în Cişmigiu cu fel de fel de producţii. D. Moruzi se va da peste cap şi va faCe sărituri la înălţimi mari. D. colonel Rihescu va umbla pe funie şi va da pistoale. D. dr. Bămniceanu va face pe omul de cauciuc. La sflrşit se va înălţa un mare balon cu inscripţia : Apanagidc I Lumea din provincie, şi aceea care nu va putea asista la paradă 'şl va exprima de sigur devotamentul prin telegrame, care du care mal pline de respect şi dinaslicism. Şi fiind că aceste depeşi trel>ue să aibă multă importanţa,supl-iscălitul vă fagâdueşle ca In No. de Miercuri 14 curent are să vi le aducă şi la cunoştinţa d-v. Acuma nu mă întrebaţi cum o să pun mâna pe ele !... Ce va pasa d-voastrât... Radu Ţandăra. INFORMATIUN I Spectacolul ee ’l Înfăţişa cri Cu mera era din cele mal curioase. In tot timpul discuţiunel asupra capitolului lemnărielor din tariful autonom, animaţia era foarte mare. Se ştie că Hogele este direct interesat In această ceştinne. Când s’a suspendat şedinţa, pentru ca comitetul delegaţilor se se rostească asupra diferitelor amendamente propuse, toţi deputaţii se deterâ jos in emiciclu discutând cu multă animaţie şi vorbind mereu de rege. Sa auzeau mereu cuvintele : «dinasticii au se biruiască.» «Ba regele are s’o paţâ.» Când s'a anunţat votul, care era defavorabil regelui, resullalul a fost primit cu aplause entusiaste. x Din sorginte foarte positivă aflăm, ră eu rdte-vn zile înainte de sfirşitul sesiunei Cămărilor, guvernul va reni cu un nou proiect de apanagil pentru Rege. Aflăm că această Gestiune s’a dis-cutat chiar cri in consiliul de miniştri. x Eri-soară la 7 ore miniştrii sunt convocaţi la ministerul de interne unde va ţine un consiliu. X. La Întrunirea ce o va ţine Duminică opoziţia la Tirgovişte, se vor duce dd. general Florescu. Gonst. Boereseu. Răcea nu. Cin dea, ect. I). Dim. Bratianu se va duce probabil la Caracal. X In urma întrunirilor din Giurgiu, d. M. loneseu (Gambeta) a fost a-nioninţatde d. deputat colectivist Vasile Epurescn, că are se’l persecute pună ta a! noulea neam. Acestea sunt propriile cuvinte ale furiosului colectivist, căruia alegători! an găsit de cuviinţă ai retrage mandatul. La 7 Mai d. Hadu loneseu fratele d-lui M. loneseu, care ocupă funcţiunea de sub-şef al vămi Giurgiu a fost permutat la Virciorova. X Regele va fi Însoţit în timpul călătoriei sale de d. General Barozzi, şeful casei militare, dd. Maior Perli-cari, general Berendey şi de d. general Angelescu, Ministru de ltes-b iu. X D. St. lorgulescu ne trimete o scrisoare, prin care ne spune că ştirea ce am dat’o privi 'or la demisia sa din postul de dir* lor al Monitorului oficiul, e neexa 1; Ne aducem aminte că d. lorgu-lescu primise acum câte-va luni, felicitări pentru numirea sa la Curtea doapel, şi că pe urmă ştirea nu s'a adeverit. li urăm se nu mai fie Încă odată păcălit ca atunci. DEPESI TELEGRAFICE Paris, 20 MaiQ. — Cea mal mare parte din ziarele republicane cer espulza-rea priuţiar câte-va din contra suni de părere ca aceasta espulzare ar constitui un act nepolitic. Roma, 20 MaiQ.—Partisanii uniunii monarchice constituţionale au oferit un banchet d-lul Depretis, care a pronunţat un discurs în care a combătut acusaţiunile aduse contra politicei sale interne. «Din puntul do vedere al politicei străine, a spus primul ministru, guvernul italian a procedat In afacerile Ilu melici şi Greciei, tot-d’auna de acord cucele 3 imperii şi cu Englitera, fără a perde din vedere interesele păcii, precum şi ale peninsulei balcanice şi aceste interese s’au găsit ast-fel mal bine garantate de cât dacă nişte speranţe înşelătoare şi.dacă fatala divisiu-ne a puterilor ar li fost provocate de noi. Noi vom proba, eu documente în mână că am lucrat în tot-d’auna ln-tr’un mod sincer cu o demnitate perfectă. Organizaţiunea coloniei noastre la Masunk se urmăreşte în cele mai satisfăcătoare condiţium: dar nu vom In- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» FLORI DE MAI I Peste noapte a sosit Cu ştiri dulci de prima-vara, Un vent cald din răsărit, Crâinicind din sbor prin ţară : «Veseli fiţi! căci vine amorul!» — Vine el, vine şi dorul. Arborii tresar din vis, Scutur Gorile lor albe, Felele cu un suri», Să răsfaţă ’n visuri dalbe.... — Nimeni are presimţire Că ’n amor e şi mâhnirg. Flori şi oameni, toţi zimbesc, Tot în fire-I veselia, Toţi pe iarna-o-urgisesc : «Earnădute pe pustiă!» larde-amorul cu săgeata, Vă feriţi! s’ochiascâ’i gata!! II O soare falnic, fat frumos, Când tu pe cer albastru sbori, Sub raza ta resar voios, Şi cânturi mii şi mii de flori ! Morminte triste şi pustii, Tu ’n leagăne prefaci, întreaga fire lu o ’nvil, Minuni cu-a tale raze faci I Bătrânii codri-1 înverzeşti, Chiar crengi pălite ’mbobocesc! De ce şi inimele omeneşti, De ce, de ce nu 'ntineresc?! III La apus ard nori cu para, Sus pe culmi s’aprinde-o stea, E luccaferul de seară — Unde eşti eşti iubita mea ? De pe cer soseşte pace, Floarea ’n câmp s'adonrmă vrea, Lunca ’i mută, totul tace — Vin' te-aştept iubita mea! Stele mii pe cer s'aratâ. Umbra creşte lot mai grea, Vin şi lu stea adorată, Vino, vin' iubita mea ! IV De n'aş fi ceea ce ’s eu, Dac'aş fi un Dumnezeu, Câte stele strălucesc. Pe măreţul plaiu ceresc, La un loc le-aş aduna, Pe-al tău păr le-aş anina.... Piaiu ceresc şi pământesc, Eu prin tine-aş lumina I SaQ, In loc de Dumnezeu, De-aş fi geniul cel răQ, Peste soare aş sufla, Lumea s'ar întuneca, Şi prin noaptea d’abanos, De sub ceru ’nlunecos, Ochii tăi ar lumina Singuri, sufletu 'mi gelos!! V Când In nopţi făr’ de odihnă, De-al tăQ dor în veci muncit, Şi cu sufletul la tine, Tot chem numele ’ţi iubit; Şi prin noapte In întuneric, Mi s’arala chipul tăQ, întunericul dispare, Simt un soare ’n peplul meu. * VI Azi e zi de sărbătoare, Fetele n găteli sosesc. Mândre, floare lângă floare... Ce; flăcăi tot chiuesc. Iar Ia scrânciob se adună Un taraf de lăulari... Cântec! vesele resunâ Ţinând hangul trei cobzari; Sar flăcăii, îi ncunjoară, Şi se ’ncinge un joc nebun.... Hora ’n roalâ sboară, sboară, Trei scripcari cântând lot spun; In cel lanţ ce joacă ’n roată, Sare acum câte-un bujor De fetiţă, care’i toată, Din cosiţă ’n talpă,dor. Brâul horei creşle, creşte, Pare-un şearpe ’n mii colori, Când tn loc se colăceşte, Când turbat tresaltă ’n fiori; Sub opinca lor uşoară, Tremură pământul tot, Terna, nori sub tal pe sboară, Lăutarii strig cât pot. Eu privind slaQ la o parte Şi în mine mă gândesc «Do-aş citi în soartel carte «Traiul vostru pământesc ; «Câţi din voi ce aslă-zi încă «Călcaţi ţerna sub picior, «Mâne ’n lut În groapă adâncă «N’or aşterne trupul lor?!!» «Mâne»—aud o mândruliţâ Cum şopteşte-unur flăcău— «Mâne seară la portiţă, «Singurică voiu fi eQ.» «Azi lelica'i fată mare, — Zic scripcarii la un loc, — «Mâni, de horă parte n'are, «Bârbăţelu-o teme foc!! VII De-aş fi iubito-un împărat, întreaga mea împărăţia, Ţi-aş da-o toată a ta să flâ, Pe-un lung şi dulce sărutat. tinde ocupaţiunea noastră dincolo de limitele actuale. In privinţa masacrului expediţiuuii Porro, d. Depretis a adăogal ca guvernul italian nu se va lăsa a fi târlt In întreprinderi neconsiderate. \tcna, 20 Mal.— D. Stefanopulo, candidatul d-lui Trirupis a fost ales preşedinte al Camerii cu o mare majoritate. Resullalul alegerii a fost primit cu vii aplause. D. Tricupis va fi însărcinat cu formarea noului cabinet. DECRETE — Consiliul general aljudeţuiul VasluiQ va destina mijloacelor necesare penlru trimiterea la Paris a oamenilor muşcaţi de un efline turbat. — Consiliul general al judeţului Suceava se va ocupa cu cesliunile următoare : a) S6 şl dea avisul asupra perceperel de laxe la podul Moldovei, calea Dumbrăvi ţa Neamţu, construit de judeţ. b) Se aprobe numirile de funcţionari făcute provisorid de comitetul permanent ; c) Se se pronunţe asupra remisei ce urmează a seda perceptorilor fiscali penlru tncăsările zecimclor din prestaţii. — I). C. Pascal, actual comisar maritim la Sulina, şi l). P. T. Georgescu, actual căpitan al portului Tulcea schimbă unul în locul altuia. — D. Gr. Ilălăşanu s’a numit verificator la Casieria judeţului Dolj. — Un credit de fi.fiOO lei sa deschis ministrului de justiţie. ESPERIENTE MILITARE Cxperienta de hi Spnzia asupra unei placi Griison în Aprilie tS8(i. Meritul principal al acestei experienţe, executată cu multă cheltuială de guvernul italian, este că a pus capăt chcstiunel atât dc mult controversată: dacă mal c posibil a fabrica cuiriise, cari se poată resisla proiectilelor tunurilor-uriaşe, Introduse in timpul din urmi in marinele câtor-va ţări. Această chestiune fu acum resolvalâ In un mod strălucitor Iu favoarea cuirasa-mentclor de forţă întărită produse de usina Grtlson, usinâ a cărei cupolă de Încărcare a avut atăt «le numeroase succese tn zilele de experienţă de la Colrocenl. Experienţa de la Spe::z:a a fost provocală direct, prin faptul că guvernul italian dorea a 'şl arma cel mal mare port al săO de răsboiu cu cupole capabile dc a adăposti guri de foc de o putere egală cu Ginuri le-uriaşe de felul cărora posedă câte-va în marina sa. Această gură de foc (tun de 100 tone Armstrong; calibrul 43 c. m.) sfărâmase până acum de la cea d'tnttl lovitură toate plăcile de cuirasă (engleze, italiene, şi fran-cezo)cari craO chemate u se opune. Guvernul italian se adresă atunci Uzinei Grtlson şi încheia cu densa un contract, în urma căruia primi o comandă de mal multe cupole, fie care pentru două lunuri de 100 tone,cu condiţiune ca o placă din o ast-fel de cupolă, convenabil aşezată şi sprijinită lu posiţiuneaîn care ea ar trebui să stea tn cupolă, sO susl.ielrcl lovituritrasecu tunul de 100 lone, cu o încărcătură superioară tncucărtu. el normale, fără de a înceta dea da un adăpost complect servanţilor şi gu- A mea întreaga avuţia Sunt ochii ICI; sărac, uitat, EQ n’aş schimba c’un Împărat, Aşa bogata 'nipârâţiâ!!! VIII Azi In zori cQm m'am trezit, Drept spre codru-am pornit, Codru întreg era tăcut, Aşa mut nici l'arn văzut. Imî părea că’i fârmecal... Eu de treaba ’mî-am cătat Şi la fiori tot culegeam, Tot Iu line mă gândeam Doar găsi-voiu mândre fiori, Să ’ml dai garaţi mii de ori, Ş’am aies ş'am tot cules Pân’ de ziuă s'a ales, Şi când iat 'am isprăvit, Soarele s'a şi ivit, Şi sup raza lui de foc, S'a trezit atunci pe loc Şi cel codru ’n vis perdut Par că ’n veci n’or fi lăcut: Mii de glasuri ciripeau, Mii de cânturi răspândeau; Toate cântecele lor EraQ cântece de dor. Două dulci priveghetori, Tot pândind cum strâng la fiori, Gândul meQ 1’aQ şi furat, L'au furat l’au şi cânlat Şi, zicând, cântând cât pot Povestit-au doru’mi tot, Şi acum amorul meu Şi cu ’ntreg numele tău Codru ‘nlreg l'a priceput — Codrule!? fi vei tăcut'?? Mihaiu Gregoriadij de Donacchi www.dacoromanica.ro FPOUA 10 MA1U 3 PUBLICITATE» ZIARULUI „EPOCA" Tiragiu 4,000 de Toi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei. nlor de foc tnlr'ensa. Punctele de impact alecclorlrci lovituri putean fi alese de co-misiune, după cum găseau cu cale, cu o singură restrieţiune însă: ca punctele de impact a două lovituri sâ fie, depărtate cel puţin de 1 metru unul dealtul. Se spunem in treacăt, câ prin o întâmplare independentă de ştiinţa coraisiunol, cele dinlh două lovituri se apropiară la O, m. 83 una de alta tn loc de 1, m. 00. Când se gândeşte cine-va că distanţa deO, m. 83 a fost măsurat Intre punctele unde vârful proiectilului a lovit cuirasa şi că proectilele aii 43c. m. diametru, resultă că a doua lovitură a fost pentru a zice asl-fel suprapusă Celei d’lnttl, atacul fiind prin urmare şi mal puternic. Uzina Gruson primi fără grije aceste condiţiunlcu totul riguroa-e şi in taom-na trecută placa de Încercare de o greutate de 88,000 kilograme trecu prin tunelul St. Gotliard, pe un vagon mare aparţinând uzinei In chestiune lung de 23 metro şi cu 12 osii. Cele trei lovituri fură Irase tn zilele de 20, 24 şi 29 Aprilie. Intervalele între lovituri trebuiau a fi mari, fiind necesitate după fie-carc lovitură a Înlătura, grăme-zele enorme de piatră, nisip şi grinzi sfărâmate şi rupte dc sfărâmai urile proiectilului din gaura stâneel şi din adăpostul în care placa de încercare era eşezată. Intre altele ca măsură de economie, tunul de atac fu aşezat pe un ponton foarte mare ancorat tn port ia distanţă de 134 metri de placă, ast-fel că nu se putea trage cu precisiunca dorită do cât când marea ar fi fost foarte liniştită. Tocmai aceste mişcări imperceptibile ale pontonului afi făcut sâ apropie prea mult unul de altul punctele de impact ale celor diutâifl două lovituri. Tunul Armstrong, tn această experienţă sc comportă tu un mod cscelent; el fu servil de marinari italieni,—neapărat cu ajutorul aburului,—Lot aşa de lesne ca şi cum ar 11 fost un tun de câmp. Obuzele eraQ de o greutate de 1000 kilograme fabricate do uzinu Krupp în special cu o îngrijire extraordinară pentru această experienţă; Încărcătura enormă dc 375 kilo pentru lic-care lovitură era dc pulbere prismatică zisă: «ciocolată» provenită din fabrica: «Rheinisch-Westphalisclie Pulver-fabrik.» După dalele precedente se socoteşte viteza mediei a proiectilului ca fiind dc 537 metro pe secundă şi forţa sa vine la punctul de irnpacl 14,700 lone-melrice. Am zis că cuirasa Gruson susţinu victorioasă un atac de o violenţă nepomenită până a-dă-zl. Nu c mal puţin adevărat că, suprafaţa exterioară a plăcel se crapă în lung şi în lat şi că vârful proectilelor rupeau din ca bucăţi considerabile, dar proectilele după ce a întrebuinţat parte din forţa vie ce a pulul coutra cuirasei, sfirsca prin a asorbi restul spărgăndu-se tn sutimi de bucăţi, pe când suprafaţa interioară a plăcel era intactă. Numai eâte-va crăpături cu firul de păr pe suprafaţa interioară a plăcel şi o mică bucată de 2 kilograme delaşatătn interior de la piciorul cuirasei,fură singuri martori al formidabilului atac susţinut de cuirasă. Spârturele provenite din obuze si examinate după tragere, demonstrai! calitatea superioară a oţelului, pe care singură U-zina Krupp poate să 1 producă. Efectul moral al acestui resullal fu cu atât inal mare cu cât era de neaşteptat de numeroasa adunare compusă de notabilităţi militare şi lechnice din toate ţările Europei, din Japonia, America, etc. Se zice că olicerul italian Însărcinat dc a cântări pulberea necesară pentru fie-care încărcătură, In presenţa unul inginer al Uzinei Gruson refuză de a cântări şi a doua încărcătură fiind convins că întâia lovitură vai sfârşi deja experienţa. Jurnalul sciinţi-fic englez Engineer care e considerat pretutindeni ca o autoritate principală tn ceea cc priveşte ciurasamentele, vorbeşte dc aceasta experienţă in lungi articole şi în termeni foarte entusiasmaţl, lucru foarte rar In acest jurnal de obiceiă re-servat. Cesa Gruson primi ca se zicem ast-fel pe câmpul de bătae chiar, comanda cupolelor In chestiune. Guvernul nostru care urmăreşte cu a-tenţiune, toate fazele prin care trec chestiunea cuirasamantelor, a fost represenlut la Spezzia de d. Căpitan Coandă, care s’a şi Întors tn Bucureşti, pentru a înainta raportul sâQ ministerului de resbel. FELURIM I Duel între Dame. — Foile germane povestesc: Aşa numitul cartier al Negrilor în San Angelo, Texas, a fost nu de mult teatrul unui teribil resboiu de dame. O neîmpăcaţii ură domnea de multe săptămâni Intre o lînftra Mulată, Mattie Mooro şi frumoasa Quadronă Mary Gove , care prinsese în laţurile sale pe amantul celel-l-alte. Ambele rivale, tntâlnindu-se Intr'o dimineaţă, se încâorara la luptă ca nişte furii. Nimeni nu le putea desparţi. Amândouă craii înarmate cu pumnale. Mary Gove a primit zece tn-punsături. Mattie Moore a scăpat cu patru tăeluri neprimejdioase. In fine Mary căzu scăldată tn sânge, iar Mulata triumfătoare năvăli asupră i din noii şi T tâe limba. Gu toate astea Mary n’a murit şi medicii speră să o scape. l uptători femenini eu tnuri. Acum o săptămână u fost tn Nimes o luptă cu tauri, la care, pe lângă cinci toreros bărbăteşti aii intrat în acţiune şi trei luptători feminini. Sub conducerea matadorului Frutos societatea călare, tn costume minunate spaniole, făcu ocolul arenei, apoi începu lupta. Spectaco'ul teribil îşi ajunse punctul culminant, când damele Îşi începură lucrarea. I)-şoara Benita del A mo avu a face cu un taur puternic negru şi fără educaţie, căci o trlnli la pământ, Iară multa vorbă. Get l'alţi luptători d'abia o scăpară de coarnele adversarului ei. Nici cole-l'alle două dame nu avură noroc, căci una era sâ fie spintecată de un laur furios, şi publicul a-plauda! Gusturi ciudate! * • Gust ciudat.—lalr'adever, oameni! au gusturi ciudate. Aceasta se vede şi diri următorul fapt, petrecut tn Pesta. Un lucrător tlnar, losif Dudici, sare de pe pod In Dunăre. Doimatroji de pe un vapor aleargă şi ’l scot din apă. Fiind dus la poliţie şi Întrebat de motivul faptei salo desperate, losif respunde, că a sărit In apă de (just, ca sâ vadă dacă '1 va scăpa cine va de Înec. Fiindcă un om cu cinci simţuri In stare normala nu prea are asemeni gusturi, losif a fost condus In secţia psihiatrică a spitalului llolius din Pesta. • » \ntii» cea mai beţiva —Până a-cum se credea , că Elveţia bea mai mult. Insă d. Cornet din Belgia pretinde a fi constatat prin cifre, că Belgienii sunt coi mat băutori. De la 1830 s’a îticincil consumul de băuturi spirtoase. La 11/4 milioane locuitori vin 102,000 debite de diferite băuturi sau o cârciumă saă berărie pentru 12 persoane. Medicii spitalelor din Bruxelu spun, că opl-zecl din o sută caşuri de boala, ce se termină prin moarte, sunt a se atribui băuturilor spirtoase. Iu timpul anului 1875 aQ fost în Belgia 352 sinucideri; numărul lor a ajuns în anul 1880 la 581. Astu-zi sunt In Belgia de trei ori mai mulţi nebuni, de cât a-cum 30 ani. Să nu uite însă, că mal sunt ţări, în cari nu se şlie cum stau lucrurile în privinţa aceasta. Strcbunii misirii. — 0 foae italiană scrie: Tc-al gândit vro-o-dală la numărul străbunilor, ce au premers fie-cărui cap de familie de când cu Era creştină ? Admiţăal trei genera-ţiuni dc secol, urmează, că străbunul nostru al cinci-zeci şi şaselea a putut fi un conlimpuran alluilsus Cristos. Acum să vedem, do câţi bărbaţi şi femei a fost trebuinţă, spre a da naştere unui conlimpuran al nostru. Înainte de toate el a trebuit să aibă un lată şi o mumă ; acest tată şi aceasta mumă au trebuit să aib6 fie-care un lată şi o mumă ; adică doi străbuni şi două străbune. Aşa merge ptnă in generaţia a 50-a, care a trăit în timpul lui Crist, deci corespunde cifrei 2 ridicată la potenţa a 57-a. Aşa dar spre a da naştere unui contimporan al nostru au fost necesare 139,215,017,489, 534, 970, naşteri saă In cuvinte: O sulă trei-zeci şi nouă mii două sute patruzeci şi cincibilioane şapte-spre-zecemii patru sute opt-zccî şi nouă milioane cinci sute trci-zeci şi patru mit nouă sute şaptc-zeci şi şase naşteri. CORPURILE LEGIUITOARE CAJVLEFIA Şedinţa de Juoi 8 Maia 18S6 Şedinţa se deschide la ora 11/2 sub preşedinţia d-lui general Leca. Defaţă sunt 93 onorabili. D. Oroveanu îutreaba când se va inaugura statua lui Lazăr. Se votează două cr< dile de 5000 şi 2000 lei pertru trimdirea In cura Doctorului Pasteur a {"'ni muşcaţi de câinii turbaţi. Se reîncepe discuţia a - :tarifului autonom Categoria VI7 /I -sprelem ne şi industrii «îi rivate. D. Cogălniceanu povălo - le pe tiner. să facă cercetări asupra şi să vază că avem lemne dc conslrueţii în mari cantităţi. D. E. Costinescu atacă cu putere pe d. Yilner pe care '1 învinovăţeşte, că ar fi apărătorul jidanilor de !a Moineştîi cari vor se dicteze în această ţară. (Zgomot ii). Ei bine. trebue să se ştie, că iutere-seleadevărateale ţârei nu sunt în partea exploatarloilor de Ia MoineşlI. D. Costinescu susţine că pentru a ne pulen exporta lemnul nostru, trebue neapărat se importăm lemn din Bucovina, care să facă faţă lemuulu. nostru. * 1). Conslînescu cere menţinerea taxelor din tarif. D. Ministru Stoinjan, este tot dc o-pinia d-iuî Costinescu şi susţine că lemnul nostru n’nre nevoe de o pro-tecţiune atât de mare pe cât a cerut onorabilul d. Vilnerln şedinţa de ori. D. Slolojan spune că d-sa pune ces-tiunea din punctul de vedere al intereselor ţâre! iar nu al intereselor perso-nale precum s’a făcut de către alţii. D. General Leca, este de părere că taxele asupra-lemnului trebuesc urcate fiind-că numai asl-fel vor puLca şi proprietarii noştri! dc păduri ca să’şl desfacă lemnele. D. Loca propune un amendament tn înţeles ca pentru lemnele de foc luxa se lie urcata In 50 liant la 0/q, iar pentru trunchiuri In 3 lei 50 bani. I). Nicolae lonesen, sprijină amendamentul d-lui General Leca. D-sa spune că de şi e liber-sehimbist lotuşi va vota amendamentul d-lui Leca pentru câ acei cari aii admis baza pro-tecţionistă a tarifului să supourle consecinţele acestei lucrări. 1). Al. Şendrea, se rosteşte toi pentru taxarea din tarif. I). M. Cogălniceanu după ce spune o ajjegdotă cu un măgar şi cu umbra Iul se rosteşte pentru amendamentul d-lui general Leca. Interesele ţârei, urmează d. Cogăl-nicoanu, cer ca sâ se încurajeze exploatarea lemnului nostru, iar nu să lăsăm ca să fim inundaţi de către lemnele din Austria. I). Prim-minislru spune că,nu cu gălăgie trebue sâ se voteze tariful autonom. D-sa e de părere câ industria mică trebuie încurajată la noi. iar rin sâ lăsăm ca proprietarii cel mari să acapareze vânzarea lemnului; pentru aceea avem trebuinţă de o mare societate de exploatare, care se cumpere lemnul de la toţi şi de la proprietarii coi mari ca şi de la cei mici. In resumat d. Brătianu este contra amendamentelor d-lor Vilnur şi Leca. Discuţia se închide.' Se suspendă şedinţa pe 5 minute. Peste 3 sferturi de ceas şedinţa se deschide. D. Nacu citeşte două cereri de credite : . î. Un credit do 1G100G lei pentru serbarea de 10 Mai. 2. Un decret de 0000 lei pentru a se aşeza în Senat buslurile răposaţilor Bosiunu, Munolache Costache, Costa foru şi Boerescu. Se pur.e la vot amendamentul d-lul Leca pentru a se taxa cu 50 bani sula de chilograme de lemne de foc şi se admite. Se pune la vot amendamentul d-lui Vilner propus la art. 373, despre trunchiuri de brad, care urcă taxa asupra acestor trunchiuri la 15 lei de metru cub în loc de 50 bani precum s'a admis de comisie. Amendamentul se admite cu 54 bile albe contra 28. (aplause). Categoria XVIIIvotează tu total. Să da citire Categorici a XIX despre Combustibile minerale bitumuri şi derivatele lor. D. Chim. propune un amendament în coprindere ca coekul se fie scutit de taxă fiind-că este trebuincios tutulor fabriceior, iar cărbunii de pământ să fio taxaţi cu 5 lei la sula de cliilo. D. Ih/tculescu, propune un amendament ca taxa asupra pclroliului să fie percepută pe grad iar nu pe chilo. 1). Răducan fon, propune două a-mendamente unul în înţeles ca taxa a-supra ozokeritel sâ fie urcată la 300 lei şi a lumînăreî de parafină clc. sâ fv urcată tot la 300 lei la suta de chilo. Discuţia se închide. Amendamentele d-lui Răducan sunj admise. Cele-l'alte sâ resping. Categoria se admite, Se . Baron do Macra losl primii de d-nu Feri k ide. 1). general Pencovicl, comandantul corpului III de urmată, care se uliu In Bucureşti, a plecat aseară la postul sCO. • * Q delegaţiune de mal mulţi locuitori al slradel Colintina, s'a presenlat aseară la Consiliul comunal protestând dc mizerabila stare tn care sc găseşte acea stradă. Consiliul aşi decis ca imediat acea stradă sâ se repare. a * a Duminică 11 Maifi 8 1/2ore scara, D. Gr. Tocilescu, va ţinea patra şi ultima sa conferinţa asupra Ţăranului Român. 1). Esarcu, va pronunţa discursul de închidere. Azi la ora 5, va avea loc în grădina Cotro-eenl, cu ceremonialul obişnuit, preschimbarea steagurilor la mai multe regimente din capitală. La această ceremonie vor asista Regele Ministrul dc resbol, Casa civila şi militară a Regelui, d. general Cernat precum si ofl-cerit regimentelor respective. • * Birjarii din Capitală care eraă împovăraţi cu dări foarte mari, au protestai a-seură la Primărie. Consiliul a primit pltiigerea lor. Aflăm că guvernul auslro-ungar a trimes în Bucureşti pe o persoană pentru a cumpăra o gazetă ca se susţ e pe Austru-Ungaria în Gestiunea convenţiuneî de comerţ. Pentru onoarea presei noastre, aceste tentative, dupe cât nllâm, n’au isbulit. Nene Frcie Pretate publică un articol important in care arată consecinţele politice ce vor decurge din res-belul de tarife între Ilomănia şi Austria : «Este aproape imposibil zice Sene freie presse, ca o asemenea situaţie economică sânu producă oreacţiune asupra relaţiu-nelor politice între cele două ţâri. Prin închiderea graniţelor din rausa drepturilor de vamă exorbitante, lucrul nu e sfirşit. Se vor produce tn loalezilele reclamaţiunl; comercianţii noştri vor avea mult a se pltuge dc nrhilragil; expediţiunea mărfurilor va suferi neîncetat întârzieri. Dispo-siţiunea ostilă din o parte şi din cea-lallă se va manifesta prin o mulţime de vexaţiuni ; se va stabili un sistem dc şicane, care va pricinui intervenţia ministerului a- I facerilor streine, si tala-nr in presenţa unui conflict. Şi mai departe: Consecinţele desaslroase ale uneia asemenea stări de lucruri vor demonstra, câ rcsbelul vamal nu e numai un eveniment economic, ci un fapt jxdilic ăin cele mai ijrai'C. • D. general Greccnnu a venit ori la Cameră şi a avui o convorbire su d. Brătianu înainte d'a se începe discuţiunen asupra paragrafului lemnărielor. din tariful autonom. Îndată dupe vot, s’a dus la palat pentru aduce Regelui resuUatifl. e Azi se întruneşte comitetul coaliţii pentru a hotărî oarc-carî amănunte privitoare la Întrunirile cc Ic va ţine opoziţia. m Ofiţerii şcoala! de aplieaţie ce plecaseră în excursiune la Comnnn, s'nu întors nstâ-zî. © Aseară consiliul comunal a ţinut o şedinţă. D. fir. Mantia fost numit şef al divisii administrative. Aflăm că s’a holârît, că la desve-lirea sta luci lui Lazăr numai primarul capitalei şi cu ministru vor putea lua cuvântul. Pentru acest motiv ni su spune că I câ le-va sncietâţi cum e sociclalea Car pală şi studenţii su vor duce la altă oră de cât aceia din programul oficial să-Ş! depună' cununile lor. . O Publicăm azi căte-va versuri inedite d’ale d-lui M. Gr. Uonacki, senator. Bucureşti 8/20 Maifi Bursa abia că su mai mişcă. Agiosu urcă la 14.75 şî schimbul su scumpeşte. Valorile pierd de la 1—2 punte Aşa Dadele de la 207 cod la 200, Uonslruc-ţ i uni le de la 172 revin la 170. Naţionalele se oferă cu 221 şi Băncile naţionale luchicl cu 1030. Re ni a 5 0/0 am. câştigă 25 centime. Afacirile sunt reduse cu loiul şi cursurile du mal sus sunt mal mult nominale. '• lată cursul schimbului do azi : Paris cck — 100.55 « 3 Iutii 99.95 Berlin cck— 124 « 3 luni 99.95 Londra cck 25.37 « 3 luui 25.21. Tendinţa e foarte calmă. BULETIN COMERCIAL Brăila, 8 Muiii 1386. Porumb : 800 liecl. 58 I 2 lib., 7.25, porumb,700 lud. 50 1/2 lib., 0.00, por. 2.950 heet. 58 I 2 lib., 7.40, porumb 1.000 lied. 50 3/4 lib., 0.10, porumb 3.400 lied. 59 lib., 7.50, porumb, 4,850 hect. 59 1 /2 lib., 7.55. Grâii : 4.300 hect. 57 lib., 11.05 Orz: 0.000 hect. 43 lib., 5.75, Orz, 2.000 hect. 42 lib. 5.45, orz, 2.000 hect. 42 lib., 5.45. LIBRĂRIA „SOGEC ET C0M1‘ “ Au eşil de sub presele noastre litografice: Hurtele murale pentru şcoli, a Europei, Asiei, A fi icei, Americeî de Nord, Americet de Sud şi a Australiei (Oceania), cele d'înlftiu cinci de câte 1 metru şi 50 centimetri, lăţime şi îu-nâlţimc, iar Oceania 137/105 cliu. pe pânza, lustruite şi cu suluri de lemn. Preţul unei serii întregi de harţe: 115 lei. In provincie, pe acelaşi preţ, la toţi corespondenţii noşlri. CROITORIA I. SINGER S'a mutat din Calea Victoriei, casa Popri In Colul oi Eforiei spitalelor. tinleopcdul Elisabeln. Sperăm ca vom li onoraţi cu aceiaşi încredere ca până acum şi pentru care putem asigura pe onor. noastră Clientelă ea ne com du toate silinţele de,a o serei cu si in ii\cut. Cil stimă I I rus pt tntISMAGCK DOCTORI LE0NTE S’A Mt/TAT No. H bis, Culca PI cruci Xo. Ii bis. pesto drum de vechea locuinţa www.dacoromanica.ro i FPOCA — ld M Al U CASA DE SCHI MD I. M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27— ( u ii s i i. ii i c l ii i: s < i 8 Maift 1886 5% Bonte amortizabilă . . . | PI 3 i | !>% Henta perpetna .... 90 6% Oblig. de sUl.........8S1/2 X Oblig. de st. dmmn defrr 7“4 Sris. fuiic. rurale. ... HM 5% Scris. Tune. rurale . . . *71 2 7% Scris func. urbane . . . io.»i 4 t>x Scris l'une. urbane . . . 93 5% Scris, l'une. rurale . . 5’< împrumutul eomunal . . 7512 Oblig. Casei i«*ns. lei (0 dob.) 215 liunrumutul cu premie ... 33 Acţiuni Idilicei nation . . . 4o30 Acţiuni «Dacia-Homania • . . *>5 » Natiunala...........2111 Credit mobiliar . . • Constructiunl. . . . 170 » Fabric* de hârtie . Argint contra sur............14.50 Bilete de BancS contra aur. . 14.50 Florin austriaci.............î.'Ml'î CL’KSri. |>l\ YIF\ \ Napoleonul . Ducatul . . . Lose otomane Rubla hârtie . CL'USL’I. m\ IIKItl.IA Renta Amort.............. Oppenheim. . ............ Obligaţiuni noul 6% C. F. R. « U 5% MMM Rubla hârtie............. nr iXMJilM 4 T la -:î Aprilie, Casele HI. Ml llllll i | j| v Ac . . ni:i No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă în care se află grajd iii şopron şi alte dependinţe. Anoste case mal aii şi o grădină importantă. A se adresa SI rada batiste No. il._______________________ Iti ivrutillil de i!i 2 ; Aprilie viii r, IIL t U.niIlI.il casele din strada ,\ca-demniei Nr. 29. — A se adresa strada Batiste No. 11. IU,1 | »L \n IT chiar de acum pro-l'j. tltlj.il* I I ţ prielnica Crângurile din Dislr. Vlaşca, IM. Câluiştea, dorilorit se pot adresa la proprietar Em. Gr&diştca-nu. Piaţa Amzi No. I Bucureşti. doreşte a preda lec-ţiuni pentru Clasele schimbul unei modeste (IIIOHMUU l\ STIMM Primare, tn P • ■ M1 • o A se adresa Ia administraţia ziarului. Absolventă a cursului seeondar şi având -'Diploma de maturitate1, s£ oferâa dalcecţiunl, tn vre-o familie pentru cursul primar saii seeondar. Iu special pentru limba frauccsâ, in a Iernatici şi ştiinţele fisico-naturale. A să adresa la redacţiunl. nricirw din emisa arendării pro-UUniIl:*îJ prielăţii, se vând, O lo-eomobilâ 10 cal putere şi o maşină de treierat din fabrica Uatnson sistemul cel mal perfecţionat ambele tn perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adrestnduse la d. E. Reimcr administratorul. 10.05 5.0:1 1S .70 124 a \s ct itsi 1. i>r. ivvitis Renta Română .... Lose otomana........... Sciiinlll Paris 3 luni . • la vedere Londra 3 luni » la vedere enrlin 3 luni Viena la vedere I \T. 37 A V I S Aflând câ o casa concurentă d’nioi. Introduce prin o amăgitoare, contra facere a mareei noastre, CIMENTUL seu în ţările Danubiano, ne permitem n atrage atenţiunea onor. noştri consumatori şi a Ie recomanda se observe că etichetele noastre portă pe lângă firma noastră şi un U R » ALBASTRU U R S ALBASTRU (nici de cum un alt animal). Ast-fol vor putea consumatori cimentului nostru fi apăraţi de falsificat. | g WKITE & BR0S -UWITED LONDRA -qîiIA ^ e\ 0!N CSL tft V.CTCr:ei. £0 ^ I.WEICH s’n invitat in Palatul Eforiei Spitalelor Bultniardul Elisabeta. \mmi imu BUCUREŞTI 6.-STRADA VESTEI—6 Secţia medicala i, Hydrotherapia—2. Electrizare — 3. Inlhopcdie— i. Gimnastică medicală—5. Orli&lall—0. Masaj iu sistematic—7. Serviciul la domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur..................3 — t Bae do putină cu şi fără duşe . 2.50 medicamente ..............1 — 1 duşe rece sistematică . . . 1.50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1 Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe sCplămână Vinerea do la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea BULETIN METEOROLOGIC DIN It I (1 ItES T I finiri inul ntmor/rric do ta 6* Murit ISfHi STAŢIUNI Baroni Temi*. Veni. T. Staioa Brru rosei 7—», şa; sagş i ATELIER | DE POLE1TORIE CERN O K I. STRADA MIHAI-VOOA I. —(VIS-A-VIS DK MAŞINA DE APA)— Recomandă bogatul său asortiment de oglinzi cu console anriţe şi negre, Mese mari şi mici, toL felul de galerii şi pervazuri, Inca-drameate de ibtegrafil, negre şi aurite.—Primeşte ori ce comande tn meseria sa. | VIS-A-VIS DE I I palatul regal ( MARELE MAGAZIN CALEA 70 VICTORIEI 70 1 DE COLONIALE SI DELICATES LA „SPERANgA “ —cssasSăSKTss— 'Mi a sosit ape minerale de la toate sursele din Francia asemenea om asortat magazinul meu cu tot felul de articole pentru mcnagiul casei, In special cu cscelente hrău/eturi asemenea Cogniricuri, Romuri, U-c/ueruristreine din cele mat renumite case. Vinuri streine şi indigene ele. etc.. Culori pentru scânduri. Trufandale primesc tn toate zilele. 3Pctr*£Aolie loun. ALECIJ A. MLS AVOCAT Strada Dreapta No. 24 LOTERIA ATHENEULUI Tragerea loterie Albcneului este fixată la 22 Maiu a c. persoanele cu aii binevoita se Însărcina cu desfacerea biletelor acestei lotcii, sunt rugate că până la 15 Aprie să verse la Banca Naţională costul biletelor desfacule. Ultimile bilete să găsesc la Banca Naţională sucursalele eî, la debitanţi de tutunuri, la oficiurile telegrafic-poş-lal la principale case de comerţ ctc. ele. STRADA (SF. OIMITRU N. 3 ; ■ BUCUREŞTI ■ CIMENT STRADA 1 SF. DUMITRU N. 3 < -BUCURESTI- Pnn presenta avem onoare a informa pe D-nft întreprinzători de jt lucrări publice fi Architecfi că suntem însărcinaţi cu vânzarea: p, CIMENTULUI-PORTLAND DIN GROSCHOWITZ deşi dineul întrece, In cea ccprioeşte calitatea, toate produsele similare engleze. 111101 III CIIWEMBILE-FI lIMTHît PROMPTA Depăşit in Bucureşti la | ARBENTZ& WOLFF ^ELy^ DE POLEITORIE GJlfNAOEt 7P. - CALEA MOŞILOR - 73. In acest atelier se primeşte orice reparaţi uni de Oglinzi, Mese, Galerii, Tablouri poleite. Se găsesc gala galerii, pervazuri de lol-fel cu preţuri moderate. I i î i l TIPOGRAFIA f * ^ ţRiftfîM ŞfţirWf BUCURESCI, STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI ACIîST ATKLIKR ESTE TUS IN rOSITIUNF. A ESRCOTA TOT FELUL DE LUCRĂRI ATINOATOARE DE ACEASTA ARTA CU ACURATEŢA PRECUM : ZIARE BROSTJRI QUOTIDIXNR SI llEBDOMADAnE | LUCRATE IN CARACTERE ELZEVIR Pltix It Itll.r; st M l OAItTF, MODF.lt VT'F 1 N » a o > a -j tyi H 53 > C > H cc CI O 2 S CC Al- •■jfe'Vyăg. 'TS r i ii NOUL MAGASIN ' DE » PORCELANURI SI CRISTALURI j SUB FIRMA SMA \\ 1SSILIU A FII BUCUREŞTI W 35.—Strada Lipscani, No.—35 (fi Deschis din nou se găseşte foarte bine asortat lu lonlcarlicdlelc pre-cum:ServiciurI pentrumasâcom- , H plecte de Porcelan şi cristal, lămpi jij şi paturldebronz, tacâmuri argin- » 1 late şi neargintate etc. precum şi d, (fi orl-ce alte objocte necesare mena- (fi o. giulul. S PRECIU3ILE FOARTE MODERATE 'r-'L1 ■ ‘ AUX QUATR 72 Calea Victoriei 72, Vis-a-vis de palatul Ilegal A sosit noutăţile sesonului in cantităţi ţi Variatiuni enorme, de prima calitate. OCASIUNE RARA. Ti’ic ovii’i pexiti'vi dame JERSEY loi 7,50. IO. 12,50. 15. 17,50. 20. Comaudele din provincie se esecută după indicarea mărimeî şi contra mandat poştal. D. R. RGSETTF AVOCAT Str tuli Romana No. it. DE VENZARE Locul din slrida Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc arc faţa pro strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului -iO metri şi adâncime de ii metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a patra parte. Durilor» se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. ATELIER MECANIC P. KEILHAUER No. 59. — Strada Isvor, No. — 59. Recomand atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Fontâni d'applique şi Borne fontâni, Canale (robinete) de tot felul, Tuburi de fier, tuciu şi plumb. Tuburi speciale pentru latrine şi scurgeri cu accesoriile, sghea-bur! de coborire inodore, capace de liasnale etc. MARE mm DE FONTA OHWMEMALA Vase, socluri, avusuri, banei de gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilasturi şi candelabri. FURNITURI, INSTALATIUN! COMPLECTE DE BAI SI CONDUCTE DE APA Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro