AM' LI No. 137-
ANTEI A EDITIUNE
mi: gi.tu : mau issg
Grioorb G. PEUCESCU
Director politic
ARCNAMrNir;
In ţari i au 40 lei, f.luni -'»> lei, 3 luni 10 te1 in străinătate l an f-0 lei, 6 luni 25 !•->
H B L) A C Ţ I A
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
io bani ivnjnviizriui-
APARE IN TOATE ZILELE
N Gr. FILIPESCU
rrupiitt&r
ANUNCIURI:
a mi un uri pe pa urna a patra linia 30 bani, auuuciuri şi reclame pe pag. III 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
niii.iiiivm.sinisi
OPOZIŢIA LA BOTOŞANI
MINCIUNILE ..VOINŢEI NAŢIONALE"
CHESTIUNEA DUNĂREI
AMINTIRI DESPRE GR. ALEXANDRESCU
TARA SI CONVENŢIA
PMMTJL SI TlIU
Mişcarea Întrunirilor publice, începută ncuni doue luni, n continuat In districte cu un succes din ce In ce crescând. Ea nu se va opri însă numai nci ; deja s’a anunţai o Întrunire pentru Duminica viitoare la Turnu-Severin; şi niţele se vor mai face In oraşele din ţară unde nu s’au făcut încă.
S’nr fi putut crede că pretutindeni oratorii oposiţiuneî, vor fi urmaţi de deputaţii locali, cari cu concursul autorităţilor, nr fi provocat la rondul lor, contra-manifestaţiiini, iar presa guvernamentală ar fi trlmbiţal sus şi tare, că opiniunea publică a ţârei este tot cu d. 1. C. Brâtianu.
Afară de o singură excepţiune, care de nit-minieri constilue o probă de curagiu, din partea deputaţilor colectivişti din Vlaşcn,— curagiu, care insă n a fost răsplătit,— căci toată lumea şlio resultatul deplorabil nl Intrunirei convocate de ei la Giurgiu, cei cari se pretind representanţî ai ţerei nu s’au arătat pe nicâerl.
Se nu ni se spue că fiind ocupaţi cu lucrările parlamentare, ei nu pot face întruniri în momentul de faţă.
Ar fi putut foarte Liiue profila de vacanţele Paşteluî. cari au fost destul de lungi, şi de biletele de liber percurs, pentru a da cont alegătorilor de mandatul lor.
Trebue Insă se recunoaştem, că misiunea d’a provoca, fie măcar un fel de entusiasm oficial, le-ar fi fost foarte grea. Ei n’ar fi putut spune alegătorilor lor, de cât, că au întrebuinţat doi anî, pentru a nu face nimic, de şi sesiunea parlamentară a ajuns se dureze aproape anul întreg, ceea ce nu contribue tocmai a echilibra bugetul, de şi numărul deputaţilor s’a sporit, (nu s’a putut şti nici o dată pentru ce), şi cu toate că s’au Introdus în Cameră elementele tinere, de la care ţara aştepta mult, după recomandaţia şi făgă-duelile d-lui I. C. Brătianu.
Despre mult puţinul cât au făcut, nu le-nr fi venit la socoteală să vorbească. Cum să spue contribuabilului că unica lor preocupaţiune a fost d’a vota imposite noul? Că asemenea indivizilor cu minnsuspectă, care te pândesc seara la colţul unui drum, ei pândesc pe contribuabil, spre a l desbrăca şi a împărţi cu el puţinul ce are.
Aşa dar, avem oe-o parte un Parlament, care se sbuciumă în neputinţă, care e departe d’a mai repre-sinta ţara, — dacă a representat-o vre-odată,—iar pe d’nlta, numeroasele manifestări ale opiaiuneî publice din toate unghiurile ţerei, în contra guvernului d-luî I. C. Brătianu.
In toate ţările din lume, «> ast fel de stare ar 11 Considerată ca anormala, si dacă vre-o dala dreptul de disnluţiune înscris in constituţie ar avea utilitatea sa, ar fi fără îndoială in caşul de faţă. Dar cine să’l exercite ?
Poate oare Regele se se despartă de acei care nu ştiut se măgulească pasiunea sa favorită, dându’i dintr’o trăsătură de condei, 12 din cele mai frumoase moşii ale Stalului, şi sla-bilind ast fel o complicitate între regimul ce ne guvernă şi tronul pe care l’au compromis.
Nu.
O asemenea intervenţiune salutară a marelui factor constituţional nu este de sperat.
Precum foarte bine s’a zis de un oratorul oposiţiuneî la Botoşani: a sosit momentul în care poporul trebue se exercite d’a dreptul drepturile sale. işi se nu creadă că facem apel la mijloace revoluţionare; a-devernţiî revoluţionari sunt acei cari au creat starea de lucruri care pune In pericol instituţiunile noastre, şi turbură intr’un mod vădit echilibrul constituţional. Cei care se luptă pentru dărâmarea unul asemenea regim, nu îndeplinesc de cât datoria lor de oameni de ordine, care sunt adversari atât ai revoluţiunilor de jos, cât şi a dielaturelor.
depeşele agenţiei jmr
Alena, 17 Maifl.—Se crede In general printre cercurile politice că majoritatea cameril va susţine pe d. Delya-nis, fără insă a se vedea In acest fapt cel mal mic indiciu de dorinţa răs-boinicâ.
Iladrkl, 17 Maifl.—Regina Ispaniel a născut un băiat.
Yicnn, 17 Maifl. —Conferinţa vamală s’a întrunit la amează la ministerul afacerilor streine, şi a Început discu-ţiunea măsurilor ce trebuesc luate faţă cu situaţiunea creata de ruptura negocierilor cu România.
Lucrările conferinţei vor duru câte va zile.
Yicnn, 17 Maifl.—Fremdenblatl declara cu totul lipsita de temeifl ştirea după care împăratul şi Împărăteasa Austriei ar fi avut de gând să visileze In curând pe 7’liru' Ş* Împărăteasa Rusiei.
Berlin, 17 Maiu-.—Contele Berberi de Bismark e numit secretar de stat la ministerul afacerilor streine, iar postul de sub secretar de stat e Încredinţat contelui de Berchem.
OPOZIŢIA LA BOTOŞANI
La banchetul de la Botoşani,d. A-lexandru Lahovary, care fusese ales deputat de acel judeţ adresându se botoşănenilor, le zise : «datoria mea către Botoşani a devenit atât de mare, poliţile să înmulţesc atât de mult, in cât mă tem ca se nu rămân insolvabil.»
Aceste cnviute pot să le repete azi toţi membrii oposiţiuneî care se întorc de la Botoşani, după primirea măreaţă, entusiastă, strălucita ce li s’a făcut.
D. Dim. Brâtianu a zis că s’a făcut oposiţii o primire regală.
Noi credem că expresia nu e tocmai exactă.
Am dori ca M. S. să se ducă la Botoşani, şi cu tot cortegiul de lume oficială şi de funcţionari, să se compare primirea lui cu primirea ce s’a făcut oposiţiei.
Am fi dorit ca ascuns pe un balcon să poată vedea Regele nostru, regele de pompe funebre, după feri-
cita cxpresiunc a d-luî Mârzescu, am fi dorit zicem se poală vodca acel spectacol resbunator al unui popor de şoapte opt mii tio oameni Însoţind pe d. Lascar Cnlargi până ia locuinţa sa, cu musica în cap, cu torţele aprinse, în strigătele de uru ce isbncneau din tonte piepturile. Am fi dorit case vază acel cortegiu imposant străbătând uliţiln Botoşanilor, cale de o jumătate de oră, în mijlocul caselor iluminate, cu ferestrele şi balcoanele înţesate de dame caro veniseră să se asocieze la manifestaţi unea oposiţiei.
Căci toată lumea, bărbaţii ea şi femeile, hătrlnil ca şi ncea valoroasă tinerime botoşeneană, proprietarii şi funcţionarii, nu aclamat pe şefii oposiţii şi precum s’a zis, au salutat într’ânşil speranţele lor.
Am văzut funcţionari d’al statului, cu lăcrămile în ochi, oferiudu-nc să’şi dea demisiile şi armata inea-snrmală fâcendu-ne se parvină sentimentele sale de iubire şi de devotament.
Ceî ce au fost la Botoşani au putut se se convingă că acel judeţ este cucerit pentru tol-d’auua do o-posiţie.
Astă-zî Botoşanii pot fi priviţi ca cetatea întărită şi inexpugnabilă a oposiţiei, do undo va porni mişcarea, când momentul va li venit.
Mişcarea de la 48 a pornit dintr’o localitate netnsPinnntă ca Islazul ; mişcarea actuală va porni din marele şi viteazul oraş Botoşani.
Botoşanii vor deveni Islazul mişcării actuale.
X. F.
MINCIUNILE ,.VOINŢEI NAŢIONALE"
Voinţa Naţională spune că Întrunirea oposiţiei la Botoşani a făcut un liasco. şi că abia 25 de inşi au salutat pe şefii oposiţiei la gară.
Aceste minciuni nu ne supără câlu-şi de puţin, suntem din contra fericiţi ca se discreditează as t-iei orgănele guvernamentale şi de aceea reproducem In litere mari minciunile YuinţelNaţionale.
Când oposifia va fi cutreerat toată ţara, când după fie-care Inlruibre organul guvernului va publica depeşe ca cea de la Botoşani, atunci ţara va şti ce temeifl să pue pe organele oficioase şi pe guvernul ce'l represinla?
De o cam data un oraş de 10,000 de oameni va putea se se convingă de modul cum guvernul respecta adevărul.
Iaia depeşa Voinţei Naţionale :
Botoşani 4 Mai 1880
Mare mişcare şi entusiasm nedescris In opoziţia noastră botoşineană. Şease mari bărbaţi, foşti şi viitori miniştri, nu fost sa lut nil In gara de peste 25 inşi adunaţi din oraş şi judeţe ; o droae de fii al lui Israel inundau peronul şi stradele ; toţi in haine de Sdm-bătă s’au grăbit a depune omatjiele lor iluştrilor oaspeţi! primejdie mare! Doui sergenţi şi un comisar de abia puteau se (ie ordinea trăsurilor.
Enacovici, Bobeica craii capii mişcărei şi organisatorii programului publicat ia Vercşti, Leorda. Bucecea. Toţi hamaM gărei au intimpinat cu aclamaţiune / marii bărbaţi de Stat cari aii plecat înainte cu inimile pline de veselie şi mulţumire. Diseară întrunire pregăi toare : pentru mdine proclamarea cabinetului viitor.
Fiind că după «VoinţaNaţională» n mai 25 de inşi aii salutat la gară şefii oposiţii, dăm aci o listă foarte necomplectă numai de persoanele ce au luat parte Ia banchet:
Ioan Docan, fost ministru, fost deputat şi senator în mal multe rânduri, mare proprietar.
Teodor Calimah, preşedinte comitetului liberal-conservator a judeţelor Botoşani şi Dorolioiu, mare proprietar, fost deputat în mai multe rânduri.
\iciilae So/îrtn, mure proprietar, fost deputat în uni mult rânduri.
tjeorge Hrnneziu, mare proprietar, fost deputat şi senator.
Garabet ('ioiac , marc proprietar , fost deputat.
Costachi Corjescu, mare proprietar, fost deputat.
Fraţii Grig. şi Const. Ghica Delcanu, mari proprietari, foşti deputaţi.
Cost. Nec. Şuţii, fost membru Iii constituantă , fost ministru , vice-preşe-
dinle al comitetului liberal-conservator din Iaşi.
Fraţii Cr ist eseu, mari proprietari.
Ionică Cioiac, mare proprietar, preşedinte nl Întrunim din Botoşani.
Luţă Cioiac, mare proprietar, fost deputat şi senator în mai multe rânduri.
Const. Ghilime, fost deputat, mare proprietar.
Aiex. A.Canlacuzin Pascanu, mare proprietar.
Fraţii Saint-George, mari proprietari.
Cost. Codrescu, mare proprietar,
Ai. Enacovici, decanul corpului de advocaţi, mare proprietar.
Ion Codrescu, mure proprietar.
Ion Goilav, mare proprietar, mare comerciant.
Junii fraţiCanandii, mori proprietari.
Cost. Bobeica, fost deputat în mal multe rânduri, arendaş, proprietar urban.
Nae Bold nr Fpureanu, advocat mare proprietar.
Georgc S. Miclescu, fost deputat, mare proprietar.
Ion G. Miclescu, mare proprietar.
Nicu Fotea, mare proprietar.
lorgu Cer/cez mare proprietar.
Aiex. Greciamt, mare proprietar.
Frnanoiţ Conaehi Vogoridi, fost deputat.
Finii A. Mavrocordal, mare proprietar, fost magistral.
Const. Hdnţescu, proprietar urban.
Jun Veni ura, fost deputat îu mat multe rânduri.
bimilrie Alexandrescu, proprietar, u-vocal pe lângă Curtea de laşşi.
ilihail Buznea, proprietar urban.
Ştef. Gane, avocat, fost mugistrut.
f.,'t Cdrjan, comerciant.
Nifi, Caimacamu, avocat, fost preşedinte de tribunal.
Grigore Goilav, mare proprietar, mare comerciant.
Ion Sufla, mare proprietar.
Danii, mare proprietar.
Ion Climescu, avocat.
Const. Vasifiu. proprietar şi comerciant.
Burg ludea, avocat.
Nicu Bavet, mare proprietar.
Monachul I iar iu Varnav.
Teodor Silion,bătrânul, proprietar, şi alţi mulţi fruntaşi ai judeţelor Botoşani şiDorohoiu.
CHESTIUNEA DUNĂREI
American Diplomaey aiul the furtherance of commerre b\j KwjeneScknyter ph.d.l.l.d. ele.—New-Yorh. Cka' Scribner'sson» t886).
(Urmare) 1)
Mal pe urmă, dificultăţile nu mai veniră 1in partea Rusiei, ci din partea Austriei, care căutase în lot timpul deliberaţiilor, să reslrîngă libera nuvigaţiutie a fluviului numai la Sta-t£iB riverane.
Sn- infim i ... Austriei, comisiunea !■	tac i gulamenle, care fură
1838 Conferenţei din T’r	Vn prt 1 nţia ca Conferenţa să
ai.	n.,mi dreptul d’a sancţiona
onţinutut ' pentru ca să se poală pum vil ur ; imediat după aceasta, i j io acestea, aceste regulamente fusesi- concepute în Iran mod absolut contrariu spiritului tratatului din Paris, cu intenţia d a reserva, cât se putea m»I mult, toate drepturile asupra fiiviuluî, Statelor riverane, şi în specul companielor de vapoare austriaco, ;are aveafl un monopol asupra navigaţiei, şi în care se zicea că mai multe înalte personalităţi din Austria erau interesate.
1) Vezi «Epoca» No. 136.
Se făcuse o tentativă d’a Introduce o distincţie Intre navigaţia internă de la un post la altul, şi navigaţia între nr ce parte a fluviului şi marea, a-ccasla din urmă numai, fiind libera pentru or ce naţie. Articolele relative la agenţi, licenţe, etc, erau toate concepute aşa In cât se menţinea monopolul Statelor riverane.
Transitul unui articol proibit prin tariful uneia din aceste ţări, era oprit, ceea-ce era contrar stipulaţiilor tratatului; toi ast-fel, se dedea sta Ud or riverane puterea d u percepe taxe şi drepturi de intrare, cu scopul d a plăti cbelluclile făcute spre a menţine fluviul tn stare navigabilă. Lord Cowley, plenipotenţiarul englez protestă ; şi re-presiutaaţii Francief, Prusiei,Rusiei şi Sardiniei fură în deplin deacord cu densul. Turcia refusă d’a aplica regulamentele pentru navigaţie, de oare ce nu fu-serâ aprobate de Europa, şi pentru n-ceste cause întregul proiect al Austriei căzu. Represenlanţil puterilor, retuşară în acelaşi timp să desfiinţeze comisia europeană, fiind că lucrările pentru a curaţi gurile Dunărei, nu erau încă isprăvile. Comisia europeană lucră cu atât succes în cât, conferinţa din Paris, din 1800, o prorogă. Comisia se ocupase mai cu seamă de gura Sulineî, şi aci, lucrările executate de sir Charles llar-tlev, adânciseră fluviul de la 7 picioare (adâncimea la 1856) până la i7 1/2 (a-dâncimca la 1803). In cinci ani naufra-giele care se întâmplau la trecerea gurilor Dunărei, fuseseră de 0.81 la sula, al numărului total al vaselor; pe când după 1800 scazura. până la 0,21 la sută, şi comerciul spori într’un inod însemnat.
Deci până la 1871, se aplică trei regulamente diferite: do la lsaccea la Mare, cel al comisiunei europene ; de la Orşova la lller, unde Începe navigaţia, regulamentele stabilite de Austria şi slalele germane riverane ; numai partea intermediară, de la Orşova la lsaccea, era lipsită do regulamente ca înaintea tratatului din Paris, căci Turcia, care era un stat riveran, pentru a-ceastâ întreaga porţiune refusase d’a pune în vigoare regulamentele.
Când Rusia declară la 31 Octombre 1870 că ea nu sc mal putea considera ca legată prin obligaţiele tratatului din Paris, în cea ce privea reslricţiuniie aduse drepturilor ei de suveranitate pe Marea Neagră, Austria văzu, că va câştiga mai muit, prin menţinerea comisiei europene, şi că ceslia Dunărei, era legală de aproape cu acea a Murei Negre. Prin tratatul din Londra din 1871, fu decis, d’a so continua durata comisiunei europene pe 12 ani—adecă până la 2i Aprilie 1883,—şi puterilor riverane, li se dădu dreptul d’a percepe taxe, spre a se putea ridica obstacolele de la porţile de fler.
(Va urma)
DECRETE
—D. Gheorghe M.{Chica trimis eslraordi-nar la Pelersburg este aulorisata primi şi purta insemnelc dc mure-crucc ale ordinului Medjidie, cc i s’a couleril de către M. S. Sultanul, şi ale ordinului Mântuitor ut, tn acelaşi grad, ce i s’a conferit de M. S. Regele Elenilor.
—	D-nil loan Nedelcovict, Tănase Gurun şi Alccu Yâlcoyicl s’afl numit membri la camera de comerciQ, cu reşedinţa tn oraşul Giurgiu.
—D-nil VasileSasu, ChrislaclieD. Economu şi Ioan Lerescu s’afl numit membri la camera de comerciu cu .reşedinţa in oraşul Brăila.
—	Se adaogă un articol îu budgetul judeţului Braila în suma de lei 1200 cu diurnă directorului prefecturel.
—	D. Ioan Popescu, licenţiat tn medicină, este numit medic al plaşel Dumbo-viţa-Ialomiţa.
—	D. M. Miclescu, este numit director al prefecturel de Covuriuf.
—	D. D. M. Ceresanu, direclorelc prefec-lurei de Ilfov este aulorisal s6 gireze afacerile acestei prefecturi până la numirea titularului.
www.dacoromanica.ro
o
F.POCA — 7 M MU
CRONICA
Itii'i i O o u v e n t i a.
Or unde le întorci nu audi vorbîn-du-se de cât du conv* n^iune comerciala, tarif autonom, lupta economica, taxe vamale ele. Nu e vorbii, mai toţi acei cari vorbesc nu ştiu bob asupra Gestiunilor pe care le re solvii cu atAta uşurinţa. C.u toate acestea pe nesimţite esc cAte-odalA şi câte un adevfir. Aşa am văzut deunăzi pe o cocon iţă care, fiind plictisită d a am,li pc bărbatul şeii discutând nu rcii eerlivmea economica, a Intervenit .şi ea :
— uCe lot spuneţi la palavre? Si- ve a-«răl eu mijlocul cel mai m im rit pentru «a trai fără convenţie.»
Un rlâ omcric u însoţit intervenirea gingaşei cuconiţe î ntro ceşti u ne atât do arida. Toţi să aşteptase la vr’o gluma. Soţul sC uita la densa si ’i spuse :
—	Lasă-ne în pace Măndieo! Noî vorbim lucruri serioase şi tu vil să ne el In zeflemea.
Dar cocoana M(indica nu se da învinsă; ea replica:
—	A pol, cum se nu vfi iaii în zeflemea cil ml discutaţi ca nişte caraghioşi, în loc să ve puneţi pe lucru.Noi femeie suntem mai practice.
—Las’o să vorbească, zise unul din bărbaţi, are haz.
Toţi să puseră să asculte pe coconiţii Mândica .care se osprima cam ast-fel :
—	«Daca voiţi să nu cumpăraţi nimic de la străini trebue să începem prin a ne îmbrăca cu haine croite din stofe româneşti, să no încfllţâm cu ghete făcute din piele românească, să mâncăm numai bucate gătite cu lucruri ce să găsesc în ţară, să renunţăm la trufandale, într'un cuvânt, să nu facem lux. Căci ceea ce plătim este luxul. Nu vedeţi ca de la cap până la picioare suntem acoperiţi cu obiecte fabricate tn streinat do?
Şi spre a proba zicerea sa Mândica s’a «propria de bărbatul său şi ’i puse mâna pe cap;
— Ia uitaţi-vă! Pomada asta de unde e? Dar cosmenticul ăsta după mustaţă ? dar brilantină după barbă?
—	Ia lasâ-mfi Măndieo, mă gâdell.
—	Stai, eă abia am început! Uitaţi-vă la cravata e marfa englezeasca, bolonii sunt nemţeşti, cămaşa e franţusească.
—	Nu mă gâdila, Măndieo, nu mai pot, sflrşeşte cu mofturile tale.
—	Las'o, Goslică, are dreptate !
—	Să Înţelege că am dreptate, zise Mândica. Dar giletca, gherocul, panta Ionii, nu sunt marfa de la Brun.
—	Te-ai întrecut cu gluma, Măn-dico, hi! hi! hi!... Pentru numele lui Dumnezeii, nu mc mal gâdili!
—	Lasă-mă să sfârşesc ! Dar ghetele nu sunt marfă ungureasca, ciorapii nu vin din Franţa, batista nu'i marfă nemţească? Dar ism...
—	Măndieo!
—	Stai că mă întorc la cap. Ia ui Iuţi-vă la pălaria asta colo po masa. De undee? Priviţi împrejurul vostru în odaie. Mobilele nu suni oare nemţeşti, duceţi-vă In cuhnie şi nu veţi găsi nici un vas măcar, care să nu fie din Braşov. Până în odaia slugilor nu veţi Întâlni de cât marfă de dincolo. D'apoi îmbrăcămintea noastră,a femeilor. Nici un tir de aţă nu edin ţară Şi ţărancele aii Început să se Îmbrace cu marfa străină. Am văzut costume naţionale româneşti fabricate în streinătate.
—	Acum să te cercetam pe d-ta, zise un craidon, apropiindu-se de Man-dica, oare tot marfa slraină porţi?
—	Nici n'aşi (1 la modă dacă a’şi purta alt-ceva de cât ce ne vine din Paris, din Viena, din Berlin. M'ar r!de lumea dacă m’ar vedea îmbrăcata în costum românesc, ar zice ca es de la bal mascat.
—	Ştii că are dreptate nevastă ta Costică! De aslă-zi înainte eu mă las de mofturi economice.
Mândica: — Slavă Domnului! Am scăpat de palavrele voastre.
/.
PARTEA ESTERIOARA
Austria si Itonmnin. — flrunn, 15 Mal. — In urma neisbulirii negocierilor vamale cu .România,unit fabricanţi, cari exportau în România, aii încetai de a efectua comandele de pos-tăvurie mal ieftină. Mai multe fabrice de aici şi din alte părţi ale Moravieî, ce produc asemeni mărfuri de lâna, 'şi vor reduce producerea şi vor congediu un număr de lucratori.
—x—
Berlin, io Mal. — Conflictul vamal al Austro-Ungariel cu România e discutat mult de toate foile. Se cauta motivul ascuns politic al afacerii. Unele foi pun cu aceasta In legătură călătoria ministrului român Anghclescu la Li-vadia.
—x—
Itiisin —Pcterstnirg. 15 Mal.— Journal de St P 'tersbury desminle ştirile
din foile slr« iiic, ca ivlaţiumle dintre Chin i si Rusia s ar li încordai.
—x—
Viirsoiiii, li Mai. — AtitnrMfiţHe ruWnti făcut cunoscut ovreilor stabiliţi tn Sa'aiiir.v, aproape d<* graniţa, tă nu să se aştepte a li < spulsaţi in curând, de onre-ce Salanow e situat în raionul graniţei şi în interiorul acestui raion legea nu permite să petreacă evreii slrc.ii a.
r.iţiptui —Ca ir, 15 M,n". — Iu urma nohbândej negocierilor turco engleze, în Cercurile publice de aici domneşte părerea, că îndată ce se vor înlătură di-flmUâţilr aituaţ'unif momentane europene, cesliunea egipteana va ti adusa Iarăşi înaintea forului Europei întregi. Acordând garanţia împrumutului egiptean. puterile aii obţinut dreptul mai mult ca ori când de a interveni In n-ceasta afacere.
—x—
Alexandria, 15 Mai. — 1). Lt sseps este aşteptat să se s *ascâ aici tn curând spre a aplana neînţelegerea dintre guvernul egiptean şi societatea Canalului de Ştiez, relativ la lărgimea acestui Canal. Societatea se crede îu drept a es’ecula această lărgire lu baza veche! sale concesiuni, pe când guvernul egiptean consideră de necesara o nouă concesiune pentru această lucrare.
Anglia. — Londra, 15 Mâiu.—Opo- | siţiurioa coalisală cere retragerea bitului IIorne-Rulc inainle de a doua lectură. Daily Neu's află, ca Gladslone nu va face aceasta, ci după respingerea proiectului de lege va disolva parlamentul, apelând la ţară.
Londra, 15 Maia. — Cabinetul englez udat staluri de repeţile ori prinţului Alexandru al Bulgariei să pro cea dă mal moderat la fusionnren complectă administrativa a Rumvliei orientale cu Bulgaria, căci !u dincontra prin aceasta s’ar puica altera disposiţiunile actuale favorabile ale Porţii, circ apoi ar căuta să se alăture mai mult de Rusia.
Serbia,.—Ihlgrad, 15 Maitt.—Conferinţele Radicalilor s’au terminal şi ln-shis cri seară.
Nu s’a luai nici o reso’.uţiune definitivă asupra unirii cu Liberalii, ci ocăsla afacere se va aduce îu curând pe tapet U o întrunire a partidelor. Dar do pe acum se poate prevedea, că marea majoritate a Radicalilor se va pronunţa contra alianţei.
—x—
Grecia. — Atena, 15 Maia. In urmi proclamării blocadei asupra litoralului grecesc, în timpul furtun el de lu 7 Muia,
9	bărci şi corăbii mici au reuşit să sca-_ pe din porlul do la Pireii spre Angina, Poros şi spre insule.
Imediat după arttînţarea blocadei aii sosit patru vase turceşti de râs boi al a gurile Pireuluf şi ah făcut sondări.
Atoia, 15 M.tiu. — Delyannişlii pretind, că vor avea majoritatea în Camera convocată pentru 19 c., pi; când Trikupiştii speră în di sol va re.
Represenlaiiţii marilor puteri, cari participă la blocare, n’ail permis ca vn-sele greceşti să aducă la Atena pe deputaţii din porturi şi din insule. Caracterul blocadei e viguros.
BINTR’O ZI INTR’ALTA
AMINTIRI DESPRE GR. ALEXAItDRESCU
Ultimul No. al «Convorbirilor literare» publică,sub acest litiu, o scrisoare a d-lui Ion Ghica către D. V. Alexandri. Fiind vorba despre unul din cei mai buni poeţi al ţerel noastre ne grăbim a reproduce această scrisoare:
Scumpe amice,
De câte ori am venit îu Londra, una din întâiele mele vlşite a fost pentru Museul Britanic, acel palat lu care se afla adunate manuscriptele cele mai preţioase ale lumii învăţate şi minunile artei aulice, unde sc desfăşură ca într’o panoramă istoria genipiui omenesc.
întruna din zile, pe când eram a-coto, în sala în care sunt expuse de jur împrejur pe piedestale şi pe păreţi vestitele marmure Elgin, şi stăm admirând frumoasele mclope dintre trigri-fele frisel exterioare a'.e Paiihcnonu-lul, pe care sunt ropresenlateln Roiide-bosse luptele Grecilor cu Centaurii,aud pe cine-vacă-ml zice :
«Nu te mai uita la miserabilele is-tea de pietre!» Mă Introduc se văzciie mă apostrofează, şi dau cu ochii de Lo:-dul Alb..., un vechiu amic, turcofil fa naţie, care îşi urmează vorba înainte în modul următor :
Vezi. pietrele astea, cu rapsodiile lui Horaer. cn iraeerliiio lin finfnrb*.
«iu. Euripid si cu scrierile lui l1 ia Ion, «lui Aristolele şi i le rodai, aii fosl con sa «eu putorii.1 Eitrop<m nu aii lasat pe
«Turei la 1SP1 se strivească pe Greci/ •când s’au răscphit iu ronlra Sultanii a -«lui. Aste® au făcut p • Byron cu tineri-«mea din U.ambridgt*, din Oxford şi din «loaUj universităţile să alerge lu ujuto-■ rul Grecilor, se exalte opiniunea până a sâi pe Europa se Urda flota turceasca «la Navar’m şi să proclame indepen-«deoţa Morcei.»
Avea dreptate nobilul Lord. Aşa e ! Aria şi literatura, oameni de acum (ret mii de ani, aii luptat pentru liberarea Greciei alături cu cel mai eroici palicari ai Agoanel.
«... Şi daca s’e întâmpla «Cu vreme România s’ardicc fruntea sa, «Pe-a Dîmboviţei vale oştiri de s’ar ivi, «Aî luptclorcumplilepărluşlel iarvorfi!»
Atexandmcn
(Trecutul ia Monastirea Dealului.)
In secolul în care trăim, când toate se măsoară cu bulgări de aur, o pânză n lui Rapliacl s’a plătit mai zilele trecute 75.000 de lire st., aproape două milioane (450 de oca de aur). Apoi întreb cum ar putea să pe ară o naţiune cârp a produs ast fel do oameni, care aiî dat naştere lui Danie, lui Midiei Angelo, Tassoşi Petrarca ; şi cine ar putea ere-odată să-l lăgădueaşca raţiunea şi dreptul do o fi ? Potcoava Ungurului şi a Croatului a putut s’o calce, dar n’a putut s’o nimicească, nici s'o oprească de-a se ridica.
Naţiunile trăesc. şi se glorifica prin oamenii ce au produs şi prin lucrările lor geniale. Vai de acele popoare care ou au profeţi ! Fie ele cât de mari, cât de puternice ; numere suflările cu sulele de milioane, cucerească lumea Întreagă, e!e suni condemnate peirif şi uitării. Urmele biruitorilor se pot şterge, dur ale lui Moliăre, Racine, Hugo, Cuvier şi Lamartine, nicl-odatâ. Câl deinari şi de pulerniclfieun Mollke, un Bismark, glorin lor este trecătoare, pe când a lut Goetbe, Ilumbold ş’a lui Beelhoven va rămânea eternă.
Mai an, capitala noastră era In picioare ; alergafl toţi în toate părţile, da om peste om. Oştirea pe jos şi călare, înşirată pe strade, cu arma la pământ şi cu steagurile în zăbranic negru, mu-sici la toate răspântiile, clopetcle mari şi mici sunau la o suta de biserici, de lucia auzul, urla oraşul de vuet şi tunul se auzea în depărtare, trăgând a jale. Corpurile constituite toate, unul după altul cu preşedinţii îu frunte, facultăţile şi cu profesorii lor, corporaţiile cu banicre urmau în cadenţă. Lumea a-lerga pe capete să vază carele încărcate cu sule de coroane de lauri şi de flori, urmate de dricul poleit care ducea la locuinţa pe un barbut de Stat, fost de zece ori ministru, acoperii de sus până jos cu cruci, stele şi cordoane.
Acum nude mult, tot pe aceiaşi cale şi toi către acel locaş, morgea în tăcere şi nebăgat în seamă, fără steaguri, fără tobe şi fara surle, dricul modest In care crud rămăşiţele pă-aiiiiluşli ale poetului Alexandrescu. Tăcutul şi puţin numerosul acest cortegiu făcea contrast cu acea măreaţă şi sgomoloasă petrecere a fostului ministru. Mi-am zis că pentru marele poet era momentul când răsărea ziua din care începea a trăi şi a trăi etern Iu inima şi tn memori Românilor.
«...Mulţi oameni mari şi buni
«Lumii folositori
«Aii fosl persecutaţi
«Ia vremea ce-afi trăit
«şi foarte lăudaţi
«După Ce ah murit.»
A lexandrescu.
(Respunsul Cometei din 1858)
Mi-aduc aminte diu copilărie, când dascidul Vaillant, venit de curând în ţară, cam pe la anul 1831, deschisese o clasă de limba franceză într’o odăiţă în Sflnlui Sa va. Adunase câţî-va băeţi, diulr’acel cari mai aveau ceva cunoştinţe de acea limbă, căpătate pe ici pe colea de pe la dascălii Luigi. Coulin, Janeloni şi Vânzând. Clasa se compunea după câl m’njulâ memoria de : Costache C. Balaceanu,
Nae I. Budişteanu, ion 1). Ghica,
Grigore Sc. Grădişteanu,
Scarlat N. Philipescu,
Costache A. Rosetti.
Vaillant ne dicta din : «Grandeur et dâcadence des Romains» de Montes-quieu ; făceam versiuni în prosă din «la Henriade» a iul Voltaire, şi ne da de învăţam pe dinafară Satire şi E-pislole d’ale lui Boileau.
Noi ceşti şase ne credem mat tari în limba france/â de cât toţi bfteţii din Bucureşti, la unul din noi făcea şi versuri. De şi îi spuneam că erau
cum din topor lucrate, el tot stăruea
s* n** impun urechile cilindu-ne odele si satirele -ale. Gete româneşti începe ’u mai lot-d’a-nna â la Paris Momu-Ieanu cu :
«U. cc ciudă cât mc mir
• bal cal arm sau culârct) haractir... Roselai îu* era mai modest, ne înveselea cu spiritoasele cuplele ce A-dâoga pe toată ziua la cântecele de modă.
In primăvară, Vaillant mai recrutase
un elev. Se ivise pe banca din fund, Ungă perele, un ttnăr—parcn’l văd!— tnfâşurat tntr’un surtuc cafeniu, oacheş, foarte oacheş,părul negru, sprin-eeuele groase îmbinate, ochii câprii şi seînleitori; mustaţa îi mija pe buza. Nu ştia, mica deosebire dc vârsta sau superioritatea ce credea câ aveam noi In limba ce venea să înveţe şi el, tl făcea să se ţie arasnn. La sftrşitul clasei, noi eşoam grămadă şi sgomotoşl, po când el se strecura binişor şi îşi lua drumul singur spre casă. Acesta era tânărul Grigorie Alexandrescu.
Odată Vaillant, după ce ne ia d'a-rândul sâ’i recitam epistola lui Boileau. către Moliâre :
«Rarcct fameux capriţ dont lu fertile vcinc «Ignore cn âcrivaril Ic travail ot lapei«e...
şi coi vechi no încurcăm toţi, unul după altul, care la versul dintâi, care de la cel de al doilea, fără ca unul măcar s’o putem scoale la căpătâi, se îmlrep-lează către noul venit zicându-i: «Voyons, MonsieurGrâgoire, pouvez-vous me debitor cela ? Allous du courage !»
Tlnărul se roşaşte, clipeşte de două trei ori din ochi, începe a recita şi o duce pină la sfîrşit, fără cea mai mică esitaţiune, fără tngînare şi fără o singură greşalâ, indicând cu precisiune punctuaţiunoa şi trecând peste rima fură a o căuta. Geî-l'alţl ne uitam u-nul la altul, exprimând mirare, ad-miraţiuue sad gelosie. Nici-o-datâ pînă atunci nu auzisem o dicţiune mal corectă şi mal plăcută, de şi citisem şi recitasem de o sută de ori acea epistolă, dur pot zice ca numai alunei i-am înţeles spiritul şi eleganţa.
/.La eşirea din clasă m’am simţit airas către acel tânăr, m’am apropiat de densul, şi tiind-câ mergeam toi pe o cale nc-um luai la vorbă, pe drum. Mi-a recitat cu enlusiasm scene întregi din Andromaca şi din Phedra de Racine. La Întrebarea mea daca n’a cercai să scrie româneşte, mi-a răspuns cilându-mi Adio ta Tlrgovişte.
«Gulcat p’aste ruine sub care adâncită «E gloria străbună şi umbra de eroi..
Dintr’acea zi am fost amici şi iubirea noastră unul pentru altul nu s’a des-minţit nici-o-datâ.
Eu şedeam pe Podul Căliţi! (slrnda Crai ovei), Alexandrescu locuia într’un beciâ sub scară la Mitropolie, la unchiul seu, părintele Ieromia. Eram vecini şi no vedeam în toate zilele ; pregăteam lecţiile noastre împreună.
lancu Vâcârescu, venit de la moşie de la Moţoeni, trăsese în gasdă latatâ-meu, şi, intrând odată în camera mea ne găseşte,pe Alexandrescu şi pe mine, învăţându-ne lecţia; eu cu Boileau în mână, ascultam cum camaradul meu zicea pe dinafară i’Art poetie/ue. Vâcârescu, în mirare de modul cum acel tânăr recita versurile, a petrecut toată seara cu noi. Alexandrescu, care, cum ştii, avea o memorie extraordinară, i-a recitat toate poesiile ce publicase înlr’o mică broşura Înl2°:
Ceasornicul îndreptat.
Oda la Stema feret.
Primăvara Amorului, ele.
Vâcârescu încântat fa luai în braţe şi l’a sărutat zicându-î: «Baete, lu o să fii un poet mare». Alexandrescu mi-a zis do multe ori câ acea seară a fost una din cele mai fericite ale vieţoî sale. A face cunoştinţa lui Vâcârescu fusese visul copilăriei lui.
A doua seară, adunare numeroasa în salonul tatălui meu. Intre mosafirl se găseau: Văcărescu, Efrosin Poteca, Eliad, Popa Grigore, fraţii UâmpinenI şi alţi doi, trei, rude şi amici. Alexandrescu a recitat scene întregi din So-focle şi Euripid In limba Elenă; şliea pe Anacreon din scoarţă pânăîn scoarţă. Anacreon era poetul favorit al Vâcăres-culuî care adesea lua versul din gura lui Alexandrescu, până ajungea la câte o strofă care li scăpa din memorie, de unde apoi urma iar Alexandrescu înainte, şi serata s’a încheiat după cum se obiclnuia pe atunci în sofragerie cu un curcan fript, admirat do întreaga adunare, blagoslovit de părintele Grigorie Poenăreanu şi salutat de tânărul poet cu fabula sa care se termina cu :
«Prinţulc, tn loc de plată.
«Aş pofti câţî-va curcani.»
( Vulpoiul predicator)
De atunci ved am pe Alexandrescu mal rar; îl luase Eliad acasa la densul tn mahalaua Dudescului.
In ajunul sfântului loan, a venit de mi-a adus un plic mare pecetluit, ru-gândii-mâ să-l pun, fara să ştie nimeni, în nşternutul Vâcârescu lui sub capălâiO. Acel plic conţinea Oda :
«Tu care ai fosl din pruncie al musclor
[favorit
«şi ca strămoşească-avere Geniul l’al moş-
[lenil
«Cântăreţ al primăverii...
Mai târziu s’a mulai la Maiorul Câm-pinoanu, unde. se adunau zi şi noapte Manolache Băleanu, Grigore Gantacu-zino, lancu Rusei, Aristia, Costache Bălacescu, ofiţerii Români dinlr’un regiment cu Gâmpiiieatiu, Căpitănii Goleşti Ştefan şi Nicolae, Căpitănii Greţu-leşti Costache şi Scarlal, Căpitanul Teologii, Căpitanul Voinescu II. sub-loco-tenentul Rusei iche şi mai mulţi tineri dc pe atunci, cari petreceau citind istorii militare : Gampaniele lui Napoleon, memoriile lui Frederic cel Mare şi scrieri d’ale poeţilor în renume: Lamartine, Hugo. Beranger, ele. Alexandrescu, înveselea auditorul cu câte o elegie, o satiră sau o fabulă.
Acolo s’a format societatea filnrmo-j nica, pentru care Eliad a tradus pel Maliomet al lui Voltaire, Aristia pe Saul din Aliieri, Alexandrescu pe Al-zira, tragedii cu care s’a inaugurat scena Româna. Atunci s’aQ tradus mal multe din comediile lui Moliere, dintre care Amfitrion a avut un mare succes pe scenă. Interpreţii acestor opere aO fost:
D-niî Andronescu Curie Iamandi Mihăileanu Caragiali Lascarescu D-nele Caliopi
Raliţa Mihăileanu Efrosina Vlasto (Efrosina Popescul.
Contactul cu tinerii ofiţeri a făcut pe Alexandrescu să dorească a deveni camaradul lor de arme. Recomandat Spătarului ca bun scriitor, el a fost admis în mica noastră armată de atunci ca luuker ataşat la Djurstvă; până când Inlr’o zi şeful săfl dându-î sâ-I copieze o preţioasa otroşenie, prosă pe care autorul el se aştepta s’o vază trecută la nemurire în litere gotice cu fiori, s’a speriat de icoana noului Iunker şi l-a trimis la graniţa la Focşanf, să studieze ştiinţa caligrafica, dându-i importanta misiune de a întreba de paşaport pe toţi câţi voeaă să treacă şanţul care despărţea partea oraşului moldovenesc de cea muntenească, şi să tae la răboj oile care veneau dinlr’un mal în celălalt al Milcovului. Neputendu-se împăca cu acoastă slujbă, deşi fusese nălţat Ic rangul de sub-locotencnl, A-lexandrescu şi-a dat demisiunea ca să se poulă consacra cu lotul literelor.
iată cum descria poetul puntul de pază ce i se încredinţase:
«Spre apus curge o apă între două ţări hotar «Fraţi a căror neunire afl avut sfîrşit amar «Pe o margine o zimbrul, iar pc alta un
[vullur
«Care nici nu mal visează la al Tibrulul
[murmur
«Care sub o nună formă şi numire ce-a luat «Ca mulţi, cântecul, purtarea şi năravul
[şi-a shimbat.
(Epistola către D. I. A) (Va urma)
INFORMATIUNI
Rectificare. Erl pe pagina înteiu, la finele discursului d-lui Lahovarv, în loc de : s’a slujit de popor pentru a se impune poporului a se citi: s’a slujit dc popor pentru a sc impune Regelui, si se slujesc dc Rege pentru a se impune poporului.
X
Pe ziua de zece Mai să vor face mai multe înaintări şi permutări în armată. Mâine sau poimâine vor fi supuse Regelui decretele de înaintare.
X
D. Baron de Mavr, a avut eri o întrevedere cu d. Ferichidi, ministru de externe. Dupe aceasta, d. FV-richidi sa dus la Palat unde a raportat Regelui despre această intre-vorbire.
X
Azi se va relua în Cameră dis-cuţiunea tarifului autonom, dupe cererea guvernului.
X
D. Vasile Alexandri , ministrul
www.dacoromanica.ro
PUBLICITATEA
ZI VIII UI „EVOCA"
Tiraniu îi 500 do fol
ANUNCIURÎ SI RECLAME
Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciurî tjl reclame pe pagina 111 linia 2 lei.
nostru la Paris, a fost autorisat se ia parte la conferea ţa. ce sc va ţine la Paris, pentru protecţiunea cablurilor submarine.
X
Se vorbeşte prin cercurile colectiviste, că guvernul ar fi insistând ca tariful autonom se fie votat astfel dupe cum l a întocmit comisiu-nea. Asemenea guvernul ar 11 făgăduit majoritate! că ’l va pun© imediat în aplicare, tutulor statelor cu care n’avem convenţiune.
X
Circulă, în colonia Austriacă sgo-motul că d-nu baron de Mayr, va fi reebiemat.
X
D. Brătianu a Tost cri de dimineaţă la Palat.
*
Citim în Poster IJoyd:
In urma neisbândcl negocierilor vamale cu România, mai mulţi confecţionări, cari esportau In România, au încetat comandeie pentru pânzărie mai eflină. Mai multe fabrice de aici, precum şi cele-al’alte din Moravia, cari produc postavuri, vor micşora producţiunea şi vor da drumul din serviciu la o mulţime de lucrători.
DEPESITELEGRAFICE
Londra. 1? Mai. — D. Gladstone e decis a nu retrage proiectul 9âQ de lege privitor la Irlanda.
Daca bilul va li respins, parlamentul va fi fara Îndoială disolvat.
Londra, 17 Mal. — Times spune că d. Delyanis caută să se creeze o agitaţiune în Grecia.
Atena, 17 Mal. — Apropiata Întrunire a cameril pricinueşte oare cari preocupaţiunî.
Guvernul grecesc a reclamat comandantului fiolei internaţionale contra severităţii aduse de escadra austriacă In operaţiunile blocării.
DEPESI SPECIALE
A le ziarului Epoca Botoşani 5 tlaia. ora ii si 30 scara
Azi a avut loc banchetul In sala teatrului, care crea splendid iluminată şi împodobită cu mulţime de steaguri tricolore-
Primul tuast a fost ridicat de d. Lascar Catargiu în numele, comitetului central din Bucureşti, mulţumind călduros Botoşenenilor, decor-diala primire ce a făcut membrilor oposiţiunii unite. D-sa a făcut apel la unirea tutulor.
In tot timput prinzului orhestra a cântat diferite imnuri.
Doamnele din societatea Botoşe-neană înţesau localul, care era prea strîmpt pentru a coprinde pe toţi câţi voiau se ia parte la această serbare.
Dupe banchet şefii oposiţiei au fost conduşi cu facle până la locuinţa d-lui Lascar Catargiu, care erea găzduit la d. Sofian.
Kntusiasmul erea la culme.
O mulţime de cel puţin şapte până la opt mii de oameni treceau cu musica în cap pe strade, ale căror case erau iluminate şi împodobite cu lanterne veneţiane. Tot oraşu este în sărbătoare.
Damele ornează ferestrele şi balcoanele pe unde trece cortegiul.
Pe peronul casei d-lui Sofian d. Catargiu mulţumeşte poporului ,
EPOCA — 7 MAR
3
prin câte-vn cuvinte, ca rpspnus la iubirea ce a arătat şefilor opusiţil.
O mulţime de fiori suni aruncate pe scara casei.
Una Sofian,gazda d-lui Cat.n-fiu şi d-na Marin Chica au oferit buchet» tutulor leaderilor upoziţiunei.
Mulţimea poporului se împrăştie după aceasta în cea mai mare ordine, iar musica lot se mai aude în depărtare.
D. Dim. Brătianu foarte mişcat a zis că primirea, ce s’a făcut opozi-ţiuni a lbsl o primire regească.
Mâine comitetul opoziţiuni unite va părăsi Botoşani.
DIN BOTOŞANI
La banchetul ce s’a dat la Botoşani, d. Calimnk cel d’ântâiu a ridicat un toast, in numele comitetului local, d-lui Lascar Catargiu preşedinte al partidelor coalisate.
lată cuvintele rostite de d. Calimak.
Domnilor,
închin acest pahar tu onoarea iluştrilor noştri oaspeţi care au sosit tnlre noi o dată cu primă-vara şi precum sudarea primă-vcrel tnviează clin nofi toată natura aşa şi geniul oaspeţilor noştri sG deştepte şi sG întărească dorinţa noastră de a sfărâma tot ce se opune la mărirea ţGrel noastre.
La aceste cuvinte d. Lascar Catargiu a râspuns In modul următor :
Hădic acest pahar din partea comitetului oposiţiuncl unite în sănătatea Botoşc-nenilor care aă dat dovezi, In vremurile acestea grele,că ştia a tnfruntaorl-cegreutăţi chiar cu sacrificii şi care sper că vor servi «Ic exemplu tutregel ţGrl. Adevăraţi români, el nu s'afl lasat amăgiţi de fala-ţioaselc promisiuni cu care acest guvern vitreg an ştiut a ademeni pe mulţi. Per-miteţi-mi Lot-o-dată, ca unul ce prin legăturile mele familiare mG pot considera ca cancetăţeauul d-v. sG vG urez o unire sinceră, uitând toate neînţelegerile,să lucrăm tmpreunâavGnd de ţintă principală şi unică de a scăpa iubita noastră patrie de nelegiuirile acestui nefast guvern. Termin ridicând acest toast tu sănătatea oposiţiei din Botoşani, al tntregeî oposiţiunl din ţară şi ul amicului meO T. Calimak.
După aceasta d. Calimak personal a băut In sănătatea vechiului sâu umic d. Lascar Caturgiu.
D. loan Docan a rădicat un toast !n sănătatea d-lui Diniitrie Bratianu care a zis In răspunsul sGCt că «dacă ar fi putut fotografia manifeslaţiunile ce a văzut ar fi mişcat toată ţara».
D. Mârzescu a băut In sănătatea doamnelor boloşenene care din loje a-sistaO la banchet.
D. loan Miclescu a purtat un toast tinerime! ce din Iaşi şi Bucureşti a venit sâ ia parte la manifestaţiunea din Botoşani.
D. Alexandru Lahovari a răspuns d-lui Miclescu şitn discursul lui a spus că Botoşanii aO dovedit contrariu celor zise de doctori, că inima ţării bate la extremităţi.
D. EnacovicI a băut In sănătatea d-lui Grădişteanu care a răspuns prin un toast foarte mult aplaudat. D. Gradiş-teanu a aplicat guvernului cuvântul lui Mazzini care zicea Ilalianilor atunci când genuchiu Austriei apăsa pe Ralia : «îmi pare răQ că nu vă apusa mal tare» căci binele nu poate să nuscă de cât din excesul răului.
Pe urmă a mai vorbit dd. Busdugun şi Burgheleu din Dorohoi.
D. Vogoridi a ridicat un toast, In sănătatea celor absenţi : a d-iui George Vernescu şi d-lui general Florescu, or-ganisalorul armatei.
Domnul Alexandrescu, avocat din Iaşi, cu mult spirit a purtai un toast In care a chemat pe guvern : regimul diurnei naţionale.
Ihipe banchet
După banchet, toţi membrii oposiţiei, urmaţi de vre-o şapte, opt mii de oameni, cel puţin, cu musica şi cu facle, au Însoţit In mijlocul uralelor mul-ţimel, pe şefii oposiţii pînâ la locuinţa d-lul Lascar Catargiu, In casa d-lul Sofian.
Pe peronul casei, acoperit de flori d. Catargiu a mulţumit In câte-va cuvinte muîţimel ce'l Însoţise plnă acolo.
Doamna Sofian şi d-na Maria Ghica au primit cu buchete pe leaderii opo-siţiunel,.
Plecarea de In Botoşani
Pe peronul gării şi prin prejur era îndesată o mulţime atât de compactă. In cât nu era cu putinţă d'a pătrunde până la uşele vagonului.
Câţi-va oameni aO rugat pe membrii comitetului din Bucureşti «să mai rostească câte-va cuvinte dulci.»
D nii Dunitrie Brătianu, Al. Laho varv. Petre Gruliâ mu şi Mârzescu au mulţumit tuea o Unui, ln câte-va cuvinte Botoşanenilor pentru splcn dida primire ee le-au făcut.
In mijlocul strigătelor ds «jos Br.« lianu.» şi tn sunetul musicel trenul se puse tn mişcări*.
D. loan Ciolaru, Miclescu şi M. Bo!-dur-Epureanu, delegaţi ai comitetului din Botoşani, au însoţit pe leaderl oposiţii până la Vereşti.
La gara Levarda dd. Dim Alexandrescu şi Catargiu Paşcanii au întâmpinat pe comitetul din Bucureşti. O mulţime de (eram diu Vaculeşli, moşia prefectului Gorlazzi, Înşiraţi pe peronul gării au aclamat pe leaderii oposiţiuncl unite.
La Vereşli s’a făcut despărţirea, iar d. Roldur-Epureunu a ţinut să însoţească po membrii oposiţii până la gara Paşcani.
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de Luni .3 Muia IV .s’ (>
Şedinţa se deschide la ora 2 sub preşedinţii d-lui Agarici.
Se acordă congediu d-lor V. Jorj şi Skileru.
I). Mucenic Dinescu cere, a se da o despăgubire comerciantului Ion Mocanii caro a fost lin podi cat de autorităţile ungare ca sS’şI vânză porcii tn Ungaria.
D. /. Marghiloman spune, că acest fapt va hotărî pe Cameră, ca să mul Încheie o convenţie cu Austro-Ungaria, pentru ca să ne mai maltrateze ast-lel.
D. Laurian cere, a se vota cât mal cun’nd pensia văduvei răposatului profesor Zalomit.
Se hotărăşte a se pune la ordinea zilei pe Sâmbăta.
D. Gr. Vultureşcu core, a se lua astăzi In desbaterea lesei pentru autentificarea actelor private.
D, Preşedinte spune că, raportul .este la tipar şi când vu veni se va pune la ordina zilei.
D. 6’. Disc seu cere, a se vota şi pensiunea fostului preşedinte Filitis.
D. Ministru Stătescu, intervine pentru a se vota chiar tn sesiunea aceasta legea pentru autentificarea actelor private.
D. V. Mania, cere votarea mal multor pensiuni.
Se Începe votarea pc articole a lcgel pentru instalarea telefoanelor ‘ şi telegrafelor.
Art. 1 şi 2 se votează fără discuţie.
La art. 3 A. Nara cere, a se retrimite legea la comitetul delegaţilor pentru a fi refăcută. Camera admite.
I). Nara, cere a se pune la ordinea zilei pe mâine tariful autonom.
Voci. Astă-zl I Asta-zi!
Camera hotărăşte a se lua astă-zl ln discuţie.
Şedinţa se suspendă pe 5 minute.
La redeschidere d. Tăuăsescu, spune ca d. raportor fiind absent ar fi bine să sc amâne discuţia pe mâine.
Amânarea se primeşte.
La ora 23/4 Camera trece ln secţii.
Penel.
SENATUL
Şedinţa de Luni 5 Maiu 1886
Şedinţa se deschide la orele 2 şi 40 sub preşidenţia d-lui Orăscu.
Presenţl 61 senatori.
Sumarul şedinţei trecute se aprobă.
Se dă citire la mal multe comunicări, tnlre care este şi o telegramă a locuitorilor de pe Izlaz, cari mulţumesc Senatului că, n a votat alipirea comunei lor la oraşul Brăila.
Se procede la votarea indigenatului d-lul Ion Blebea, vot rămas nul ln şedinţa trecuta, Indigenalu se aprobă.
D. Ureche da cetire proiectului de lege prin care, se desfiinţează taxa pe metrii liniari faţada, ce comuna Galaţi percepea, şi o tnlocusşte prin o zecime asupra dărilor indirecte, Proiectul se voteaza.
Dup& acestea Senatu se ocupă cu petiţii şi indigenate.
Reporter.
ŞTIRI MĂRUNTE
Inlr'un număr trecut am anunţat demi-siunca d-lul Krislescu, casier al Poliţii Capitalei. Această demisiune a fost primită. U-sa era forţat se'şl dea demisiunea, azi Insă d. Moruzi T-a încredinţat un post de comisar inspector de clasa II.
P. Dimitrie Bălăce-c.i, elev al şcualel dc farmacii «lin Bucureşti u trocul cu succes esnnienul de licenţă tu Farmacie.
Doul studenţi tn Medicină d-uil Stinghie şi Schover ao fost muşcaţi de un câine, care se presupune a fi turbat.
D-nu medic veterinar Persn a fost însărcinat sG facă autopsia acelui câine.
Se anunţă pentru mâine Ia orele I! un consilia de miniştri.
D-nu Paladi prefectul de Olt, a fo t numit direct© - la Prefectura poliţiei.
11. Niculesru, comisar de clasa tnlăifl a fost numit casier la acea prefe-tnri iu !o cui d-lui Cliri-tescu
Tribunalul de Ilfov n pronunţat sentinţa sa tn procesul intentat de Direcţiunea generală a Teatrelor d-nci Ar. Mano-le.-eu. Gererea de daune-interese a birec-ţiunel a fost respinsă.
Duminică duolsergenţi de oraş,postaţi pc piaţa teatrului,oprise pc birjarul cu No. <307 şi voiaft sfe l ducă cu forţa la poliţie pentru că d-l director ti veni-o pollă sG se plimbe, rle şi tn birjă eraţi două femei cu un copil.
A trebuit ca publicul sG intervie pentru a Împiedica ca femeile sG fie date cu de-a sila jos din birjă şi ca birjarul sG nu fio dus la poliţie.
D. Georgian profesor de Seminar va lua locul d-!ul Circa profesorole de la Lyeeul Sf. Sa va.
D. Nicolae Basilescu va continua cursul sCfi azi. tn sala facultăţii de drept No. IC, vorbind despre desvollurea Constituţii Englese, Perioada Angto-Saxonă şi Anglo-Normandă.
Cetăţenii din Târgovişte, doritori d’a face în oraşul loro întrunire tot atât de imposantă ca cea din Botoşani, aii trimes o adresă comitetului oposiţiel-uniln, rugând pe leaderii oposiţii d'a veni Duminică se vorbească la Târgovişte.
îndată ee s’a alini aceasta, prefectul Nicolnescu n chemat In pâr pe toţi sub-prefecţil pentru a le gdu instrucţiuni, spre a se impedicu inimii i rea.
Totuşi întrunirea rămâne hotărâtă pe ziua de Duminica 11 Maiu.
0
Independenţa română de erî seara anunţă cad. 1. Brătianu a plecat la Viena spre a duce comtelui Kalnohy condiţiunile ln care ar consimţi se încheie o convenţiune de comerţ cu Austro-Ungaria. D.l. Brătianu speră se reuşească ln misiunea sa.
D. Newlinsky,trimes de guvernul Austro-Ungar in Bucureşti, cu instrucţiuni noi in cesliuuca covcnţiunil de comerţ, a avui mai multe întrevederi cu d. Mihail Ferikidi.
D-nii Dimitrie Brătianu şi Petre Grădişteanu s’au întors azi dimineaţă de la Botoşani.
D-nii Al Lahovari şi G. Mârzescu s'au oprit la Iaşi, iar d. Lascar Catargiu a plecat la Galaţi.
0
Se afirmă, zice Rotndnia Liberă de azi că negocierile pentru conven-ţiunea comercială cu Austro-Ungaria vor fi reîncepute.
0
Iu momentul d’a pune la tipar, aflam ca d. I. Bratianu s’a întors azi de la Florica.
La gara a fost primit de dd. Stătescu si Moruzi.
Prin urmare nu se adevereşte ştire privitoare la plecarea sa la Viena.
©
Cartea Verde va apare cel mai târziu Joi, în româneşte şi în franţuzeşte.
©
D. Carp care se dusese la Vaslui pentru cestiunî de familie, se va Întoarce in Bucureşti pentru a lua parte la discuţiunea legei comunale.
0
Vineri 9 Maiu, la 10 ore dimineaţa se va deschide exposiţia de tablouri la Intim-Club, care promite a ii foarte, interesantă.
Preţul de intrare va fi de un leu
iu zilele de lucru, şi de 50 hani Duminecă.
0
lirl am dat o informaţie relativ la întrunirea sociclăţei Albaneze.
Inia cum s'au petrecut faptele: ln societatea Albaneză sunt doue partide, una în frunte cu N. Naciu care cere primirea românilor în societate, cea-lallâ, in frunte cu vechiul biurou prezidai do Avrnunidis care combate intrarea românilor. Partida lui Naciu a cerut incă de mult socoteală despre conducerea afacerilor comitetului, acesta n’a respuns.
Atunci. Încă de la 1? Februarie so-eietatva ’l-a resturual şi a ales un corniţei provisoriu, dupe mai mult timp, comitetul provisoriu văzând că vechiul comitet nu voeşte se’şl dea socotelile, a pornii acţiune de abuz de încredere.
Lu I Mniu, vechiul comitet a convocat adunarea iu sala Pomu-verde, dar văzând că sunt ln minoritate, a voit se ridice şedinţa, unii membrii sau opus, scandalul a început, mai mulţi aii tâbârlt pe îl. N. Naciu, acesta a căutat sc se apere, nu s'a tras însă nici un foc.
Poliţia a intervenit şi a arestat pe i\\ Naciu şi alţii. Armele aii fost în mâinile d-lor Tunase Bariton şi Au-dreeica.
&
Administraţia «Lpocel» i'OHga po dd. abonaţi ale cnror abonamente ©spira la Ifi Mai. sa se grabcasea a*s« le reinoi, pentru a nu suferi întreruperi in primirea regulata a ziarului.
BULETIN FiNMIAII
Tendinţa se slăbise mult, Sâmbăta seara, tn urma cursurilor scăzute so-ile din Viena.
Astfi-zi situaţia S’a mai ameliorat puţin.
Agio cade la 14,25.
Schimbul se menţine lu cursul precedent. Se observă că mărcile' asupra Berlinului sunt imn efline. .Se zice ea ministerul finanţelor a reuşii ln ultimele zile să plaseze în Germania un bun slokde rente; prin efectul acestui transport de capitale nou) în ţara, agiul va ■mal scădea.
Bursa de aslâ-zi o fost inactivă.
DacieleÎnchid cu 205 şi Conslrucţiu-nile cu i?i ambele pe termen.
Liquidaţiunea e aproape terminală.
Tendinţa liniştită.
BIBLIOGRAFIA
Oberon sau cornul minunat, bacu gravuri line tn culori, formal tn 4u, cartonai frumos, Ici 1,50 bani
Prinţul sparge al nur şi regele şoarecilor-basm cuO gravuri line iu culori, format tu 4o, cartonai frumos, lei 1,50 bani.
Flautul magic, basm cu G gravuri tine tn culori, formal tn io, cartonat frumos,lei 1,50 băut.
La librăria Socek şi G-nie se aflu de vânzare: ( urs <lc csploataren poştelor si telegrafelor de Thoma Basilescu.—Preţul 10 lei.
A eşit de sub tipar şi s'afla de vânzare la librăria Socec in Bucureşti:
Al treilea supliment la codicele romane, coprinzând toate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1886. ediţiunea ÎL lloerescu continuată de : C. Itoe re seu şi C. Vio hui zi.
A eşit de sub tipar: \ouu togo n timbrului si iiircîristrnroi, pu-ii îd curent cu toate modificările şi adăogirile, inclusiv legea diu 25 Marile 1886, de /. Sterianu.
Indexu alfabetic întocmit tutr’un mod practic şi exact, coprinde louLe taxele de timbru tix, proporţional şi de inregisfhm*. şi toate scutirile. — Pretu 1 leu.
Doposilu general la librăria Soccc el C°
SOCIETATEA
pentru
INVETATURA FOPOR, ROMAN
Spre a se complecta materialul de îmbrăcăminte şi de pat ul internilor din Şcoala Normală, întreţinuta de a-ceasta Societate, Comitetul publică lici-laţiune pentru ziua de 30 Maiu, spre a se procura:
60 invelitorl, 35 ci a reia furi, 3 cămăşi de ziua, 89 cămăşi de noaptea, li perechi iSmene, 15 perechi obiele, 3 şervete.
Modelurî pentru aceste efecte se pot vedea ln toate zilele de la orele 8 — 12 a. m., tn localul S cielăţei (Curtea bise-ricei Sf. Ecaterina.
Comitetul.
tiv/'?’!) Succesori Faclis îjl'lîLll et Prisslinger s'a mutat din Calea Victorii GASSA PAPPA, i n PALATUL EFORII pe Bulevardul EUsabeta.
www.dacoromanica.ro





wm ■!



CASA DE SCHIMB
M. F E R M O
—2T,t>TUAb.\ LIPSCANI, *îb-
l’POGA — 7 MAU
I
ci «sin 11» < i nt-: sci
ti	i 8Kt'
bv„	amorUTalnlA . . .
5%	porţiei H* ....
9% U- ' fţ. sIM • -6’■!. . >îjI.k- 'Io st H- imn 3» f-7\ S is. funr. rurali!. . - . 5%	Şi-ii». luni’.. runde	.	.	.
7\	Tune. upitim»	.	.	.
6\	is funr. urbane	.	.	.
5"	i-rr'*. (lui-. rurale	.	.	.
5',. In;, rumului comunal . . pl'fiii.	pqns. ,l* l 10 d»b.)
fniprotn'itul cil premie . . . Acimui bancci milion . . . A- ln-ri' «Daria România • . . » National*, ......
Crvdil mobiliar . . . ■» Cmistructinni. . . . - Fabric* rti» liArtn» . . Argint conţin aur .....
Piloţi» do Pm»»A cunlrnaur. . Florin anslriaci ......
CIKSII. I»l\ VIEYA
Napoleonul .......
Duratul.......................
Los»? otomane ......
Rui>Ip iiărtlo ...............
cl'iiSL i. m.\ înmix
Renta Amort..................
Onpoiihrijn..................
Obligaţiuni noul 654 C. F. R.
n	» t>;lj o »»
Rubla hârtie .................
cuttsm. m: paiiis
Renta Românii ....
Lor* otomana..................
vil 2 s6lfr
Peri i - .
lat
92
S2I 2 753/4 ®ir. at !<M0 295 £10
-»r.

!4 "0
U.D
40.1'â *• 93 1»l
123.75
90.60 100 20
104,391
199.9*1!
Soli Im li
Paris 3 ImUV. .
» la vedâro . Luiulra 3 luni * la vodere Berlin 3 luni
1003/1
2ă.5A
1.24
Viena la vedere ...... I 2.02
K'J? t yŢ"’-	'-'** JF5.1—r.—
/î’aSWMi vr-i V
O i11\ T A
I
EA
Z I A R U L UI „EPO C A
Litruilu Hjai.scopiei, .No. .'i.
ANUNCiURI si RECLAME
uu' mri pa pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
BULETIN METEOROLOGIC
IdN
It I < I It li <1 T I
Jiiib'linul iitn.iM/W'tr <> ■ hi t! ,\f/tiu iS8ti
T iSL'irra 27, norn -'•**i.i. nor.
FTAIIl M	li,niilii|T<in|î.	Virili.
ili i-IIiv	7i‘/i 'J 2.» *>	fi\V
T.-Si»Vi»i ui	7M> O l*»S	KS
Balota		
slatina	Tf'.n.D |y.*>	fSF
Uiu rgiu	759.3 19.2	w
Consta n!a	Tiil t »ş.S	s\v
Sulina	761.3 !'2S	ssw
Galanta	760.2 ■I«.1	s\v
Braila	759.2 IS.S	ssw
Roman	i	
laşi	7T.7.9 U.O I	
son in 2f>	„
27 I ronin 23;	„
li senin 21; |i nor. 2*1 noros
22 r.spnin
Directorul fnstUutiilui, St- /{epitet.
Stârni mărci la Sulina uşoara la Constanta liniştita.
Af'IMIWE1 '* 11 0;1MSa :1 Funda rit pro Ull.1lMl.lti prioldţii, st» vând. U Io comobilp 10 cm pulcro şi o maşina de treierai din Ltbr ca Kautşon sistemul cel mal perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Paşcani judelui Ilfov, adrestnduse la d. E. Ut îmer administratorul.
i v Ctrrrnrvrr doreşte a preda lecţii î ulllJij.il ţiuni pentru Clasele Primare, In schimbul unei modeste plaţi-
A se adresa la administraţia ziarului.
IU? IM UÎUÎi f (l,‘ 1:1 ~:î Apriije, Casele l-lltilllll 41 din Şicana. Academiei
No. II compuse din 10 Camere, cu o curte
spaţioasa tu care se a HA grajd iii şopron şi
allo dependinţe. Accslc case mal au şi o
gradina importantă. A se adresa Strada
Bat ide No. 11.
MOţ)^
1V	^ J
0IN CALEA VICTORIEI, 60	**
I. WEICH
s’a mutat
in
Palatul Eforiei Spitalelor
Buleuardul Elisabcla.
0 iilMMMlUU
Casa din Slr. Mercur No. (5 1 a se adresa la proprietara ' d-na Oiga C. l'ăltineanu.
Strada Sculpturel No. 2.
A LE CU A. BALS
AVOCAT
Strada Dreapta No. 24
Absolventă a cursului secondai» şi având t'biploma ile mulurilale», se oferă a dalcecţiuiii, tn vre-o familie pentru cursul primat* safi secondar.
In special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele tisico-naturale.
A sft adresa Ia redaeţiunl.
DE LXGIURIAT
de ta 23 Aprilie viilor, casele din slrada Aca-dcmniel Nr. 29. — A se adresa strada Batiste No. 11.
it »i> r%'ii 3 'îl chiar do acum pro-li 1IIL l!M Iţ pri'Tatea Crângurile din Distr. Vlaşca, PI. Câlnişlea, doritorii se pot adresa la proprietar Em. Orădiştca-nu, Piaţa Amzi No. t Bucureşti.
din distr. Ialomiţa , Wl l ILLtillIL II plasa Câmpului, se
arendează chiar de acuma pentru mal mulţi ani, cu începere de la 23 Aprilie 13*7. A -c adresa Slrada Biserica Am zel No. 3 şi Calea Victoriei 70.
DE IMilIIRIAT $1 Illi 11ME SS?*oiŞ
menţi Nr. 21. -Inlbrmaţiunl se |>ot lua de la d. Vasilc Carlova avocat Slr. Povernei No. 29.
IV A. FAPAB4T'
AVOCAT
Str. Uisct ica Inii Xo. S bit.
BERAItlA UNIREA
/Sucursala Opplcr
In ifa.t.a gradinei Episcopii
BERE SPECIALI
Kescelentă proaspătă şi rece. Salor^elegnut serviciul promt.
f	TirliSK:

ATELIKR
DE
POLE I TOR IE
isC'ERUQ-K
I. STRADA MIHAI'VODA I.
—(VIS-A-VIS DK MAŞINA DE APA)—
Recomandă bogatul săfi as»jrli-menl de oglinzi cu console aurite şi negre, Mese muri şi mici, tot felul de galerii şi pervazuri, lncn-dramenle ile folegralil, negre şi aurite.—Primeşte ori co comande tn meseria sa.

tjj.	»
DUPĂ 0 LUNĂ DE LA S-tul GE0RGE
VA APARE
IN EDITURA TIPOGRAFE! CAROL GOBL
• PE 1886
COPRINp£ND :
Firmei* tuturor counmitittfibtr fi	din Capital 1. luair de pe
UtgiMtrcle onor. Tribunal de Cumr.tetfi; ixJrsma mutantJfdor fi funcţionarilor superiori. (\mtlor de Credit, profesiunilor liSrt, scitelor si prvfemori'or. per-şinelor distinse, stc.J Mersul ire*,unu,i fi a-p retor, tuh/els ttiefra/tiory poştelor fi căilor /gente; stra iele CapuuM mpărfite pe sc riunl, dmpă aIfabtl; Calendarul pe IUSS, ttc, etc.
^IST LT3ST O ITT	ILE
Bl! PR1MK&C LA
Tipografia CAROL GOBL, strada Ddmnei, 14
CU PUCŢURILE rKSlâTOKK ■
I pagină 15 leii Vi pagină S ieî; '!, pagină 5 lei.
0 paginii uilro;ri di dwjvUl la un Auiisr.
Doranil eomercianţi şi indtistmşî, cari vor voi să aibă anuneiul d-lor In Anuarul Oueameilur, sunt nigaţl a l trăirii te cât mai nclntârcjiat, spre a puica apare la unip.
Asemenea domnii camereiurri şi industriaşi precum şi profesiunile libere, cari ’şi-au uliimbat domiciliuL sunt rugat! « ne trămifce adresa d-lor csaoiă, spre a o put. u corigia.
mr Adresele simple se pablt-ă grat“2SC



OUVRAGE ETNfXl^FUSMiEINrT TERMINE
ESSAÎ COMPARE
SUR
iBjiwai
C> (fLCi
fiONS KT IES
DE LA
ROUMANIE
DEPUIS L ÎS TE an PS LES PLUS RECULES JUSCU'fl KOS JDURS
pan
mst'L*s
UN VOLUME D'ENVIRON UiOO PAGES, ftDITlON DE LUXE papier vklin, caracteres elzevirs.
PRIX 20 FRBHCS—T1RAGE LI RUTE
Ou prut souscrire >> par tir du I//3 janvier dans Ies burcaux du « Peuple Itoumai/i» ct diez tona Ies libraires de fiucarest.
INDUSTRIA!
CASSâ ARBENZ ET WOLFF
STRADA SF. DUMITRU N . 3, BUCUREŞTI
cunoscut de mal mult litnp tn ţară prin instalaţiunile sale de turbine, maviue eu vapor, casaţie, «liinenlatiunl «Ic apn, fabrici «le splrl, al<»liere mecanice, ferestre liri înecaikice si prin furniturile sale de toate uten-silil, care ad vr’un raport cu exploaUiţ.jjiilo iuduslrialc a creat acuma uit liirou locbuic pentru
INDUSTRIA TEXTILA
adică lâna, uiu, cânepa si bumbac, filatura, tesalura,împletitura, boiangcrlc etc.
Această secţiune este confiată unul inginer special tn a-ccaslă ramură industrială, care posedând o experienţă îndelungată, pune serviciile sale la disposiţiunea publicului, atât pentru amănunte tn genenaral cât şi pentru studii locale, redactarea de planuri şi devise relative. — Planuri şi Ucvisc sunt fumisate gratis; pentru studii locale se va socoti numai cheliuclile de voiagiu.
CASA ARBENZ ET W OLFF
execută sub garanţia sa or ce inslalaţiunl industriale, pro. curând după cerere maeştri şi lucrători splcciall.
&

	- ^ — —	X
f 1 f		/ 1 4
p f	DE	t
1 1 4	POLEITOR1E	
î t i	fLwmum	|
i 1 i	72. - CALEA MOŞILOR - 73.	t 1
I J	In acest atelier sc primeşte »>ri-ce rcparaţiuul de Oglinzi, Mese,	1 1
t	Galerii,Tablouri poleite. Segăsi-şe, gata galerii, pervazuri de M-fel	]
	cu preţuri moderate.	l
V	— ■ j?;."g».--r*~ 4	

TIPOGRAFIA
BUCURESCI, STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI
-vS2!aiVI5K53--
ACEST ATELIER ESTE PUS IN POSITIUNE A ESEGUTA TOT FELUL DE LUCRĂRI ATINGATOAUE DE ACEASTA ARTA CU ACURATEŢA PRECUM î
ZIARE
QUO riDIA.NE SI HEBDOMADARE
BROŞURI
LUCRATE IN CARACTERE ELZEVIR
PIUXII UII.i: M XT I OMITE MODERATE

j *w»^.s»ss-«,y~'**••'» 1	.xa 4

I	1
iţi	t
|	|
I S I t ^
m *
«o S- I
a o
H
w
H
»
>
a
>
2 O
V
9
9
1
(9
co
>
! |

N0ULMAGASIN

PORCELANURI SI CRISTALURI
SUB FIRMA
A
I
lijiiib
BUCUREŞTI	«i
35.—Strada Lipscani, No.—35 Ţ
Descliis din nobsegăseşle foarte (fi bineasorlat înloatoarticolelepre- Î! cum: 8er viei uri perdru masă com- fţ) ;lj plecte de Porcelan şi crisLal, lămpi H6 a» şi paturidebronz, tacâmuriargin- » r tale şi uearginlatc ele. precum şi » ffi orl-ce alic objectc necesare meua- Si
igiuiuf-
PRECIURILE FOARTE MODERATE
PĂZIŢI VA DE RECEA LA
Acum este timpul tfu se obicinui cine-va cu regimul de lână al Prof. Dr. Jaeger.
UNICUL DEPOZIT IN ROEtiANIA
|A U X QUATRESAISONS
72 Calea Victoriei 72, Vis-a-vis de Palatul Regal
Declarăm că nu recunoşteai ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc în această casă.
Dr. iTLiecjei-. W.Eenger’s Soehne Sâbixttgart.

AU APARUT
fîîTffţlj"
DE
A. VLAHUTA
Os venzare la. Iilor. Socec
D. R, EGSEŢŢI
AVOCAT
Strada Romana Xo. 21.
DEP0SIT GENERAL
DE
IPSOS ROMAN
SI
CIMENT ENGLES DE PORTLAND
LA
MARCA ,,URSUX. ALBASTRU4’
Doritorii să se adreseze la secţia comercială a Bâncei Prevederea,
BUCUREŞTI
ÎS — Strada Doamnei — ÎS
Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain,« strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromanica.ro