ANUL 1 No. 135 ANTEI A EDITiUNE nr mintea î m vii isso. Oriqorb G. PEUCESCU L>irc:ior politic abonament!7 . In ţară I un Vo lei, ti Iun, 2n l»i,:î luni l<> le' îxi 'sVrăiflătal»* 1 un ho h‘1. ci futil iT» Ul5 I) A C T I A ti fi, 3. i-ViptaţEpiţdtjpiyi.—Nu. 3. IO OAMI NI PIEPTUL APARE IN TOATE ZILELE N Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCiURI: cuwmcimi pe pagina a patra linia 30 bani. uimiif'iuri şi reclame pe pap. III i-‘ lei tinia. ADM1NISTRATIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 1 O DANI NUMERUL l i HI iii * m IMIUMREUIEUKOmWI DUPE VLASIA. SADOVA LEGEA MOXOIMH.l I I 1 Tt I \ M lllI.OIt CONFERINŢA D LUI OR. PETRINI GALATZI I_.it ei*nt.Ti r*n iau cjluuin! VELUL ALBASTRU -i— ----------—------------— ivi m mur m: r botosam Oraşul Botoşani se îmbracă mâine în haine de sărbătoare spre a primi în senul său pe fruntaşii opoziţi unei. Toată elita bărbaţilor noştri de stal cari se luptă pentru a ajunge In dărâmarea regimului ce ne guvernă de 10 ani 'şi a ales ea loc de întâlnire Botoşanii. Treptat treptat mişcarea întrunirilor uposiţitmiî a câştigat teren, în cât astă zi toţi cetăţenii din oraşele ţării primesc cu eu,ţusinsui pe cei ce şi au propus a desretui rănile a-dlncl ale mizerielor, provocate şi să-vlrştte de cei ce s’nu constituit îri societate de esploatare a naţiuuel. Botoşanii elocul de Întâlnire ales de cei cari, îngrijiţi de soarta ţării lor, aleargă azi acolo Intr’o singură suflare ca să ia resoluţiunile liolă-ritoare pentru sebimbarea actualei stări dc lucruri. Acolo se va demonstra ruina in care regimul a adus populaţia cea mai demnă de atenţiunea ţării. Săteanul, după ce şi-a vărsat sângele pentru dobândirea independiuţei ţării, 'şi vede azi vândute cu loba, îu piaţa primârielor, uneltele, vitele şî chiar munca sa. Producătorul, căzut sub greutatea sarcinelur, ’şi închide velniţa, ’şi arde livezile, des-nădăjduit de ver o îndreptare. Comercianţii 'şi restrlng negoţul lor 'şi Închid prăvălia. Căci câştigul lor e aproape tot consumat de dâjdiele către guvern. Cel puţin, după ce administraţia a secat toate forţele productive ale terii, deam avea ovisterie in belşug ! Dar, departe de aceasta,di fiertele se precipită ca grindina unul dype altul, şi împrumuturile consumă mal mult de cât jumătate din averea statului. Toate acestea vor fi explicate de oratorii oposiţiunei cari vor lua cuvântul mâine la Botoşani Ele sunt negreşit simţite de toţi, dar ele au uevoe de a ti bine întipărite în spiritul tutulor. întrunirea de la Botoşani, ea şi cele ce au precedat'oe cimentul care va alipi pe toţi cei ce s au hotărît se lupte, în afară de orî-ce considera-ţiune de nuanţă politică, pentru a-celuşi scop : îndepărtarea de la cârma statului a unei colectivităţi co- rmbpătoare şi exterminarea suflării bolnăvicioase care a coprins ţara de la un cap la altul. Resoluţiunile de la Botoşani, vor aviza, suntern^r.onvinşî, la miji tunete energice şi decisive sptT a ajunge aci. Aşii contribuabilii se vor fi Convins Că sunt. în dreptul lor de a refusa plai a itnposilelor, unei administraţii care In schimb ru le procura nici un serviciu, ei se înavuţeşte din sudoarea lor. AvCmhrl oposiţiunei nu mai poate fi oprit. ' Alături eu dânsa ce face Parlamentul ? Legănându-se pc fotoliole lor de mandatari ai naţiune!, cei ce se consideră ca representanţi ai ţârei, lasă să se sl.iecoa.re, în apatie, timpul cel mai preţios- pentru fiică şi pentru cei ce ’i nu trimis acolo. Fie că avântul care va părui din capul Moldovei să insufle tutulor bărbaţilor iubitori de ţara energia şi perseverenţa pentru a ajunge la emanciparea ţerei desul» jugul colectivist. Întrunirea de,ln Botoşani va stabili, între nuanţele oposiţiuneî, unirea, *:o este necesară pentru a eoin-'baie prin loate mijloacele regimul ele' corupţiune şi de minciună care suge măduva ţârei dc atâta timp. Osebirile de principii şi de opiniunl au dispărut pentru moment in faţa prapâstiel-in care guvernul d-luî Ion Brâtianu, cu toleranţa şi complicitatea Regelui, voeşte a împinge ţara. SI Polcrshurg, li Maiu. — Se telegrafiuză diifTianea ziarului «Regi-ernus anzeiger» e;\ d. SRdiQan, eo-respoiirteuji jtljfidjuiui «Tii nfrs» caula a câştiga pe Grelaul In partea Englezilor şi ’i IndaaunAă să nu so las»; să (ie anexaţi la Grecia. Şi se adaogă ci Crelanii n’jiii respuns la aceste propuneri, pentru cu de Ja anexarea Iri-suiii Cvpru la Englitera, ei nu se fii-crocftn Englezi. l'niis, li Maiu. -rş- «Journal des Debals» blameajsa respingerea propunerii lui Mukiar Paşa, care cerea ca armata egipţianâ să tie coinaudata de, oiiţuri turci, singura masuri ce ar putea permite Împăciuirea Sudanului. Vicnn. li Maiu.— IiHr'o şedinţa tinuta deComitetnl însttvcinnt «le camera deputaţilor cu studierea noului fnrtf vamal, baronul de Pusw ald confirmând ruptura negocierilor angajate eu guvernul român, a lasal sa se înţeleagă ea România nu s*a Tasat a li influenţată numai de chestiunea economică. Si nn nil represintant al guvernului a adaogal : daca deci sun Icni nevoît: a face un resbel dc tarif «mi România, natural, noi nu vont face acest resbel>»en tru «a» chiar, n >i toiul numai s<‘ 1*1 punem îu vedere ca un mijloc pentru a ajunge iu viitor la in-clieierea unul nou (ratat. ('auiilrtul a terminat apoi di>-eutlunea generala a tarifelor. V’işan, l i Maiu.—[«Lfimera»»— U nii Plcuer, lomaszr/nf si alţi deliul aii au adresai guvernului următoarea interpelare : «Adevărate cxi negocierile ail-gajnte cu Siomâaia an căzut in-< tr‘un mod delinifîv?( ari seini mo-«1 iveli? acestei rupturi'! Guvernul «este iu nicsuru «Ie a face o expuneri' complecta a negocieri- lor. si mai cu seama a propunerilor făcute «le negociatorii ■ nustro-uagari pentru rcinoirea "Irnfatului de eomereiu ? DiiPE VLASiâ SADOU “nf Citim în Olteanul :■ Pudurca I iiisia. vâslită prin copacii săi seculari şi mar» s'a întindere, o vendu regele eu 22jiiii d»? napoleoni; şi padurea Saaova asemenea întinsă şi seculara, o vendu ştpo aceasta pentru că era prea bătrână! Câţi Domni români trdctit iti şi aceste păduri reuniseră ne atinse de sădire ! Câlp vremi grşie şi mari nevoi n'a avut ţara şi aceşti arbori seculari au rămas neatinşi! Câte invazii şi câte horde barbare nu s'au odihnit sub deasa ambră a acestor păduri şi niuliany cu camera lut, a dat regelui drept se cureţe şi dype pâmerii şi de sub pământ lot Ce ya ,gasi, regele dar, USCăzd de drepturile sale şi noi n'avern de Cât să ne felicităm cu regele care ne curăţă ţaţa, fiind că higiena, curăţenie recomandă ! LEG E A IÎI0H0P0LUIIII TUTUttUniLQR E bine ea veniturile statului sS crească, dar aceasta creştere este d’un folos ilusoriu, dacă ea se fuce în paguba cetăţeanului şi 11 expune la tot felul de vexaţiuni. Aşa se întâmpin cu legea monopolului tutunurilor. Aplicaţiunea a-cestel legi este draconică şi se ştie ca ca nu conţine numai disposiţiuni li-nnneiare, dar şi un nutner oare-care de disposiţiuni penale. Nuniie nu este mai îu contradic-ţiune cu princip iele liberale ale i iî-stituţ.i linilor noastre de cât partea penală A acestt'i legi. Pe nând codul |»enal conţine tot felul de disposi-ţiuui ce garantează libertatea individuala şi inviolaliilitatia domiciliului ; pe Ciigjpl nu se poale păr trunde iu domiciliul unui cetăţean decât în caz de flagrant (leîlcf şFcu pazirea unor foriualiU4i bine definite, regia tutunurilor are dreptul d’a pătrunde în casele oamenilor şi d a aresta fără altă formă de proces. Iată cum se procede : Regia are sub ordinele sale un mare riumer de agenţi subalterni ce sunt însărcinaţi a descoperi pe cei ce ascund tutunuri.- Aceşti agenţi primesc o primă de încuragiarc pentru or-ce denunţare, ceea-ce face eă zelul lor este foarte maţf’, înarmaţi cu permisiunea preşedintelui tribunalului, ei nu dreptul d’a pătrunde, chiar in mijlocul noptei, în casa cetăţeanului şi a face. perchi-siţiuui spre a descoperi contrabanda dc tutun ce presupun cu exista uude-va. Baca nu găsesc nimic, se duc. dup»- ee a causat un mare neajuns locuitorilor acelei case ; dar dacă so întâmplă se gnsâscâ tutun in casă sa ă chiar în apropierea Casei, poate nenorocitul locuitor se protesteze cât va voi că tutunni nu este al s»"u şi chiar se nu fie în realitate al sf-ii, agentul care este interesat a'.şi asigura oprimă,, aşterne .Sudată un proces-verLal în toata regula, cân-r tăreşle tutunul şi presiulâ o socoteală de plătit. Aceasta se coinpuue do o amendă de 100 lei pe kilogram. Bacă s'au găsit mal multe kilngrnme. amenda se urcă în proporţiunea cnntitâţel si ajunge până la 1,000 şi până la 10,000 lei noui. Bacă amenda nu se plăteşte îndată se face nn al doilea proces-x’erhal de iOsoluibilltale. Atunci, chiar daca locuitorul casei are domiciliu, familie, profesiune, cu toate că nu există încă nici o probă legală de culpabilitate, el este arestat şi trimis la închisoare preventivă, ca şi cum ar li comis o crimă oare-care sau ar fi fost prins In flagrant delict. Din acel moment o mulţime de formnlilălî urinează cursul lor, aşa îu cât închisoarea preventivă se prelungeşte une-ori săptămâni şî luni întregi. Regia trimite procesul-verbal tri-bunnluluî, învitnndu'l se transforme amenda In închisoare, socotind o zi de închisoare pentru (ie-care sumă de 5 bd. De multe ori procesele se prelungesc Ioni întregi prin trâgă-niri provoca Iede lipsa de procedură, absenţa advocaţilor regiei sau orî-ce alte emise, şi nenorocitul inculpat trobuo se aştepte în închisoare până când va fl judecat. In fine procesul se judecă. Inculpatul este coijdenqnftt la oâte-va zile de închisoare, sau adese-orî achitat, când şe constata că agentul regiei s'a Înşelat. S'a văzut oameni având domiciliu, sc sufere a st-fel luni întregi do închisoare. pentru câte va kilograme de Uitun şi lu urma achitaţi de tribunal ; s'au văzut copii aduşi la tribunal între baionete, lucrători ce duceau boccelei»-1 do tutun înfăşurate în aşi mod că el singuri nu ştiau ce transportau si cari , cu toatea aceste, au fost condamnaţi ca contrabandişti. Oare asemenea măsuri draconice sunt ele justificate pentru a mări venitul unui imposit indirect al statului? Este urgent ca se se modifice partea penală a legeî monopolului. Înainte, de ţoale trobuq ca dreptul comun să fie aplicat în cea ce pliveşte arestările preventive. E destul ca contraUMiienţii se fio închişi dupo ce vor li condamnaţi, afară de caşurile în care contravenţia se complică cu alte delicte sau crime. Această reforma este mai ales necesară pentru clasa sătenilor cari, prin cultura tutunului, sunt mai adese-ori ispitiţi a contraveni legei monopolului. Asupra lor a căzut toată greutatea legeî, care le-a răpit libertatea d'a cultiva, pentru usul lor, o plantă ce constitue pentru sătean o necesitate zilnică, şi tot usupra lor apasă, iu mare parte, şi aplicarea draconică a acestei legi. T. PARTEA ESTERIOARA Albntilit.—Oculari, 13 Maifi. — Guvernatorul gen. Mustafa-Asşym-paşa a chemat la Scutari pe fruntaşii triburilor llutti, Gruda şi Costratli si i-a asigurat, ca sgomotui despre inten-ţiunea de abolire a priviIsgielor lor este neîntemeiat. Sa z;ce, că In urma acestei asigurări fruntaşii Muntenilor au plecat foarte mulţumiţi din Sculări. Acum câteva zile au fost aduşi la Scuturi din Durazzo douî comercianţi, Giorgio Papa şi Sfzi Margherili, ambi supuşi turci şi aici au fost arestaţi sub acuzarea, ci au participat la agitaţiuni pentru anexarea Albaniei la Grecia, fiind membri! unui comitet, Care făcea propaganda tp acel scop. Guvernul-local din Scutari desfăşoară o mal mure energie de. un timp IncoacI contra a- cestei .agitaţiuni şi Intre alţii a citat la Sculurî şi pe tui Albanez ttner de neam nobil vechio, cu numeleGnni-bog, spre n se justifică pentru conduita sa în timpul cât a fosi la Alena, Vigilenţa mal riguroasa Jn aoeostâ privinţă a fost provocată prin împrejurarea, că nu do mult un funoţionar al ministerului grec de externe a peltecul in Durnzzn sub pretextul că era însărcinat eu inspectarea consu'atolor grece din Albania, dar în realitate ur fi lucrat la formarea unor comitete de a-gi ta ţiu no pentru scopurile menţionate. Iîul:i-ai*ia.— Fiii pop ol. 12 MaiQ. — Antorilăţile po'itice din Rumeliaorientala r»»fuza a primi htrlil In limba greacă şi cea turcească; de acea cftţl-va deputaţi de naţionalitate greacă s'au adresat direct la prinţul Alexandru cu o petiţiune. In care zic, că acea procedare este în contrazicere cu dlsposi-ţiunile Statutului organic. Iu casa fostului director de justiţie sub Gavril-paşă, Bobci w, s'a ţinut nu do muito întrunire d** foşti funcţionari cu scopul de a organiza demonslraţiunl opoziţionale. —x— 1 ’ Anglh». — Londra. 12 Maiu. — Bi-lul irlundez e lot mal mult blamat »l»> toţi. Cel mai căldurosi amici al Im Glădstonft declara, ' c.i expunerile sale din urmă sunt absurde. Afara «Fasta vin In loate zilele ştiri, ca In Uisn-r se fac pregătiri pentru o resis-tenţft armată. Londra. 12.Maifi. -Anarhistul Must, redactorul foii Freiheit, s'a a rentat tu New-York şi anume tnle'o cosa de prostituţie, undase ascunsese sub un pat spre a nu li găsii. Fiind scos a-fără şi pe juuoHate desbrftcat auzind mandatul de arestare Most şi-a per-dut lot cumpătul; mal tlrzta, prinzând inimă, a declarat cft merge la Închisoare pentru libertate, cu dernulte ori In trecut. 1 —x—- Rusia. — Pelersburg, 1$ Maiu. — Foile declară, că participarea Rusiei la demonslraţituiea navala are un caracter plutonic. Ele pledează peulru o procedare independentă în cosliu-nea greacă, căci puterile, mai ales Anglia şi Austro-Ungaria, n'afl de gând uit ceva, ea în socoteală Greciei siî obţie concesiuni de la Turcia, hilon-ţiunile Angliei asupra Egiptului ; in-tenţiunUe Anslro-Ungariei ăsupra Bosniei reclamă participarea Rusiei la concertul european. licrlin, 12 Maiu..— Xuţiuual '/.eilung anunţă, că Întrevederea diplomaţilor în Li vădi a a nimicit cu lotul speranţele panslavişlilor. Rusia va continua a merge în politică mână în mână cu Germania şi Austro-Ungaria. Rusia nu va urmări o politică separată nici în ol'actroa bulgara, nici *.n cea greacă. DECRETE — Comuna rurală Desă din judeţul Dolj (Şle autorizată dc n sc împrumuta la Casa de depuneri cu *. 100 lei. — Comuna rurală Vizirul din judeţul Brăila este 'autorizată dc a sc tmprumula cu 22.0001eî de la Casa de depuneri. — C»»muaa urbană C»îflstiinţa este au-loris.nlâ de a percepe dom: zecimi la taxa licenţelor băuturilor spirtoase. — Comuna rurală Hoeiungi este auto-i izată a percepe o zecime la dările directe către Stat. — Comuna rurală Bârgâoaui din judeţul Neamţu este autorizata se perceapă o zecime dc la darea căilor dc cpmunicaţiuue, peste cea existenta, iu loial doue zecimi. — Comuna urbană Piteşti este aţito-risată sa cumpere cu preţul de lei 41.500 casele cu locul lor situat tn strada Urâţi mu, proprietatea d-lul Fotache To-mescu, spre a servi ca local scoaiel de fele No. 2 diu acel onaş. — S'a disolvat Consiliul comunelor rural»? begujani şi îjudoviţa din juiieţui Me-liedinţl, şi Bursucaul din judeţul Govur-luiQ. www.dacoromanica.ro o EPOCA — 4 MMU DESPRE LIMBSGIU Si GÂNDIRE COKrERtUTA 0 I Ui DR. PETRISI CALAŢI Convins că e o datorie de a răspândi rât st* poate mat mult cunoştinţele ştiin-ţilice. m'rtm hotărlt a face o mica dare de seama despre importanta conferinţă ţinuta in seara de 1 Mat, de d. dr. Pe-trini Galaţi, tn sala Atheneulul Este incontestabil, ca linul din meritele eouferinţiarului este pe lângă de a fi ales un sulyccl de o importanţă capitală, menit «le a desrădacina din popor o mulţime de superstiţiuni ruginite şi cari n'au drept trist resultat, decât a pune, ca se zic ast-fel, beţe tn roate sciinţei, apoi a avut ţi dibăcia de a şti s-j presinte expunerea sa sub o formă atrăgătoare şi accesibila tululor. Ar fi de dorit !n adevăr ca aceasta să fie ţinta unică u tutulor persoanelor cari se decid a pune la disposiţia puB’icului cunoştinţele lor stinţifice. Şi în această privinţa suntem siliţi a ne aduce aminte, cu regret, că câţt-va din tinerii, cari au voit să se ilustre la tribuna Atheneulul Român, păreaţi mal mult preocupaţi de dorinţa de a fi admiraţi şi de a gâdila urechia auditorilor. de cât de ti inculca tn spiritul lor, idei solide, durab'le şi folositoare; unele chiar din conferinţe, după cât ne aducem aminte, au degenerat chiar tn-tr'un fel dii diatribe po itic»? din cele mat nesărate. Aceasta 'ml reaminteşte o expru-sitine germană foarte caracteristică, şi care zugrăveşte în destul de bine re-sultatul unor asemenea cuvântări: ele nu lasă in spiritul aud ilarului, tir nit ide ia vidului absolut. Conferinţa d-luf Doctor Petrini-Galaţi trata despre gândire şi cuvântare. D-sa a demonstrat cu multă căldură, servindu-se pentru aceasta de autorităţile cele mal competente, că cuvântarea la om este resultalnl sforţare! unor celule cerebrale localisate în partea stângă a creerului, unde de asemenea se găseşte localisate cuaiităţile morale cele mai înalte ale omului: pe când graiul articulat, vorba, nu este altceva de cât manifesta ţi unea •. color celule ce rebralp, prin adjutorui conlracţiune! musculare ta care cooperâ cavitatea bucală, coardele vocale, limba, In fine toată maşina prin ajutorul căreia o-mul poale articula cuvinte. Stabilind apoi un studiu comparatif Intre modul cum ‘şl exprimă omul cugetarea, şi cum şi exprimă animalele infe rioare diferitele manifestaţiuni interioare, d-sa crede că în această privinţă animalele inferioare nu trebue privite cu indiferenţă, căci şi la densele găsim un limbagiu, un fel de articulaţie a sunetelor, munifoslaţium de durere, bucurie, frică, etc. cari de ase-meuea îşi aă sediul lor în creeri. Că diferinţa prin urmare între om şi cele-1'aUe animale, în această privinţă, ar fi numai o diferinţa de grad. Aşa d-sa dă drept esemplu următorul fapt ce s'a observat de natura-lişti: lin scarabei era ocupat într'o zi cu îngroparea unui şoarece mort, operaţie aproape imposibilă din causa FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» FORTUNE DU B0ISG03EV VELULALBASTRU (Urmare) Meriadec îşi îndreptă binoclul către vârful turnului şi zise: — In acest moment nu se vede nimeni mal sus de grilajul care înconjoară turnul unde sunt clopotele. — Până aci numai, este permis a se sui — întrerupse internul. — Mă prind că amorezii noştri vor veni. Am curi-ositatea să ’i urmăresc. — Eu n’aş vrea să ’i tulbur. — Vom vedea în treacăt şi pe feia pieţei. Odaia în care stă dă în scara turnului. Această scara este Închisă cu un grilaj la care sună visitatorii şi mal tot d'auna ea vine să le deschidă, căci bătrânului Verdiere nu T place să se deranjeze. Aşi fi foarte încântat să văd de aproape pe acest înger al clopotniţei, — zise Meriadec, — dar să ne mai suim noi până acolo sus!... — Cu lungile tale picioare ’ţt va fi foarte lesne.... şi de alt minteri, noi nu suntem siliţi să ne suim până la co-perişul de plumb al turnului de la sud. Ne vom opri la galeria din faţă şi vom aştepta aci pe dama cu voal. Ţiu foarte mult s’o privesc în faţă. disproporţiun a «I* volum intre acele două animale, alune: srarabetul a fost silit a face apel la alţi trei scarabeţi, cari dând ajutor celui d ântâiu, parvenirii a îngropa şoarecele. Neapărat,zice conferenţiarul, ca Intre acei sc.iVabeţi a trebuit să existe o înţelegere, o comunicare reciprocă du propuneri şi acceptări, un fel de lim-bagiu mimîc. pentru ca să se priceapă şi să se decidă a întreprinde acea lucrare. In fine d-sa a mal dat o mulţime de exemple de felul acesta, care a contribuit a da conferinţei mult interes. D-sa intră apoi în oare-Cari detalii a-supra structurei organului unde se a-flâ sediul gândire!, şi explică un fenomen ciudat, cum se produce un fel de fermontaţiune In unele celule ide erei— rului în momentul când ’i se dă do lucru. Atingând apoi oare-carl probleme phisiologice, d-sa probează cum temperatura creerului creşte , când e pus în mişcare,din causa slngelul care afiuiază către dânsul, şi cum şciinţa a ajuns, prin descoperirea unor aparate să po da înregistra temperatura crescândă a creerului care lucrează, preetnn şi chiar să măsoare rapiditatea cu care se succed ideile. Trecând apoi la limbngiii, d-sa arată că singura deosebire ce ar exista între om şi cele alte animale In ac«nsla privinţă, csLe ca omul liebue să înveţe pentru ca se poala vorbi, iar cele alte animale se nasc cu aceasta. Aşa d. e. este ştiut, că dacă un copil ar (I lăsat izolat, fără să ’i si1 adreseze uri cuvtnt, sau fără sa audă vorbind, de sigur că va române mut ţoală viaţa, fără să poala manifesta ceva prin grai ii ; pe cât timp câinele s. e. de şi nimeni nu l'a învăţat să latre, cu toate acestea va lătra, şi va emile o mulţime de alte sunete, care represintâ diferite manifestaţiuni interioare, de bucurie, supărare, gelosie, etc. Ajungând apoi la organele cari sunt chemate a produce sunetul, graiul articulat, d-sa le descrie pe scurt, a-rătând cutn toate concură la acelaşi scop, şi cum acele sunete nu se pot e-raite cu înlesnire de cât când toate acele organe aii ajuns Într'o complectă stare de formaţiune ; aşa d. e. copii, plnâ pe la vtrsla de 3 anf, nu pot pronuncia oare cari consune mai uzitate cum sunt I, h, r, s, k, fie din cauză că organele lor nu suul luca pe deplin formate, fie ca nu sunt Încă destul de flexibile, şi iuta pentru ce copilul trebue să repete de multe ori un cuvânt dificil, pentru ca organele lui vocale să se deprindă cu dtnsul şi să’l poată pronunţa corect. Terminând, d-su a vorbit despre intonaţie, arătând rolul important ce jo;:-că tn cuvântare, şi că după tonul ce se dă cuvintelor, se produc ş> impresiile; de acolo si adagiul ca: tonul fure mtt-sica.— Aşa d. e. este ştiut zice d-sa, ca cuvinte aspre de reprimandâ adresate copiilor, nu suni de nâlura a’i corige când ele sunt rostite cu dulceaţă şi blândeţe, aceasta ’i fac să râza, sau ’i lasă indiferenţi, precum şi vice-versa. lala o schiţă foarte redusă a conferinţei ţinute alaită uri In sala Ateneului, care ast-fel cum a fost cuvântată,va lăsa — Nimic nu ne asigură că vom întâlni-o. Ea şi cavalerul sCO poate foarte bine să fi continuat plimbarea lor sentimentală prin stradele cartierului. — El bine, nu vom perde nimic, din contră vom căpăta pofta de mâncare suindu-ne acolo. Cerul este senin, aerul este dulce; vom vedea Parisul ca înlr’o panoramă şi tu cu binoclul tăd ’ţi vei recunoaşte casa ta din strada Gassette. Eu n’am de câl la trei ore serviciu în sala mea de chirurgie. Am dar tot timpul de a*ml mai mişca lnţepc-uitele mele picioare. — Şi eQ m'ain nimic de făcut. — Atunci, al cu mine. Poale vel avea ocasiunea de a te arăta cavaler.... vel găsi poale o femeie persecutată pe care o vei apăra...., un copil aruncat pe care tl vei ridica. — Această speranţă chiar mă hotărăşte, — zise râzând Meriadec. —Aide dar! ştiam bine că o să mergi, — murmură Daubrac. Cei doi amici părăsiră fereastra. Internul se Îmbrăcă cu o frumoasa jachetă, îşi puse în cap o mică pălărie ce ’l sta foarte bine şi împinse pe Meriadec pe scară. Coborârii două zeci .şi patru trepte şi dupe ce trecură prin peristilul spitalului unde era o mulţime de visilalorl, eşiră in slradă. — A! eram sigur ! — strigă Daubrac ridicând ochii către turn: —Ei sunt deja pe galeria din mijloc. Femeia ’şi-a ridicat voalul pe care II bate vântul, ’i aţi telescopul amice şi spunem; daca este frumoasă. cred mult timp, tn memoria celor ce aă asctiUal’o, multe cunoştinţe preţioase, şi un siintimânl de adâncă recunoştinţa pentru conferenţiar. ii Itiiillsleaiiu INFORMAŢIUN I Printre prelenţiunele guvernului austriac in cestiunea eonvenţiunei de comerţ, putem da următoarele amănunte : In privinţa grâne/or,delegaţii austriac! u'afi admis libera trecere a grânelor noastre de cât pună la o oare care zonă stabilită de guvernul austriac. ba aceasta a răspuns d. Aurelian, că primeşte pretenţia Austriei, dar că cere, cu şi pentru productele ma-nufacturale austro-ungare se se facă o zonă care se meargă de la Cain-pinala Turnu-Severin, şi peste care productele austriaco se nu poată trece fără se plătească o taxă. In privinţa vitelor delegaţii austriac! nu cerut, ea conflictele ce se vor ivi între România şi Ungaria, se fie tranşate de un arbitru care va (i austriac şt rare va locui la Vierta. X Se vorbeşte mult In Cameră de o propunere, enrenr tinde la Înfiinţarea porturilor libere la Galaţi şi la Brăila. X Allăm amănuntele următoare n-supra incidentului scandalos pe care ziarul Pruncul Român l’a relatat în numărul său de eri şi în care este vorba de o scrisoare defăimătoare pentru ţara, pornită de la un consulat strein din Bucureşti: Incidentul a fost provocat de consulul unei puteri de al doilea rang, d. T... care n scris unei case din Belgia, că aci Iu România şi mai a-les la ministerul de resbel nu se poate face nimic fără bacşiş. Această scrisoare a dat loc la o informaţiune, care a apărut în coloanele unui ziar din Gând. In urmă s'a făcut o cercetare aci în Bucureşti la sus-nurnitul domn şi s’a constatat,că in adevăr scrisoarea a fost scrisă. Justiţia este sesizată de ceştiune şi se crede, cn posiţiunea consulului este compromisă. * Să zice că din ziua espirărei con-venţiunei auslro-românk, adică la 18 Maiu,tariful autonom vn fi aplicat atât puterilor cari n’au convon-ţiuni cu Statul român, cât şi acelor a căror convenţiuni sunt Iu parte bazate pe tariful general din 1877. Intre aceste din urmă puteri sunt Germana şi Englilern. Pare că Germania va consimţi la aceasta rămânând sub regimul convenţional numai pentru l‘M de articole. tt Don Meriadec 'şl scoase binoclu, dar Înainte de a se servi de el, femeia care pentru un moment se rezemase de grilaj, dispâru cu domnul care o Însoţea. — Eclipsă totală! strângeţi instrumentul şi să ne grăbim pentru a câştiga timpul perdut. Scara turnurilor are intrarea In strada Cloltre.Aide dar acolo cu paşi repezi. — Lasa-mă sâ privesc puţin aceasta minunata faţada, — zise Meriadec, care nici odată nu era grăbit. — Nu ai privit’o destul de la fereastra mea? — Nu mă pot a mă opri să nu o gdmir. Maieu seamă archilectura de la mijloc. In acest moment, când soarele o luminează, ce aspect frumos dau ferestrele care ard ca cum ar fi un incendia ! — Ce dracu te-a găsit cu admiraţiele tale? Mie ’mt place mult mai bine să văd o figură frumoasa de cât un monument. — OI lu,tu nu Înţelegi poesia.Imi vei acorda însă cinci minute pentru a 'ml întipări în memorie acest măreţ tablou. Ce nenorocire că nu sunt pictor! — Din nenorocire tu nu eşti de cât un simplu nebun. Ai mai văzut tu pe ciue-vu aprinzându-se aşa pentru un monument! Ai mania admiraţiei. Trebue să te cauţi băete că alt fel vei a-junge tn asilul Sfânta-Ana.. Aşteptând ca sâ ’ţl prescriu duşi, te las ca sâ ’ţi poţi sgâi în linişte ochii ia catedrală. Eu nu pot să perd pe necunoscuta mea cu voalul albastru. Întrevederile dese intre d. de Cou-luuly, ministru Republice! franceze, şi preşedintele consiliului,par a confirmă ştirea că negocierile pentru incheeroa unei convenţiuni comerciale cu Francia, vor fi mai fericite de cât cele cu Auslro-Ungaria. X Se vorbeşte, că principele Alexandru al Bulgariei va sosi în Bucureşti in ziua de 9 Mai. X Proiectul de lege comunală pre-sintat de d. Flevn In numele raino-rităţei din Camera a lbst trimis la tipar. * Se crede că el va fi distribuit as~ tâ-zi şi luat în discuţiune luni. X Se vorbeşte din nod că deeretido de ex pulsa re vor fi revocate pc ziua de 10 Mai. X Românul află că comisiunile pentru delimitare dintre România şi Bulgaria, după ce au ţinut câte-va şedinţe în Bucureşti vor pleca mâne la Silistra. Se speră că în curând cestiunea va (i definitiv resolvalâ. X In cursul lunci Iuniu va apare In Bucureşti o Revistă generala de drept şi ştiinţe politice sub direcţiunea d-lui Nicolue Basilescu doctor în drept, eu colaborarea mai multor profesori de la facultăţile de drept din Paris, Berlin, Bucureştişi laşi, asemenea şi cu a mai multor membrii din barourile Române. X Comisiuneadanubiană, zice Voinţa Naţională, s’a întrunit In sesiunea de primăvară în complectul el sub preşidenţia d-lui Romanenko, delegatul şi consulul general al Rusiei. In această sesiune a luat parte trei membri noui, d. Gr. Chica din partea României, d von Aihenber-gerdin partea Germaniei şi d. Arti-nis Efendi din partea Turciei. După visitele de curtenire a avut loc un prânz la d. Romanenko, la caro au luat parte toţi d-nii delegaţi ni co-misiuneî d'impreunâ cu alte per-soane do distincţiuue, In total două-zeci invitaţi. La 30 Aprilie, d-nii delegaţi ni co-misiunei Împreună cu d prefect al judeţului au plecat la Sulina spre a visita !n detaliu lucrările săvârşite acolo şi de unde se vor reîntoarce Vineri dimineaţă lu Calaţi. DEPESI TELEGRAFICE llcrliii, 14 Maiu.—«Gazeta Crucii» desininte ştirile privitoare la călătoria prinţului Alexandru la Constanti-nopol, prin Burgas. Vorbind ast-fel, Daubrac apuca de braţ pe prietenul lut Incercându-se a ’l târâ. Nu putu tnsa să facă nimic. Meriadec era încăpăţânat ca un catâr, el trebui să ’l aştepte până va sfârşi admiraţia lui. — Nu o vel perde, — zise el, uite o zăresc acum la vârful turnului. — Ea este, In adevăr! — strigă Daubrac; — în scurt timp s’a suit până a-co'o' încep să cred ca este Englezoaică. Numai englezii sar câte trei trepte de odată.... Ah! nu o mal văd... s'o fi dus să privească un alt aspect al panoramei sau s’o fi aşezat In centrul turnului cu dulcele el prieten pentru a vorbi cu tandreţe... noi nu ’i vom deranja, dar când se vOr cobora, ei vor fi siliţi să treacă foarte aproape de noi, pentru că drumul nu este larg.... iar pentru tine, sper că micul înger al clopotniţei va veni să ne deschidă grilajul scărei. De asta dată, don Meriadec nu aştepta să mal fie rugat pentru a urma pe camaradul său care se îndrepta spre strada Cloître. Nu făcură zece paşi şi el auziră nişte ţipete văzând în acelaşi timp pe visila-toril spitalului Hotel-Dieu alergând. A-ceasta mulţime fugea spre Notre-Dame şi îndată se strânse o mulţime de oameni Intre piciorul turnului de la sud şi Sena. Quand le peuple s’asseinblc ainsi C est loujours sur quelque ruine murmură Meriadec, care ştia pe nevăzute o mulţime de versuri din Musset. — Un accident! — zise internul. — Aceasta intră tn specialitatea mea. âlilan. 14 Maiu. — într’o întrunire electorală s au înllmplat turburari provocate de antagonismul republicanilor radicali şi al socialiştilor. Conslnnlinnpol 14 Maiu. — Comatul, uiţil trupelor turceşti aşezate de-a lungul graniţelor gri coşii aă primit ordinul de a retrage avanlpostu-rile lor. CRONICA LITF.IIAII IIA \l (.li tiu Apare In Capitala României o foaie zisă literară şi întitulată Căminul. Această Revistă literară a ajuns la No. 10 şi este redactata de către d-nul director S. Alcibiadi care domiciliază în strada Olimpulul No. 1. Ce voiţi mal mult ? O Revistă literară. ce coprinde în (le-care număr câte o jumătate duzina de poiezil, nu putea să'şi aibă domiciliul de cât într'o stradă ca aceea a Olimpulul. Ce hal ar fi avut, mă rog, dacă d. director S. Alcibiadi ar fi domiciliat pe strada Pescăria veche sail pe strada încurcată ? In No. 10, pe care ’l avem înaintea ochilor, găsim Intre altele şi o bucată întitulata: epigramă. Faceţi bunătatea de ascultaţi: Kplgrnmu Cc’l speranţa ?—E-o plăcere I O'l iubirea? —0 durere ! Ce l viaţa ? — Un mormânt! Unde ’l iadul? Pe pâmănl ! G. G. C». Aţi auzit, aceasta’! o epigrama I După această epigramă ne pomenim de o data cu următorul Sonet naţional, ce ar fi putut face gelos pe răposatul poet Prodăhescu, daca Dumnezeii nu ’l ar fi chemat la dtnsul ca să'l facă poezii. Sonul Ca noaptea neguroasă de viscol bântuita Când crivăţul s&l batic aleargă murmurând, Si iarba cea pletoasa se ’ndoae chinuită Iar frunza vestejita din arbor jos cazând. Ca mica rândunicâ a verel încântătoare Ce sboara toata ziua prin arbori ciripind, Când vine zide toamnă 9C duce cu'ntristare Pe huila fumurie In sboru’l şerpuind. Ca noaptea’i viata noastrade kinttri tnharnata, Ca crivăţul bătuta, ca tloarea scuturată Ca frunza ce aleargă fără a şti unde o sta. Si ca o rândunica e omul, sfc fereşte De ori cecrede’n lume că pole ’l prigoneşte, Dar binele ce 1 catâ nimeni nu 1 va afla. V. Crihau. Halal de aşa Sonet! Inchipuiţi-vă o viaţă care este In tocmai ca o noapte bântuită de viscol, In care iarba a rămas pletoasă, iar în acelaşi timp frunza cade veştejită din arbor. Pe urmă aceeaşi viaţă nu mai seamănă cu o noapte, ci cu o rlndunică care toată ziua ciripeşte prin arbori. Autorul însă ’şi ia seama şi iarăşi 'şl întoarce privirile către noapte şi compară viaţa cu noaptea înhămată de chinuri, cu crivăţul, cu floarea scuturată, cu frunza ce aleargă aşa bl neştire. Iu sfârşit aţi Înţeles. O ! doctore Şuţu, doctore Şuţu, căci nu ’ţl faci datoria! De la poezie dacă trecem la proză, ne -— S'o fi aruncat cine-va de sus din turn. — Tare 'ml pare că este aşa.... Are haz să fie femeia cu voalul albastru! — O ! ce ideie! — strigă Meriadec; o femeie care merge sâ se sinucidă nu 'şi ea amantul cu ea. — AI să vedem, zise filosofic Daubrac. Persoana care a esecutat acest salt pericolos uu mal are trebuinţă de Îngrijirile mele; dur tot meseria mea este de a constata decesurile. Ajungând aproape de locul unde lumea era strânsă, cei doi prieteni şli-urâ Îndată ce se întâmplase, căci curioşii care mal de care vorbeau cu glas tare. Auziau cam acestea: — Ea este luca tânără şi trebuie să fi fost frumoasa Înainte de a 'şi sdrobi figura de pavagiu. — Nu tot d auna mizeria împinge de a te omorâ, ea este foarte bine îmbrăcată. — Are un lanţ de aur, cercel cu diamante,brăţări de aur.... — Insă să nu fie falşe. Daubrac strigă că el este medic, şi toţi se depărtară pentru a’i face loc; Meriadec 11 urma. Cercul era format Împrejurul unui cadavru, şi acest cadavru era al unei femei. Ea căzuse în cap; craniul se făcuse bucâţale ca un'ghiveciil de fiori, iar faţa era sdrobitâ de violenţa caderel, aşa ca era peste putinţa de a cunoaşte cine a fost! (Va urma) www.dacoromanica.ro lovim do o bucată originala iscălită Alcibiade (domnu director). întitulată Patria şt care neapărat că a fost compusă pe strada Olimpului No. 1 : Patria In secolul tu care totul este răsvr&tit, ca si atragi neîncrederea despre tot ce se coprinde tntrV'nsul şi acest amor de patrie a devenit o problema. Patria omului, zic cel noi, nu cum va este nemărginita ca şi pământul, şi nu cum-va unde lucesc razelw soarelui nu mal este un loc pentru un liu al lui Adam 1 SerusintUilor! întrebat! pe Munteni pentru ce nu-şi părăsesce peştera, pentru ce nu poate trăi departe de dânsa? întrebat! pe arabul pustiilor pen-tru-ce se veştejeşte departe de nisipurile sale bântuite de ai'siţa soarelui 1 Întrebaţi pe Groenlăndez pentru ce nu există şi pentru dânsul alte frumuseţi de căi numai gheţurile Oceanului?... Xumai atunci veţi a/la ce este Patria. Iri patria voastră aveţi inamici cari v6 prigonesc? Deplângeţi pământul acela, şi nu’l blestemat), pentru că tntr’ânsul v’atl născut şi lntr'ânsul se allă imuginatiunile voastre, de către pământul acela se represint visurile existentei voastre, prin dânsul inima voastră mal tntâifi simţi nemărginitele plăceri, şi omul ca st trăiască, este dator st-şl iubească locul natal, căci amorul vie-tfi de dimineaţa, singur ce urmează si in mormânt. Tu rătăcitor indiferent, atunci vel simţi că In lle-care pom adie un sentiment misterios, cit tn lle-care piatră vietuesce un cuvin/ sacru, şi, numai atunci vei plânge.... Nebunie omenească! Nici odată nu recunoaştem binele, de cât numai In momentul tn care se pierde 1 Alcibiade. Ce nobile smitimcnle,şi co nobil bar bat trebuie sG fie domnul Alcibiade 1 Amorul de patrie a devenit o problemă ! Neruşinatilorl întrebaţi pe Groenla-dez sG vfi spuie pentru ce't place ghiaţa şi numai atunci vet! şti ce este patria 1 In | âmentul patriei se află imaginaţiu-nile voastre ! L)e către acest pământ se represint visurile existenţei voastre ! Căci amorul vieţeî de dimineaţă singur vG urmează şi In mormânt! In fie care piatră vieţueşte un cuvent sacru 1 A-tuncl vei plânge ! Nebunie omeneasca! Alcibiadi! Acuma, lăsând gluma la o parte, noi propunem ca sG se trimită onorabilii literaţi de la Căminul In «ura doctorului Pasteur, cftcî mare teamă am că au fost muşcaţi de vre-un câine turbat. Radu 'fandară. LOTERIA ATENEULUI Domnule Director, Se Întâmplă adesea ca şi cei mul privilegiat! sub raportul inteligentei şi cunoştinţelor sG se Înşele In afacerile lor. Mai bine ar 11, negreşit, ca In materie de probleme numerice elementare, ccl cu pricepere, d’usupru nivelului comun, sG nu dea ocasiune la controverse; dar aşa e lumea. Nu mi se pure, prin urmare, de loc surprinzător, că mG vâd provocat sG complectez demonstraţia mea asupra inconvenientele ce prusintă sistemul aprobat pentru tragerea lotâriei Alhe-neului. Se complectez nu e termenul, de oare ce părerea mea este că am fost destul de complect In cele ce am scris la 24 A-prilie. Mai bine zis, voiu recurge de astă dală la o serie de esplicatiuni mai terre a terre. spre a convinge pe toţi interesaţii că sistemul propus de comi-siunea specială e neequilabil şi defectuos. Ce condiliunl trebue sG Îndeplinească orl-ce mecanism de tragere, pentru ca sortii de câştig sG fie egali pentru toţi deţiitoril de bilele? Intre altele, doue esenţiale: aj Toate biletele sG lie de o potriva favonsate de sortii de câştig. b) Controlul sG lie mai presus de ori ce bănuială sau eroare. Plecând de ucl, neapărat că sistemul EPOCA — i MAI U cel mai practic constă tn u Introduce In o urnă toate buletinele numerotate şi In a doua urnă loturile câştigătoare. Când o loterie cuprinde un prea mare numGr de buletine numerotate. în specie 500,000,e impracticabil sistemul unei singure urne . aceasta din causa impo-sibilitâţei materiale dea se numâra Iară eroare şi cu înlesnire 500.000 bilete, şi al doilea din causa că se poate bănui că amestecul biletelor nu va putea fi perfect. Implicit ajungem la căutarea unui mecanism de tragere, altul de cât al unei singure urne. Dar ori-care ar 11 a-cela, nu trebue sâ recurgem la întocmire de numere artificiale, la combinaţiunl nenaturale, asupra cărora cumpGrăto-rii de bilete nici că au putut cugeta In momentul când s a deschis subscrierea lotâriei. Sistemul cu serii propus de mine nu păcâtueşte în contra nici uneia din aceste condiţiuni esenţiale. Si flind-câ nimeni nu l’a infirmat, până acum, n'am nimic de adâogat. Nu tot ast-fel este şi cu sistemul propus de onor. comisiune specială. Motivele sunt următoarele, pe lângă cele deja consemnate tn prima mea scrisoare din 25 Aprilie, asupra căruia n'am nimic de retractat. 1) Comisiunea specială s’a găsit In faţa unor buletine cu un numGr deţifre deosebite, şi a opinat sG le compună pe toate din 0 ţifre, complectând cu zero ceea ce lipsea /ie-căraia. Aşea buletinelor, cari nu coprinde» de cât unimi, le a adâogat la tuoepula zero, zecimilor 4 zero.sutimilor 3zero şi aşa mal departe. Comisiunea a redus, cum s’ar zice toate numerile din lotăria At/irneidui la un numitor comun, şi prin urmare pretinde ca de es numerile 5, 27, 412, 5437 şi 26,413 sG tio ast-fel combinate 000,005, 000,027, 000,412, 005,437, etc. Această procedare impune fle-cărul buletin cu numere de 5, 4, 3 şi 2 ţifre nişte condiţiuni artificiale, care schimbă intru totul natura acestor numere. In adevăr, cu No. 412 d. e. sG câştige,nu va ti suficient ca acesta sG iasă din urnă ci va trebui cu la Începutul lui sG mai apară simultaneQ Încă 3 zero. Avut a In vedere proprietarul biletului 412 a-ceastă condiţiune artificială, In momentul când l’a cumpărat? Nici că i-a trecut prin gând. — Numai drept nu poate fi dar acest mecanism. 2. Afară de aceasta, când o quasi-re-ducere la acelaş numitor ur fi acceptabilă—ipoteză neadmisibiladupă părerea mea,—să vedem dacă densa e naturală. Nici decum. De oare-ce udaosul serie-lor de zero la începutul unul numGr, de sine stătător prin el însuşi, cum e numărul 57 d. e. e arbitrar, şi nu creazâ ver un număr noti,pe când aceiaşi serie de zero la finele numărului 57 creazâ un uit număr care se găseşte în mina unul alt proprietar. Nu este dar acelaş rolui nulelor de la finele şi Începutul unei ţifre semnificative. Cum a putut comisiunea să creeze «umere omogene din nişte elemente atât de eterogene ? Se zice ca cu aceiaşi înlesnire vor eşi seriele de zero la începutul ca şi la finele unei ţifre. Aşa este, dar nu e vorba de aceasta. Seria de zero la finele unei ţifre e obligatorie şi a fost avută în vedere de proprietarul biletului d. e. 470.000 In momentul când l a cumpărat. Aceştia ştia câ cele 4 zero ce urmează după 4 şi 7 sunt indispensabile pentru complectarea numărului săii. Seria de zero la început e o Închipuire artificială a Comisiunel şi proprietarul biletului de es. 47, nu a fost prevenit că biletul sau nu va fi complect de cât ieşind şi 4 zero înaintea ţifrelor 4 şi 7. Ceva mai mult, seriele similare de zero la Începutul unei ţifre semnificative sunt o circumstanţă agravantă pentru sorţii unei lotăril. Contradictorii mei nau de cât să se adreseze la specialistul în lolaril prof. Orlice din Berlin spre a se convinge mal bine de a-devăr.—In ziarul parisian J'igaro a a-pârut cu ocasiunea tragerii lotârii artelor decorative un studiu asupra sistemului de lotăril şi autorul a probat,fără a fi fost contra-zis până acum de cineva, că seriele similare n’au mai nici o-datâ sorţi de câştig. Pentru ce onor. comisiune, care n'a putut fi strâmâ de a-ceastă importanta consideraţiune, a mal lmulţit în mod anormal seriele similare şi nu s a mulţumit cu cuantumul lor natural? Pentru ce se pretinde serii de zero înaintea numerilcr mici ? Pentru a face ca ori-ce categorie de buletine numerotate se se gasiascâ în toate roatele deodată, aşa mi s’a răspuns. Vu să zică, s’a recurs la un artificiu de combinaţiunl, pentru ca să se schimbe natura ţifrelor? El bine, asemenea espe-diente admisibile în interesul controlului în alelierile de imprimerie, când e vorba a se numerota o serie de bilete, trebuiesc Înlăturate cu toiul in cestiunî de lotârii. precum am demonstrat. Aşa dar, pe lângă ca e nedrept e şi defectuos şi anormal sistemul de tragere cu şease roate puse în mişcare cu o manivela comuna. Voiau d-nii Ah neişti aplice sistemul de tragere cu 6 roate? Datoria d-lor era sG înceapă num rotaţia biletelor cu 100.000 şi să sfârşească cu 600.000. Acum e prea târziu. Nu mai zic, precum se vede, nici un cuvânt despre teoria nrangerilor naturale şi nenaturale, de care am tratat în prima mea scrisoare. Argumentele algebrice produse acolo n’au Întâlnit până acum contradictorl. De alt-mi ntrel I, tabelele de arangiari întocmite de mine, cu aceasta ocasiune, le ţin la disposiţia ori-cui va bine-voi să le consulte. Este adevărat câ două paragrafe din primele ohservaţiuni ce am publicat în privinţa loterii Ateneului, aii a-vut onoarea de a fi scoase tn relief. Unul s’a interpretat greşit, cel-l’alt nu s’a înţeles. Interpretarea eronata consta în a-ceasta : eu am zis câ într’un sistem de lotârie equitabil toate numerile mari sun mici, luate In individualitatea lor, trebue sG participe, unul câte unul, în mod egal la sorţii de câştig. De şi ’mi place să cred că idea aceasta u fost limpedeesprimată de mine, mi se alri-bue acum ca a’şi II susţinut ca numerile de la 1—0 luate tn complexul lor se cuvine sâ câştige tot atât, într’o justa repartiţiune cât şi numerile de la 100— 090, luate iarăşi la o l'altâ, că în fine acestor din urmă Iu rândul lor să se creeze sorţi egali cu totalitatea biletelor de la 1000—9999. Mi se pare că eu am tratat despre individualitatea llâ-efi-rui buletin numerotat, din grupa uni-melor, zecimelor etc. iar nu despre totalitatea grupei uuimelor , zecimelor etc. ’Mi aduc aminte că um ilustrat şi cu esemple numerice această tesa. In materie de interpretare greşită, ori-ce demonstraţiune e de prisos. Paragraful neînţeles e acesta: «onor. comisiune în sistemul sCti, Introduce In urna unica pe lângă cele 500.000 bilete numerotate şi plutite un număr însemnat de buletine albe care şi ele participă la clşlig.» Aşa şi este. Seriele de zero din roatele ce conţin ţifrele sutimilor, miilor şi zecimilor de mii, cuin s'ur traduce în sistemul unei singure urne coprin-zând toate biletele ? Negreşit în faptul de a se Introduce în această urnă unică un numGr de bilete albe, cari să repre-sinle seriele de zero din cele 5 urne. Ast-fel, dupe combinaţiele onor. Co-misiunî, pentru ca No. 75 să câştige cu o urnă unică, n'ur fi fost suficient ca a-cest număr să fie scos din urnă, ci nemijlocit dupe el trebuia să mai fie trase Încă 4 buletine albe din aceiaşi urnă. Comparaţia poate să surprindă pe unii, dar ea nu e de cât consecinţa logica a sistemului artificial propus de onor. Comisiune. Ori-ce esplicaţiune mal departe o găsesc fără folos. Autorii slărue în sistemul lor. Vom vedea daca cu ocasiunea tragerii lotârii. cele ce se vor petrece nu vor confirma integral vederile mele. Puţină pacienţii şi atâta tot. Din partemi aş prefera sG fiu înşelat în calculele mele, de cât să asist la re-clamaţiunile deţiitorilor de bilete cu numere mici—din care am convingerea câ nici unul nu va câştiga. Un ziar francez amintea deună-zi legenda musulmanului condcmnat a ti ucis cu pietre. De şi sistemul celor şease roate a fost combătut aiurea de alţii Înaintea mea, eil l’am gratulat abia cu câte-va roze şi viorele. Atlrnâ de dânsul să nu caza chiar sub inper-ccptibila lor atingere. Primiţi vă rog, d-le director, de-o-data cu mulţămirile respecloase, es-presiunea stimei mele. .V kirilov. 3 M;iiu, 1886, Bucuroşii. CORURILE LEGIIITOARE CAJVIEFtA. Şedinţa de Vineri 2 ifaiu 1886 Şedinţa să deschide la ora 1 1/2 sub preşedenţia d-lui Dimancea ; de faţă 95 onorabili. D. A. Cătuneănu citeşte proiectul de lege prin care se autoriză comuna de ] BuzGu a contracta un Împrumut de I 400,000 lei. Legea In total sG admite. D. Tătar unu citeşte proiectul de lege pentru impunerea de nuoi taxe la comuna Uniaţi. D-nii N. Voinov, A. lone&cu şi Butcu-lescu combat taxa impusa asupra fâinei şi peştelui sărat, arătând ca numai ela- I sete sărace vor suferi. D. G. Mihâilescu vorbeşte şi d-sa tn contra taxei de un leu la suta de kilo asupra peştelui şi propune un amendament. ca taxa sâ se reducă la 25 de hani. D. fi. Paladi arata, râ legea a venit in Cameră tn mod nereglementar căci a trecut numai prin comisia comunală iar nu şi prin secţiunile Camerei, care trebue să voteze ori ce impozit. Camera hotărăşte trimiterea lege! la secţiuni conform reglementului. D. G, Mihâilescu cere ca adunarea sâ trearâ de urgenţa în secţiuni şi se cerceteze proiectul. D. Prim-ministru susţine aceiaşi părere. Camera trece în secţiuni Iu ora 2 1 2. La ora 3 şi 20 şedinţa sG redeschide. D. Nastasescu citeşte proiectul de lege pentru acordarea unul credit de 8000 lei d-lui ministru de interne, pentru a se plăti doul contabili, cari să ia socotelile comunei Galaţi. D. N. Voinov cere, ca aceşti bani sG fie plaliţi de către comuna, fiind-câ socotelile el va fi descurcate iar nu ale statului. D. Brătianu spune, că din momentul ce statul vrea să ia socotelile comunei, apoi dinsul trebuie să plătească pe contabili. Discuţia se închide. Luarea în consideraţie nu se poale admite* votul fiind nul. I). /' Ghesorghiadi citeşte raportul şi proiectul de lege relativ la stabilirea întreţinerea şi funcţionarea liniilor telegrafice, telefonice şi altele de asemenea natură. D. G. Paladi cere retrimiterea proiectului la delegaţi, de oare-ce nu e bine studiat. D-nii Gheorghian şi Mania II susţin. Discuţia se închide şi la votul pentru luarea In consideraţie se constata, ca sunt numai 39 deputaţi presenţf. Voiul e nul. La ora 4 şi 20 şedinţa se ridica. Penel. SENATUL Şedinţa de Vineri 2 Maiit 1886 Şedinţa se deschide la orele 2 şi î 2 sub preşedinţia d-lui D. Ghica, fiind presenţi 70 Senatori. După formalităţile obişnuite d. Lo-rescu întreabă, de ce ministrul domeniilor nul respuude la •interpelarea sa. D. Sturdza ministru instrucţiei, ’i răspunde, că d. Stolojan e ocupai la Cameră. După aceia d. Lerescu anunţă ministrului de finanţa douâtnterpelâri întâia: asupra modului cum se percepe taxa asupra prunelor. Şi a doua, de ce nu se împrumută de la creditele agricole ţărani şi pc ţuică. După acestea Senatul se ocupă cu indigenate. La orele 4 fără un sfert şedinţa se ridică după multa gălăgie, senatori ştergândo la plimbare. D. Guşti care prezidează, zice că cu părere de rad ridică şedinţa, ar li trebuit să stăm până la cinci ca să votăm, o sâ mal stea nenorociţi uştia 2—3 ani la dosar. Gălăgia continuă şi după ridicarea şedinţei. Vorba 25 de lei s’a umflat ? Iteporter. ŞTIRI MĂRUNTE Erl ia II ore s’a ţinut un consilia de miniştri sub preşedinţa d-lul I. C. Brătianu. • • • D. General Cernat a inspectat erl regimentul al 7-lea de linie, care a sosit de lu Iaşi. • • Se zice, că d-nu Câininărcscu va (1 numit administrator al stabilimentului de băl al gloriei a cărei inaugurare s’a hotărî!, pentru ziua de 15 Maiu. Casarma de Dorobanţi de Ilfov va li construit In cursul'vere! acesteia cu cheltuiala judeţului. D-na Cutinca Economii a dăruit biserici St. George din T.-Neamţu 20,000 lei. Subscrierile pentru statuea Iul Arsachi merg toarte Iacei, abia 2/3 din costul total s*u subscris. Comitetul cu ţoale acestea a intrat în tratare cu Sculptorul nostru d. Goor-gescu, careva începe lucrarea In curând. Mâine Duminică se crede câ vor pleca din laşi pentru America vreo 200 evrei prin mijlocirea societăţii tran-atlantice din Haniburg. • • Galaţii atlâ câ Miercuri, pe Dunăre, în apropiere de portul Galaţi, s’a întâmplat o ciocnire Intre două vase engleze, dintre care unul s’a cufundat imediat. Detalii mal amănunţite lipsesc piuă In acest moment. D. Colonel de flotilă Murgescu a plecat la Galaţi cu instrucţiuni asupra drumului ce va urma bricul Mircea. • • In locul d-lui Culoglu dacă va trece la politia Capitalei, se zice ca se va numi •!• SI. Stilescu. • • D. I.C.Brătianu a plecai azi dimineaţă la Florica. , In cursul seplăniânei viitoare va pleca lu Anglia o roiuisiuue compusă din oticerl de marină spre a primi doue vase de res-boifl ce 7 unt comandate acolo. D. E. Stă teşea va pleca peste câte-va zile la bai In Savoia. \-oarâ a fost Consiliu de mini-M'i ecasfi la d. lîr.iUanu. II01IM 1,11 \. UMH'I LII D. N. Xenopulo s’u simţit atins de o informaţium* publicata in acest ziar relativa la regularea statului sGU civil. Am propus d-lui Xenopulo d a ’i da toate esplicaţiunele necesare îndala ce va veni sau va trimite pecine-va la redacţiunca noastră sG le ceară. Am aşteptat până astâ-zi şi n'a venit nimeni. D. Xenopulo s a marginii a a-dresa insulte directorului nostru politic şi altor membri ai redacţiunei. Prin ac&ste insulte n'a probat nimic, şi mai ales n'a probai câ este român de naştere sah prin naţionalisare. Dar spre a pufte pe d. Xenopulo în posiţiuue d u şti cu cine are a face, declar câ eiî am scris notiţa prin care zicem ca dd. Xenopulo voesc a şi regula posiţiunea adresându-se parlamentului spre a obţine naturalizarea prin dispensă de slagiiî. Dacad. Xenopulo considera aceasta ca o insultă,d-sa n'arr decât sG’mt cGrâ satisfacţiune; duca voeşte se rectifice informaţiunea ca eronata n’are de cât sG ne arate actul de naturalisure a părintelui sân, safi actul seu de Impâmen tenire. Or cine este în drept se constate naţionalitatea etn-va: probă este că zilnic vedem judecându-se asemenea contestări înaintea tribunalelor. Atât mat mult sunt In drept s'o fac, fiind ca d. Xenopolo este funcţionar al Statului şi că am cunoscut pe părintele sGu In Galaţi ca om onorabil, dar strein. Aştept dar, respunsul d-lui Xenopulo asupra cesliunilor pe Care le-am pus. In privinţa satislacţiunet ce d-sa ar crede câ ’i sunt dator, toată lumea ştie că n’am obiceiul d'arefusa satisfacţiuni nimănui. (■rigori* Venltira. In ultimul moment primim următoarea telegramă: Gara Veresli Şefii oposiţiunel aft fost primiţi la gara Yereştl de delegaţiunea din Botoşani re-presentatâ de d-nil Teodor Kalimak, Ionu Micleseu , Buzdugan , Costicâ Şuţu, Al. Miclescu etc. Aflăm că procurorul general a sosii erl tn Botoşani, dorobanţii concentraţi, D. Alexandru Lahovary, a plecat ieri seară cu trenul de la 10 ore şi 45, la Focşani, iar de acolo se vn duce la Botoşani ca să ia parte la întrunirea Oposiţiunel unite de mâine. Gu acelaşi tren a plecai şi d. P. P. Carp, la laşi, unde d-na Carp a născut un copil. Allăm că s’a concentrat trupe la Leverda, aproape de Botoşani, în previsiunea întrunire! publice de mâine. Cu trenul accelerat d'aseară a plecat pentru întrunirea de la Botoşani dd. D. Brătianu, G. Mârzescu şi p* Grădişteanu. Prinţul George Bibescu s'a reîntors în capitală. e Comitetul delegaţilor Cainerii pentru legea instrucţiune! publice, s'a constituit sub preşedinţa d-lui Co-za dini. Discuţiunea in şedinţă publică va .începe tocmai In Noembrie. DOCTORII LE0NTE S’A .>11 TAT No. 1$ bis, Calea pfevnei No. 1$ bis. peste drum de vechea locuinţa SOCIETATEA pentru INVETATURA POPOR. ROMAN Spre a se complecta materialul de îmbrăcăminte şi de pat al internilor din Şcoala Normnia, întreţinuta de a-ceasta Societate, Comitetul publică lici-Laţiune pentru ^iua de 30 Maiu. spre a se procura: 00 invelitorî, 35 ciarciufurt, 3 râmaşi de ziua, 89 cămăşi de noaptea, lî perechi îsmene, 15 perechi obiele, 3 şervete. Modeluri penlru aceste efecte se pot vedea în toate zilele de la orele 8 — 12 a. m.. în localul S icietâţei (Curtea bise-ncel Sf. Ecaterina. Comitetul. www.dacoromanica.ro I. (USA DE SCHIMB M. F E R M —27.STIUUA LIPSCANI, 27— 5% Rente amortizabilă . . . 1 n rs oji Renta |R»r|>elna .... VI Oblig, de etal 8(31 2 tjy, Oblig, de -l. dninilt defer 1% Scis. fnne. rurale. . . . tivr < 5% Xeris. Rine. rurale . . . *71 i 1% Seri- rime. urbane . . . lOj <5% Scris fune. urbane ... 82 5% Scris. fune. rurale . . . K2l 2 I 5\ împrumutul comunal . . 753 4 Oblig. Casei pene. lei 10 dob.: 215 hiiprumutul cu premie . . . 33 Acţiuni băncei nation . . . M40 | Acţiuni -Dacia-Ro'iiania » . . 225 » Naţionala *30 Credit mobiliar . . . ?(>( » Constrnetiunl.... 295 • ' Fabrica de hârtie . . Argint contra aur . . . . 14.30 Hilele de Bancă contra aur. . 14.-‘O Fiorin austriac! ?.(1 cursul di.\ v n:\ \ Napoleonul 40.035 ’ Ducatul I^ose otomane Rubla hârtie . CURSUL lll\ RLRI.IX Renta Amort. ...... Uppenheim Obligaţiuni noul 05J C. K. R. « » 5% » » » Knhla hârtie 95.60 100 40 100.70 102 199.75 CURSUL l)F. PARIS Renta Română 90.50 Schimb Paris 3 luni » la vedere Londra 3 luni la vedere Berlin 3 luni ..... Viena la vedere 10' 25 50 1.24 2.02 5.93 48.79 123.75 O c i i: s i i, it u r U » i: s ( li Moţii (fi fi fi I \ STIDEXT doreşte a preda lecţie ni pentru Clasele Iu schimbul unei modeste Primare plăţi. A se adresa la administraţia ziarului. Iir m illPKT ,:;isa din Sic. Mercur No. C "li I uillllll 11 a sc udresa la proprietara d-na Olga C. Pâllineanu. Strada Scuipi urci No. ?. DE UIUVUT, chiar de acurr pro-IMF, III II, priel a tea Crângurile din Distr. Masca, PI. Câlntşlea, doritorii s« pol adresa hi proprietar Krn. (Irădiştoa-nu, Piaţa Ainzi No. I Bucureşti. N. A. PAPARAT AVOCAT Slr. tlisei " '1 tcuiXo, Al bit. I i i I f s l i 0 I ATELTER DE POLE I TOR IE iL CER N OK I. STRADA MiHAI-VODA I. —(VIS-A-VIS Dfi MAŞINA DE APA)— ReComandA bogatul săfl asortiment de oglinzi cu console narile «i negre, Mese mari şi mici, lot felul de galerii si pervazuri, încadra monte de fotegratii, negre si aurite.—Primeşte ori ce comando ta meseria sa. -S— < !H] IXCimUAT SI DU meriţi Nr. 21. — Informaţiunl la d. Vasile Carlova avocat No. 2J. i Casele din ti Slra. Cle-se pot lua de Slr. Povernei f I I ( t ( f î I f î I I I ’\' V'. Ii//- DC POLEITORIE 0, JMflCEl 72. - CALEA MOŞILOR — 73. In acest atelier se primeşte orice reparaliun! i|e Oglinzi. Mese, (îaleril,Tablouri poleite. Segăsesc gata galerii, pervazuri de toi-fel cu preţuri moderate. DL' m mum de la 23 Aprilie, Casele IIb I iLIlinl 11 din Strada Academie! No. tl compuse din 16 Camere, cu o o urt spaţioasă în care se află grajd in şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal an şi o grădină importantă. A se adresa Strada Batiste No. 11. D. R. RGSETTI AVOCAT Strada Romana Xo. 21. I i\sTiTinuii:iiii;\L BUCUREŞTI G. - STRADA VESTEI.-ti Secţia medicala 1, llydrolheraphi 2. Elm'lHzni'e ~f InlhupeiliOf- 1. CiumusUca nu-dieală- lj- Urhalaţir-U, Masnpu i-ipleiu.ilic 7. Ser-VicinMa domiciliu — s. Consultaţi) iho-dicale. Secţia higienica 1 Bae abur . .................3 — t Bae de putină cu şi fără duşe . 2.50 medicamente..................1.—j 1 duşe rece sistematică . . . 4.50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă I Băile de abur sunt deschise fto toate zilele de la 7 ore dimineaţa pipă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prosperlulul. Dirooriunpn BULETIN METEOROLOGIC i « UlV ii t < i is «•: s i i IW11 V1 II \T din causn arondării pro-Uit \irlUiilj prietăţii, so vând, 13 lo-comobilă 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Rumson sistemul cel mal perfecţionat ambele în perfectă stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Pâşcanî judeţul Ilfov, adresînduse la d. E. Reimer administratorul. Uf 1 V-Iv f < I o f o ! & UJ a s O 2 co > V SJ > m % £> Cî O H 9 o > > 3 % * ______ ____—----------;—► -•*—:-----r-r—r-------- Ifillblhnil ofrfn'Jfr.îr .Ir Ut ■{■ Mnttt fA.N0' "fetărcâ iui ros. j». nor. STAŢIUNI lirmresci 7'j-Scvfnn Halola Crajova Slatina Giurgiu ŞiuisUnU Salina GalanU HraiU Rnrrian Iaşi Baroni jTeini'. Veni 7*0.2 ] 22 2 svv ; a» 0 tr.i- ll*s 757.9 19.1 — 7dn.9 is.2 FSK 7593 19.2 W 761 4 , V,“,K 761.3 4s'w 760 2 IXS s\v 759 2 ^iS.8 757.9 14.0 1 m sf'IIU) r, _ 25 27 t f iiiii & .. 14 senin 24 j, nur. 24 noroa i,l f.senin Directorul Institutului. St. Tio pil es. Starea tnarei la Sulina uşoara ta Constanta liniştita. | * DEVANZARE Locul din strada Dionisie Xo. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se. vinde în total sau in loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi Xo. 2. PRIMUL BIROU DE PLASEMENT Concesionat de guvern pentru institutoare, guvernante bane pentru copil şi cameriste alese. , Pepnsiune eu preţuri moderate pentru doamne ce doresc a dobândi oeu-puţiune. \l»n,IIEII) TI V\ll VI institutoare diplomata Calea Victorii 27. în fata PalhtuIni) BERARI A UNIREA Sucursala Opplcr In fata cjr*aclinei Episcopii BERE SPECIALA Eescelenln proaspătă şi rece. Salon elegant serviciul promt. ,-^a i l’AZITI VA DE BEC EA EA Acum este timpul t/’a sc obicimii cine-va cu regimul de lâna a! Prof. Dr. Jaeger. UNICUL DEPOZIT IN ROMANIA AUX QU&TRESAISONS 72 Calea. Victoriei 72, Vis-i-vis de Pal aiul Regal Declarăm că nu recunostem ca veritabile dc cât flanelele ce sc găsesc in această casă. Dr. Jaeger. W. Bcngcr’s Soeline Stntt-g’art. JJ ^ AU APĂRUT Tţ(y vfîi if( w;j r r DE A. VLAHUTA f Bo venzare la Iilor. Soceo ii/uii | 11 ruinii'vi din distr. Ialomiţa, IlllSIl \LRML\I plasa Câmpului, se arendează chiar de acuma pentru mal ! mulţi ani., cu începere de la 23 Apt ilic 1887. A re adresa Strada Biserica Amzcl No. 3 şi Culca Victoriei 76. DEP0SIT GENERAL im IPSOS ROMAN SI CIMENT ENGLES DE PORTLAND LA -44r MAB.C& „AÎBŞIJL ALBASTRU Doritorii să se adreseze la secţia comercială a Băncei Prevederea, BUCUREŞTI 15 — Strada Doamnei — 15 ATELIER DE LEGATORIE IMUIIOLHWIliMCI de la Sf. Gheorghe s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1 in Cassa Biserici dintr’o zi tot Strada Biserica Eni No. 10. ^CXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX 1 PUBLICITATEA i X £ $ ZIARULUI „ EPOCA “ ^ Strada Episcopiei, No. 3. 0 D01IMS01IU Absolventă a cursului serondar şi având «Diploma de maluritate», sf; oferă a da lecţiuni, In vre-o familie pentru cursul primar sad secondar. In special pentru limba francesă, rautc-m.ilicl şi ştiinţele lisicQ-nalurale. A să adresa ia redacţiunl. ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. K XXXXXXXXXXXXXXXXX4XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX r -e» -r» ^ , * I NOUL MAG ASIN \ f; 1 PORCELANURI SI CRISTALURI f ” SUB FIRMA SJ SAU W ASSII.il A I II BUcV’HTîST 1 35.—Strada Lipscani, No.—35 ■ ->3- ţ Deschis diu nqftsexăseşle foarte At bine asortat In toătearticolele pre- y cum:Serviciuri pentru masăoom-, (ft pier,Le de Porcelan şi cristal, lămpi şi paturi de bronz, tacâmuri argintate şi neargintale etd: precum şi orl-ce alic objecle necesare inena- j| griului. 1 PRECIURitE FOARTE MODERATE AVI S Aflând că o casa concurentă d'aicî, Introduce prin o amăgitoare contra facere a mareei noastre, CIMENTUL şeii in ţările Danii-biane, ne permitem^a atrage atenţiunea onor. noştri consumatori .şi a le recomanda se observe că etichetele noastre portă pe lângă firma noastră şi un URS ALBASTRU |.Ţa UR S ALBASTRU (nici de cum un alt animal). Ast-lel vor putea consumatori cimentului nostru ii apăraţi de falsificat. | g WHITE & BR0S -LIMITED EOIsTIDFtA ALECt' A. ISALS AVOCAT Strada dreapta No. 24 LOTERIA ATHENEULUI Tragerea loterie Atheneulul este fixată la 22 Maiu a c. persoanele ce au bine voit a se Însărcina cu desfacerea biletelor acestei loteri, sunt rugate că până la 15 Aprie să verse Ia Banca Naţională costul biletelor desfăcute. Ullimile bilete s<5 găsesc la Banca Naţională sucursalele el, la debitanţi de tutunuri, la ofieiurile telegrafic-poştal la principale case de comerţ etc. ele. STRADA | SF. DIMITRU H. 3 - bucureşti - CIMENT STRADA jSR. DUMITRU N. 3 [ - BUCUREŞTI — Prin presenfa avem onoare a Informa pe D-niî Intreprindători de lucrări publice şi Ar chitic ţi că suntem însărcinaţi cu vânzarea: CIMENTULUI-PORTLAND DIN === G ROSCHOWITZ A est ciment întrece, în cea cepriveşte calitatea, toate produsele similare engleze. imiiltl COWEWHILE-FIRMTUU PROMPTA Deposit in Bucureşti ta ARBENTZ & v Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro