ANUL I No. 133. ANTEI A EDITIUNE VINERI 2 MAU 1886. OfUGOUK G. F-EUCESCTJ Director politic 1IK.Î ABONAMENTE: In ţara I un 10 IpT, fi luttl-JU H. .'I ImiVlO Iu Iii fttfâiri&HtUl 1 ari .riO ipi, « imn Ur 11 V. I * A V. T I A fio. 3.—Piaţa itpişin'pîei.'—No. 3. IO BANI ivrUIvIEFlUL DHM STOUMWSIWCI NE RESPONSABILITATE l REOTLII DENUNŢAREA CONVENŢIILOR POŞTALE SALONUL DE PICTURA \ F1LIPESCU I rs ipi'trtiir 1 ' A m -p |.' - i(•'« ii- .i (liiirt âiVi linii ■ i ■ n. l i .|i. .h-’jI Ij lti .‘ !i*>'IfWm - *!<-.n \ . In prevederea plecării regrese ala laţilor Puterilor !a Alcov, am aulorisaJ» ■J>4 Feridun Bey să, .piiţc" şji.al, lăsând, reracea^facerdor legajupiu, primului sicrelar şi IVic -nd unuaioarc.u deria-raţiune: ^ «Guvernul Imperial otoman, considerând hotărî re ă efe nu ‘klal’o reprezentanţii puterilor i ; Con formând u-$e acestor instrucţiuni ministrul nostru s a îmbarcat pe bcyr-dţul avisul.ui Uaniiij pus la dispos ţiu-rţeâ sa Rinc-voift a fiice cundscul de cega ce proqedâ *E. S. Ministrul afncerildr ’ străine’la IbfHi’, Ltmnra, Vldna,' Rbr-Iin, Hoina şi St. l'etersburg. 1 Activitatea din ce in ce mai mare ce desfăşură Grecia tn miterea trupelor ealre grăniţele niln'sll'e e de notorietate publica. j i 0 măsură de altminteri mal gravase i adnogă la aceasta creştere de sforţări şi de provocaţium în privinţa noastră. Am aflat de cumul., din sorginte autorisală, ca o-parte a trupelor greceşti este transformată In bande destinate a face irup-ţiuui prin grupuri isolale pe teritoriul nostru, cu scopul vWit de a comite jafuri de lot felul şi de a deschide ast-fel un câmp vast de ronflU'le. Nişte manopere şi intrigi de această natură, a căror consecinţa desâstrOo-Sa n are trebuinţa de probe, nu vor scopa atenţiunel serioase a Puterilor. Noi suntem, de sţgur, tu stare de a Întâmpina on-ce eventualitate, dur voim a face să reeasa în ochii tuturor că o ast-fel de stare de lucruri, care în dorinţa noastră sincera pentru mettţinri-rea păcii am caulal să o prevenim, nu j este creată de noi, caSa un accent din i Cetn cn mai accentuat de '.ostilitate cdn- 1 tra Imperiului şi că îiu tinde la alt ceva dâ crâl a prejudiţia drepturile noustre.şi ; şi a compromite interesul general. I Veţi avea grija da u semnala aceste Ifapto şi consiidei-aţuun guvernului pe ! I)lingă caro sunteţi acreditaţi, ca să nu existe nici o ecbivocilate In aprecierile ţ taclelor celor două state vecine şi veţi bine-voi u remite o copie' a preselitel IdepeşiE.S.ministrulmafacerilOr streine. Consiiintlnopoft. 11 Maiă, — cale jinţbr.ecla--Poarla chemând, din propriii isu iniţiativa şi fără a conăuita pe consi- ii*'.ri*-săitib,ieH>mţi, pe Fendun Bey,uii- ’ nistrulsăO la Alena,oare-cari,puteri i-ati , 11făcut nişte pbşervaţiuuf ăsupră graVi- j ! lăţeî interpretărilor, ce ar (batea da j • naştere aceasta rechemare. In urmaă-'i I ceslor'observa|.îuuT, Poarla a emis cir-' 1 ; culara sa de la 8 Mu iu, ('xplicând şi uşurând ajtesţ act. j i De altminteri Marele Vizir a chemat la 9” Maiu pe di Cfandupioli, mini-trel , Greciei, căruia ‘i reîndi aceste -pli-caţium în termeuii cei mată' caii Circalarea de la 9 \Iain, f.înl t\ • corii aşt-fel, ar avea de ; pe.pulerj de a da In r ţ mandat Turciei de a ! îi^prcună cu acţitbv scop se iaci • ii eventual,, ra pe uscat, nti .a a pu- terilor. ( osislanli . indirectă. Ici e: tale ale tKlu. iii tul duaf, cer; ■ Unopui. - i"' m- u -r .. rmiP/ io . ca H.ol. .i .aiu. -- Calc . d surilor repîe-Mi:y bufon,’'îtisârnna-! . pciei la Constun-ul uulgar p luat mesun, ;ea forujaliLăţil.,teske-ijficetulul, pentru măr-i.Ilumeliii prin graniţa Constantluopol, 11 Muiu. - j indirecta. — Telegramă , csceleaţii sale Said-Paşa mtsiuuilorptomane la Paris, Londra, Viena, Berlin, Roma şi St, Petersburg, torer Nili-a a’ acest'- dei Alp.ui. format d-lui i.*a : afacer lor Noi: c. lilica tere v pi ie re nu participase la . sutâL.-, Muiu, — Ministerul s'a ni definitiv sub preşediuţa Lurioli ia portofoliul iu®. njare uio-o culoare po-.ii.~Ajungerea sa la pu-su .numai «desarmare.» > EB ESPOXS tBII JT IŢE A REGEM'I !D. Panii Hi numărul din urmă al ziarului se ocupă de articolul din România liberii, care acuza o-posiţiunoa că atacă pe Rege. Fată ce zice d. Pariu, începând arlicolof seu : Toata eroarea c >!or do la România Liberă ii presupunem sinceri) şi a ee-lorce împărtăşesc părerea ră regele treime bisat de o parte de ort re critica, vine de acolo că ei “şi fac o ideii* greşită do constituţie, de rolul regelui Vn constiluţie, de mecaii'sinul Constituţional,'.de foTul în fino. luaiiite se credea că regii pot face totul, ca pot tămădui, 'unit de serofnle, alţii de epilepsie,‘ etc. Astăzi această (lisposijie a spinlu'îm a găsît ifi pună în loc alt ceva:*£!slaz: nuoi superstiţioşi cred că regele este o abstracţiune, un uumen, oTiînţă inseziriihîffl, un spirit Care plan oaza, cel mult o fiinţa căruia nu ’i poţi atribui nici o imputare. Şi jdc.undi/'sî c'uţn s’a născut această superatîfic, această legenda ? Fală1 cum: Există în constituţie două principii privitoare la rege. Se spune în ea Că regele este inviolabil şi nereşponsabil. De aici spiritele superficiale au scos toate banalităţile pe care le auzim re-peipnau-se in fie-'care 2i. întreabă pe rine-va pentru ce nu să cuvine a ataca conduita regefni ? Imediat tţf răspunde papagaliceşte, «fiini.1 că el este in vioriului .şi neresponsabil după constituţie.» Stai întreabă7 iftsii cu trrieamna a-semenea lucruri şi îndată vezi că omul fee încurca, nu a re idei precise. Din nesiguranţa, din lipsa de precizie în fapte şi idei Să nasc legendele. Apoi» iutcebundp-se CC Înseamnă inviolabilitatea şi. neresponsabili-lutea regolni, arată câln drept con-sbil(4ţional, a li inviolabil, inseamnn pentru nu rego a nu ii pasibil de .codul penal şi de tribunale. Far no-rc.ipoftsăbi/itatea regelui, înseamnă pur şi simplu, că regele nu poate li învinovăţit, nici dat în judecată, nici detronat, pentru faptele pe care un minister le ar face. In aceasta cpjisisla toata nercsppnsubiiitaţea sa. Aşa regele nu e vinovat personal de călcările de lege a d-lut Fraţi ah u, dc 'risipa banilor, de deturnările fondurile publice, ele. Niminea nu susţine contrarul. Ni-m in ea nu se gândeşte sc dea tn judecată pe rege*pentru că d. Dralianu a calcul legea financiara, pentru cu a comis aVbitrartlri, ele. Urinează însă de aici că nu putem critici conduita regelui ? Urmează că regele nu are nici o responsabilitate De loc. Şi cuta de ce. Dacă constituţia nu ar prevedea ca prerogative ale regelui de cât aceste două ârepturl şi nu ’i-ar da altele de care poate sa ii nu uza u-ţin zece ani. Triest, 10 MaiU. — Vaporul Juni a plecat astă-zl spre Pireu cu un trais-port mal mare de cal. De altă pate însă s’a primit de la guvernul gec ordinul de a nu se m&I expedia tran-porturile cele mari de arme şi muii-ţiuni, ce era aă se facă In zilele -cestea. Pola, 10 Maiu. — La blocarea Ge-ciel de către fiola internaţională o demonstraţie, escadra auslro-ungal a primit Însărcinarea dc a bloca coasi nord-vestică de la Volo şi din aceast posiţiune să închidă mal ales golfi de la Corint. Londra, 10 MaiU. — Gladstone arai în Camera Comunelor, ci bilul Horn Rule e compatibil cu unitatea imperii FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 03 ARY ECILAW REGELE TESALIEI PARTEA A DOUA (Urmare) XXI Şeapte luni aii trecut de la cele din urmă evenimente. Suntem în luna lui Maiâ. In Martie trecut, Nadjeska Ivanowna devenise mamă; născu un mic copil: fiul Regelui! Acest atom în creaţiune, acest sânge al sângelui ei, ea II iubea cu pasiune, de şi necontenit Înmuiată în lacrâml suspina de durerile ce o munceau. Cu cât această mică fiinţă a costat’o mal multe suferinţl cu atâtea simţea că o iubeşte mai mult. Născut aproape secret, ea ’şl concentrase toate gândurile asupra acestui copil pe care 11 iubea cu a-tât mal mult cu cât se gândea că a- ceastâ naştere, fără intervenţia Impă-tesel llinduslanilor, tn loc să fie o ruşine ca astă-zl. ar fi făcut fericirea unul Rege! Acestui copil născut dintr' un amor repede sfârşit, ea II cerea ortare de părăsirea tatălui, de naşterea lui şi de plăcerile de care era privat. Nenorocita femee cât a suferit şi cât suferă încă ! Graviditatea ’l-a fost penibilă şi grea, din cauza facerel în timpul caria a fost răii îngrijită, ea era bolnavă. De mai multe ori cel ce o înconjurau se îngrijea atât de viaţa el cât şi a copilului. Medicii pentru a reînsufleţi această flacără ce era aproape să se stingă, o trimise la S’** un mic orăşel pe ţărmul Adriaticeî. Aci, departe de ori-ce sgomot, ea Îşi lnchiriase ua modestă vilă, la poalele căreia valurile se baleaO de ziduri. Mai alba de cât alba rochiâ cu care era Îmbrăcata, Nadjeska sta ore întregi întinsa pe o canapea lunga, admirând întinderea ne sfârşită a apel care colo, departe, atât de departe cât gândirea ei putea să mearga, se cofun-da cu cerul. Alte ori când cerul era frumos, aerul pur şi cald, ea se ducea cu greutate pe una din micele terase ale nouel sale locuinţe, unde şedea atât cât puterile 15 permitea. Faţa sa, slăbită de lacrâml, cu o paliditate mortală,se perdea sub o manta de dantele spaniola. Cu iubire şi milă, această muma, în agonia morţei, privea cu nesaţiQ pe fiul săU, acest fiu ce era atât de slab în cât braţele robuste ale doicel părea că ţine un (Ir de paiU. Es-presiunea acestei figuri, de şi sbârcită şi slabă din cauza anemiei provenită din suferinţele mamei, era dulce şi părea că deja trecuse în cea alta lume. Penlru că mama a fost victimă şi martiră, acest copil purta sigiliu slabiciu-nel şi al suferinţei. Nu era destul ca ea să sufere, trebuia încă acestor călăi neumani şi su-lletu! acestui mic copil! Aceste gânduri preocupau mintea slăbită a nenorocitei bolnave. Un puţin repaos, linişte şi afecţiune poate ar fi făcut'o bine; dar nimic! nimic nu găsea... de cât singurătatea.... durerea.... regretele. Ce trebuia mal mult ca să sfârşească această fiinţa slăbită de durerile morale? Intr'o zi frumoasa de vară, când cerul era de un albastru intens, şi soarele un magnific glob incandescent, fie care casă din micul oraş S*** păreaU că sunt în flăcări. Era un spectacol splendid. Puţin câte puţin oraşul reluă aspectul săU obicinuit şi în cele din urmă dispăru sub umbrele crepusculului. Clopotul bisericei se auzea din depărtare, anunţând cu sunetul lui plăcut şi limpede că ora repaosulul şi a rugâ-ciunel a sosit. Ziua fusese arzătoare, dar nu de nesuferit; apusul soarelui anunţă că a doua zi va fi plăcută pentru cel ce făceau băi şi pentru turişti. Un vântişor dulce răcorea toate frunţile obosite de căldura zilei. Nadjeska Ivanowua profitând de t ceastâ zi se duse pe terasă, aproape d un pom unde, vesele şi fără grije, Im preunâ cu dădacele, se jucau cel două copile ale primei sale căsâ torii. Râmurile mişcate de un vânt u şor.ll reamintea suvenirul unui trecu apropiat, dar pe care evenimentelt multiple ce veniseră una dupe alta 1 depărtase foarte mult; fie-care ramură ce se clătina, lie-care foaie ce cădea avea un glas bine desluşit şi părea că murmură la urechile nenorocitei părăsite următoarele cuvinte : • Pentru că cel din urmă ceas va suna Îndată pentru tine, nu mal aştepta, spune-ne cuvântul de adio, care va fl pentru tot d'auna pentru noi ce te-am cunoscut şi iubit! Nu vezi cum întreaga natură este In sărbătoare pentru a-ceastâ ultimă seară ce o mal oferă i-nimel tale demnă de plâns ? Nu fii ingrată! Surâsul tăU din urmă să fle pentru noi cari te-am plâns, şi nu te teme căci dincolo de această lume unde tu al suferit, va fi vecinicia, repaosul. a* morul 1..,.» Atunci ochii stinşi ai princesel văzu că o stea mai strălucitoare de cât cele-alte tâiâ în două firmamentul. Cu repeziciunea fulgerului, ea apăru la răsărit şi se stinse la apus. In urmă nişte sunete ce naveau nimic de pe pământ, începu să ’1 pătrundă lu capul el ce îl simţea foarte greU... Ce i s'a întâmplat?.... 'l-o fi răU?.... saQ va fi murit?... 0! dacă va fi murit, dincolo, afară lui. Drept dovadă el a citat asigurarea lui Parnell, ca acesta Înţelege sul» Home-Rule numai autonomia pentru Irlanda, apoi bunele resuitate ce s'aU obţinut în Canada. Canadienii, a zi* premierul, erau tot d'auna numiţi aici rebeli, până ce aU primit o autonomie. Gladstone desvoltă foarte pe larg scrupulele sale contra menţinerii deputaţilor irlandezi în Camera Comunelor. Apoi declară, că guvernul are de gând pentru oare-carl cestiunl să recheme pe membrii irlandezi în Camera Comunelor. —x— I rnnlu sl (•eriiianiai.— Paris, 11 MaiU.— Asupra raporturilor dintre Germania şi Franţa, Journal des Debals publică un articol, din care merita luare în seamă următoarele pasaje: «Cu cât reflectam mal mult asupra evenimentelor din Orient, ce s'aU petrecut de 14 zile, cu atât ne convingem mal mult, că atitudinea puterilor, malale» a Germaniei, care deţine egemonia, a fost determinată de motive, cu cari cestiunea greacă n'a avut a face mult. Daca ar fl fost vorba numai de menţi-nera păcii, alunei ar fl foit de pri*o* ultimatul şi blocada. Istoria va Întreba odată, dece Europa a tmpini la extrum o situaţie, ce se putea resolva în mod paciflc; ea va găsi explicarea aiurea şi uu în cestiunea grecească. Ş’apoi foi oficioase germana şi en-engUzo spun, că nu e vorba atâta da o forţare a Greciei, ci numai sâ se dea o lecţU Franţei. Diplomaţia europeană n'a soit să lase Franţei onoarea iniţiative. Insă aceasta e o esplicare, ce are treâuinţă de o altă esplicare. De un an s’a operat o mare evoluţie fn ruportu-ri’e dintre puteri. In anii 1884 şi 1885 Anglia era isolală ; Franţa şi Germania mergeau împreună. |BismarkJa căutat cearrta Angliei, ba n’a cruţat'onicl de ofensă publică ; în Egipt, în Asia, pretutindeni Anglia dedea peste reaua voinţa a Germaniei. Astă-zl totul s’a schimbat. Acordul dintre Anglia şi Germania e perfect. Astă-zl Franţa este izolată. Dacă cestiunea greacă a ajuns aşa cum este, vina nu e a lui Delyannis, ci Germania a voit sâ arate diplomaţiei franeeze, cft e neputincioasă singură. De un an Germania a început e campanie contra Franţei. De aci resultă o situaţie delicată. Dar cu cât se pronunţă mai lămurit, cu atât o mal puţin periculoasă. Apoi Journal de Debats aminteşte, că nu de mult prinţul Bismark a citat tn Reichstagul gcrmandiscursul ministrului de resboiu Boulatiger, pe când în trecut se făcea aşa ceva cu Granville ; că articoll şi cărţi, la cari aici nimeni nu se gândeşte, în Germania se iaU drept pretext de a expune pe Franţa ca pe o ţară, care e gata de resboiu şi insuflată du patima resboiulul. Acest sgomot al foilor oficioase n'ar Însemna mult, de n'ar coincide cu reeeala vădită a relaţiunilor diplomatice dintre Paris şi Berlin, cu acordul dintre Anglia şi Germania şi cu izolarea diplomaţiei franceze în cestiunea greacă. din această viaţă ea va găsi uitarea şi fericirea!... dar copil săli copil săi pe carlli va părăsi ce se va face? O oră întreagă trecu; un strigăt îngrozitor se auzi în urmă. De unde oare venea acest strigăt?.. Era ţipătul doieel nenorocitului copil ce devenise orfelin. Această femeie crezând că pe stăp&na sa o eoprinsese un dulce somn, a eâtat să nu facă nici un sgomot; dar văzând că se lasă frig, ea se temu ea nu cumva să ,1 facă răU princesel. La Început se încercă s’o deştepte spu-nându’I câteva cuvinte; neprimind nici un răspuns, ea se apropiă, o pipăi şi atunci numai văzu că prineesa murise, căci numai moartea dă omului a-cea răceală ca ghiaţa ce cuprinsese pe Nadjeska. | Pe nesimţite, fără nicî o durere, marea grădinăreaaâ moartea culese aeeas-ă floare abea Îmbobocită şi pe cari oa* nenil o asvftrlise. Ast-fel se stinse steaua ce abea a-»ăruse pe cer! SFlRŞITUL www.dacoromanica.ro EPOCA — 2 MAU,' PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA" Tirnglu a 500 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri ţi reclame pe pagina 111 linia 2 lei. C* o determină pe Germania la o a-semene» politic» e grea de ştiut. Sigur este, că asigurarea foilor oficioase, că Franţa prepară resboiul da revanşe, nu aa crede şi nu se poate crede tn Germania, care e bine informată asupra celor ca se petrec aici şi .ştio că Pranţa are alte griji. Franţa nici n'ar alege un asemenea moment spre a proTOca o neînţelegere In coa-tiunea ambasadorilor. Se poate, că de când Ferry s'a depărtat din minister, diplomaţia franceză e mal puţin accesibilă sfaturilor germane şi că tn genere lu politică şi anume In raportările ca Anglia nu vrea să adopte aeea atitudine, ca i-ar plăcea mai mult prinţulml Dismark. Insă de aci plnă la g&ndurl ascunse ostile este do-purte. Câud Germania va avea trebuinţă de ceartă cu Franţa, ea va putea găsi un pretext ; dar tot-d'a-una va fi numai un pretext. In tot caşul Franţa trebue să vegheze. Nu e vorba de a da alarmă, dar e bine să se des-veleascâ situaţia, căci opinia publică are dreptul sf o cunoască şi presa are datoria să o lumineze. FELURIMI O eamaso pentru un tron. — «ln&fcp*endinţa belgica**, citează o anecdotă >'eche cu ocasia căsătorii Principelui d0 eorounâ al Portugaliei cu prin-cesa 4e Orlouns, care ne arată ori-xontuiţ misterioase asupra ceremo-nialu'd obişnuit pe atunci pentru ce-leUr^su căsătoriilor regale : Filip îndrăsneţul, ceruse măna principesei Clemenţa, fiica lui Carol de An-jou, regele Neapolulul. Princesa a-coasta se bucura de un renume de frumuseţe extraordinară, Insă tatăl el purta poreeln do şchiop tocmai pentru că suferea de o scrlnlire nevindecabilă. Hogele Fraudei nu era om care să se lase să fio tras pe sfoară şi cererea lui era Însoţită de o condiţie pe care eurtea din Neapole se grăbise a'o primească. El trimise deci In Italia o ambasada car* primi de la regina Maria muma miresei, o primire foarte frumoasă. In zioa fixată, ambasadorul se duse la palatul regal şi princesa Clemenţa, roşie do emoţiune şl du pudoare, apăru In faţa sa Îmbrăcată numai cu o eămaşe de mătase. Ambasadorul se Înclina cu respect, dar zise eă condiţia fusese ocolită şi că cămaşa era de prisos. Regina mumă so rugă, representantul regelui Fran-«iel stărui, şi ătuncl Urniră princesâ, ridielnd capul privi In faţă pe trimisul Răgetul, şi eu un gest m&udru şi iute lşl smulse eămaşa după dânsa, şi o asvtrli jos pe covor zicând : — Noh umittam vtgnum Fraudele pro ista iutei'ttla. — (Să no se zică ca am pierdut regatul Fraudei pentru o camaşe.) CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA {Şedinţa de Miercuri 30 Aprilie 1886 Şedinţa se deschide la ora 1 1/2 sub preşedinţa d-lul General Leca. D. Al. Djuvara, cere din nod de la d. ministru de esterne dosarul cu corespondenţa urmuta Intre guvernul Român şi cel Austro-Ungar In privinţa «sportului de vite. Se votează cu 00 voturi contra 20, luarea lu consideraţie a proectulul de lego al guvernului pentru organisarea flotilei. Se da eitire art. 1. D. G. Mihăilescu, susţine acest articol şi arată eâ această lege nu se deosebeşte mult de legea din unul 1882. D. N- lonescu, combate acest articol flind-ca vede lnlr'ânsul voinţa guvernului de a crea o amiralitate. D. lonescu critica apoi chipul In care este redactată espunerea de motive ca şi proectul de lege şi spune că d. ministru al instrucţiei ar face bine să nu censureze numai pe şcolari şi pe profesori dar Încă şi pe cei din biurourile ministerului de răsboiu. Oratorul se întinde apoi şi face o critică generală a proectulul de lege şi susţine că se face o cheltuială zadarnică cu această organisare care nu va da nici un resultat. D. .4/. Djuvara combate asemenea articolul 1 cu multă tărie. D. Ministru de resboiu neagă ca guvernul ar voi să creeze o amiralitate susţinând că prin acest proiect de lege nu să face alt, de cât să se dea o unitate serviciului porturilor. D. Ministru de externe asigură pe d-nil deputaţi că prerogativele ministrului de externe remân neatinse şi ca tot sub ordinile acestui ministru vor remâne căpitanii de porturi. Discuţia să Închide şi art. 1 se votează nemodifleat. Art. 2, 3 şi 4 se votează fără discuţie. Se dă citire ari. 5. D. N. Voinov cere suprimarea acestui articol ca fiind nefolositor dupe e-conomia legel. D. G. Mihălescu propune un amendament In Înţeles ca serviciul porturilor să fie pus sub ordinile unul inspector general iar nu a comandantului flotilei. I). N. lonescu susţine acest amendament. D, Poenaru-Bordea şi primul ministru combat amendamentul, care se respinge. Art. 5 se votează nemodifleat. Art. C, 7, 8, 9 şi 10 se votează fără discuţie. Cele-I'alle articole până lu art. 30 de asemenea se votează Iară discuţie şi nemodifleate. La ora 5 şi 3/4 şedinţa se ridică. Penel. SENATUL Şedinţa de Mercuri 30 Aprilie i886 Şedinţa se deschide la orele 3 fără un sfert sub pieşidenţia d lui Orâscu. Presenţl 83 Senatori. După aprobarea sumarului şedinţei trecute se depune la biurou programul serbârel de la 10 MaiQ. D. Vurlam spune că, In VusluiQ un câine turbata muşcat li oameni, propune a se trimite aceşti oameni la l’asteur. D. Stâtescu zice că guvernul va contribui. U. Dr. Gr. Gfiica zice că trebue să se ia imediat o decisiune, să spunem curat zice d-sa dacă vrem sau nu să facem ceva, guvernul să lucreze imediat. “ Ordinea zilei continuarea desbateri-lor proectulul de lege al codicelui de comercid. Amendamentul propus de d. Mâr-zescu In şedinţa trecută a Senatululesta respins de comisiune, pe motiv că le-* gea ar avea cfecto retroactive, dar am dat legel efect retroactiv In privinţa societăţilor streine, spune terminând d. raportor. D. Raportor Micşunescu susţine prin tr'un lung discurs părerea comisiunei. D. Mârzescu 'şl susţine cu multă putere şi cu argumente forte amendamentul săO. D. Mârzescu spune că, societăţile, cari sunt persoane morale, sunt supuse domeniului legiuitorului, deci legiuitorul are dreptul or şi când să le regulamenteze. Pe lângă aceasta deosebirea d-lul ministru va da naştere la o mulţime de procese. D. D. Gr. Ghika vrea să combată a-mendamentu, dar o Încurc* răO, vorbeşte de ţară, de religie, de distinsa s'a persoană etc. etc. D. Stătescu combate asemenea a-mendamentu şi cauta s’arute ca este contras'cere Intre amendamentul d-lul Mârzescu şi declaraţiunile sale. Termina repetlud esplicaţiunile pe care le a dat şi In şedinţa de erl In privinţa articolelor de ordine publică şi cele la cari se poate deroga. Să cere Închiderea discuţii. D. Mârzescu vorbeşte contra. Discuţia se închide. Amendamentul să respingă. Legea In total se votează. Senatul ne mai fiind In număr şedinţa se ridică la orele 4 şi i/4. Reporter. ŞTIRI MĂRUNTE D. Teodor Calimak a sosit In Capitală, venind de la Botoşani. • • Doamna George Cantacn/iuo părăseşte astăzi Capitala Jucându-s • in străinătate. Mal muite persoane ni s'a plâns, ca epi-tropia Bisericei Doamna llălaşanu le a per. mis sfe viziteze acest SI. LocaşiO. Juriul examinator pentru catedra de obstetrică delala«l s'a compus ast-fel: D. Dr. Felix, preşedinte. DD. D-rl. Alexianu, Grecescu, Polizu .senior) din partea facultăţii de Medicină din Bucureşti. Ca delegaţi din partea ministerului de instrucţiune a fost numiţi dd. d-rl Ganla-cuzino şi Stoicescu. • • Aflăm că erl Casierul Poliţii Capitalei d. A. Christescu, şi-a depus dimisiunea, fiind ameninţat d'a ti dislituit, pentru că a cerul să se restitue casei poliţiei nişte bani cheltuiţi In mod neregulat pe timpul d-lul Radu Milial. Erl la orele 2 s’a înmormântat rămăşiţele regretatului doctor Velleanu. Cortegiul era urmat de numeroşi amici şi persoane distinse ale defunctului. O mulţime de cunune împodobeau carul funebru. Iii faţa Universitâţel, preşedintele socie-tâţel studenţilor In medicină Al. Obrejea a ţinut o cuvântare. • • • Vineri In şedinţa publică a Academiei, d. V. A. Ureche va citi mal multe din documentele adunate de d-sa, tn ultima sa escursiune făcută tn Moldova. • • La şedinţa Senatului de azi a asistai dd. Teodor lloseli, preşedinte la Curtea deCa-saţie şi d. G. Fililis, procuror general la aceeaşi curte. PresCnţa d-lor se esplicăprin importanţa amendamentului propus de d. Mârzescu. Pe cămpia Jianu s'a găsit spânzurat de un copac un ungur necunoscut, cadavrul a fost . trasportat la Spitalul Brăncove-nescu. « • La Poliţie In postul de director tn locul d-lul Labovary Înaintat s'a numit d. Culoglu, actual judecător de Instrucţie. • • r Măine d. General Augelescu, ministru de rtsboiu, va inspecta regimentul 3 de linie care va pleca In Dobrogea. • • D. Cortazzi, prefectul judeţului Dorohol, a plecat erl la postul şeii. P. S. 8. Mitropolitul Moldovei şi d.Tacho Anaslasiu, prefectul de Tecuci aii sosit tn capitală. Curierul (Balasan) din Iaşi primeşte următoarele informaţiunl : Din rapoarte o-fîciule se poate constata, că şcoala din comuna St&nceşll. jud. Botoşani se Întreţine aproape numai de către proprielurul a-ceetel moşii, domnul TU. Catimachi. Se ştie asemenea că principesa JZvuaida Ca-limachi Îmbracă şi întreţine pe 40 din 40 elevi care frecueiitează această şcoală, că In anul acesta această caritabilă doamnă a lmbrăcut 20 şcolari cu ocasiunea sf. sărbători de Pasce şi că nici odată nu se opune d'a veni tn ajutorul celor suferinzi şi nenorociţi.—Înaintea sărbătorilor de I'ascl au ars satul Cordărenil din judeţul Doro-hoiă. Pentru alinarea ncuorocirelor cauzate prin acest desastru na alergat nimeni tn ajutor de căt numai onorabilul şi caritabilul d. loan Doc an, mare proprietar din acel judeţ, care sosind la faţa locului, tmpărţeşle nenorociţilor cu genorositatea care tl caracteriză: faină, porumb şi bani. Mal deunăzi domnul Docan a dăruit o casă In Dorohoiă d# o valoare de 12,000 lei, spre a se Înfiinţa lu ca un azil pentru bătrâni ; D-sa împarte mal tu toate zilele lemne pe la spilalurl In timp de iarnă ; D-a se Îngrijeşte de bolnavi’ ajută săracii din judeţul Dorohoiă şi Botoşani şi chel-tueşte aproape jumătate din veniturile sale anuale pentru scopuri caritabile. Erl seară a fost olntrunire secretă a majorităţii la Senat. D. 1. Brâtianu a declarat că nu va reinoi convenţiunea de comerţ. • Negoeiuţiunile cu Austru-Ungaria sunt rupte. Delegaţii Austriac! vor părăsi probabil mâine capitala. D. Politimos, director general al Penitenciarelor a presentat d-lui ministru de interne un proiect de reor-ganisareal serviiciilor penitenciare. Un colticl foarte acut zice România liberă există între profesorii seminarului din Huşi şi Episcopul respectiv. Acesta ar li dat ordine severe, ca seminariştii se nu fie primiţi a cânta pe la nici o biserică din oraş. O D. Petre Carp a sosit in capitală venind din Moldova. D-sa sa întors dinadins pentru a lua parte lu discuţia legel comunale. D. Carp vadesvolta un întreg sistem privitor la consiliile comunale. Delegaţii austriac! la Conferenţă au fost poftiţi eri la un mare prânz la d. Baron de Mnyr. © Monitorul de eri, cu data de 30 Aprilie publică la No. 0520 un anunţ al casieriei judeţului Mehedinţi din care resultâ că arendaşii acelui district datorează suma de 737,782, uni chiar de la anul 1871. Intre alţii relevăm pe : D. C. Marinescu, lei 173,082, hani 88 deficit din rearendarca moşiei Strehaia, pe anul 1871. Dupe ce Monitorul înşiră toată lista debitorilor, găsim următoarea menţiune : «Fiind-câ d-lor sunt morţi, altora nu li se cunoaşte domiciliul şi lin au nici o avere în acest judeţ; iar alţii deşi nu ceva avere, dar nu este suficienta pentru acoperirea sumelor datorite şi a procentelor cuvenite, de aceea sunt rugate cu onoare prin aceasta toate autorităţile administrative şi financiare din ţară, se Line-voiască a cereota, şi dovedind ver-un fel de avere a numiţilor debitori sau a moştenitorilor lor se o pună imediat în urmărire, comunicând şi casieriei resultatul.» m mi\ i iwxcivk • Bucureşti, 30 Aprilie 1886. ştirile ce ne sosesc din Grecia sunt destul de bune. Noul cabinet, se zice, că a făcut declaraţie că va dezarma. Agio Insă se urca la 14.DO plml la 15 0/0, Schimbul este staţionar. Valorile so mal urcu. Daciele se caută cu 201 1/2 şi pe termen cu 200. Construcţiuuile se urcă la 191 şi 172 1/2 pe termen. Băncile naţionale fac 1027. Tendinţa mal burtă. Mâine, la Primăria Capitalei va avea loc tragerea la sorţi a obligaţiunilor Împrumutului municipal. BULETIN COMERCIAL Brăila 30 Aprilie. Grâă: 4.700 hect., 57 3/4 lib., 12.25 lei. « Bulg. 3.500 hect., 57 1/2 lib., 12.43 lei. Porumb: 1.400 hect., 58 lib., 7.45 lei; 3.100 hect., 57 1/2 lib., 7.30 lei; 1.400 hect-, 581/4 lib., 7.15 lei; 3.450 hect., 57 1/2 lib., 7.30 lei. Orz: 950 hect., 453/4 lib., 0.30 lei; 900 hect., 41 1/2 lib., 5.20 lei. Porumb : 3.550 hect., 581/4 lib., 7.45 lei; 2.100 hect., 01 lib., 8.35 lei; 1.400 hect., 00 3/4 lib., S.15 lei. Porumb cincantinâ roşu : 2.200 hect., 02 3/4 lib., 8.70 lei. Bârlad 30 Aprilie Grâu: G1.62 lib., 15 1/2 lei; 59.00 lib., 14 lei. Orz : 44.47 lib., 61/2 lei. Ovâs : 32.34 lib., 5 lei. Popuşol: 58.61 lib., 8 lei. « Cicantini 81/2 lei. Secara: 8 lei. 100 kilo fân : 10 lei. carea de vacă 50.00 bani kilo; carnea de viţel 00 bani: carnea de mascuru 00 bani kilo; carnea de miel 40.50 bani kilo. Pâinea de lux 40 bani kilo; de calitatea I, 30 bani kilo; calitatea 111 20.25 hani kilo. BIBLIOGRAFIA Oberon sau cornul minunai, basm cu pravuri line tn culori, format tn 4o, carLoaat frumos, lei 1,50 bani Prinţul sparge alune şi regele şoarecilor-basm cu G gravuri fine tn culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Finului magic, basm cu 0 gravuri fine în culori, format in 4o, cartonat frumos,lei 1,50 bani. La librăria Socek şi C-ni*’ se afla de \■'•uzare ( ur> «le «‘splonlnmi |«>-**l«‘l«»r si Irlrgrafelor de 1 toana Radi eseu.—Preţul 10 lei. A eşit de sub tipar şi s'aflâ de vânzare la librăria Socec in Bucureşti: Al treilea supliment In cotlieele romane, coprinzând toate legile, decretele şi regulamentele dc la Ianuarie 18S2 până la Ianuarie 1886. ediţiunea IL Roereseu continuată de : l. Roe resen si l. 1 Ialiat7.1. A să Oi*