ANUL I No. 130.
ANTEI A EDITIUNE
MARTI 20 APRILIE 1886.
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In ţarii 1 a n (0 lei. 6 luni 20 Ici, 3 luni 10 'oi In străinătate 1 au 50 Ict, 0 luni 25 iei
R E l) A C Ţ 1 A
No. 3.—Piaţa, Episcopiei.—No. 3.
N. Gr. FILIPESCU
Proprietar
A N U N C I U R !:
iiunociurt pe pagina a patra linia 20 hani, .< iiiii-iut: si reclame pe pap. HI 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA
No. 3. Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
APARE IN TOATE ZILELE
IO BANI NUMERUL
M0MRI11A WTITITIOMU
t,MISEUIT DOMNULUI N. XEN0P0L0
DEFICITELE VIITOARE
ÎNTRUNIREA DE LA BOTOŞANI
DOSARUL 58!
CORESPONDENTA DIN BERLAD
REGELE TESALIEI
10MRHIA CONSUTUMMIA
România Liberă, In numărul seu din urmă, se adresează In partea din oposiţiune, care găseşte că marele vinovat al siluaţiuneî actuale este M. S. Regele, şi, luând apărarea Majestăţei sale, zice că această atitudine a opoâţiunei nu este dreaptă.
«Cel mai respectos, către Gonsti-tuţiunea ţereî, zice onorabilul nostru confrate de la România Liberă, a fost tot-d’auna suveranul nostru».
Nu ştim cum se poate concilia această alirmaţiune, cu călcările ve dite a unor texte precise din Gonsti-tuţiune, daspre care am vorbit deja In unul din numerile noastre pre cedente, precum este, spre exemplu, articolul care impune obligaţiunea d’a creşte pe moştenitorul tronului în ţară şi tn religia ortodoxă a răsăritului, sau prohibiţiunea formală d’a se spori lista civilă în timpul unei domnii, care s’a eludat prin crearea apanagielor, ceea ce este contrar atât literei cât şi spiritului Consli-tuţiunei, pentru ca se ne servim de cuvintele întrebuinţate de onorabilul nostru confrate.
Dar ceşti unea nu este numai a-ceasla. Pentru onorabilul nostru confrate, afară de faptul negativ d’a nu călca constituţiunea, tot rolul Suveranului, într’un stat constituţional, ca al nostru, conită în a avea tot-d’auna ca Consilieri ai Tronului, pe acei cari au majoritatea în Par lument, şi nimic mai mult.
In ceea ce priveşte acest punct, putem cita chiar un precedent, creat de M. S. Regele. In Martie 1871, Majestatea Sa, a cerut demisiunea d-lui Ion Ghica, atunci preşedinte al consiliului, care avea majoritatea In Camere, şi a chemat la putere pe d. Lascar Catargi, care a trebuit se recurgă la disoluţiuue şi se facă nuoi ulegeri; iar ţara a aprobat usul pe cure îl făcuse Regele de prerogativele sale, trimiţând In Camere o majoritate conservatoare.
Sunt, cari au susţinut că Majes-tutea Su, făcuse o lovitură de stat; noi Insă nu suntem de părerea a-ceasta, şi credem că onorabilii noş tri confraţi de la «România liberă,» gândesc tot ca şi noi.
şi, ca se luăm un exemplu, din tr'un alt stat constituţional şi parlamentar, vom aduce aminte, ceea ce s’u petrecut In Belgia la 1857, când regele Leopold I, în urma u nor numeroase munifestaţiuni ale opiniunei publice, de şi avea o majoritate catolică în cameră şi în senat, a chemat la putere un minister liber al,căruia nuoi alegeri ii de-•e majoritatea.
Constituţiunea noastră dă Regelui dreptul d’a numi şi d’a revoca pe miniştrii soi. fără nicî-o restrirţiune; când dar venim şi-’i cerem să exercite acest drept, nu suntem nici revoluţionari, nici anticonstituţionali.
Constituanţii din 18(10 nu vrut se dea ţerii o constituţiune monarhică ear nu republicană.
Dtipe dânşii, capul stalului, trebuia se fie unul din factorii cei mai importanţi ai mecanismului constituţional. Rolul seu nu se reduce la a semna decrete şi a convoca corpurile legiuitoare, la o dată fixă. Ei are un rol activ, având dreptul d’a numi şi d a revoca pe minştrii săi, dreptul de sancţiune, şi dreptul do disoluţiuue, ceea ce implica datoria d’a uşa d'aceste drepturi In onre-cari circumstanţe. Capul stalului este dator iu calitatea sa de ponderator, pus d’asupra partidelor, se intervie in mod activ, prin mijloacele puler-nice pe care i le-a dat Constituţiunea, pentru a împedica ca ţara Se devie prada unui partid sau a unei coterii, .şi pentru ca toţi supuşi Ma-jestaţei Sale, se fie trataţi pe un picior de egali talc, fărâfavorî precum şi fără persecuţii)ni speciale.
Regele Carul de Hohenzollern n'a împlinit nici una, nici alta din a ceste datorii.
lată dar de ce, capartisani convinşi ai principiului monarhic, nu putem de cât se combatem sistemul seu de guvernare.
Autorul articolului din România liberă, crede poate ca a făcut o pro fesiune de credinţă monarhică ; noi considerăm doctrina sa ca republicană.
Aplicată în mod sincer, ea nu poate duce de cât la despotismu cel mai odios, la puterea absolută a unor majorităţi impersonale şi ne-respons&bile, monarhia devenind un organ inutil, şi destinat maî curând sau mai târziu o se atrofia.
Aplicată in mod neleal precum se întâmplă astă-zî la noi, ca are drept resultat puterea ocultă şi ipocrită a unui singur om.
DEPEŞELE Al,EMILI JAYAS"
Alena, 8 Maiu. - Cele o pulrri au notificat d-lui Delyanis că coustu o-rientala a Greciei precum şi intrarea golfului de Corint sunt In stare de blocuri.
Ziarele declară că atitudinea Greciei va li numai defensiva.
Vicnu, 8 Maiu. — «Corespondenţa politica» desminte ştirea răspândită de oare-cari ziare, care spune că Împăratul va Întreprinde o călătorie In Dalmaţia şi Erzegovina in u doua jumătate a lunel lui Maiu.
Pesta, 8 Maiu.—Camera deputaţilor a adoptat In discuţiune generală pro-ectul privitor la Landsturm.
Discuţiunea pe articole va Începe luni.
Solia, 8 Maiu. — Prinţul Alexandru a plecat din Cirpan pentru a merge la Askenv. Demonstraţi uni entusiaste urmează pretutindeni la trecerea sa. Mâine va fi un mare meetingla Sofia. Constanliuopoi, 8 Maiu. — Sir Tbornton, ambasadorul Eugliterii, a căzut eri de pe cal şi ’şi-a fracturat clavicula stângă. — Din fericire fractura este simpla şi starea rănitului nu pre-sinlă nici un simptom supărător.
Se crede ca Sir Tbornton nu va sta In pat de cât câle-va zile.
Veneţia, 8 Maiu.—Ultimele 24 ore, 10 caşuri, 4 decese.
Urimlisi, 8 Maiu.—Buletinul sanitar de eri nu mai semnalează nici un cas de holera.
1 ousttuitiuopol. 8 Maiu. — Cale indirectă — Cu toate desminţirile ofi-
ciale, Poarta a loleerdial Ia 4 Maiu Iul Feridun-Beiil de n paraşi într'un mod eventual Atena, cu colegii săi, si se credea că In acest cas d. Conduriolti, ministrul Greciei ar părăsi asemenea Gonslanlinopol, ilar pînă acum d. C.on-duriolli n'a primit nici o instrucţiune.
Constiinlinopo!. 8 Maiu. Cale indirectă. — Prinţul Bulgariei trebuie să se Îmbarce la Burgas la 10 saii 12 Maiu, cu o destinaţie necunoscuta : Gonslanlinopol, Varna sau Livodin.
( onstanlhmpoi. 8 Maiu. — Cale ndirecta—După ştirile venite din A-tena, Îndată după remiterea ultimei note a puterilor, d. de Mouy a sfătuit pe d. Delyanis să adere la aceasta. Toate au fost In zadar, d. Delyanis a declarat că fără ultimului şi pre sen ţa escadrei ar fi dat or ce esplicaţil, dar că demnitatea Greciei ’i interzice do a ceda violenţei şi do a admite ingerinţa străină.
Respunsul d-lui Delyanis la ultima nota a puterilor e conceput In termeni categorici şi foarte energici.
D. de Mouy a fost lasat liber de a pleca In concediu saii de a române.
Misiunea navală şi militară franceza va pleca In concediu anual.
Constaulinopol. 0 Maiu. — U circulare a Porţii confirmă chemarea lui Fcridoti-Bel, ministru la Alenaşi spune că acest ordin de rechemare a fost dat pentru a afirma Înţelegerea ce e-xisla Intre marile puteri şi Turcia, în vederea de a ţine pacea.
Alena, 9 Maiu. —1). Delyanis va informa astăzi pe representanţii marilor puteri că e gala a’şi da demisiunea pentru a cruţa Greciei, mari calamităţi.
Belgrad, OAIaiu.—Alegerile uu dat resullatele următoare : GO guvernamentali,38 radicali 15 parlisani ai d-lui Risticî, 5 independinţf — Pe lingă u-cestsa mal sunt 4 balolagii.
Observând cu regele are dreptul de a numi 40de deputaţi, se constată ca Scupcina va număra deci 100 deputaţi guvernamentali.
Atena, 10 Maiu.— (2 ore de dimineaţa). Regele a refusat de n primi demisiunea cabinetului, şi a adresat In timpul şerif o scrisoare d-lui Delyanis pentru a'i comunica rcXusul sân. ziceud că numai Delyanis trebue să scoaţă ţara din Încurcătura croată dt siluaţiunea actuală.
D. Delyanis a respuns că ’şl menţine demisiunea, pentru ca marile interese ale ţării cer o repede soluţiune a dificultăţilor pendinte, şi că cabinetul actual nu poate proceda la demobili-sare fără a expune demnitatea Greciei.
DEFICITE VIITOARE
MISElll'' D-LU .11. XfMH‘til.0
Ziarul Epoca a publicat deunâ-zi câte-vn rânduri cari a supărat pe un d-n N. Xenopoio, de profesii! ne colectivist.
tşi acest domn,în iocse viola redacţie, se Întrebe cine a scris acele rânduri, şi să’şî râsbunecontra aceluia, cum face- tot omul cu minte, a găsit cu cale se’ml arunce mie cuvântul de «mişelie», supt pretext ca eu am lăsat se se strecoare rândurile care l’a supărat.
Dar eu nu sunt răspunzător de cât de direcţiunea politică a ziarului Epoca, nu de tot ce se scrie intr'insul.
Eu nu sunt redactor răspunzător, sunt director politic al ziarului.
De ce atunci se legă de mine notam negam d-1 N. Xenopoio?
(,r. <«. Peucescu.
Cu cretă, eu muncă oslo adevărat,am reuşii să descoperim şi se convingem pe toţi asupra deficitelor existente. As-lâzi cu toţii ştim, şi teama de contrazicere nu există, că începând cu anul 1881, deficitele s'au ţinut lanţ şi s'nO resolvat la fineleeserciţiuini 1881 cu un deficit:
de lei 17.500,000.
Pe lângiă acesta finele oserciţiului 1885 se anunţa cu un nou deficit de mal bine
de lei 20,000,000
tn cât actualitatea finanţelor publice c înconjurată de serioase îngrijiri.
Dacă această stare de lucruri s'ur li întâmplat accidentul şi mimai tn aceşti doi din urmă ani. mai că s ar putea n-tribui unor împrejurări escepţionale deficitele budgetare şi sănicia generala u populaţiei de jos.
Dar din nefericire, deficitele să reproduc pe o scara Întinsă şi cu o regularitate surprinzătoare încă de la începutul anului 1881.
După opinia noastră, cu atât devine mal criticabilă politica financiară a gu veruului. cu cât n'a ştiut să prevină la timp relele de cari suferim azi.
In adevăr, stalul nostru a beneficiat In 1877-78. cu ocazia trecerii armatelor ruseşti prin ţara, de un escedent de numerar, care scăpa p.: mulţi comercianţi de la ruina, făcu se prospere pe alţii şi Înainte de toate contribui la Încasarea perfecta şi regulata a impozitelor.
Timpul acesta de prosperitate neaşteptată îmbată pe lilularii de la finanţe.
Fel de fel de proiecle fantastice începură a ’i preocupa. Toţi se gândiră cum să cheltuiască mai mult, iar nu cum să economisească mal bine pentru timpuri de adversitate. Şi dacă s’ar fi gândit la economii prevăzătoare Încă de pe acea epoca, resullatele Îngrijitoare la care asistam aslă-zi nu şi’ur li avut fiinţa.
Gradul de supra-abundiuţu al celor 2 uni cari succedară după râs boi ii fu atât de mare, Iu cât guvernul putu Incasa nu numai veniturile bugetare, dar Încă şi rămăşiţele eserciţielor până la 1870.
Ei bine, toate aceste venituri fură cheltuite fara multa bălan de cap. Tot felul de mijloace d • a cheltui mai mult şi mai tară folos fura descoperite.
Cam de pe timpul acela daleaza misiunile prin străinătate, diurnele şi lefurile estraordinare. Titularii de la Visterie’şi au închipuit ca veniturile din timpurile de prosperitate creau normale şi că pol compla pe ele ori când.
Aşa statul român care cheltuia,In 1875 maximum 00 milioane, cheltui în 1878 peste 121 milioane şi în 1881 pes-i te 130 milioane.
Cu alte cuvinte chelluielele crescură i şi cu dlnsele şi sarcinele. j Dară conlribuţiumle directe nu ră-! mas In acest interval Staţionare, nu trebue să deducem de aci că contribua- j ; bibi au fost inai puţini grevaţi de im- ! posile. Aceasta dovedeşte mai miTtcă nu s’a avut grije In curs de 10 ani ca j să dea impositelor directe o ysielă • mai raţională, şi tn ul 2-lea loc se constata că In starea actuală a formei sul» i care se presintă impositele directe,
, ele ud ajuns la maximul lor de elasticitate.
i Alături Insă cu conlribuţiunile diri c-! te indirectele au crescut In mod esor-bitanl; aşa de la 27 milioane şi jumâ-' tale câte creau In 1875. ele ating in j 1870 peste 39 milioane şi au atins In 1881 enorma ţifră de 51 milioane.
Cu loate aceste creşteri, deficitele uu ajuns la ţifrele cunoscute, şi ni se pregăteşte pentru anii viitori o sărăcie mul straşnică şi prin urmare deficite mai considerabile.
Cu ocasiunca discuţiune! generale a-supra budgetului, după cc d. Poruin-baru cădelniţă ă tort rt n travers situa-ţiunea actuală a finanţelor ţărel, d. P. Carp, într'un discurs memorabil, demonstra slaba temelie a finanţelor noastre. Apoi d. Carp se întrebă:
«O situaţiune financiară lrel»ue ea judecata numai asl fel cum se presintă Intruu singur an ? Oare ar tron ui să facem ca d. raportor şi Să zicem aiu acoperit cu uşurinţa deficitul anului trecut şi esle de sperat ca deficite In anii viitori nu uu să mai fie?»
La aceasta Întrona re d. Carp răspunde arătând ca impositele cele recente în suma de zece mii ioane, abia ca vor putea acoperi deficitul dm anul curent şi stabili cquilibrul budgetnr pe anul trecui, fara a rcsolva câlu-şi de puţin ceşti unea exerciţiilor viitoare.
Cari au să fie mâine nevoile Statului?
Lăsând la o parte comparaţiunile lau-d;iroa.so, zice d. Carp, fie pentru trecui fie pentru present, budgetul pe viitor fatalmente se va presintă sub o formă mal încărcai* de cât acea actuala. Anuităţile la renta amortisubilă In 3—5 ani va creşte fatalmente cu 15 până la 17 milioane.Cu ce seva putea acoperi aceste noui trebuinţe budgetare? Impositele au trecut peste maximul elastici tu ţci lor şi nu poale li vorba a mari laxa celor actuale. .
Problema financiară a viitorului se presintă, prin urmare, sub forum cea mal complicată şi e nevoie de oameni speciali, de bunr-voinţi neinteresata ca se putem descurca marea Încurcătură în care se găsesc finanţele noastre.
< 'ti vroi

INTUI MIIEA IIE_LA IIDTOSIAM
In oraşul Botoşani s’a afişat ştirea următoare :
Cetutieui!
Preşedintele Comitetului eseculiv al opuşiţiunei-unite din Bucureşti, onor. d. Diinitrie Bratianu, ne informează că di ii cuusă că tnai mulţi bărbaţi, distinşi oratori, ce urmează a veni la noi, s’aii decisa se trimite iu alte judeţe undo se vor ţinea Întruniri, alţii fiind in străinătate ; d'aceea intruu rea de la 27 Aprilie proiectată in oraşul nostru, s’atuânâ pentru oca dalia Duminică i Maiu.
Iu numele Comitetului esoeutiv din Botoşani, aducem aceasta la cunoştinţa concetăţenilor noştri şi'î a-nnuţnm că Întrunirea publică de Dumineca 27 Aprilie*' va avea loc Dumineca viitoare \ Maiu.
Toţi şefii o posi ţi u noi-uni te ca şi cei mai dislinşîJbârbuţi vor lua parte la această Întrunire.
Prin urmare Duminică i Maiu, întrunire publică iu sala teatrului, ora l p m.
Teodor Caliina/ii, luau Ciul ac. X. Ho!dur, A. Euueociei.
Vocea Botoşanilor ne dă amănuntele primire! ce are se se facă membrilor oposiţiunei. Iată cum se es-primă ziarul botoşenean :
DIN PROGRAMUL COMITETULUI ESECUTIV
Sâmbătă, 3 Maifl, cu trenul de la 2 ore p m. s'aşteptă s6 sosească în oraşul nostru d-nii: Diinitrie Bratianu,
l.ascar Catargi, George Vernescu, Ales,. Lahovari, Generalal Mana, Generalul Florescu, l'■ B o ere seu, P. Grădişteanu, George Mărzescu, .1. D. llolban, Ales. M irrocordat, Sc. Pustia, C. Corjescu. G. Pana, Miltiade Tzoni, l). A. Angliei, M> nelas Gher nunti, Gr. Peucescu, Leo-nida Păci a rea, Gr, Triandafil, X. Gr. EUipescu, Misail, Pake-Protopopcscu, . G. Em. Lahovari, Bordeanu, I. AT. Lahovari, G. Paladi şi alţii, spre a lua parte la întrunirea publică ce va avea loc a doua zi, Duminică 3 MuiQ, In sala tea-i truluî, ora 1 p. m.
Comitetul eseculiv din Botoşani aii şi aranjat programa primirei ce se va face acestor barbaţi ai României. O deputaţiune compusă din preşedintele comitetului şi câţi-vu membrii va eşi la marginea judeţului, la gara Vercşli, îi va saluta de buna venire.
www.dacoromanica.ro
EPOCA — ■*) APRILIE
D'aoolo cu toţi se vor urca în tron pentru Botoşani.
La staţiunea Rucecea mat mulţi cetăţeni ai oraşului, iar mai cu deosebire clasa rurala de prin satele din Împrejurime, vor veni sfi zică venit bun iluştrilor oaspeţi.
La Levarda cu toţii vor fi pretntim-pinaţi de vicepreşedintele comitetului de, DorohoiQ, asistat de mai mulţi membrii.
Comitetul de DorohoiQ urcflndu-se tn tren se va lini cu cr^ din Botoşani; ambele comitete a le ţârei de sus vor acompania deputaţiunea Bucureşlului şi a laşului şi cu toţii vor face intrarea lor In gara Botoşani.
Aci mal toţi marii proprietari, avocaţi, medic), comercianţi şi cei mal Însemnaţi cetăţeni vor primi pe peronul garel, In sunetul musieel, pe toţi oaspeţii ce vin în oraşul nosttu.
Un delegai din partea comitetului, prin un speech va saluta buna sosire a acelora tn care am pus toate speranţele noastre pentru salvarea patriel-mume.
D’aci fie-care oaspe întovărăşit de persoana la care va fi găzduit după re-gularea comitetului, va face intrarea în oraş.
Seara o întrunire generală prepara-lorie va avea loc în spaţiosul salon din casele d-luî loan Ciolak.
A doua zi, Duminică, 1 MaiQ la nu'za-zi, toată lumea se va întruni in casele d-lui N. Soliano or 0. Hermeziu, pentru ca d’aci să se îndrumeze pe gios către localul teatrului unde va avea loc întrunirea.
Seara se va da un banchet pentru iOO persoane; lojele sunt reservate pentru dame.
După banchet o retragere cu torciî. în sunetul bandei musicale, se va per-curge stradele principale spre a face ovaţiuni iluştrilor bărbaţi ce vor veni Tn mijlocul nostru, a’i determina la luptă şi a le cere se sparga nourii groşi ce apasă asupra orizontului nostru politic.
A doua zi înlâlniro generala la gară spre a ura drum bun acelor ce vor vroi a pleca; oonjurftndu’l a reţinea In pep-turile lor decisiunele.luate tn Botoşani, a desfăşură toata energia pentru lucrarea în consecinţa.
CRONICA
o mică plimbare până la ofiţerul slarel civile spre a ne încredinţa că este rumun.
Să fim recunoscători luicuconu Nichi pentru că ne a scutit de prea multe cercetări. D-sa putea să apuce drumuri piezişe, drumuri tâele împrejur ca să ajungă la aceas.â dovedire, dar a avut buna-voinţâ să ne spue lămurit de la început eă dosarul 58 din 1884 conţine actul săli de botez.
Ciudat lucru! Eu credeam pe d. N. Xenopulo ceva mai măricel de cât duoi ani trecuţi; văz însă eă m’am înşelat, sau dacă nu m ani înşelat, atunci negreşit ca ttriârul Nichi n’a îmbrăţişat roligiunen orlodocsâ de cât de la îssî Încoace.
Spre a ‘mi împăca conştiinţa şi a nu răspândi şliri calomnioase, m'am repezit la ofiţerul stărei civile şi răsfoind dosarul 58, am găsit înlr’tnsul faimoasele dovezi Invocate de directorul Voinţei Naţionale, lată-le :
Vel «le naştere
No. 00,000
Anul una mie opt sute opt zeci şi patru, luna Aprilie, ziua întâiG, ora două după amiază.
Înaintea noastra 1. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştrii, s’a adus un copil de secs (indescifrabil) fiul societăţel Junimea din laşi, care a supt laptele ziarului HămăindJdin Bucureşti si a fost adoptat acum dc Vomţa Naţională.
Acest copil cu numele de N. Xeno-pulo ne a fost înfăţişat de martorii : E. Costinescu şi A. Stolojan, deputaţi domiciliaţi tn Bucureşti, care aii subscris acest act împreună cu noi, dupe ce li s’a citit.
Aci »!<* liolcz
Subsemnatul 1. 0. Brătianu, parohul bisericel sflnluliil Buget din România, declar ca astă-zi 1 Aprilie 188i, copilul Nichi Xenopnlo a primit botezul coler-tivitflţel, miruindu-se cu mirul slujbelor statului şi scaldându-se în apele Voinţei Naţionale.
< crlllîcnl (Ir buna purtare Subsemnaţii membrii societăţel junime! din Iaşi, constatam că tînârul N. Xenopulo a fost crescut cu chellueala noastră Iu streinfttale, cu condiţiune ca la Întoarcerea sa In ţară să ’şl pue iot talentul la disposiţia celor ce vor voi să ne Înjure, şi recunoaştem că d-sa a îndeplinit personal cu cea mai mare sfinţenie această din urma îndatorire.
ce treime se eompue contingentul a-nului 1881, declar că d. N. Xenopulo a fost scutit de serviciul militar pentru că suferă de boala cunmlomania.
Ei, vedeţi că Nichi e în regulă cu starea sa civilă!
îla\
INFORMATIUNI
Sâmbătă delegaţii la Conferinţă n’au ţinut nici o şedinţă.
Delegaţii Austriac! au asistat la şedinţa Ca merii de Sâmbătă, unde nimeni nu se aştepta, ca se înceapă discuţiunea tarifului autonom. D. Ion Ghika era şi el faţă la şedinţă.
Mâine se zice, că vor reîncepe ne-gociaţiunilc.
#
Se vorbeşte, zice Românul, despre transferarea d-luî Mitilineu, ministru plenipotenţiar la Bruxelles, în aceiaşi calitnte la Atena şi despre numirea d-luî Ap. Mănescu la Bruxelles.
*
După ce se vor sfirşi cele două linii, care merg spre Marea Neagră şi până ce se va construi podul peste Dunăre, a cărui construcţiune va mal întârzia, trenurile vor li transbordate pe vase de la un mal la cel lall.
Duminică dimineaţă la 9 1 '2 ore, cu un tren special MM. LL. Regele şi Regina a plecat la Sinaia. MM. LL. a fost Însoţite de DI), general Cre-ţeanu, Prefectul Palatului, major Casimir, adjutant al M. S., ded-na Slăniceanu, damă de onoare, şi de domnişoarele de onoare Theodori şi Maiorescu.
MM. LL. vor sta la Sinaia o săptămână.
*
Ministrul domeniilor a însărcina , pe d. Beleş, architect, se meargă la Odessa şi în Normandia pentru a studia tîrgurilede rîmătorî.
D-sa va pleca mâine la Odessa.
K
Prinţul Ion Ghika. părăseşte Duminică capitala ducându-se lajpostii seu.
DOSARUL 58!
Scrierea francezului Drurnont la France jnive parc că a avui darul de a scoate din sărită nu numai pe d. Meyer directorul ziarului parisiun le Gau/ois, dar şi pe cuconu Nichi Xenopulo de la Voinţa guvernamentală.
D. Meyer în duelul ce a avut cu Drumorii. s’a apărat, în două rânduri, cu mâna stingă pe când da năvulă înainte cu spada ce o ţinea In mâna dreaptă. Cuconu Niclii acusat să vede pe nedrept că ar fi avut strămoşi cu domiciliu stabil la Jerusalim se apăra cu dosarul No. 58 dir 1881 şi ne pofteşte să facem
Sub-semnatul V. C. A. Rosetti.direc-| torul ziarului Românul, declar câ d-nu i N. Xenopulo a fost angajat, In calitate de redactor al ziarului meu,de către răposatul mefl părinte, a fost primit şi considerat ca copilul casei noastre în timp de mal mulţi am, cu condiţiune ca îndată după moartea părintelui med, să’l înjure surugieşte. 1). Xenopolu nu s’a depărtat o iotă de la aceste pres-cripţiunl.
< crUficat de scutire de la (serviciul militar.
Sub-scrisul medic de batalion clasa l-iu, însărcinat cu examinareajtinerilor
n
1). Ion Brătianu, a avut Sâmbătă o întrevcdeie cu prinţul Ourousof,cu care a conferit mai bine de o oră.
ft
La alegerile comunale ce s’au făcut zilele acestea la Bacău, au lipsit candidaţilor oposiţiuniî care erau dd. Sturdza şi C. Tulbure, numai 6 voturi pentru a întruni majoritatea. Mai multe buletine au fost anulate.
*
Citim în Romă nul.
Guvernul unguresc, având în ve-
dere câ cerealele româneşti se es->ortă In Francia ca cereale ungureşti, de când România a aplicat Francieî tariful autonom, n dat ordin tuturor autorităţilor judeţene ca, spre a zădărnici «această apucătură păgubitoare* pentru eomerciul unguresc», cum se esprimă «Poster Joyd se libereze certificate de provenienţă numai după ce se va fi constatat că cerealele sunt in adevăr de origine ungurească.
Prea se deoachie Ungurii cu ameninţările !
DEPESI TELEGRAFICE
l.nndra.8 Maiu.—Times cere,ca marile puteri să însărcineze pe Turcia să dea Grecilor o bună lecţiune, pentru a ’l convinge de neputinţa lor.
Pe de alia parte, acelaşi ziar publică o telegrama ce i se adresează din Con-stantinopol.caro spune că Poarta e hotă-rîtâ să se ţie In defensivă.
Momincj post acusă pe Rusia că în-curagiază pe Grecia.
\ ierni, 8 Maiu.—Noua Presa Liberă constata câ In cercurile diplomatice nu se crede în resbel. Ast-felcâ puterilen’ar fi de loc dispuse a admite cu forţele turceşti să treucă graniţa.
Se crede, că o schimbare de cabinet în Atena va permite să se ajungă mai lesno la o soluţiune satisfăcătoare a cestiuneî Greceşti,
Informaţiune.—Aflăm dintr’o sorginte sigura că ştirile de conspiraţiune ce ne a semnalat una din ultimele nostre depuşi venita din Constantinopol.n’au nici un terneiu.
PARTEA ESTERIOARA
fireda. — Atena, 7 Mai. — Repre-sentantul rus şi cel francez n’afl părăsit Atena.— 0 nava de resboiu rusească s’a despărţit de (Iota combinată şi a intrat în Pireu. Admiralul rus rămâne pe nava sa în golful Suda şi nu va participa la blocare.—Representan-tul auslro-ungar, baronul Trântenberg s’a îmbarcat pe nava «Ktiser Max».
—x—
Londra, 7 Mal — Agenţia Reutera-nunţă din Atena ; Ministrul de marină a însărcinat canoniera Sa.lam.inia să plece imediat la Constantinopol spre a aduce pe ministrul plenipotenţiar grec Konduriotis. Acest ordin s’a dat după sosirea de erl în Pireu a canonierel turceşti Hanie.
Reprosonlantul rus aşteaptă instrucţiuni de la guvernul său. Represenlan-tul francez rămâne în Atena. Escadra internaţională a părăsit Phaleros şi s'a dus în golful de Suda. Flota grecească a plecat de laSalamis probabil spre Poros.
Berlin, 7 Maiu. — Norddeutsche Allg. Zeitung scrie în privinţa Greciei: Se aşteaptă să »e întlmple lu curlnd
FOIŢA ZIARULUI «EPOGA»
00
ARY ECILA W
PARTEA. A DOUA (Urmare)
XIX
In mănăstire, zilele treceaQ, pentru Nadjeska Ivanowna, încet şi triste; ea nu ştia nimic de evenimentele ce se petreceau la curtea Tesaliei.Glascha, pe care o avea In serviciul său din copilărie, o părăsise îndată ce sosise la mănăstire. De şi prinţul de Narish scăpase pe aceasta fiinţă din mizeria în care lâncezea, totuşi ea n’a esitat de a părăsi pe stăpâna exilata şi bolnavă.
Răcită din cauza voiugiulul.Nadjeska Ivanowna suferea mereu de când sosise la mănăstire, suferinţa ce o reţinea închisă în chilia ei şi la care, pe lângă durerile ce simţea, pe lângă grijile nenumărate ce o nelinişteau, se adaogase încă o nenorocire.
Un rod, pe care nu cuteza al spune nimănui, începu cu neîndurare s'o sbu-ciume.
Instinctul el de femeie, inima sa de mama, îi spunea că în sânul săQ tră-eşle o mică fiinţă pe care în curând o va naşte. Acest copil al Regelui ingrat, al tatălui nedrept, ea ÎI iubea deja şi tresărea la ideia preţiosului lesaur ce. ea ascunde.
Copilul său!... Acesta, ca şi iubitele
ei copile, va 11 numai al ei. Intre aceste fiinţe, sub proiecţia directă a D-zeuluI persecutaţilor şi nenorociţilor,va avea ea Încă u se teme de răutatea oame-vulor ? Acum când daloriele el materne se măreau, Nadjeska Ivanowna voia să trăiască retrasă numai în mijlocul tur-mentelor sale, fericită cu toate suferinţele cedndura. Copil săi îi va fi singura fericire, singura bucurie, singurii pe carii li va iubi; împreună cu ei şi prin ei se prepară încă bune şi frumoase zile pentru nenorocita pe care o mare infamie o omorâse atât de iute şâ atât de uemcrilal.
Inimile miloase a bunelor călugăriţe erau mişcate dea lâtea ullragiî şi nedreptăţi suferite de Nadjeska. Aceste femei, de obiceiu nepăsăloare, făcură tot ce putu pentru această delicată şi frumoasă fiinţa. In această austeră mănăstire îl descoperi şi ’l împodobi o cameră mure cu mult lux şi cochetărie, toate trebuincioasele fură date tinerei femei, a cărei delicată sănătate inspira temeri călugăriţelor devenite tovarâşile şi prietenile ei.
Atâtea îngrijiri, atâtea semne de compătimire mai ridica puţin inima descurajata a princesei de Mineleko, dar, cu toate făgăduinţele ce singură îşi dadea, cu toată voinţa sa de a le ţine, zile întregi şi le petrecea încă triste şi desolate, încuiată în camera sa şi stând în faţa focului din soba.
Sentimentele de amărăciune cari pătrundeau inima ulcerata a aţestel femei, atât decrufl, atât de laş rănită, nu
erau din acelea ce dispar într'o zi. A-cest iad ce se numeşte viaţa, transformase inima acestei (lori suave şi dulci într'o rană ce nimic şi nici odaia nu se va vindeca.
Aţâţând cu mâinile sale îngheţate focul ce adesea se stingea din cauza lipsei lemnelor, ea îşi reamintea toate fa-sele existenţei sale de la cea mai frageda copilărie şi până atunci. Ori de câte ori se gândea la viaţa el, ea constata cu durere ca împreună cu cel noua-spre-zece ani dispăruse cele din urmă zile în cari ar fi putut spera încă la fericire!
Aceste amintiri tortura grozav pe Nadjeska Ivanowna şi pentru a scăpa de ele ea se hotârâ să se ocupe de încântătorii săi copil.
Ea acum nu mal era bogată şi cu ce avea de plătit avocaţilor, ÎI ramânea foarte puţin cu ce trăi, din aceasta cauză ea şi începu se lucreze singură ceie trebuincioase copiilor.
începu prin a le croi hainele de cari aveau trebuinţă şi ca şi o lucratoare, muncea regulat în fie-care zi. Ast-fel ea se mai scăpa de ideile ce o muncea şi cari simţea ca o va înobuui.Cu toate acestea pe când lucra, lacrâml mari cădeau pe materia ce voia să o transforme în rochi chochete. Ea se încerca a se reţine, dar cu cât se silea mal mult cu a-tât lacrămile deveneau mal aboudente, făcând pe această fiinţa fragilă să plângă fura sfârşit.
In aceas^ situaţie tot d auna se gândea care să fie cauza pentru care Klug
nu 'i mai scrie. «Val — ’şi zicea ea cu amărăciune—această luptă este acea a unei oale de pământ cu una de fier; acest proces pe care avocaţii met m’a Îndemnat să ’l intentez Regelui mă va prăpădi ; va trebui să sucomb sub greutatea Iul 1 Ge voiu folosi din aceasta comedie, In realitate, de cât numai că voiQ arunca puţina pulbere în ochii lumei IAh ! nenorocita e fiinţa care se încrede tn cuvântul suveranului său. Şi cu toate acestea... e peste putinţă ca legea să nu mă proleagă şi pe mine ca şi pe cei lalţi. Fenlru ce două greutăţi şi două măsuri? Drepturile mele de soţie sunt de netăgăduit; ele trebuesc menţinute şi respectate 1 Fie soţul meu rege sau simplu muritor nimeni nu va admite ca, fără nici un rnoliv, el sc mă gonească din locuinţa Iul, chiar In noap tea căsătoriei. Dacă aceasta s’ar putea fără ca legea să ’l pedepsească, atunci ce deosebire mai este Intre o femeie culpabilă şi între una inocentă ? O ! i-nima mi se revoltă când mă gândesc, cu toate acestea sper că oamenii oneşti se vor revolta când va auzi suferinţele mele nemeritate, vor fi mişcaţi văzând această ura. şi cauza mea va II câştigată. Pe de altă parte mă Încred In meritul, la talentul apărătorilor mei. D. Klug ’mî-azis: «E o justiţie tn Tesalia» această justiţie va li şi pentru mine!»
Nenorocită, nenorocită creatura! Tot acest raţionament era foarte adevărat, dar contra cui lupta ea? Care ’1 sunt adversarii? Un Rege? suveranul curţeî unde desbaterile se va face, suveranul
evenimente decisive. In sferele politice din Berlin se crede că Turcii vor intra în Grecia. Austro-Ungaria, Germania, Anglia şi Italia nu se vor o-pune la aceasta.
—x —
Bosnia. — Plevlie, 7 Maiu. — In toata Bosnia de sud şi în sandjacul Novi-Bazar ninge de şapte zile. Frigul este de zece grade. Toate poamele aQ degerat şi turmele sunt fără hrană, căci nutreţul din anul trecui s’a isprăvit tu timpul ernii. 0 catastrofa e iminentă.
Itusin. — Petershurg, 7 Maiu. — Ambasadorul turc de aici, mareşalul Şakir-paşa. a primit de la Poartă ordinul, ca în faţa situaţiunil politice actuale să renunţe de o cam dală de a pleca în congediu şi să rămâe la postul săQ.
Anglia — Londra, 7 MaiQ. O ştire curioasă circula astă-zi prin sferele politice: Membrul parlamentului William Iohnstone, un Orangist fanatic, a zis * ieri lnlr’un discurs la Dungannon, ca generalul Wolseley arii declarat, câ va demisiona din armată, spre a comanda o oştire de UltterianI contra naţionaliştilor irlandezi, în caşul când bilul irlandez al lui Gladstone se va adopta. O mie de ofiţeri englezi ar fi dispuşi să'l urmeze.
Londra, 8 MaiQ.—Times scrie: Dacă Delyannis va rămâne neînduplecat, a-tuncl de sigur că plecărei represen-tanţilor va urma In curând o acţiune mai directă coercitivă a puterilor.
Alegerea este între blocarea porturilor grece şi înlăturarea restricţiunilor acţiunii libere a Turciei. Daca puterilor nu le-ar zăcea la inimă viitoarea prosperitate a Greciei, ele s’ar mulţumi a lăsa Turciei mâna liberă. Poarta ar fi pe deplin îndreptăţită să atace pe Grecia pe uscat şi pe apa; dar bombardarea Atenei s’ar simţi ca o nenorocire pentru civilisaţie. In interesul Greciei puterile vor preferi blocarea porturilor grece, lăsând pe Grecia să ’şi încerce norocul cu trupele turceşti la graniţă. Dacă va isbucni un resboiu puterile se vor sili să’l localizeze pe cât posibil. E de sperat, că resboiul va II scurt şi holarîtor.
Londra, 8 Maiu.—Foile de dimineaţă publica o scrisoare u lui Chamberlain, In care acesta declară, că va vota pentru a doua lectura a bitului Ilomc-Hule daca sc va menţine deplin represen-tanţa a Irlandei în parlamentul stalului. Insă această concesiune ar trebui să se acorde înainte de desbaterea a-supra lecturii a doua.
Londra, 8 MaiQ. — Poimâne, când este să se faca a doua lectură a bitului Home-llule In Camera Comunelor, liberalul Ilenry Brand va propune respingerea lecturii a doua.—Ziarul Stan-tard află, că şefii conservatori se vor mulţumi cu sprijinirea acestei propuneri, fără să facă alte amendamente.— Prin cercurile guvernamentale se vorbeşte, ca Parnelliştil nu mal combat aşu tare măuţinerea representanţilor
ţârei unde cauza trebuia să se judece 1.. Dar nenorocita nu şlia, în candoarea iniiuei sale, ca dacă justiţia este ceva sfânt, sublim, nimic nu e mai vulgar şi mal teribil de cât ambiţiunea, mândria, platitudinea acelor oameni cari mai lot d’auna n’aQ ca oameni al justiţiei de cât numele de «judecător.» In majoritatea caşurilor politica, dorinţa de a ajunge la putere, de a sdrobi un rival, sunt singurile mobile a acestor fiinţe,cărora societatea le încredinţează soarta atâtor ncrorociţl cari speră în eî şi pe cari Insa,fără teamă, cu un cinism estraordinar, îl laşa să fie prada nedreptăţilor.
Şi pe urmă, ce u’ar fi făcut judecătorii ca să placă furioasei bătrâne, împărătesei Hindustariilor? Cine ar fi putut sta contra acestei femei, carora toţi de frică i se supunea ? Şi în definitiv ce acuzaţie aducea ea Nadjes-kei?... Acea câ a ofensai memoria ficei sale, moartă deja de atâţia ani.
Caraghioslâc omenesc! Tocmai zisele Iul Boileau:
....«Pour honorer Ies morts.fait mourir Ies vivauts.»
Atâtea lupte interne, atâtea gândiri contrarii, atâtea speranţe urmate de descuragiârl, mină pe nenorocita Nadjeska. Inima ei plină de amărăciune, sdrobită de atâtea lovituri nedrepte, găsea o puţină linişte numai In lacrămile abondente pe cari le vărsa singură, în odaia sa, părăsită de toţi.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 29 APRILIE
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI „EPOCA*
lira “iu !i.r»(MI «le Toi
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 hani
Anunciuri şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei.
irlandezi Iu parlamentul dinWestmin-ster. Negreşit, că el ar preferi proiectul Iul Gladstone, care esclude pe deputaţii irlandezi din parlamentul imperiului, pentru că el se tem. că prin participarea Irlandezilor la la parlamentul englez, parlamentul irlandez din Dublin va deveni numai un consiliu naţional, după cum propuse Chamberlain.
—x—
America.—Chicago, 7 Maţii. — Po liţia a mai găsit alte cantităţi dr. dinamită.—Gazeta lucrătorilor a Început să apară d'.n noQ, dar primarul ameninţă ca o va suprima, Îndată ce va mai publica articole revoluţionare.
New-York, 7 Maiu.—In mai multe oraşe grevele continuă; lucrătorii cer sporirea simbriei şi scăderea timpului de lucru.
CORESPONDENTA DIN BERLAD
Inaugurarea noului liceu din Pirlad.
După însemnata Întrunire politică de deunăzi, Bârladul a reintrat lntr’o eră mal paclnică, dar nu mal puţin mănoasă.
De 0 parte conferinţa d Iul Ştefan Slurza tu care d-sa tulr’o limbă aleasă şi cu o arguinenlaţiune sănătoasă a arătat căuşele care au produs socialismul st comunismul şi importanţa acestor mişcări In present şi viitor; de altă part* inaugurarea solemnă a noului liceu aCi fost punctele culminante ale săptămânal de lâţă.
Noul liceu alăturea cu spitalul şi grădina publică formează aslă-zl principalei* podoabe ale oraşului nostru.
Serbarea luaugurărel s’a deschis prin căutarea unul bymn naţional de către e-lcvil scoalel normale şi căi,l-va elevi al liceului si prin un serviciu religios ollcial de clerul local
Tânărul Calmuski, elev al clasei Vil a declamat apoi o frumoasă odă compusă «le dânsul, tn care aduce omagiele sale oraşului Bârlad şi fraţilor George şi Nemiluit Codreanu, cart s'ah ilustrat In primul loc prin dragostea lor pentru cultura naţională şi mal cu seamă pentru instrucţiunea judeţului din care făceaţi parte!
Liceul din Bârlad îşi datoreşle existenţa In prima linie dărniciei lulGeorgeCodreanu Cu drept cuvânt avi pus deci conjudeţonil tu semn de recunoştinţă numele Iul Co-druanu pc frontispiciul noului edificiu şcolar.
DupC d. Calmuski a luat cuvântul d. Bănuite Chenciu, direclorele liceului,care la rândul sân a celebrat memoria a-cestor demni cetăţeni fâcându-le şi biografia.
A arătat progresele ce le a real isal şcoala română de la începutul secolului nostru, reamintind luptele ce apostolii culturel aii avut să înfrunte contra Inrlurirel fanarioţilor şi modul cum afi ştiut să ridice limba românească din tntunerecul In care zăcea, desbarlnd’o tot o dată de multe rămăşiţe străine şi In contrazicere cu origina'l latină.
Unde nu ne putem Insă uni cu d. Chenciu, este tn laudele aduse guvernului d-lul Ioan Brâtianu peulru silinţele ce ’şl ar li dat spre a ridica nivelul intelectual.
Realitatea, trista realitate, dă o desmin-ţire d-lul Chenciu; şi ’l slăbeşte foarte mult panegiricul d-sale.
In line d. ministru D. Sturdza cu o voce clară şi cu cuvinte bine cugetate şi alese face să reiasă rolul şcoalei In societate, rol cel joacă tn deosebi pentru desvollarea simţimlntulul naţional adâo-gând.cu drept cuvlnt, că numai prin virtuţi casnice şi cetăţeneşti şi credinţă In viitor, România va pulea să strâbalâ multele greutăţi ceva tnlimpina d'acum tna-into tn calea sa.
I. K. E.
—	Consiliul comunei Gostinarl din judeţul Ilfov s'a disolvat.
—	D. Dr. Alfred Bernardl Lendway s'a numit chimisl-şer al laboratoarelor «le chimie.
—	D. Medic veterinar Petre Bouleann se numeşte veterinar la judeţul lUmutcu-Sărat.
—	S'a promulgat legea prin care e deschide ministerului «le rulle un credit tn suma de lei 21,107,892 pentru consl moţiunile şcolare ; şi unu «le 257,144 lei pentru terminarea re-laiirârel catedralelor «lin Iaşi şi Curtea «1e Argeş.
MPtSAREl PRIMIRII CAPITALEI
Din respânUea de la Malache Măcelarul din calea Griviţi, se deschide,tn dreapta,o întinsă stradă care răspunde tn şoseaua numită Basarab dupe marginea, capitalei, lângă bariera căi Vielorii.
De şi acestei st rade, i s'a făcut onoarea de i s'a dat numele de «Buzesti,» zic o-noare, căci Slro» Buzescu a fost intim consilier şi cel-l-ulţl Buze şti, afi fost fraţi de arme al bravului şi ilustrului Domn Mi-haiu-Vodă! De şi această stradă este de O mare importanţă căci priutr'ânsa străbate tn capitală ţoale productele din munte, lotuşi ea se allă tn cea mal deplorabilă stare.
Pavajul cu piatra bolovani ruinai; când sunt plot nu poate străbate nimeni noroiul ce se formează, şi când este uscăciune, pralul te îneacă; eclerajul consista tn câ-le-va lămpi cu gaz petroliO, la distanţă de BOU metri una de alta, tn cât tn timpul nopţilor Întunecoase nu poale să meargă nimeni fără a*nu II espus la vre-un pericol. In cea mal mare parte lipsesc chiar trotuare, ba încă pământul pe margini ne potrivit. Pe această stradă liind şi linia tramvaiului, trăsurile cu poveri să răstoarnă în şghiaburile dintre gurile canalului, care sunt tntr'o stare neregulată.
La desele cereri de a se Îmbunătăţi deplorabila stare a acestei strade, răspunsul primării este că nu sunt fonduri.
Legea care a permis consiliului comunal ca să perceapă câte 4 0/o din venitul Fondurilor urbane, a luat garanţie că produsul acestui imposit să nu se confunde cu cele-l-alte resurse ordinare ale consiliului consiliului, ci să formeeze un fond aparte cu destinaţiune pentru pavare şi Întreţinere tn bună stare a stradelor.
Asl-fel dar, consiliul comunal esle ţinut să arate care este cuantumul produsului a-celul imposit, cura a repartizat întrebuinţarea lut iu destinaţia cure i s'a dat de lege, ca să se vadă cum se poate justitlca lipsa de fonduri, când tn alte localităţi sau făcut lucrări de lux.
Dacă consiliul comunul nu va da o asemenea siluaţiune.tn cel mat scurt termen, pentru a se putea controla întrebuinţarea fondurilor, locuitorii dupe strada cu ilustru nume de Buzeştl, suni tn drept a chema pe membrii consiliului comunal, ca mandatar) al lor, la bara tribunalului o-piniunel publice, pentru a li se aplicacon-damuaţiuuea morală.
Strada Buzeştl urmează a se Îmbunătăţi in stagiunea acestui au, căci este imposibil a se mut urma circulaţia pe dânsa ducă va intra tu iarnă tn starea fn care se alia.
Dacă Buzeşti s'ar putea ridica din mor-mânlurt, şi ar vedea starea tu cure se află strada căria i s’a dat numele lor, şi ar vedea tot odată şi luxul ce s'a făcut pe stradele din localitate tn care au fost casele şi întinsele grădini ale Iul Batiste trădătorul intereselor române, care a perii In bucăţi do popor, ar crede că această ţară nu se mal guvernează de români.
G. Strntililt Advocat
Membru tn consiliul de ordine al baroului «lin Bucureşti.
I CtlUITUILE LEGIUITOARE
CAMERA
DECRETE
—	Sa deschis pe seama ministerului de interne două credite tn suma|de5319 lei 20 bani.
—	Cătunul Bucenişu-Praporu din judeţul Romanaţl Să deşii peste de la comuna Amă-răşli-de-Jos şi va forma o comună separată, sub numirea de Bucenişu.
Şedinţa de Sâmbătă 20 Aprilie 1886
Şedinţa sâ deschide la ora 11/2 sub preşedinţa d-lui general Le ca.
D. Ciocazan tnlreaba cum remâne cu d. VoinovjCare nu vine la Cameră de şi colegii d-sale din Putna care demisionase cu d sa s’au reîntors.
D. Ciocazan c de părere, ci să se declare vacant colegiul d-lui Voinov.
D. Catvlcscu declară că d. Voinov va veni In Cameră.
D. Ciocazan spune că atunci demisia d-lul Voinov n'a fost serioasă.
D. Pu/culescu Întreabă ped. ministru al domeniilor ce mesuri a luat pentru ca să venză la ţărani moşii In loturi.
D. Ministru al domenielor fagâdueşte că va lua măsuri pentru vinderea aci s-tor moşii.
D. Al. Djuvara cere de la ministerul de externe, ca să depuie pe Diurou corespondenţa ţinuta cu guvernul Austro-Ungar, privitoare la exportul vitelor.
D. Ministru de justiţie cere, ca să se voteze creditul cerut pentru Înfiinţarea unei a doua judecătorii tn Caracal.
D. Cogălniceanu cere, ca tariful autonom, luat deja In consideraţie să fie re-
trimis la comisie fiind că conţine mulle greşeli de tipar.
D. Ministru Stolojun c> re şi d-sa îna-poiarea tarifului pentru a iRediscuta bazele.
D. A’. lonescu protestează in contra cuvintelor d-lui ministru Smlojan, arătând că bazele tarifului nu mai pot Ii discutate, din momen'ul ce tariful a fost luat tn consideraţie.
Se hotărăşte luarea In discuţie a tarifului.
D. Lupulesctt, raportorul citeşte cap.
I care coprinde vitele.
D. Costinescu, cere, ca să nu se prevadă In tarif valoarea cailor ci numai âl treime să se perceapă la sută.
D. Cogălniceanu, combate părerea d-lut Costinoseu şi cere din potriva ca să se fixeze valoarea cailor pentru a se şti apoi cât să percepem la sută.
D. Cogălniceanu spune că d. Costi-nescu este consecinţă cu d-sa când susţine mereu scăderi la tarif. Şi d-sa se tnvoieşle să facă asemenea scăderi, însă voieşte tn acelaşi timp să voteze un tarif autonom iar nu un tarif convenţional, fiind că Irebue să arătam tu-tulor că suntem liberi şi suverani.
D. N. lonescu, propune a se scuti de taxă căit dresaţi, dar să nu se Inse libera intrarea câinilor şi maimuţelor picătoare.
D. lonescu cere !n principiu, casă se lase liberă intrarea lutulor animalelor care jnu pot face concurenţă ci neaduc foloase.
D. N. Itomanescu, propune şi susţine un amendament pentru a se scuti armăsarii de reproducţie.
D. K. Costinescu, propune un amendament ca laxele să fie percepute ad valorem şi transformat apoi in drepturi specifice de către guvern şi supt răspunderea sa.
D. Costinescu se declara cu totul tn contra sistemului convenţional ci pentru tariful autonom, nrăttnd ca este şi astfl-zi adversarul convenţiunei precum a fost şi acuma zece ani.
D. /. Codrescu se pronunţa tn contra amendamentului d-lui Costinescu, arăltnd cum ca Comisiunea mal na-inle de a hotărt taxele asupra articolelor a trebuit să le precizeze valoarea, şi nici nu putea face all-fel.
I)-sa cere, ca să se primească lucrarea comisiunel.
I). Prim-ministm cere ca să se trimită amendamentele propuse la Comitetul delegaţilor dinpreună cu categoria 1 din tarif pentru a li studiate.
D. Cogălniceanu nu se opune a-cestel cereri, Insă respunde d-lu( Costinescu care a învinovăţit comisiunea că prea a urcat unele articole, citind unele articole din noul tarif Austriac.
Discuţia se Închide şi categoria I împreună cu amendamentele se trimit la Comitetul delegaţilor.
Se dă citire categoriei II.
D. Costinescu propune ca toate produsele din Orient să fie taxate uşor fiind ca Irebue să ne creăm debuşnuri pentru produsele noastre.
D. Coslinescu susţine apoi că nu Irebue să impunem cu taxe prea aspre vasele cari vin din străinătate liind că acestea se Întorc apoi pline cu cereale de ale noastre.
D. Cogălniceanu se declară a fi cu lotul de acord cu d. Costinescu. însă cere ca să se suprime taxele care se plătesc la eşire pentru cea mai mare parte din cereale.
D. Cd/npineanu spune ca e cu toiul In contra ideilor d-lui Costinescu cuci nu poate admite ca lucruri de lux ca stridiele şi midiele să nu fie cât de aspru taxate, pe când s’a impus sarea poporului.
D. Câmpineanu spune încă ca aci c vorba şi de o chestie fiscală şi ca Camera trebuie se se preocupe cum să echilibreze bugetul.
D-nu Leca şi Sefendake cer ca să se relrimoala tot tariful la comitetul delegaţilor şi acolo să se dea toate amendamentele ce se vor propune de către deputaţi, pentru să nu se mai urmeze o discuţie zadarnică.
După cererea şi a d-lui Brătianu. care spune câte-va cuvinte, Camera admite cererea d-lui Leca.
La ora 4 1/2 şedinţa se ridică.
Penel.
SENATUL
Şedinţa de Sâmbătă 25 Aprilie 1886
Şedinţa se deschide la orele 2 şi 35, sub preşedinţia d-lui D. Gr. Ghica.
După aprobarea sumarului sc pro-cede din nou la votarea indigenatului d-lui losef Apeles şi se primeşte.
D. Ptdizu-M rşuncseft, raportor, da citire raportului «hi lege pentru formarea unul cod de comerţ.
Ivegea se ia tn considerare fără discu-ţiune.
Articolele 1 până la art. 20 inclusiv se votează fără discuţie.
La art. 27 d-nu BokJur Lâţescu ia cuvântul şi combate acest articol, ca ne-practic, de oare-ce e imposibihc i membrii tribunalelor să poala cerceta starea registrelor lutulor comercianţilor.
D. raportor aralâ ca măsura aceasta există deja şi cere afi menţinută.
D. Lâţescu combate indonti articolu, de oare-ce nu se pot îndeplini prcscrip-tele Iul. —
D Stălrscu susţine articolul, zicând că nu este imposibil a se îndeplini.
Articolul se voteaza, lol ast-fel şi următoarele până la art 33 inclusiv.
La art 34 d. Nacu întreabă dacă sunt obligaţi a ţine registre şi comercianţii cei mici?
D. Ita port or spune, ca esle imposibil a se face o escepţiune, de oare-ce nu se poate stabili cart sunt comercianţii mari şi curi miel.
D. general Haratanihie combate asemenea dispoziţia articolului.
Mat susţine articolul d. Stătescu şi Raportorul şi ’l combate d. Bădeseu.
Articolul se votează, se votează asemenea şi următoarele până la ar 113.
Şedinţa se ridică la orele 5.
Hcportcr.
dra, a părăsit erl capitala, duchnlu-se la
postul s60-
I n accident s’a tnttmplat pe linia Bu-cureşli-Pi teşii.
Lângă Kîtila sâO ciocnit douâ trenuri de marfă. Ambii maşiuiştt ah fost uşor răniţi; vre-o 14 vagoane ah fost sfârî-niale.
1). Ferikidi. ministrul afacerilor străine, care să dusese la moşie, s'a întors azi In Capitală. Ou acelaşi tren s’a Întors şi d. N. Creţuleseu.
Un cismar anume Brandl, având mtiga-sinul Itugâ grădi na Episcopiei s'a sptozurat.
Trenul regal ce «luse ieri pe MM. l.L. Regele şi Regina la Sinaia, tntorcâmi-se la Bucureşti, lângă staţia Periş la cantonul No. 22. a călcat un copil al cantonierului.
Copilul a fost transportat la spitalul de copil. El avea uu braţ cu desăvârşire des-j părţii de irunchiO.
D- Slavici, directorul Tribunei din Sibiu, s'a căsătorii cu «l-ra K. Tâuâsescu.
i
i Profesorul G. Dom. Teodore seu, tnlor-cându-se bine de la Nizza, ziceBomAniiLi-\ Imra, şi-a reînceput prelegerile. D-Sâ a rugat pc ministru să'I dispenseze de sarcina j de director, pe care a purtat-o cu destulă demnitate d. Şonţu tu absenţa sa.
D-LOR FRAŢI XEWl'LO
In numărul nostru de Vineri 25 Aprilie am publicat următoarea informaţi u ne;
«Ni se comunică că d. A Xenopulo profesor la universitatea de Iaşi şi d. N. Nenopulo şef de cabinet al ministerului de interne, directorul bibliotecef centrale, bibliotecarul ministerului domeniilor, redac-tor-şef la Voinţa Naţională se vor a-dresa Cnmerilor, pentru a regula posiţiunea lor, cerînd se li se acorde împământenirea cu dispensă de stagiu.»
In loc dii respunde prin ncle doveditoare de naţionalitatea sa şi d'a nimici prin aceasta informnţiunea noastră, lucru ce i’ar ii uşor dacă ar poseda asemene ncle, d. Xeno-nulo a găsit cu cale se adreseze injurii directorului nostru politic. D Peuceseu a răspuns cum se cădea, IrimeţAnd pe irascibilul redactor colectivist la redacţiunea Epor ei unde va găsi cine se’i dea socoteală de cele ce s’au scris asupra cinstitei d-sale feţe.
Până când d. Xenopulo va veni, îl vom Întreba :
Unde vede d-sa o insultă într'o in formaţiune prin care se anunţă că d-sa voeşte a 'şl regula posiţiunea?
LsLecunoscut ca părintele d-lui Xenopulo era străin, religiunea ne este cu lotul indiferentă. Din moment că d. Xenopulo (tatăl) a fost străin, Iii seî nu pot fi romînî de cit in următoarele condiţiunî: sau pă-r i n te le 1 ora dobî n d i t î n pă mî n te n i rea, lucru ce este uşor de probat şi atunci domnii Xenopol (fii)trebue se'şifi făcut datoria lor către ţară şi se fi servil în rândurile armatei, ceea ce d-lor n’au probat; sau d. Xenopol (tatăl) n'a fost inpninentcnit şi atunci iii sei ar fi trebuit se ceară naturali-sarea prin filiera legală, ceea ce nu s’a făcut şi nu s’a probat.
Până când d-nii Xenopulo nu vor lămuri aceste ceştiuar privitoare la Statui lor civil, toate injuriile ce ne vor adresa, nu’i vor romaniza!
11,TIME IfOliMlTIl
Negocierile pentru Inclreerca con-vonţiurtei cu Austro-Ungaria, sunt de o cam-dntâ suspendate.
D. Gr. Ghika. unul din delegaţii români la conferenţă şi represerrtaut al României In comisiunea dunăreană, a plecat la Galaţi.
%
S^omote de culise de la Cameră:
Ni se spune că Sâmbătă d. Cogâl-nioeanu sosind la cameră, a fost întâmpinat de d. Brâtianu, care Pâr fi întrebat: «D-le Cogălniceanu, dacă al fi preşedinte al consiliului ai începe acum discuţiunea tarifului autonom? D. Cogălniceanu i-nr fi răspuns: «Daca aş li prim-ministru aş şli ce arn de făcut.»
După aceasta d. Brătianu şiCogâl-nicenmt ar li avut o lungă convorbire iu tr’ii mi din salcie vecine de sala de şedinţă.
Se ştie că in acea zi, dupe o scurtă discuţie asupra tarifului autonom, aeon discuţie a fost suspendată pentru a se trâmito tariful autonom la comitetul delegaţilor.
Tot In acea şedinţă nisespune că d. N. lonescu a Întrebat pe d. Brâ-tinnu, cum merg negocierile cu Austria, şi ca primul-ministru a răspuns că merg foarte rău.
Ni se raportează că d. N. lonescu ar fi zis cătm,treime sene temem «le o ruptură a negocinţiunclor, dar ca nu Irebue să provocăm noi o asume nea ruptură.
Dupe cererea d-lui M. Paleologu, publicăm scrisoarea de mai jos; cu toate că incidentul la care se referă este deja închis.
Domnule Director
Corespondenţii ziarului d-v. reproducând fragmente din di-cursu pronunţat ded-uu Dimilrie Giani la Inlruiiirou ce a a'vait loc tu oraşu Târgovişte, vfc ridată că oratorul ar li zis că «ţara a ajuns tn balul de azi prin lipsa de control din partea poslujiii-i ci lor, si din inepţia capului statului. Paternitatea acestei din urmă idei aparţine corespondenţilor d-voaslrâ.
Eii care am urmai cu cea mal mare a-tenţic cuvântarea d-lnl Giani v6 afirm că ; d-sa n'a pronunţat un singur cuvânt la a-dresa capului stalului.
| Primiţi D-le Director, încredinţarea prea distinsei mele slime.
ŞTIRI MĂRUNTE
D. C. Titopoleo-, profesor de geografie Ia gimnaziul Canlemira încetat din viaţă Vineri seară la ora8,tn urma unei lungi şi dureroase boule.
Aflăm că comisiunea trimisă la Constanţa pentru a alege locul unde trebue sâ se aşeze târgul de rtmolort, a ales partea de nord a oraşului.
Procesul celor 13 Huşenl spune Lupta că s'a amânat din lipsa «ic martori.
Galaţii află că consiliul comunal d'acolo a votai o sumă de 2000 lei spre a se închiria un local pentru instalarea curţei de Apel ; pentru acelaşi scop a votat şi consiliul judeţian 5000 Ici.
Erl cu trenul fulger afi sosit In Capitală d. Vernescu cu d-na şi d-şoara Vernescu, d.Gr. Capeleanu, senator, şiD. Const. Ca-peleanu, inspector general al acsiselor.
Cu trenul fulger ce venea de laConslan-tinopel a sosit tu Capitală d. Negroponte.
Satul Stănceşti, din judeţul Mehedinţi, a început se se surpe.
Peste 00 de case s ad dărâmat.
D. Ion Ghika, ministrul nostru la Lon- \
Aflăm că d. general Leca e foarte nemulţumit de numirea d-lui Bâlâ-cetmu la Gonstantinopoi, şi că şi-a exprimai nemulţumirea sa chiar faţă cu mai multe persoane din oposiţie.
•
Din Bucureşti se telegrnfuizâ oficioasei «Budupesler Gorrespondenz» următoarele: cu toată deosebirea de de vederi, delegaţii guvernelor Austriei, Ungarieişi României au început eri dimineaţă (26 Aprilie) discutarea unor articole tarifare. Cu această ocasiune s'a constatat existenţa unor puncte de vederi aşa de diferite în cât nu mai există nici o speranţă pentru încheierea unui tarif convenţional.
Dacă delegaţii români nu vor primi instrucţiuni nuoi, negoeiările se vor Întrerupe îu curând cu desăvârşire.
Camera n'a ţinut azi şedinţă, ea a lucrat azi In secţiuni.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — 29 APRILIE
CASA DE SCHIMB
T. M. FERM
—27,ŞTIU DA LIPSCANI, 27—
i ins r i u i ( u tt i s < i
98 Aprilie 1886
o]
5 „ Rente auiotti/Abdn . l>\ Rotita pefpctn» . . li*, Oblig. dfl stat . . . ri-ţ oblig. iii' st. d ruine de 7% Gris. fnnc. rurali'. . . S1. Steris. run<*. ruralii . , " * srris funr. urbane .
6% Srris func.. urbane . f>\ .scris. funr. rurali*
5\ împrumutul minunai (pilifţ. Gaset pene. In io il< Împrumutul ru premie . . Acţiuni ban cei natiuu .	.
Acţiuni «Dacia-Komnn ia »
«	Naţională. .	,	.
Credit mobiliar .
»	Construrliunl.	.
*	Fabrica de hârtie
Argint	contra aur . .
Milele de BancC contra aur Florin austriacl ....
fer
IO
CUUSUL l»l\ YIF\ \
Napoleonul . Imeatul . . . 1j»sc otomane Hulita hârtie .
< i usff m\ ni tti.îx
Renta \morl...............
Ouuenheiin................
Obligaţiuni nouţ 6ŞC C,. K. K «	»	5% » »	>
Rubla hârtie..............
CURSUI. I>K l’AIUS
Renta Români .... Lose otomana........
Scliiinh
Paris 3 luni . .
» la vedere . Londra 3 luni » la vedere Iiprlin 3 luni . . Viena la vedere .
14 1 i
91
88 1 2 unt 2
871 î 991 i
92
821 i
75
210
Ml
t«1*0
am
*35
200
Hi 12 141 2
t.Ct
10.035 5.t*2 11.32 123.50
95.80
loo.io
twi.ao;
102.30
299.70
90.50
30.57
101
25.50
1.24
2.02
I
i %
1 _
(M
z
<
5
< H
i
C
'/>
O
Q
6l
ui
o
o
o*
*	ce §
*	< 2
«
N
\
\
I
i
I
i
i
i
i
i
I
i
i
i

TIPOGRAFIA
Vsl *»^X W»	W	^	' -<►«*	♦A
BUCURESCI. STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI
AGKST ATELIER ESTE Pl’S IN POSIT1UNE A ESF.CUTA TOT FELUL DE LUCRĂRI ATINGATOABK »K ACEASTA ARTA CU ACURATISTA PRECUM î
ZIARE	BROŞURI
QUOTIDIA.NE 31 HEBDOMADARE | LUCRATE IN CARACTERE ELZEV1R
Piti t II ItlI.IiSl \ l FOAUTE MOni.ltATI:
T '
t
I
i
f
(
i
i
> Gr.
o
N
>
a
«o
c
o
H
n
9
l
I
i
i:
BULETIN METEOROLOGIC
DIN
BUCUREŞTI
Butrtimut atmosferic de In 3 Si am i S6i>.
- > | r x!
cc
>
z
i

l||' I\!'SSillI iX l,e lil 2:' Aprilie viitor, Ihj I.UilIIIil \ I casele din strada Aca-demniei Nr. 29. — A se adresa strada Batiste No. tt.
iii stovt
doreşte ;t preda lec-ţiunî pentru Clasele Primare, în schimbul unei modeste
A se adresa la administraţia zi arul ut.
D. R. RGSETTI
AVOCAT
Strada Iiumana No. 21.
0 DimOMLl
Absolventă a cur-
_ ____________________ sulul secondai' =i
având «Diploma de maturitate", să oferâa da I coţi uni, tn vre-o familie pentru cursul primar sau sccondar.
In special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele (isico-naturale.
A se adresa la re* 1 acţiuni.
III' |\t IIIIM i l' de la 23 Aprilie, Casele Im* I 'lilîilii \ I din Strada Academiei No. 11 compuse din 10 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se allâ grajdifi şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal afi şi o grădină importantă. A se adresa Strada Batiste No. tt.
u
\ 4 I ŢE pentru data dc Sf. Dimitru, Ul'J Ii \l I ii o rasa «le II camere de
stăpâni, cuhne, dependenţe, etc. A adresa ofertele cu preţul chiriei la administraţia ziarului «Epoca».
DE mm SA! DE ÎNCHIRIAT
0 casă mare cu două etage, încăpătoare pentru doufc familii, având 20 camere, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 grajduri, şopron de 3 trăsuri, curte spaţioasă, etc.
Asemenea do vânzare un loc de casă, a-vând 17 metri faţă, 34 fund.
A se adresa strada Biserica Amzel, 6.
N. A. PAPADAT
AVOCAT
Slr. Biserica Icni NV>. 8 bis.
sTVtiuni	Un rom
Bcpurcsci	78 t.n
T.-Severin	IlVTt)
Ualota	
Lraiov»	7iS».n
Platina	781.5
Giurgiu	78! .1
Constanta	781 1
Sulina	781 .(*
Galant?.	761.5
Prada	780.4
Roman	745.2
laşi	756.9
7.8 4 2
4.2
3.8 2.5
7.0 0.7
8.0
5.2
3.0
9.0
veni. T.| «Ha,va
NSW
ssv:
w
v;
W
N\V
NK
WNW
s
K
NNE
i o nor. iioros
senm
10	p. i
«/■te H|
110 senin.
10, Hi’fip.
12 num,
11	„

p.nor
acop.
Directorul Institutului, St. flepites.
Star**» mărci l;t Salina uşoara la Constanta liniştita.
RECTIFICARE
MOŞIE DE ARENDAT
MOŞIA VĂLENI, districtul» Oltu, plasa ŞerbaneştI, fosta parte a d-lul A. Burke. — A se adresa la d-nul Nicu Moscu actualul proprietar, Strada Mi nerva Nr. 12, bis.
ftfiiun vp din causa arendării pro-UliAMLiilJ prietâţiî, se vând, O lo-comobilă 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Rarnson sistemul cel mal perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprie-tateaPăşcani judeţul Ilfov, adreslnduse I la d. E. Reimer administratorul.
LI	—* —*s* —	->
1 T	ATEIilER	%
f	DE	
f	POLEITOR1E	1
T	/2 /Tkrtnk. vji/A £hri/~	i
0	IVCERNOK	1)
{	1. STRADA MIHAhVODA 1.	y
A	—(VIS-A-VlS DE MAŞINA DE AP.\)—	A
\i	Recomandă bogatul sftfi uşorii-	y
; f	meni de oglinzi cu console aurite	4:
ţ	şi negre. Mese mari si mici, tot fo-	
	Iul de galerii şi pervazuri, Încă-	1
l	dramente de folcgrafil, negre şi	ţ,
f	aurite.—Primeşte ori ce comande	It
i	tn meseria sa.	
l		il
		
		
XXXX ÎHXîîXîOCXXJCKXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
X
X
X
X
maTATEA

ZIARULUI „EPOCA
Strada Episcopiei, ISfo. 3.
4 4
m* IV/' II | it | ti1 Casa din Str. Mercur No. fl llfj I M II llt I 41 a se adresa la propriei ai a
d-na (liga C. Pâlliiieami ştrada Soulplurcl No. 2.
ANUNCIUR1 SL RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
INSTITUTUL
FROHLICH
Pensionat de dominare cu 8 clase şi cursuri superioare.
WIEN4 1. GRUNANGERGASSE N'. I.
In timpul verel se află In Vila sa proprie la Ituden lângă \'ie-11 u unde se continue cursurile ştiinţifice, de limbi streine şi mu-sicâ.
1


0 III \ULTIV\T clu;tr ,le iicuit' pco-
« 19U AIiIjAD i I • prietatea Crângurile din Distr. Vlaşca, PI. CAlniştea, doritorii
iXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX1'	a,,n":' u■"1,n';	...
1 nu, Piaţa Amzi No. 1 Bucureşti.
AUX QUfiTRE S61S0NS
7 2 Lalea Victoriei 72. Vis-a-iis ile palului Ilegal
A sosit noutăţile şoşonului in cantităţi şi Variatiuni enorme, dc prima calitate.
OCA SI UN E RAR
■i pculti-vl < l: imt*, J ERSEY
Gomnndele din provincie se esecută după indicarea ni a rimei şi contra mandat poştal.
AU APAIWT
3»
A. VLAHUTA
Do vânzare la liloi*. Sooec
irBtiii:\iuinsui(iii\\i iiiiioi,
BUCUREŞTI
12. - BULEVARDUL ELISABETTA — 12.
MODE
— Miercuri, 9/21 Aprilie 1886. —
Deschiderea şoşonului de primă-vârâ cu espo-iţie pentru pălării de danleleşi jeurl pentru Doamne şi Domnişoare, cu preţuri moderate.
ţ VIS-A-VIS DE ) PALATUL REGAL
l MARELE MAGAZIN
CALEA
70 VICTORIEI 70 I
DL
COLONIALE S! DELICATESE
LA „SPERANŢA“
Pentru Sfintele Sărbători ale Paşlelui, am asortat magazinul meu cu tot felul de articole pentru meuagiul casei, tn special cu escelente mezeluri, asemenea Cotjniacuri. Hornuri, Ln/ueruri streine din cele mai renumite case. Vinuri streine şi indigene etc. etc.. Culori pentru srniuluri.
Trufandale primesc 1u toate zilele.
Petraclie loau.
DE VÂNZ ARE
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metrişi adâncime de 4 4 metri. Se vinde In total sau în loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peuceseu, slr. Clemenţi No. 2.
CASA DE ÎNCHIRIAT
pentru
SES0NU DE VARA
La I.uneden 1 pe druniu Bucureşti—Piteşti, 5 minute de la gară, este de Închiriat o casă mobilată cu 4 odăi de stăpân, so-frageric, 2 odăi de slugi cu dependinţele lor lrebuineioa.se; a se adresa In Bucureşti la d. Victor Iladovitz ia Biserica Cretzulescu şi la gara Lourdeni iu d. Teuhari fonescu, îngrijitoru moşiei Lourdeni.
1
STRADA i SF. DIMITRU N. 3j
- BUCUREŞTI -
CIMENT
STRADA \ SF. DUMITRU H. 3 (
-BUCURESTI-
l>rin presenta avem onoare a informa pc D-nit Întreprinzători de lucrări publice şi Architecţi că suntem însărcinaţi cu vânzarea:
CIMENTU LUI-P0RTLAND
DIN
= GRO 8CHO W I T Z ==
A est ciment întrece, in cea ce priveşte calitatea, toate produsele similare ctujleze.
PHECIlltl COMMIilLE-FLKMIl HA l'BOill’TA
beposit in Bucur eşti la	'
ARBENTZ & WOLFF	1
L®y£s>	®■Xg'.QJjQD
NOUL MAGASIN
DE	fi
PORCELANURI SI CRISTALURI |
3UBF1RMA
SU lVilSSII.il A Fll; I
BUCURKSTI
35.—Strada. Lipscani, No.—35
Deschis din nousegâseşle foarte hineasorlat lnloaLearlicolelc precum ; Serviciurl pentru masă complecte de Porcelan şi cristal, lămpi şi paturi de bronz, tacâmuri argintate şi nearginlate etc. precum şi orl-ce alic ohjectc necesaremena-giului.
PRICIURILE FOARTE MODERATE
îl
ATELIER DE LEGATORIE
J Vlili
de la Sf. Gheorghe se muta din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1
in Cassa Biserici dintr’o zi
toi Strada Biserica Eni No. 10.
OUVRAGE ENT1EREMENT TERMINE
ESSAI COMPARE
SUR
PWIiW ^
DE LA
ROUMANIE
OEPUIS LES TEMPS IES PLUS RECULES JUSQU'A ROS JOURS
par
MICSLILS BLJLRMR5SRS
UN VOLUME D ENVIRON 500 PAGES, EDITION DE LUXE
PAPIER VELIN, CARACTERKS ELZEVIRS.
P RIX 20 FRANC S-T I RAGE LIMITE
On petit souscrire d par tir du 1 / / 3 janvier dans Ies bureaux du uPeuple Roumain » et chez tous Ies libraires de Bucarest.
Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
Ut

www.dacoromanica.ro