anul i No. 129.	ANTEIA EDITIUNE	duminecă 27 aprilie issa.
Grigork G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In ţară i an 10 lei, C luni 20 lei, 3 luni 10 lei in străinătate 1 an f>0 lei, 6 luni 25 lei
R F. L> A C Ţ I A
An. 3.—Piaţa Ej.n~copifli.-No. 3. IO BANI NUMERUL
N. Gr. FI LI PE SCU
Proprietar
A N U N C I U R !:
ennneiurl |>e iKigina a patra linia 30 hani, <Miini’.iiin ■ji i-erlame pepaji. III 2 lei luna.
ADMINISTRA'TI A No. ,7. Piat; Episcopiei.- -No. 3.
APARE IN TOATE ZILELE
IO 13 A IVI IN UNI IE PAUL
C0\VE\Tim COMERCIAL t CONFERENTA
BISERICA NAŢIONALA
FĂCU CU
PROPAGANDA PAPISTASE LOTERIA ATENEULUI
POLITICA SI CAFENEAUA
REGELE TESALIEI
COMMIttEA COMEROALA
Asistăm, de cât-va timp, la o a-deveratâ comedie. Dacă nu ar fi In joc chiar interesele noastre cele mal vitale, ne-am mulţimii se ridicăm din umeri privind cu milă apucăturile apelpisiţilor cari ne guvernează. Abia mai avem câte va săptămâni până la espirarea convenţiunei eu Ausţro-Ungaria , şi guvernul d-lui Brătianu nu şi-a arătat încă linia de conduită In această gravă ees-tiune, şi nici nu ştim dacă 1n capul seu va fi având vre-o idee lămurită despre mijloacele de a ocroti interesele române. Priinul-Ministru se ţine numai de lucruri de nimic, umblă cu şiretlicuri, nu pentru a Înşela pe streini, căci aceştia cunosc mersul afacerilor şi nu se uită la fudulia caraghioasă şi la suficienţa colectiviştilor, ci pentru a arunca cu praf In ochii noştri, a ne distra a-tenţiunea şi a putea se-'şi pregătească o cupitulaţiune ruşinoasă.
Nu inventăm nimic, d’ahia ne a-propiâmde adevăr; pentru a ne convinge, nu avem de cât se cugetăm un moment la procedarea Întrebuinţată de guvern In afacerea de care ne ocupăm.
Mai inteiu, în prevederea tratamentelor ce erau a se urma cu Sta tul vecin, trebuia pregătite lucrările necesare şi adunate toate elementele indispensabile pentru a cunoaşte starea noastră economică şi părţile vulnerabile ale Austro-Ungariei. Orice tocmeală serioasă presupune cunoştinţa esactă despre lucru, alt-fel învoiala se schimbă lntr’o adevărată Înşelătorie ; aceia-şi regulă se aplică In lărgurile internaţionale sau con-venţiuni comerciale, şi vai de acea ţară ce se lasă la discreţiunea şi buna-voinţa străinului: va fi sacrificată, ca ori-ce naiv care comptează pe buna credinţă a negustorului!
Ce a făcut guvernul in această privinţă? S’a ţinut numai de vorbe goale,jca tot-d’a-una; a numit câte-va cotnisiunî, cărora s’a plătit regulat jetoanele de presenţă, fără a se produce nimic, şi astă zi Gestiunea se găseşte pe deplin nestudiată in manele unor oameni cari nu’şi dau cea mai mică socoteală despre starea economică a ţerei lor. Dovadă puternică despre aceasta este resuHatul schilod, aşa zisul tarif autonom, un adevărat chaos, care a speriat chiar pe cei mai înfocaţi guvernamentali.
Mai mult, fidelii d-lui Brătianu au ridicat tonul, şi i-am văzut, tn Camere şi In gazetele oficioase, des-
gropând teoriile cele mai destrăbălate In materie economică şi căutând să dovedească imposibilitatea dea mai trata eonvenţiunî comerciale, căci protecţionismul (strein, probiliiţionismul arn putea zice, tre-bue să reguleze relaţiunile noastre economico.
Pentru-ce însă toate acesle frământări? Pentru a renunţa la Încheierea unui nou tratat cu Austro-Ungaria ? Nu. de onre-ce guvernul a intrat la învoială cu această putere. Pentru a orbi pe Austriaci şi a-î aduce să ne facă concesiuni ? Nu, negreşit, pentru că ei sunt mai deştepţi de cât colectiviştii noştri şi In tot caşul ’şi caută serios de drepturile lor. Toate acesle bâzăeîl, iertini-se esprosiunea, s’au produs numai pentru a se dovedi încă o dată dispreţul către opiniunea publică şi uşurinţa cu care se tratează despre cele mai grave interese naţionale !
N'am înţeles niciodată păpuşe-riile: ele desgustâ pe omul cum se cade şi zăpăceşte pe cei naivi. Mai ales pentru un stat mic secere o purtare corectă faţă cu toate puterilestrăine; guvernul lui, după ce a dobăndit cunoştinţele necesare asupra diferitelor interese naţionale, se caute a le apăra, faţă cu cei din afară, cu tărie dar cuviincios.
In tratările cu imperiul vecin, conduita guvernului român ora de la sine desemnată : mal inteiu o lucrare serioasă asupra trebuinţelor noastre reale, după care In urmă se se alcătuiască un proiect In care să se aştearnă avnntagiole ce putem acorda vecinilor şi acelea ce pretindem de la dânşii. Toate acestea Inse pe faţă, lămurit şi fără nici o şovăire. Austro-Ungaria ar fi ştiut ce treime se gândească si ar 11 convenit sau nu cu noi. In loc de a-censta, d. Brătianu, pe de o parte, asmute pe fidelii săi contra Statului vecin, şi, de alta, trâmite la Viena, spre a Începe negocierile, pe faimosul d. Ferechide, tocmai acela care odinioară presentase M. S. Regelui celebra petiţiune de protestare contra convenţiunei Austro-
EJngare; ba Încă. in comisiunea pecială, numeşte ca preşedinte pe . Aurelian, care, cu câte-va zile (înainte, se declarase In Parlament contra sistemului convenţiunilor cu ţările străine.
\ Tratările nu s’au sflrşit încă în Bucureşti. Sgomote contrazicătoare să respândesc din zi în zi, fără se se. ştie nimica positiv; suntem însă convinşi că In cele din urmă, con-venţiunea cu Austro-Urigarin, dacă să va face, se va încheia în detrimentul intereselor noastre. Nu seva lua nici o măsură serioasă pentru asigurarea aplicare! condiţiunilor coprinse In convcnţiune, aşa că a-vantagele recunoscute produselor noastre vor fi numai pe cbârtie ca până acum; vom avea încă durerea să vedem că învoiala are se se facă peste termenele esistente cu cele alte state, şi, acordând Austro-Un-gariai clausa naţiuneî celei mai fa-vorisate, vom fi împiedicaţi a contracta în mod folositor cu cele lalte naţiuni.
Lucru, din nenorocire, este firesc cât timp vom avea in capul afacerilor pe D. I .Bratianu. Acest om a fost tot-d’auna funest ţerei sale, uei-zând caracterele, gonind împlinirea datoriei şi sentimentul munceî, risipind averea publică In folosul acelora cari ’1 susţin. Un lucru numai 00 consolează, şi anume: aliarea oa-
menilor de bine pentru n ne scăpa de această cangrenă, hotârându-se a sdrobi, în acest scop, toate obstacolele ce s’ar mlica lu contra, ori cât de sus ar fi puse !
I). C. Popesc».
Afona, 7 Nlaiu.—D. Delyanis a declarat că fără ultimatum şi presinţa escadrei internaţionale . erea gata să dea toate esplicaţiunile cerute şi să Înceapă desarmarea, dar că, In con-diţiunile actuale, nu poale de cât să se refere la răspunsul său de la 29 Aprilie.
Circulă ştirea ca d. Delyanis Îşi va da demisiunea şi ca d-nu Rikakis, preşedintele cameril 11 va Înlocui.
Alena, 7 Maiu.- Reprcsenlainlii marilor puteri au părăsii Atena. Sir Ituinliold se va duce la Multa si baronul de Itrineken la Iterlin. Ministrul Turciei va pleca «mi lot personalul Icicntiunti.
Ştirea ee atribue Porţii inten-tiuncn de n trimite un iillîinal nu e inrnconfirinnln.Se eredeea primii secretari vor rămâne la Atena pentru a gira legatinnile slrfr atlrnia ea vor adresa astăzi guvernului grecesc, o eouiu-nicatiuue importanta in privinţa urmărilor rupt urc rclalitinilor diplomatice.
Măsurile militare luate de Grecia ati un caracter numai defensiv.
Atena. 7 Maiu. Un regiment a plecat tn Tesalia. Populaţiunea Pa aclamat cu entusiasm.
Viena, 7Maiu.—Se desminle îotr'un mod oficios toate combinaţiunile politice la cari a dat naştere călătoria ar-chiduceluî Albert In ţările ocupate.
1 onstuiifinopol. 7 Maiu.—Se crede In cercurile politice că prinţu Bulgariei nu va veni să visiteze pe Sultan de cât la toamnă.
iterlin, 7 Maiu.—Camera a adoptat In a doua citire fără modificare proiectul de lege eclesiastic.
\ euetia, 7 Maiu.—Ati fost 7 caşuri de cholerâ şi 5 decese.
Itrindisi, 7 Maiu.—2 caşuri, 2 decese
Citim In ziarul Tutorii:
Aflăm că Prefectura jmt. nostru este incunoseiinlată tn mod oficios, prin secretarul M. S. Regelui, d-nu Louis Rasset, că Majeslnlea Sa Regele a cumpărat marca moşie Slobozia-Zor te ni, care se holăreşte cu moşia oraşului nostru, fostă a d-lor Liet ei Monge.
Preţul cumpărăturei se zice că se urcă la respectabila sumă de tel 1,700,000.
CONFERENTA
După informaţiunile ce am putut culege din sorginte demnă de credinţă, negociaţiunile cu delegaţii Autro-Ungariei merg foarte rău.
Exigenţele Austro-Ungariei ar fi exorbitante.
Austria, ni să zice, rădică nişte pretenţiunî foarte mari şi în multe cestiuni nu admite principiul reciprocităţii.
Pentru aceste motive se crede că negociaţiunile pentru incheerea con-venţiunii de comerţ vor fi rupte în curând, şi ni se afirmă chiar, că guvernul român are de gând se facă o ruptură sgomotoasă, ce are se a-tragă după dlnsa, grave complica-ţiuni politice.
Se vorbeşte de n circulară pe care guvernul nostru o va adresa matelor puteri.
Luni va reincope In Cameră dis-CUţiunea tarifului autonom. S’ar putea ca ou această ocasie guvernul să facă o declaraţie, (lucru ce pare probabil), şi se putem 1! asl-fel lămuriţi, până la un oare-care punct, asupra acestei grave cestiuni.
Citim în Pesler Lloyd următoarea depeşă din Bucureşti :
După ştiri sigure aflu că delegaţii austro-ungari au întrerupt, intr’un mod provisar, negocierile pentru re-înoirea convenţiunei comerciale, din causa dificultăţilor ce s’au produs in privinţa tlausel naţiuneî cele mat fa-rorizate şi ceşti unei măsurilor sanitare contra epizootiei,
IIISEIIIfA UTIOULA
FACI A CU
PROPAGANDA PAPISTASE I)
Acest moment de slăbicune tl pândeşte de mult misiunea papislaşe din ţară, spre a se arunca cu hotartre pe cale, pentru cucerirea biscricei române. Vicarul pupai, după ce, prin Ingâduirea vinovată a regimului actual şi slăbiciunea neiertată a sinodului naţional, a reuşii din călător a se statornici Arhiepiscop cu titlul capitalei noastre, ’şi da toate silinţele acum, do aşi apropia drepturile unui episcop pământean.
Sub cuvântul instrucţiune! confesionale, s’ati Introdus tn anii din urmă tn ţară o mulţime de călugări papistaşi. In cea mai mare parte jesuiţt, cari rni-şue prin capitală, revărsându-se d'aci peste tot regatul.
La sărbătorile bisericei papale să Îngrijeşte o mare punere In scenă, facân-du-se tot felul de reclame pe caile publice, In colportarea cărora, presa guvernamentală depune o stranie şi nepatriotică îndatorire !...
Intrun cuvânt, misiunea papislaşe nu pierde nici un priloju spre a face să butulaochii mulţime), strălucirea cultului său şi pentru aceasta, ştie a se folosj cu dibăcie şi din faptul, ca Itegele Ca-rol este de credinţă papislaşe şi lnca unul din cel mal zeloşi fii ai comunităţii catolico-papistaşe din ţara.
Mitropolitul primat al României, prin vestita sa enciclică asupra apanagelor coroanei a dat un josnic faliment cuvântului arbipăstoresc şi na mai Îndrăznit a se arata turmei cuvântătoare d’atuncl. In cât ţara, fiind lipsită In marele post de estimp, de o pastorală din partea leguiţilor săi păstori sufleteşti, Mitropolitul papal din Bucureşti s'a grăbii a umple golul, printr'o epistolă pentru pâresimi/e anului de grafie 1886, adresată poporanilor arhidioce-sel bucur este ne, ce a uimit lumea prin Îndrăzneala cuvântului său.
Când se clădea catedrala S-tulul Josif. reposatul episcop Ignazio Puoli, Intre nenumăratele mijloace de colecte ce întrebuinţase cu o sârguinţă vrednica de cea ma) mare lauda, pentru atingerea măreţului său ţel, organizase în saloanele palatului baronului Barbu Belu, o expoziţie de objecte ce adunase din întreaga Europa pentru loteria catedralei, cu acest prileju am avut o-nonrea ai face cunoştinţa. Şi am fost surprinşi de simplicitatea instruc-ţiunei prelatului, faţă 1e neobosita sa activitate pentru propăşirea materială a bisericei sale ; impresiune pe care, manifestând’o Inlr'un cerc, am fost întâmpinaţi de băgarea de seamă a unuia din efforil comunilâ-ţel papistaşe din Bucureşti, »că bra-(ii propagandei papale este Monseniorul Puoli. iar sufletul ei, e secretarul său abalele Palma, care mănueşte i-ţele diplomatice a Ic curiei papale, pe lângă suveranul şi guvernul nostru.»
I)Ah vedea „Ipoca“ No. 128.
înlr'adevăr, Monseniorul Paul Iosef Palma, n'a lăsăt să treacă nici un au de la moştenirea mitrei arhiepiscopale, cu care s'a grăbit Papa a ’l Îmbrăca, după moartea fericitului Pao’i, spre ase aretu, tu toată puterea,şeful unei propagande papistaşe In ţările dunărene, ce nu se da Înapoi de la nici un mijloc pentru atingerea scopului săă.
Prin pastorala In cesliune, pe care ordinurialul papislaş de peste drum de S-fla Vineri, a avut grija a o tipări lntr'o românească aleasă şi a o Împărţi In mii de exemplare, monseniorul Palma, nu se mărgineşte a propâvâdui morala evangelica a mântuitorului lumei, care este una şi nedespărţită pentru toate riturile ce se închină In numele Domnului nostru Isus Christos, dur 'şl propune mal cu seamă, a exalta excelenţa bisericei papale, asupra celei ortodoxe române !...,
N’avom chiemnrea a despica aci cesliuniie teologice-canonice, pe cari le ia de pretext şeful propagandei papislaşe, pentru ca să atace constituţia bisericei ortodoxe ; dar suntem datori a desveli uneltirile ce tind a turbura conştiinţa acestui drept credincios popor. Tendinţa aceasta este Învederată, căci Monseniorul Palma, după o lungă tiradă asupra cuvântului catolic, pe care 'I revendică absolut pe seama bisericei papale, pe când însuşi patriarhul ar-I menilor nepapistaşl se intitulează până I azi «Catholicos,» 'şl propune a com-j bate, cea ce numeşte erorile unul scriitor politicos. In privinţa papismulul şi care nu e alt-ceva de cât închee-rea Sf. Sinod al României din 1883, | urmată dupe raportul P. S. S. E-piscopulut Melhisedek asupra propagandei papistaşe din ţară. Şi, ca sâ sfideze pe prelaţii noştri!, s'a îngrijit a le trimite pastorala ; ba acelora cari lipseau din capitală, pe lângă că li s'a expediat la urma lor, li s’a lăsat şi la locuinţa din capitală câte-va exemplare !...
Dupe ce exalta strălucirea putere! Papei peste toi universul şi bine-face-rile aduse de biserica apuseană ci vili-saţiunet lumeşti, Monseniorul Palma, păşeşte la enumerarea Închinătorilor creştini In numele Papei, însemnând cu bucurie între aceştia părticica Românilor uniţi din Ardeal, a căror pildă o recomanda cu căldura neamului român, ca unii ce prin închinarea la Papa aii dobândii comori de ştiinţa pe cari le ati revărsat apoi şi asupra noastră. Şi tn susţinerea aceasta, nu lipseşte a cita o scrisoare a reposatulut D-ru 0-bedenaru, care exaltă epoca unirei a-celel părţi a Românilor ardeleni la biserica papală.
Mal tnlâiu, este incontestabil, că o dată ce Românului i se dă mijlocu d'a învăţa, el, prin Însuşirea lirei sale, Întrece orî-co aşteptare.
Dar, este neîndoios, că Jezuiţil sub Maria Thcrezia, n'au fost Împinşi de dragostea lor pentru Români tmpin-gându'i la uniune, cât mal cu seamă, de a conlrabalanţa năvălirea calvinis-muluî şi a lulhcranismulul, care tindea a coprinde Întreaga Ungarie şi Transilvanie şi la care se convertise o mare parte din aristocraţia maghiară, ce ti-j răni sa ca şi azi poporul român ; cea-ce a şi înlesnit papislăşirea acestuia In parte.
Este adevărat, că cel mal mulţi din întemeietorii profesoratului nostru, sunt veniţi de peste munţi; dar precum nu toţi erau Români papistaşi, de asemenea nu loulâ cultura noastră ne a venit de acolo. Aşa d o pildă, In Moldova, după un decret domnesc din 1050 vedem Intemeiându-se o şcoala, care a avut şi ea partea ei In luminarea poporului nostru, cu dascăli trimişi de fericitul Patraşcu Movilă Arhiepiscop al Kievului.
Cât priveşte urmările funeste a ie actului unirei pentru desfăşurarea neamului nostru de peste munţi, se pot opune autorităţi cu mult mal puternice
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 27 APRILIE
cm acea a d-lui Oberlenaru. precum nemuritorul părinte nl literaturot române ffeliade Rodti'esm, Mitropolitul Au-dreiit //(nou Saguna şi însuşi Mitropo-litul uniat Şuluţu, cure se plânge cu amărăciune de jugul greu .1! absolutismului papal şi de tirania Jesuiţilor N'aui voi să înveninam aceasta expunere, citând episode din lupta de azi a fraţilor noştri! de peste Munţi cu opresorii lor Maghiari, lu care, unii din Episcopii uniaţi, 'şi au uitat cu totul naţionalitatea lor romana........
Cât, cinsteşte însă, curia papala episcopatul român uniat, se poate vedea din momorTcle asupra conciliului a toata lumea papislaşe ţinut la Iloma in anul 1809, când s’a canonizat infailibilitatea Papei. La carp. Mitropolitul român uniat tnrtrfizuind a se opune, pentru motivul că deroga de la actul tTui-rei. prefectul conciliului cardinanul Pielei, ’i a administrat o defăimare atât de degradatoare, In cât bietu Milropo lit eşindu’şi din fire ’i a Strigai în mijlocul sacrei Aitfae: « Mehdur el Calomniator»!... cuvinte, pe care le a plătit foarte scump, neputând aşi scăpa scaunul de cât subscriind un act de oarbă supunere Vaticanului.
Monseniorul Palma, caută a îndulci dogma infailibililaţel Papei prin pastorala sa, pentru ca să ajungă să arate, că şi sub raportul suveranităţii! spirituale episcopatul român Orthodox nu este superior celui papistaş şi că priri urmare, el încape fără nici un inconvenient în orgnnizmul unei naţiuni.
Aceasta ne aminteşte fabula câinelui gras de curte şi a celui hărlănil de la câmp ; şi monseniorul Palma, făcând acesiâ sofismă uită, că poartă la gât. zgarda papală, pe care în titulatura sa o ănuneia: ca arhiepiscop din grafia St-Scaun Apostolic, recte al Papei!...
Apoî. când vedem pe toată ziua certele şi împerecherile fără seamăn ce suscită tu ţările apusene, dependenţa absdlulă şi imediată a episcopatului lor de Papa de la Roma, care ori ce s’ar zice, e un stăpân străin pentru cele lalte naţiuni, credem că ar li o aberaţie să se poată admite. Ui locul constituire! naţionale a bisericilor orllio-doxe.
* *
Departe de noi negreşit, idea, de a tăgădui papistaşilor, liberul xerciţiu al cultului şi credinţei lor în ţara noastră: credem Insa, că şeful misiune! papale a depăşit toleranţa ce’l acorda Constituţia şi legile ţârei, când ataca religia dominantă a statului, sâpâud prin graiu şi prin scris, temelia bisericel noastre, care este Episcopalul săli naţional.
Dacă la recenta aşezare a ierarchiel papistaşe lu ţară. guvernul actual şi mitropolitul Primat, n'au uliul destula putere în patriotismul lor, spre a o stăvili cel puţin, în oare-care măsură, cum au {reuşit a o Împiedeca fericitul Veniamin,mitropolitul Moldovei,In mal multe rânduri, nu va să zică că poporul acesta este gata a se lepădă dedatiuele şi credinţa strămoşilor săi, in cât să îndreptăţească pe Monseniorul Palma a propovădui un cuveni de un prozeli-
tism, demn de părţile infidele ale Uimei
căci, slava Domnului, naţiunea aceasta n a făcut Intr'ojumetale de veac, atâtea silinţe uriaşe spre a ocupa uri loc între statelecivilisnte. pentru ea se fie privita ca păraginile Africel, Asiei, Oceaniei, unde să se îndeletnicească misionarii pentru convertirea sălbaticilor!....
Credinţa noastră In vecini ca tinereţe a sfintei noastre biserici ortodoxe, a-ceasta cetate inrea neamului românesc e nestrămutată; dar vedem cu mâhnire cum i se întuneca zilnic strălucirea. tocmai de col chiemaţi a o ţine la 'nalţimea ce i se cuvine. Căci, de ce se j opune aceasta îndărătnicie ori-cărei încercări, d a se scoale din lângezirea In cnre zac, afacerile noastre bisericeşti? Dacă, d o pilda, guvernanţii bânuesc scopul asociaţiunci ortodoxe române, de ce na intra într'ensa, să majorizeze direcţiunea, dar se pue umorul la ridicarea acestei dumnezeesti clădiri, care ne-a păstrat neamul şi limba de aproape ciricl-spre-zece veacuri ?...
Aceasta stare nu poale dura, fără ca 86 primejduiască însuşi firea naţiune! române; în cât nădăjduim, că toţi Românii iubitori de neamul lor şi zeloş! de credinţa strămoşească, se vor întruni pentru ca să ridice din cădere biserica noastra naţională.
Itnlm Aovac.
CRONICA
POLITICA SI ( AI IMI AL’ V
In aceste momente de încurcături orientale politica ^oacă un rol foarte însemnat la cafenea.
Des de dimineaţa vechil muşterii a-par la locurile obicinuite pentru a pune lumea la calo. Nu rămâne nici o combinaţie, posibilă pe care dânşii să rfo facă şi să n'o dezlege.
La o masa se discută atitudinea cea liotărlta a Greciei. Aici Intre mai mulţi Români se aflu şi un grec.
Dupe mat multe comentarii, unul dintre Români se întreabă cu mirare .:
—	Dar ce fel de diplomaţie or li ducând Grecii ?
Iar Grecul respundc cu ifos:—Aceasta este o diplomaţie care dovedeşte ca aă un patriotizm în inima lor.
La altă masă un grec este plictisit de mai mulţi Români şi Bulgari.
—	Ce mă Grecule, cum o să bateţi vot pe turci ?
—	Se batemo de le rupomo. O să vedeţi minune.
—	Cu ce măi ? Ce oştire aveţi voi ?
—	Ce ziso ? OUo milione scote Gre-chia, m'al iuţeleso, otto milioane. Cavaleria chp artileria, che fiola, che tor-piles, che ola.
-- Halal de capu leu al grecesc. Da de unde o să scoateţi opt milioane, măi, când voi toţi, toţi sunteţi abea vre-o două.
—	Două? Hai ha! ha! Patru-zecI* vre ! Ce nu stisi ? Grechia cu Epiro-Te-salia, cu insule, cu ţara Românesca cu
Maţedoni» ni Iote, are o populaţionede
peste 40 milione.
Toţi:—A ! da prea le t.u. grecule.
—	Mi top zoi mu. ailelfe. Ţileste la gheogralia pe ano aţesla. 40 milione în
capo.
—	Toţi t — Trage’l de mânecă. Deschideţi ferestrele să iasă minciuna, că [preae mare.
In alt loc perorează un bulgar foarte mândru în urma ultimelor victorii dobândite Aresta landa vitejia cea mare ! a Kneazului şi a soldaţilor bulgari.
• — Baia tu voinicii Aliecu Bâtimbergu nu gluma. Când si am venilu la Slivniţa si am tras o bataia la Şerbi, până la Pirot. Hăidea I
—Au avut Bulgarii şi noroc, măi, nu mat spune, alt fel îi bateau Sârbii de'i ru penii.
—Ce noroc, be? Bălgarilsi am bătut cu inima şi cu voinicia. Hăidea I
La o masă mal laterală se face politică înaltă. Aici toate puterile ceie mari sunt descusute şi cu or ce preţ onorabilii voi esc să a fie cam ce au de gând să facă acuma.
—	Toate sunt bune, dar ce are să facă Ilusu ?
—	Apoi depnşile spun că Taru a venit la Livadia să inspecteze oştirea; asta nu j rea miroase bine.
—	N’al văzut că şi Austriecii ’şt au organizat miliţiile acuma din nou.
—	Să nu vă prinzâ mirarea dacă aţi vedea iar pe Rus In ţara Româneasca. Naşi braţe afurisit, nu aşa ?
—	Acum să ’l vedem şi pe Bismarck ce politică o să mal Învârtească !
—	0 să i se înfunde şi lui o dală.
Nu ştii că tivga nu merge de multe ori la apă ? O să i se înfunde ca mâine. —Tot Rusu II mănlncă friplpâBismark, ascullaţi-ină pe mine. Rusu e tare de tot. Nu ştiţi la Sevaslopol ca să pusese toate puterile pâ iei şi după un un alea au putut să ia o cetate.
—	Aşae. Acuma dacă s’ar încâiera Grecii cu Turcit, să te ţii.
—	1 le ! Cine o trăi o vedea.
Şi onorabilii unul câte unu se scoală şi 'şi îndreaptă paşii către respectivele domicilii.
Lucrurile se petrec ast-fel invariabil în fie care zi, şi In tot-d’a-una aceleyşl discuţii politice preocupă pe obicinuiţii 1 localului.
| Numai cafegiul nu prea e mulţumit câci toata c msumaţia se reduce la pahare cu apa.
Radu Tandără.
DECRETE
—	D. Glicorgbe M. Gtiica, actualul Irft-
mis extraordinar şi ministru plenipotenţiar la Conslaiitinopol, este permutai în locul (l-lut N. Cretzulescu, demisionai.
—D. Ion Bălăceanu, trimis estraordinar şi ministru plenipotenţiar la Conslaiitinopol tn locul d-lut Gheorghe M. Ghica, permutat la PeLersburg.
—	1). G. Robescu, este confirmat ajutor de primar la Galaţ.
—	D. Con*t. Mantu, se numeşte medic
veterinar al urbei Braila.
P Dr. Cugiistin Ion, -e numeşte medic primar al judeţului Gorj.
— Sunt numiţi şi permutaţi:
1). A. I Culoglu, actual jude instructor I» tribunalul Ilfov, membru la acel tribunal.
11. Ştefan Statescn, actua' jude instructor la tribunalul Pulna. tn aceeaşi calitate la tribunalul Ilfov.
D. Ştefan Ylădoiaau, actual procuror ta tribunalul Ilfov,membru la acelaşi tribunal
D. Vasile Yineşu, actual procuror la tribunalul Ialomiţa, în aceeaşi calitate la tribuna tul Ilfov.
D. Vasile (. Grigoriu. este numit cap al cancelariei parchetului do apel din laşi.
INFORMATIUNI
Intr unul din numerile trecutei ale ziarului nostru am zis din eroare «că d. Filitis va fi numit preşedinte la Casaţie în locul d-luî Skina, care ar fi numit în comisiunen legislativă.»
Am vrut se zicem că d. Al. Filitis va li numit preşedinte la curtea de Apel. in locul d-lul O. Skina, care va fi numit în comisiunen legislativă.
n
Un ziar ce apăruse în Capitală, Steagul,de doue zile n'a mai apărut. Aflăm, că a incetat definitiv d’a mai apare.
X
D. P. S. Aurelian, înainte de a lua parte erl la conferinţa austro-română pentru încheierea conven-ţiuneî de comerţ, a avut o lungă întrevedere cu d. Brătinnu, la d-sa acasă, do unde n’a plecat de cât către ora 12 fără 10 minute.
x
D. Epurescu nu a luat parte la şedinţa de erl a Camerei.
Se vede că d-sa e decis a-şî da demisia.
X
Precum am anunţat,delegaţii austriac! au venit în Bucureşti, cu un proiect de convenţiune pregătit din nainte, proiectil se găseşte tipărit la Viena. Întrebăm de ce guvernul j nostru n’a tipărit proiectul seu şi nu l'a pus îndiscuţiune.tn loc se facă toate în secret dupe obiceiul seu?
Românul primeşte de la corespondentul seu din Viena, un extract dupe acel proiect, din care culegem principalele articole pentru care Austria cere absoluta scutire.
lată cele mai însemnate din acele articole:
Caii ; cărbunii ; făină şi fariuoaso alimentare provenind din cereale, legumi farinoase uscate ; paste furi-uoase (zise de Italia); cartofii; seuri şi produse derivate (slearinâ).
Cărţile în general gravure litografii, opere de musică gravate ; lemne de construcţiune şi lemne do lucru chiar fasonate ; parchete.
Cărbuni de pământ ; petroliu şi uîeiu de sebist brute şi rafinate.
Fontă bruta', fier brut iu maso. în bare or în vârgi. Oţel brut sau topit sub toate formele. Şine de fier şi de oţel. Bande de fier pentru roate: fier in bande în general.
Obiecte diverse pentru maşino de fontă brută. Instrumente agricole de tot felul (pluguri de tot felul.)
Instrumente de astronomic, de chirurgie, de optică.
Austria cere. ca toate aceste o-biecte se fie scutite de ori-ce drept de vamă.
X
D. Persiceanu, Prefectul de Dolj, care a fost chemat de d. L. C. Brătinnu, pentru a’i cere desluşiri asupra causei emigrării ţăranilor din acel juaeţ, va pleca mâine la postul său.
X
Românul de ori publică o scrisoare a d-lui D. Giani prin care d sa desminte ştirea dată de noi, prin care ziceam că d-sa ar li pronunţat la Tlrgovişto, cuvintele: «inepţia capului statului.».
Nu punem câtn-şi de puţin la îndoială ufirmuţiunea d-lui Giani, vrem numai se’l asigurăm că fi’âm înserat cu uşurinţă informaţiunea în cest iu ne. Acea ştire ni s’a dat de d. Peneseu avocat din Târgovişle, care era faţă la Întrunire; iar depeşa din care s’n şters cuvintele «inepţia capului statului» ne a fost adresată de d. Cair, avocat in Târgovişte, care asemenea a fost faţă la întrunire.
Am li recunoscători Românului, daca ar bine-voi a insera această lămurire.
X
lata text ul interpelării ce d. Frumuşoanu a adresat erl în Senat, ministrului afacerilor streine.
Am onoare a interpela pe d. Ministru de Externe asupra motivelor, care l'a determinat pe d-sa,se meargă la Viena, spre a trata preliminările ret noi re i convenţiunei comerciale cu Austro-Ungaria şi se bine-voiascâ a răspunde d-nu Ministru :
I.	Nu credo d-sa, eă se aduce o gravă ofensă statului român pro-puindu-se o nouă convenţie din partea unei puteri, care n’a respectat şi nu respectă nici astă-zi actuala con-vpntie.
II.	Care ar mai fi chezăşia unei alte «onvenţiunf, când guvernul n’a putut şi n’a fost In stare se facă a se respecta prima convenţie, din a cărei călcare de către Austro-Unga-ria ni s’a u causat daune de sute do milioane.
III.	Pentru ce guvernul cu ocasia tratârei unei nouî conversiuni, nu ridică chestia despăgubire! daunelor făcute prin călcarea arbitrară a primei convenţiunî.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
I
59
ARY ECILAW
REGELE TESALIEI
PARTEA A DOUA (Urmare)
Hcilinglienlhâl conLinuă :
«In mal multe rânduri,eu ’i-am corul pasionat ca să’mt acorde o Întâlnire dar neînduplecată, ea a respins cererea mea. Ne maj ştiind nici a 'mi stăpâni ardoarea pasiunii or, nici a imita esempiul acestei noK> şi pure creaturi, nu esitat a Întrebuinţa singurul mijloc ce ’mf mai rămânea : ceea ce n'am putut obţine prin rugăminte, voiu obţine prin forţa ’mt-am zis. Me înţelesei cu Glascha. ale cărei oare-care scrupule le invinsciu lesue prin cyva bani. Pe la miezul acelei nopţi teribil^ ea mă Introduse In gr&d.na prin mica portiţă ce o cunoşieţl. Cu ceară ea luase tiparul cheei acestei portiţe şi ea putu pst-fel să facă una asemenea spre a
mă servi cu ca Iu plecare. Toţi dormeai! In palatul ambasadei, Glascha şi eu, lot atât de vili unul ca şi altul, înaintam în tăcere fără să suflăm.
«Tntr'un moment îmi veni !dcia să mă retrag ; dar Glascha m'u prevenit spunându-mî că d-v. aţi luat o poţiune pentru a dormi şi mă asigură că nu veţi auzi nimic.... Desculţi, numai In ciorapi, pentru a nu face nici un sgo-mot, sosirăm până la cabinetul de toaleta al princosei. «Stal aci» îmi şopti ea. Eu mă supusei şi ea plecă. Dupe câte-va minute, auzii nişte paşi cari se apropiau, era princesa, care venea a şi face toaleta do noapte. Era admirabil de frumoasa. Trecu fără se mă vază şi eiî atunci îi eşil înainte. Speriată la In-cepul,ea îşi lua un aer liniştit pe urmă, şi dete probă de o mare preseuţă de spirit. Nu scoase nici un strigat. Indignarea el era aşa de mare în cât euln-cepuiusâ tremur. S'apropiă de mine, palidă,eu figura unei Eumenide în furie şi Tml zise : «Iţi ordon să pleci! Eşti un laş!.. Un mizerabil! .. Pleacă !.. Eşil..»
«Era atât de frumoasă In mânia el în cât dorinţele mele nu mai cunoscură ti ici o margine; uitând totul, o apucai în braţe. Văzând aceasta ea se repezi la o masă luă un cuţit şi cu iuţeala fulgerului mă lovi cu el în umăr. De şi numai mă sgâriuse, durerta fu aşa de mare în cât ţipai, şi sângele începu se curgă. In acelaşi timp, Nadjeska lva-nowna profitând de slăbiciunea mea me Împinse cu violenţă spre uşe, pe care deschizâud'o mă asvârli afară, şi
încuia uşa. îndată dupe aceasta mâinile unul om mă apucă. Zăpăcit, fără să mal daă socoteală de ce fac, de frică ca acest om să nu strige, ’l apucaiti de gât cu o forţă supr3 omenească şi ’l strâgeam din toate puterile. Dar tn întuneric vedeam cum ochii II scânteiau şi cum, cu cât eu strângeam, eîeşa din ce în ce din orbite. Corpul lut se smucea, se sbuciuma în mâinele mele. In urmă numai făcu nici o mişcare, nimic... absolut nimic .. Murise. O spaimă grozavă mă copriuse acolo în acea sala, unde tntr'un Întuneric profund e-ram singur cu acest cadavru. Era peste putinţă ca.să’l las înaintea uşel princosei. Trebui, cu mare greutate să’l târăsc şi să’l asvârl pe fereastră spre a se crede că a murit dintr'o întâmplare saG sinucidere.
«In acest timp auzii sgomot în odaia caro ştiam câ e a d-v. şi văzui că uşa : se deschide. Eleclrisat de pericolul ce j mă aştepta, sării şi eu dupe cadavru şi graţie erbel pe care am căzut nu mi s'a întâmplat nimic. Atunci d-v. aţi apărut cu lumânarea la fereastră, eu vă vedeam, d-v. însă nu mă puteaţi vedea. Stingerea lumânărel m'a salvat căci ; profitând de întuneric fugit şi eşil din gradină, graţie cheei ce Glascha ’ml dadese.
«Dupe cum vedeţi princesa m’a gonit ca pe un câine. Eu îmi ziceam însă că a făcut aceasta pentru că ea iubeşte pe Rege. Dacă ea mă respinge ast-fel, cu ori-ce preţ voiu împedica-o se se dea altuia ! In această stare a spiritului, In
această ferbere de gelosie furioasa e-ram când v’am denunţat întâlnirea din Parcul cerbilor.
«Dupe cum vedeţi 'ml-am scos inima din pept spre a o pune în toată hidoasa goliciune înaintea d-v.! Ah ! când nu eşti criminal de meserie nici o pedeapsă a leger nu egalează torturile intime ce te roade. Eşti condamnat, condamnat pentru tot d’auna. N’al un moment de pace! O orâ de somn! Tot d'auna sudoarea rece a lricel, a spaimei, pătrunde până în organele cele mal ascunse. La cel mai mic pas, la cel mal mic sgomot, cauţi să te ascunzi, să dispari... In faţa privire! celei mal blânde, celei mal indiferente, tremuri.... Când o uşe se deschide, când o gură începe a x’orbi tresari de groază. Ah ! ca să scapi de aceste hidoase remuş-cărî, vrei să fugi, să piei din mijlocul oamenilor ! Dar chiar de ai merge până la capătul lumeţ, ele te urmăreşte pretutindeni, căci remuşcările sunt în tine şi nimic nu poate să le scoată ! Continui să traeştî şi vai de această viaţă cu pumnalul înfipt în rana ce ast-fel nici odată nu Încetează de a sângera! In a-ceastă luptă simţi în cele din urma ca raţiunea te părăseşte. Pe jumătate nebun te gândeşti să le omori, dar oroarea de a dispare în mormânt comiţând o altă crimă te reţine. Ah !.... — şi el scoase un adevărat geamăt — vedeţi 1 e o uşurare de a spune toate acestea unuia care să le denunţe ca pe o bestie reu-facătoare şi criminala şi a face ast-fel ca legea şi oamenii să te pedep-
sească, să le surobeasca, căci numai ast-fel stins, anihilat în bucăţele sângerânde pe care panerul ghilotinei le conţine, poţi să scapi în sfârşit de re-muşcârile ce le rod. ce te lnebunesc!..
Heilinghenţhal nu mai putu urma... Pe când el vorbea, Mineleko de odată se încercă convulsiv să se ridice scoţând un strigăt mut şi răguşit:» Mă înec... mă...»
El nu mai putu termina acest cuvânt. O tuse spâimântâtoure îl apuca, pe urmă sângele începu să ’I curgă din gură, la început puţin, iar In urma ca dintr’o fâutuua li eşea din gură în torente. Heilinghenţhal speriat alergă de sună clopotul. Gariatinski şi servitoarea veniră. Mineleko năbuşit, scoţând din când în când câte un oftai răguşit se lupta cu mo.arlea. Era Inlr’o stare înspăimântătoare şi cu toate acestea a-nimal de o ură răzbunătoare el nu putu se nu pronunţe încă aceste cuvinte: «Regele... Regele...» aminfindu-şî fără îndoiala de zilele crude şi fara repaos pe cari şi le a petrecut cât timp a avut convingerea de amorul Regelui pentru femeia lui.
Delirul continuă până când în cele din urma Mineleko ramase lungit fără să mal mişţe.
Ast-fel se stinse, într'o moarte x’io-lentă, acest om, o natură pasionata şi sălbatica, dar un mare caracter.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 27 APRILIE
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,, EPOCA “
Tlraglu »,500 «li* foi
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 hani
Anunciuri şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei.
DEPESITELEGRAFICE
\'icnii, 7 Mai.—Die Presse, anunţa, ca negocierile pentru tratatul <lc comerţ intre Austria si Itouia-nia s’au reluat cri la Bucureşti, si ca sunt sorti «le a depurta urce greutati.
Londra, 7 Mal.—Dt^pesile venite «lin Atena arata.«mi respunsiil «»cl «lin urina al «I. Delyamis echivalează cu un retuş, si făcu sa sc prcsiuita pleeari'a iaiineuta a iiiinislriloi’ străini.
Atena, 7 Mai. — t oate trui»«il«‘ disponibile au fost trimise la graniţa
O marc einotiune (louincstc în Atena.
PARTEA ESTERIOARA
Italia.—borna,0 Maiu. — Răspunsul guvernului francez la nota semnalata a Vaticanului, tn privinţa înfiinţare! In Peking a unei legaţiuni papale, a sosit aici. In răspuns se zice curat, ca In caşul când Vaticanul va persista în planul său, Franţa tşi va rechema pe ambasadorul săd de pe lângă scaunul papal. Acest răspuns a fâcuto impresiune penibila.
borna, 5 Maid.—Exploratorul Augus-tus Franzoi-Matoich sa imbarcat In Genua pe bordul vaporului Dumenico Darguino şi a plecat la Aderi tu Africa. De acolo Franzoi are de gând se meargă cu expediţiunea sa la Zeila şi de acolo pe uscat la Harrar, Şoa penă la KalTa.
La acest punct va ajunge tn doi ani apoi călătoria se va continua până la lacurile din ţinutul equatorial şi la Zun-zibar.
—x—
Statele imite.—Chicago, 5 Maid.— Ieri seară a fost o nouă lupta înverşunata Intru poliţie şi socialişti. Turburătorii, In număr ca de 15.000 oameni s'ail opu3 somaţiunii poliţiei de a se împrăştia. Au fost aruncate mai multe bombe cu dinamită, otnorându-se cinci agenţi poliţieneşti şi rauindu-se mal mulţi. Poliţia a tras focuri asupra turburătorilor, diutre cari aQ fost loviţi cir.ci-zeci; câţi va au rămas morţi pa loc.
berlin, 5 MaiQ.—Ştirile din Londra şi din New-York spun. ca Germanii formează contigentul principal tn tur-burârile socialiste din Chicago.
Chicago, 5 Maiu. — Asupra luptei de ieri se aduc următoarele amănunte : Când poliţia a somat pe socialiştii adunaţi să se Împrăştie, un orator a strigat: «La arme/» îndată s'au a-runcat trei bombe In mijlocul agenţilor poliţieneşti, rânindu-se şi dintre ei. Tot-o-datâ mai mulţi indivizi au tras din revolvere asupra oumenilor poliţiei. Aceştia au respuris trăgând focuri în timp ca de două minute. Mulţimea a fugit In toate părţile. Dintre agenţi sunt morţi 3 şi răniţi 39, dintre cari 1 de moarte. Un anarhist a fost ucis şi unul rănit de moarte; mai sunt alţi 25 răniţi; alţi mulţi răniţi au fost duşi de tovarăşii lor.
Chicago, 5 Maiu. — Şi astâ-zi aii fost mai multe turburărî. 0 mulţime ca de 8000 persoane a atacat la ameazi mai multe prăvălii şi le-ah jefuit. Poliţia a Împrăştiat pe turburători. S'au arestat 25 lucratori tipografi de la Gazeta lucrătorilor, precum şi alţi doi anarhişti fruntaşi.
In Milwankee a fost din noii o In-căerare cu Socialiştii, In care miliţia şi poliţia au tras focuri din puşti. Sau ucis şi rănit mai multe persoane. Mulţimea, In care erau mulţi Poloni, a atacat şi jefuit berăria. Iu fine poliţia a reuşii să împrăştie pe turburători.
Francla. — Paris, 0 Maiu. — Ziarul Intransigeant povesteşte, că ieri după
! ameazi, venind comilele şi contesa de Paris In trăsură înaintea unei prăvălit din Ftue Vivientie, pretendentul la tron a fost recunoscut de lume. El fu urinat de mai mulţi oameni; se auz ra tlue-raturi şi înaintea casei din acra stradă se făcu o aglomeraţie mai mare de lume. Atunci corniţele de Paris a triine- trăsura goala acasă. Insă mulţimea a-t<ptâ până ce pretendentul ieşi din nou şi a-tunci începură fluerături.sgomot şi strigăte ironice, pana ce comilele de Paris scăpă printr'o ulicioară şi se duse tn Palais Royal.
—x —
Anglia.- Londra, 5 Maiu. In Camera Comunelorcirculă ştirea, câ a doua lectură a bilului Ilouie-Rule este asigurată, după ce Gladstone a declarat că părăseşte bilul agrariti. ca lasă pe membrii irlandezi In parlament şi după a doua lectură îşi va retrage bilul Ilome-Rule, pentru câ până la anul viitor să’l modifice radical. Chamberlain fiind Învoit cu aceasta va vota cu partisanil săi pentru a doua lectură.
Londra, 5 Maid.—Camera comunelor a adoptat In şedinţa de asta-zi un bil In a doua lectura, prin care alegerile municipale irlandeze se vor întocmi ca şi cele engleze.
LOTERIA ATENEULUI
Primim de la d. N. Kirilov, următoarea scrisoare:
Domnule Director
0 comisiune de bărbaţi speciali ’şî aă dat avisul asupra sistemului celui mal proprio, dupe domniele-lor. pentru efectuarea tragerii la sorţi a lotăril Ateneului.
Sistemul propus de comisiune se zice că a fost aprobat de onor. biurofi al Ateneului şi se crede câ va (i şi aplicat.
Cu toate că mă aflu, prin urinare,In faţa unul fapt aproape Împlinit, care ’ml-a u-juns abia azi dimineaţa la cunoştinţă, to-| tuşi cer voe d-lor Aterieiştl şi onor. comi-sium speciale să mi înscriu fără reservă tu contra sistemului preconizat de d-lor. i lată ce se propune :
In loc de a se procede tn mod obicinuit adică a se Introduce Intr'o urnă sub-divi-sală In mal multe altele biletele numerotate şi tn a 2-a loturile, s'a hotărtt a să lixa pe o axă unică 0 roţi, tn cari se va aşeza căi o zece bile, purtând semnul ţifrelor 0 pănă la 9, cu escepţiune că In a C-a urnă saâ roată se va Introduce numai 5bile cu indicaţiele 0, I, 2, 3, 4.
După această disposiţie pregătitoare, se vor Învârti de o dată cele 0 roţi cu o manivelă comună şi se va scoale simultaneu din tle-care urnă câte o bilă. Ţifra bilei din prima urnă va representa unimea, din a doua zecimea şi aşa mal departe, In cât înscrierea unei ţifre la stânga alteia va combina numărul câştigător.
SchiţuiO pe scurt proiectul de tragere.
El este defectuos şi nedrept.
Să demonstru aceuslu.
Prin adoptarea tragerel cu bile, repartizată tn şease urne, se creeză C categorii de bilete, pe când Atheneul, când a emis aceste bilete n'a inţeles a crea de cât una şi singură categorie.
Acest fapt e uecontestab.L
Biletele având numere cu 6 ţifre se găsesc de o data Iu cele 0 roate, biletele cu 5 ţifre se găsesc numai In cele d'âulâiu 5 roate şi biletele c’o singură ţifră se găsesc numai In prima roată.
De şi ne găsim, prin urmare, In faţa u-nor bilete de categorii diferite, ele sunt chemate â participa In mod egal la tragere, roţile tnvârtindu-se toate de o dată.
llesultă de aci că biletele cari poartă numai 1, 2, 3, 4 safi 5 ţifre, de es. bileţele cu Nr. 5, 79. 312, 4286, 87316, vor li con-demnate a Încerca sorţii a 6 urne, ca şi Nr. 275.112, cu toatecâ aceste Bilete nu s* găsesc In ţoale roţile ca biletul ce) din urmă.
Modul de tragere e dar defectuos. El fa-voriseazâ biletele care poartă numere cu sutimi de mii, In paguba biletelor purtând numerile 1,-99,999.
Biletele mari participă tn mod egal la lie care lnvârtiturâ de manivelă şi la fiecare scoateresimultaneădebiledin urnâ.pecdnd No. 5 din prima roată e concurat la aceleaşi învârtiri de bilele din cele alte 5 roţi; No. 79 care se găseşte tn primele 2 roţi poate fi modificat de. bilele scoase din restul celor 4 roţi şi aşa mal departe.
Prin această procedare, In definitiv, biletele cu numere mici vor li concurate In probabilităţile de câştig de o serie nesftr-şitâ dearanjerl, rcsullale din ţifrele aflate In urnele imediat superioare.
Cu alte cuvinte, spre a fi mal bine înţeles, sorţii de câştig pentru purtătorii de bilete cu numere mici de la 99.999—1 vor fi treptat nimiciţi de avantagele create biletelor cu numere mari. Aşa No. 2 va u-vea mal puţine probabilităţi de câştig de cât No. 79, acesta mal mici ca 312 şi Lot ast-fel până la No, cu 6 ţifre care e cel mal favorizat.
Iată cum Iii mod apriori se demonstra defecluositalea şi inegalitatea sistemului onor comisiunl speciale.
Dar aceaşl problemă se poate demonslra
I priu calcului de probabilităţi şi de a-i ranjărl, destul de cunoscute chiar amatori lor de lotăril.
KQ cred inutil sâ recurg şi la acest raţionament, Intri.fi penii u ca n ar putea li controlat de to.i şi al do.Iert liind-că şi fără el scopul acestei s. ri ori e atins. Destul est • sâ se ştie urn:'.toarele :
In caşul cid lotărin s ar- trage In m >-dul obicinuit, uu bilet care poartă de. ■ s. N. 5 va avea se rapoarte concurenţa a 499.999 bilete • - numărul lor total fiind de
500.000.—Cu sistemul propus decomisiune, acelaş bilet va avea să combată nu numai seria ordinară a aranjărilor naturale ce se pot face cu ţifrele 1 ptnâ la 9 din cele 6 roţi, ci şi o alta serie estraordinara a a-ranjerilor nenaturale, tn cari se vor reproduce de 2 până la 5 ori aceeaşi ţifră zero din roţile următoare. In cât. Nr. 5 luat ca esemplu, va fi concurat tn sens contrari0 de 2 feluri de grupe una cu ţifre nesimilare, alta cu ţifre similare, cu toate că, după buna dreptate s ar cuveni să fie considerat pe o scară de perfectă egalitate cu N-rilc cele l'alte, superioare In ţifre. |\italmcntegrupel<|-u ţifre similare se vor reproduce foarte anevoie. Acest fapt e tn nat ura lucrurilor, şi s’a observat tu mod matematic repetându-se la orl-ce tra-gore. — lată dat-elemente de calcul cart vin de Imulţesc şi ele sorţi de neisbândă ale N-relor mici.
Sistemul onor. comisiuni se poale re-suma ast-fel : el ecuicaleaza cu Introducerea tu urna pe lingă cele 500.000 bilete plutite, tnca a unui nutner însemnat de buletine albe, cari si ele sunt chemate a participa la cislig, de si nu au contribuit cu nimic la lo-tarie.
La Viena esislâ u.i sistem de lotărie cu terno şi quaterno ele.
Dar acolo s’a avut grije a se decerne lle-câril grupe ternare safi quaternarc etc. favorl.şi sarcine deosebite. La noi, cu pro-codimentul recomandat, sarcinele sunt mal grele pentru N-rilemicI şi favorurile remâii aceleaşi.
De ce nu s'a propus şi la noi sistemul practicat de cele mal multe ori şi In străinătate, sistem drept şi facil de controlat, care constă In împărţirea biletelor tu serii «le câte 100 numere? Pentru500,000 bilete, vom avea 5000 serii, cai i se vor trage la sorţi cu buletine numerotate de o-dalft cu tiragiul numeri lor de la 1—100. Cu modul asesta toate bilelile participă tn mod egal la tragere şi toţi vor remâne mulţumiţi.
Cât penlru împărţirea biletelor tn serii — de şi ele n’aO fost tipărite la început In acest sist ni, timpul nu e trecut ca să se facă şi acum.Be va anunţa de es. deţii-torii de bilete câ numerile lor fac parte din cutare şi cutare serie şi greşeala de la început seva gâsi reparată.
lată, domnule director, pe scurt, propunerea ceara onoarea face ca contra sistem la cel adoptat de comisiuuea specială.
E vorba a se acorda lutor contribuitorilor la opera lăudabilă a Ateneului sorţi de o potrivă şi a se evita reclamaţiunile.
Mulţumindu-vă pentru buna-voitoarea ospitalitate ce vă rog a da acestor rtudurl 1 u stimabilul d-voastră ziar, sunt al d-v. cu toată stima.
X. kirilov.
Bucureşti, 25 Aprilie 1886.
CORITRILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de Vineri 25 Aprilie 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi 3/4 sub preşedinţa d-lui general Leca.
Răspund la apelul nominal 95 d-ni deputaţi..
Se voleazâ câle-va alipiri şi dezlipiri de comune, precum şi câte-va indigenate, nefiind alt-ceva la ordinea zilei.
Penel.
SENATUL
Şedinţa de Vineri 25 Aprilie 1886
Şedinţa se deschide la orale 2 şi 10 minute supt presidenţia d-lui D. Gr. Ghica.
Fresenţi 71 senatori.
Se aprobă sumarii şedinţei trecute. Se acorda coneediuri d-lor Cristofi, Lu-paşcu, Gen. Arighelescu, Şomănescu etc.
D. Sturza depune un proiecl]de lege, pentru autorisarea oraşului Brăila a contracta uu tmprumul.
D. Frumuşanu anunţă o interpelare, d-lui ministru de externe, In privinţa mergerei sale la Viena, pentru închee-rea convenţiei comerciale.
Interpelarea d-lul Aurelian relativă la taxa de cinci bani,pe care o plătesc ziarele române, la trecerea lor tn Austria se amâna, după cererea d-lui Aurelian, In urma înţelegere! cu d. ministru de finance, căruia ’i lipsesc documentele necesare, spre a răspunde.
La ordinea zilei petiţii şi indigenate.
Mai mulţi locuitori din diferite comune ale districtului Buzău, cer să li se dea pământuri.
| D Lerescu nu Înţelege ce eaulu asemeni petiţii la Senat, j D. D Ghica, cere, ca dreptul de peti ţionare In faţa Corpurilor legiuitoare,să lie menţinutln toată întregimea sa. (tot ( aşa spunea oare onorabilul preşedinte. ■ Când cu petiţia românilor expulsaţl ?)
Petiţia se recomand:! nUn sterului.
Se mal resolva asemenea mal multe ! petit i uni. Unele r comand 1 tu l-t-se gu-, vernului, asupra aliora tn-camlu se la ordinea zilei.
Se votează asemenea mai multe indigenate.
La ora 3 1/2 şedinţa se ridică.
Reporter.
ŞTIRI MĂRUNTE
Iu şedinţa de cri a Academiei, Intre alte lucrări, membrii Academiei aă ascultat pe d. V. A. Ureche, cari a espus resuHatul excursiunel făcute,cu cheltuiala d-sale tn Moldova.
La lladrtmbul d-sa a descoperit peste 400documente, privitoare la secolil 16-18-lea Sunt mal ales de o importantă mare documentele relative la corespondenţele ţinute Intre Milropoliţil Moldovei cu primatul din Varşovia privitoare la înapo-iarea mal multor odoare şi documente, ridicate de mitropolitul DosilheiQ şi duse la Varşovia, pe timpul inlrărel Iul Sobi-eschi In Moldova. Aceste documente se găsesc acum Iu Viena.
Asemenea suni documente privitoare la răsboaele din 1774, 1821, 1828, ele.
D-nu Urechea mal găsit un cronic al Iul N. Kostin copiat tn 1722 de vornicul Hâdul Popescul, care adaogă o parle inedită a sa, relativ la a doua domnie a Iul N. Mu-Vrocordat tn Muntenia.
Se crede ca tn locurilcvacanle decomp-luhil şi casier la creditul funciar urban vor (1 numiţii d-nii: 6’. Vrana tn calitate de comptabil şi d. George Boamba, fost agent «le schimb, tn calitate do casier.
Aflftm că penlru postul de secretar general la Primăria Capitalei sunt deja 3 candidaţi: dd. Gr. Mano, fost director Iu divisiu scoalelor. Sc. Orescu şi Zăti-eanu actual şef al divisiel administrative.
P.	S. Mitropolitul primat, va pleca peste vre-o 20 de zile ia băile de la Eviau, Iu Sa voia.
ULTIME INI OIîMlTII
Aseară la 8 ore s'a ţinut la d. E. State seu, un consiliu de miniştrii, sub preşedanţia iVluI I. Buati inu, la cure u luat parte şi d. Aurelian.
m
Ziarul Figaro ne aduce ştirea că guvernul român a comandat doue cupole cuirasale, în Franţa.
m
Erî s'au întrunit la hotel Union, farmaciştii din Capitală, cure au re-dactato petiţie şi au numit delegaţi care o vor presinta d-lut Brătianu.
Ni se zice că prin această peti-ţiune, farmaciştii cer oare-cari modificări in ultimeledisposiţiuni luate de consiliul sanitar.
Citim in Romăuia Liberă de azi : Se vorbeşte că în luna viitoare se va modifica parţial Cabinetul, făcând loc şi altor membrii din majoritate. Cine va fi victima?
întrunirile de la Severin şi de la Carucâl s’au amânat.
Duminică 4 Maiu. mare întrunire la Botoşani, la care vor lua parte dd. Lascar Cutargi, George Vernescu, Al. Lnhovury, Petre Gră-di.şleanu ele.
®
D. Poteca prefectul judeţului Vlaşca a fost chemat eri in Bucureşti.
Se zice că d. Brătianu ii a arătat nemulţumirea sa pentru primirea ce s'a făcut d-lor Epurescu şi Rose Stefănescu.
•
In ultima şedinţă a Consiliului municipal s'a discutat demisiunea d-lui Bolint neanu di i postul de secretar general al Primării.Consiliul comunal nu a primit dimisiunea, d. Bo-linlineanu a fost revocat cu o majoritate de 9 glasuri contra 7.
D. dr. Sergiu care nu era penlru
; revocare a declarat câ e decis a şi da dimisiunea.
•
Amintim cititorilor noştri că Luni este la teatru naţional representa-ţiunea dată în beneficiul d-lui Huhsch
Ultima ora. Camera a reînceput azi discuţia tarifului autonom.
•
Vdnitnislratia FpncH ronira pe «I«l abonaţi ale niror abonament** «'spira la 15 \lai. sa «*«* cenbeasea a "si l«* relnol, pentru «i iui suferi uitr«*ruperi în prinii-reu remnlala a ziarului
fllLETN FI\A\CIAR
Bucureşti, 25 Aprilie 1880.
Schimbul se scumpeşte şi mal mult. Cek Paris face 100.75. Gak Berlin 123.80.
Agio se menţine la 14.00.
Valorile cad, In urina ştirilor din ce în ce mai serioase ce ne vin din Atena.
Băncile cotează cu 1028. Doctele se negoţiazâ cu 201 1/2 şi construţiunile se menţin la 103 1/2.
Viena slaba.
Ştirile din porturi ne anunţă, ca transacţiunile sunt de tot reduse.
Închiderea slabă.
BULETIN COMERCIAL
Brăila 25 Aprilie.
Secară: 1500 hect. 52 lib. 7.15; 2700 hect, 53 1/2 lib..7.30; 1000. 54 lib., 7.40; 1000 hect. 53 lib. 7.15; 3000 hect, 54 lib, 7.05; 700 hect. 53 1 2 iu, 7.25;.
Orz: 2000 boci. 40 1/2 lib. 0.30 : 2300 bi et, 40 lib. 0. 27 1/2; 2500 hect. 40 1/2 lib. 6. 17 1/2; 2000 hect, 4.3 1.2 lib. 5.40; 1500 hect, 45 1 2 lib. 0.35; 8500 hect, 43 1 2 lib. 5.47 12: 2100 hect, 42 3 4 lib: 5.37 1/2;3200 hect, 43 1/2 lib, 5.40; 2200 hect, 45 lib, 5.00; 700 hocl, 43 1 4 lib. 5.25; 3100 hect. 48 1/2 lib 0.85, 1000 hect, 44 lib. 5.45.
Porumb 800 hect, 00 lib, 7.70; 1100 hect, 57 1/2 lib 7.30; 700hec, 57 1/2 lib,
0.05; 1000 hect. 50 1/2 lib 7.45; 1000 beci 50 lib. 7.25.
Secara: 1500 hect. 52 lib. 7T5; 2700 hect, 53 1/4 lib, 7.30.
TEATRE CONCERTE
Serbarea ce se da tn Cişraeglu pentru loteria Ateneului va (1 Sâmbătă Duminică şi Luni, 20, 27 şi 28 Aprilie. Comitetul, compus ca şi Iu Septembre când a avut loc prima festivitate populară. Un foc de artificii dat de pvro-i technia militară, iluminaţium şi soare electric vor servi de atracţiune pentru serală.
Pentru spectacolul de zi. se va utilisa lacul pentru curse nautice şi preumblări cu barca. Omul sburălor va sări peste lac din trapez In trapez, aceasta va fi ultima producţiune a d-lui Velescu nainte de plecare la Bombay. Pe scena ad-hoc vor avea loc două representa-ţiutri la cari vor concura cel mal iubiţi artişti Bucureşteni.
Preţul unic de intrare un bilet de loterie şi 10 bani.
Sala Atlieneidiif.— Sâmbătă 20 A-prilie s. v. 1880, Mart* concert vocal şi instrumental dat de d-ra MarieNarice şi fratele său Ernest cu bine-voitorul concurs al d-lor Delin, Carini, Demi-trescu, Jonlav, Weinberger şi alţii, în profitul societâţei de bine-facere italiană sub Înaltul patronagiu al E. S. Corniţele Tornielli.
Teatrul .National
Sâmbătă la 20 Aprilie. 1880 represen-taţiune extra-ordinara. In beneficiul d-lui St. Iulian, se va juca pentru prima oară tn această staţiune Piesa: Hoţii de codru şi Hoţii de oraşe.
Luni 28 Aprilie. 1880, representaţie extra-ordinarâ data In beneficiul d-lui Ed. llubsch. şeful orchestrei theatrului naţional, cu graciosul concurs al doamnelor Zoo Chrisenghi, Zerline Drucker, Am. Notlara. A. Dăneecu. El. Petrescu, şi al d-lor M. Millo, St. Iulian, M. Ma-teescu, G. Gabrielescu, I. Petrescu A. Catopol, I. Niculescu, etc., se va juca: un leu şi un slot ; Jntertned Musical: 1. Verdi.— Arie din opera «Rigoletto» cântată de d-na Zoe Chrisenghi; 2. V. Alexandri. — «Barbu lăutaru-, chanso-nelă esecutată de d. M. Millo : 3. Abt.— «Ieh denke dein« Lied; Ventura.—«Te am Întrebat». Romanţă română, d-ra Zerline Drucker; 4. a) Allard, Adagio; b) Huhsch, Mazurca de Salon : c) Huhsch (după cerere) arii române, esecutate de d. Ed. Hubsck. D-nu Choufleuri,
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 27 APRILIE
CASA DE SCHI MP I. M. F E R M O —27,STBV!).\ LIPSCANI. 27- CUIISI 1. R U C l R E S < ! 20 Aprilie 1886		
r- . Rente amortizabila . . .	P* l 4	
6V Renta perjietnn ....	PI	
*>• „ l tUlfg. «le stal		1 2	
Ş (fbltg. dr si. -iruinii defer		
7\ Scis. fbno. t'iiraSâ . . .	Ifiri >2	
'■ 5cns. Itinc, rtiiafi- . , .	*71,?	
7' Sons tone. nr liane . . .		
Sens fum-, urbanii . . .	*>2 1 i	
5' Seri». Imn*, rurale . . .	R?t ’	
t>\ împrumutul r«ii|iunal . .	751 2	
CiOlig. (jtsri per»,*, lei io dol>.	210	
împrumutul cu premia . . .		
Ariiuni hancel nâtion . . .	1030	
Aeliunl --Daeia-Rnmania •> . .		
Naţională			
r.wifit mnltiliar , .	?no	
« r.«H)ştrn«;tjuni. . . . » Knltflea <1«- liArtie . .		
Argint contra aur . . » .	Ml ?	
Bilete de Ham-0 contra aur. .	141 2	
Florin austriarl			
CUHSUI. I»I\ \ IF\ V		
Napoleonul		îr.âi	
Dub&tul 				
Lese otomane		r,;P'-	
Rubla hârtie			!S.,n> IS3.83	
CL'llSl l.l»\ ItFItl.lV		
Renta Amort		KflD	
Oppenheim			
Obligaţiuni noul 6% C. F. R.	10('..70	
•« » » » »	1(>3	
Rubla hârtie	 A l RSl'L 1)E 1*AII 18	200.10	
Renta Română			
Lose otomana	 Schimb		34.50	
Paris 3 luni			
» la vedere	 Londra 3 luni		101	
» la vecii!re			
Berlin 3 luni		1.24	
Viena la vedere			
?: <
■a
%
'P
i
4
*
(ti
J
il
|
9
I
<
O
o
ZL
fcj
q
yj
O
‘
Of
(X
<
N
ri	I
i	i
$
» t J
9
*
J
I
TIPOGRAFIA
UR Pistil»! # MâllBlâ
BUCURESCI, STRADA EPISCOPIEI. BUCURESCI
ACKST ATELIER l-’.STK PUS ÎS POSITIUXK A liSKCRTA TOT FELUL I'IÎ HV.KARI AŢINU AT( «ARE IHÎ ACEASTA ARTA CU ACURATEŢA PRECUM 7
ZIARE
QUOTIDIANE SI HEBDOMADARE
BFIO^URI
LUCRATE IN CARACTERE ELZEVIR
PUECIt KII.I-: M M I O MM I. MOOF.It VTE

Ml' |\J illlti IT ,a -:i April io. viilor. Mii I lLniltl 11 casele din strada \ra-deranici Nr. 20. — A >e adresa strada Batiste No. 11.
i V i'TI hl VT doreşte a preda lec-Ml MMI (iuni pentru Clasele Primnre, In schimbul unei modeste
piap.
A se adresa la administraţia ziarului.
D, R. RCSETTI
AVOCAT
Strada Humana No. ii.
II DOHMUIl
Absolventa a cursului secundar şi având «Diploma de maturitate--, se olerâa «la ler.ţiunl, tu vi-e-o familie pentru cursul primai- sau sccoudar.
In special pentru limba francesi, matematici şi ştiinţele fisico-naturale.
A sf; adresa la redacţiunl.
nr l\i IMI1I4 r de la 23 Aprilie, Casele IlF I li.IIIllI 11 din Strada Academici No. 11 compuse din 10 Camere, cu o curte spaţioasa tn care se alia grajdiO şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aO şi o gradină importantă. A se adresa Strada Batiste No. 11.
SE (uite :r.
data de Sf. Dinutru,
stăpâni, cuhne, dependenţe, etc. A adresa ofertele cu preţul chiriei la administraţia ziarului «Epoca.».
[IE VmilESU IIE ÎNCHIRIAT
O casă marc cu două ctage, Încăpătoare pentru douft familii, având 20 camere, 2 bucătarii, 2 pivniţe, 2 grajduri, şopron de 3 trăsuri, curte spaţioasă, ele.
Asemenea de vânzare un loc de casă, a-vând 17 metri faţă, 34 fund.
A se adresa strada Biserica Amzel, 6.
N. A- PAPADAT
AVOCAT
Slr. [lisei ira Icni No. 8 bis.
BULETIN METEOROLOGIC
DIN
BUCUREŞTI
Buleemuti atmosferic «/-• ta 3 Maia ISSti.
STAŢIUNI
llCcurasCi
T.-Sevcrin
Balola
Urai ova Slatina Oinrgin
Constanta
Snlina
tialanlz
Brăila
Botiian
lâsî
.Baroni	Ţei^p,	Vunt ,
701.0	7 s	NN\\
7tî0.6	4.2	SSE
7c5CMi	4.2	W
7iii.-e 70! 1	;i.s ?.:»	s W
7(51 i	7.15	N\V
7«i n 1	F> 7	NfiS
.*> 1	S.n	WNW
| 760.1	5.2	
i 7 « <4	: .0	i:
1 fei.v 1	P.O 		NNE
T. | ista. ca 13 |>. Iţrir. S nob-s
10
ir. senin
o p.n< s fte-ăl III
10 senii tn nerv, 12 norii: JJ, ..
0 17
pinţir,
aeop.
Directorul Institutului, St. Ffepitcs.
Stan-a marei la Bulina uşoara la Constanta liniştita.
RECTIFICARE
MOŞIE DE ARENDAT
MOŞIA VĂLENI, districtulu Oltu, plasa Şerbaneşll, fosta parte a d-lui A. Burke. — A se adresa la d-nul Nicu Moscu actualul proprietar, Strada Mi nerva Nr. 12, bis.
iWiiiiir\ |i din causa arondării pro-UIl li>ll \Ij prietâţii, se vând, O lo-comobilâ 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Ramson sistemul cel mal perfecţionat ambele în perfectă stare. Doritori le pot vedea Ia proprietatea Păşcani judeţul Ilfov, adrestnduso la d. E. Reimer administratorul.
Lv
!»
PĂZIŢI VA 1)E RECEA LA
Acum este timpul d’a se obicinui cine-va cit regimul de lunii ul £ Prof. Dr. Jueger.
1
!-
a:
A
1 I ţ
UNICUL DEPOZIT IN ROMANIA
A U X QUATRES AIS 0 K S
72 Calea Victoriei 72, Vie-a-vis de Palatul Regal Declarăm că nu recunostom cu veritabile de cut flanelele ce se
f» găsesc în această casă. Dr. .Titerjoi'.
W. Bmiger’s Soehne î?5tuittcjar*t,.
r Ci .tO-Sisi-Ş..1 -Ş
i
J
9
i
N Vj Lite \ V *■// e	DE
POLE I TOR IE
0*
7P. - CALEA MOŞILOR - 73.
In acest atelier se primeşte orice rep&raţiunl de Oglinzi, Mese, Galerii, Tablou?! poleite. Se găsesc gata galerii, pervazuri de tot-fel cu preţuri moderate.
I
I
DEPOSIT GENERAL
DE
IPSOS ROMAN
SI
CIMENT ENGLES DE PORTLAND MARCA „URSUL ALBASTRU"
Doritorii să se adreseze la secţia comercială a Bâncei Prevederea,
BUCUREŞTI
15 — Sti'acTn. Doamnei — 15
\—-----—
ATELIER
DE
POLEITOR1E
I. CER NOR
I. STRADA MIHAI-VOOA I.
—(VIS-A-VIS DE MAŞINA DE APa)—
Recomandă bogatul sCii asortiment de oglinzi cu console anrile şi negre, Mese mari şi mici, tot felul de galerii si pervazuri, inca-dramenle de fulegratil, negre şi aurite.—Primeşte ori ce comande tn meseria sa.


... IVMHIMtT Gâsadin Str. Mercur No. 6 11li I XI -111 ll 1 \ I a se adresa la proprietara
d-na Oîga C. Păllineanu. Strada Sculptură! No. 2.
PUBLICITATEA
ZIARULUI „EPOCA
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX X	X
X X X X
X
X
X
v;
iKOi
<
X
ll 4
&ti'a.cla Episcopiei, No. 3.
ANUNC1 URI SI RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
X X X X
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
X
X
X
X
X
X
X
X
X
•v**^1*- -r» ^ ^ ^ ^ 4		
	INSTITITTEL	* l
		
f\ 1 \	FROHLICH	i
	Pensionat de dominare cu 8 clase şi cursuri superioare.	1
f]	WIENA 1. GRUNANGERGASSE N°. 1.	h
	In timpul vcrel se află în Vila	y
	sa proprie la lludcu lângă Viena unde se continue cursurile	ll
i	ştiinţifice, de limbi străine şi muşi că.	l
		
Mi1 \IT\||\T cl,‘ar ,le acurr pnr
J mrOIMI, prietalea Crângurile din Distr. Vlaşca, PI. Câlniştea, doritorii se pot adresa la proprietar Em. Grădiştea-| nu, Piaţa Amzi No. 1 Bucureşti.
i fi»»
OUVRAGE ENTl^REMENT TERMINE
ESSAI COMPARE
SUR
J W IIP
DE LA
ROUMANIE
OEPUIS LES TEMPS LES PLUS RECULES JUSQU A NOS JOURS
PAn
mZVLLZ BLfJR&SSBSR©
UN VOLUME D’ENVIRON 500 PAGES, EDIT10N DE LUXE
PAPI1CR VELIN, CARACTERKS ELZEVIRS.
P RI X 20 FRÂNCS-TIRÂGE LIMITE
On pe ut souscrire A par tir du f/13 janvier dans Ies bureaux du «1‘euple Itoumain » el chez lous Ies libraires de linear est
NOUL MAGASIN
DE £
PORCELANURI SI CRISTALURI J
SUB FIRMA	ţj
SIVA WASS1UIA FII
BUCUREŞTI	®
35.—Strada Lipscani, No. —35 ®
I
Deschis din noQsăgâseşte foarte jf bine asortat tn toate articolele pre- a cum: Stirviciurl pentru masăcom-piei le de Porcelan şi cristal, lămpi tf şi palurldebronz, tacâmuri argin- S tute şi iieargiulate etc. precum şi 'J orl-ce alte abjecte necesare menu- tf) giulul.	j
PRCCIURILE FOARTE MODERATE ‘
I
«iCi.Sgf Sg
DE VANZARE
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau lu loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
CASA DE ÎNCHIRIAT
pentru
SESONU DE VARA
La Leurdeni pe drumu Bucureşti—Piteşti, 5 minute de la gară, esle de închiriat o casă mobilată cu 4 odăi de stăpân, so-fragerie, 2 odăi de slugi cu dependinţele lor trebuincioase; a se adresa tn Bucureşti ia d. Victor Radowtz la Biserica Cretzulescu şi ia gara Leurdeui ia d. J'eOltari tunescu, ingrjjiloru moşiei Leurdeui.
ATELIER DE LEGATORIE
iUD ■ ivillli liiii.
de la Sf. Gbeorghe se muta din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. i
in Cassa Biserici dintr’o zi
tot Strada Biserica Lui No. 10.
ATELIER MECANIC
P. KEILHAUER
No. 59. — Strada Isvor, No.
59.
Recomand «atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Fontâni d’applique şi Borne fontâni, Canale (robinete) de lot felul, Tuburi de fier, tuciu şi plumb.
Tuburi speciale pentru latrine şi scurgeri cu accesoriile, sghe«a-buri de coborire inodore, capace de hasnale etc.
IUDE DEPOSIT IIP. FONTA ORNAMENTALA
Vase, socluri, avusuri, banei de gradina, grilaje de Îngrădit morminte, pilasturi şi candelabri.
FURNITURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI SI CONDUCTE DE APA
Bucuresci. — Typografia <« Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3,
www.dacoromanica.ro