ANUL I No. 126.
ANTEIA EDITIUNE
MlvlGUftl -2:'. APnlLtF. IWv
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In larS 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei In străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei
REDA G ŢI A
Nn. 3.—Piaţa, Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL
fiO\STITITIOYUJSMlL WWW
CE ESTE DE FAC CI?
EDUCATIUNE S! INSTRUCŢIUNE
REGELE TESALIEI
CARTELUL TARIFAR
AUSTRO UNGAR-ROMAN
IXTRIMHE \ IM IU IC A l)l\ BERMD
(ONSTITLTIOWLISMI L HEIiELI I
E lucru marc abusul ce’l face Regele do cuvântul constituţional,.
Pare că misiunea Iul In această ţară se mărgineşte numai în a fi constituţional. Acum, or merge bine, or merge reu ţara, aceasta lui puţin îl pasă, totul e ca se fie constituţional. Cu cuvântul acesta se pot acoperi toate ilegalităţile.
Când vre-un bărbat din oposiţie arată Regelui starea în care se afla ţara, şi ’l Îndeamnă se schimbe situaţia, el răspunde invariabil : «Aşa est», dar ce pot face eu ; sunt constituţional.»
Când ciue-va spune Regelui se gonească de la putere pe cel ce a mărturisit că a comis asasinato şi procese scandaloase, Suveranul a-tuncî răspunde: «hu aş face-o bucuros, dar nu pot... sunt Rege constituţional »
Nouă nise pare mai întâ!u,câ misiunea unui Suveran, nu constă numai în a fi constituţional. Uu Domn ce ’şi iubeşte ţara trebue se lucreze pentru mărirea şi prosperitatea ţării sale, iar faptul negativd'a nu călca Constituţia nu poate constitui un merit pentru un suveran.
Dar fiind că singurul titlu de glorie al M. S. Regelui Curol de llohen-zollern este de a fi constituţional, se discutăm puţin şi aceasta şi să vedem In ce se reduce această calitate, atât de mult trimbiţată, a M. S. Regelui.
Pentru Regele Carol, toată Constituţia se rcsumă într’un singur articol; şi tot constituţionalismul lui constă în interpretarea greşită a unui alineat din acel articol care zice: «Regele numeşte .şi rcioaca pe miniştrii sSl».
Afară de acest articol, toate celelalte articole din Constituţie pot fi violate, întreaga Constituţie poate fi călcată In picioare, numai acest articol trebue ast-fel interpretat aşa cum 11 înţelege Regele Carol.
Şi Suveranul nostru îl înţelege în mod greşit.
In adevăr, imensa majoritate a jurisconsulţilor admit că Domnul poate se numească şi se revoace pe miniştrii săi, fără nici o restricţiune şl Bluntschli între alţii zice: «Suveranul nu are câtu-şl de puţin datoria legală d'a alege or de a goni pe miniştrii sei, dupe dorinţele majorităţilor parlamentare».
M. S. însă e de o altă părere. El crede că cuvintele «Regele numeşte
N. Ga. FILIPESCU
Proprietar
APARE IN TOATE ZILELE
A Ni) N C IU R I:
•muncind pe pagina a patra linia 30 hani. «.uiînritiri şi reclame pe pag. Iii 2 IO linia.
ADMINISTRATIV No, 3.—Piaţa Episcopiei. -No. 3.
IO BANI NUMERUL
si revoacă pe miniştrii sei," sunt <* simplă fantasie a legiuitorului si t a n'au nici un înţeles.
lată dar la ce să reduce tot constituţionalismul Regelui : in n interpreta in mod greşit un paragraf din-tr’un articol din constituţie care du naştere la o controrcrsă ; bine înţeles el il pricepe greşit uu din ignoranţă, ci fiind că această interpretare îi permite să ţie la putere pe d. Brâ-tianu, şi fiind că d. Brătianu ÎI dă apanagiî.
Dar afară de acest paragraf din constituţie, Regele nu să sfieşte a nesocoti zilnic Constituţia :
De pildă e un articol care zice: «Coborâtorii M. S. vor fi crescuţi in religiunea ortodoxă a răsăritului».
Ce aplicaţie a dat până azi M. S. Regele, acestei prescripţii!ni formale a constituţiunel noastre?
Un alt articol mai zice:
«Legea fixează lista civilă pentru du ni ta fie-cărei domnii.»
Sa violat, du sau nu, constituţia, când cu npanngiele?
Un alt articol sună ast-fel1:
«L» suirea sa pe tron, Regele va depune următorul jurământ:
«Jur de a păzi constUuţiunen şi legile poporului român, d'a menţine drepturile lui naţionale şi integritatea tentoriuiul.»
Naşte întrebarea, cum a menţinut integritatea teritoriului, când a cedai Basarabia; şi prin faptul acsln, cum rămâne cu jurământul M. Sale:
Am putea să umplem ziarui numai cu ci La ţi ii ni de articole din constituţie cari aii fost violate fără ca Regele să «păzească constituţia şi legile poporujui român» precum zice pactul nostru fundamental.
Aceste călcări de lege suni indiferente ; totul e se nu’i cereţi se violeze articolul 93 care zice că «Regele numeşte şi revoacă pc miniştrii săi,» şi prin călcări de lege el înţelege a interpreta aşa cum trebue textul constituţii.
Gând constituţia să opune la mărirea listei civile, atunci ştie Regele se ocolească constituţia, dar când ii spui că ţara piere, şi că trebue depărtat d. Brătianu de la putere, a-tuncl vine şi ’ţi Închide gura cu vestitul seu constituţionalism şi cu faimoasa sa controversă.
Regele nostru e ca acei împăraţi bizantini care pe când inamicii ii a-sediau şi îi ameninţau in capitala lor, steteau cufunduţi in meditaţi uni pioase sau in controverse teologice, discutând dacă materia e creată or nu, or dacă îngerii sunt de sex masculin or femenin.
Asemenea şi Regele Carol: Miniştrii săi duc ţara la peire, şi pe când ţara e în agonie el discută cu subtilităţi celebra controversă a art. 93.
Numai, între Regele nostru şi împăraţii bisa utilii e această diferenţă: că aceia degeneraţi cum erau şi cu spiritul iutunecut de superstiţiuni nu erau capabili de ornai mure virilitate, pe când Regele Carole un spirit foarte positiv, ce ştie foarte bine ce face şi care cu ştiinţă a scornit această controversă la art. 93, articol care ar putea la nevoe fi ocolit şi dânsul dacă ar trebui se devie sorginta u-nei sporiri de lista civilă, or dacă ar crea încă un domeniu ol coroanei.
X. I'ili|.e>eu
MSELE M\TIFJ
l*nris, 3 Mai. —Se vorbeşte printre cercurile diplomaticp.de o circulara ce d. Freycinot ar fl adresal'o represen-tanţilor Franciof de pe lângă marile puteri, pentru a i Invita se informeze pe guvernele.pe lângă care suni acreditaţi, că ci. de Mouy a primit ca instrucţiuni de u reaminti lufr'un mod categoric guvernului grecesc c& Francia, rând a făcut de curând uu demers amical iTa făcut nici o promisiune şi n'a oferii mijlocirea ebdar căa sfătuit numai cabinetului din Alena, de a Îndeplini dorinţa marilor puteri, procedând fără Întârziere la desarmune.
( sinea, 3 Maiu,— Consulul Franciei desminle lntr'un modolicial.ştirea după care guvernul francez ar fi promis Greciei o anexiune teritorială In caz de desarmare, a ndăogal apoi ca d. de Mouy a primit ca instrucţiuni se facă un demers din cele mai stârnitoare pe lângă d. Delyanis, pentru a obţine din partea Greciei o promisiune câlre puteri că va desarma îudata.
Conslanl!uojh»|, 3 Maiu.— O nour' circulară a Porţel relevează o recenta circulara u d-lui Delyanis către prefecţii săi, in care laşa să. se înţeleagă ci vederile elenismului vor primi satis-facţiuni.
i teri in. 3 Maiu, — Prinlr'o Învoială Încheiata la 0 Aprilie Intre Germania şi Anglia care delimitează posiţiuniJe lor din Oceanul Pacific, se stipulează libertatea comerci ului pe teriloriele lor reciproce.
I.iva<lia, 3 Mşiiu.—Generalul Ange-leseu a plecat de la Yftlta penlru a se reîntoarce la Bucureşti. Ţarul i-aconfo-nTorifirîul St. Ana.
I'(‘tersburs,3 Maiil. - M irele Duce Nicolae a plecat ieii In ţar i Cazacilor de la Don.
Paris, 3 Maiu. — miezul nopţei) — Toate încercările făcute penlru a obţine nuci concesiuni de la d. Delyanis iui cazul lntr'un inod definitiv.
Erata. O interpretare greşită a unui cuveni convenţional ne a făcut să atribuim la 30 Aprilie ziarului «Neue Freue Presse», un articol ul ziarului «Dte Presse».
I
Citim 1n ziarul Tutora :
Aflăm că Prefectura jad. nostru este incunoseiinţată in mod oficios, prin secretarul ii. S. Regelui, il-uu Louis Rassef, că Majestutea Sa Regele a cumpărat marea moşie S/oho-:ia-i£orleni, care se hotăreşte cu moşia oraşului nostru, fostă a d-lor Liet ci Monge.
Preţul cum păru turc) se zice că se urcă ia respectabila sumă de hă 1,700,000.
Rcfusul impositrior e primul si cel mai puternic mijloc prin ei re ţara’şi poate manifesta neîncrederea sa tn guvern şi a'i pa ral i sa ori ce acţiune, făeându'l ast-fel imposibil şi silind p'acei ce ne oeârmuesc d’a nu mai putea sta la cârma Statului.
Acest retuş nl impositelor să se Întindă pe toata linia, de la marele proprietar până la col mai de pe urma contribuabil, toţi «('* refuse d’nşi da banul pe mâna acelora fce’l întrebuinţează In corupţiuno spre a ne putea prada şi desbrâea.
Mijloacele coercitive să nu ne sperie.
Stalul nu dispune d'alâţia agenţi ca să Încaseze impozitele prin sechestrări şi vânzări silnice când marii proprietari, arendaşi, comercianţi, cu un cuvânt satele şi târgurile, vor re Tu sa d'a se supune orbeşte unor cerinţi ce român nojuslifioate şi nocontroiate.
Fură a intra în mai ample desvoltărl; vom zice că ne putem orga nisa în aşa fel tn cât decişi unea ce vom lua se se esecute de toţi conjudeţenii noştri.
Sistemul de hogeotaghi Întrebuinţat cu atâta succes d o parte mimai a Irlandei n făcut ca mal puţin de 5 radio inc se şi ravindice drepturile lor contra a mai bine de 30 de milioane.
Gând toţi proprietarii vor II ta lin gând şi voin lucra tn o unire o cu neputinţă se nu ishulim. Voinţa noastra o vom impune voinţei acelor ce ne sugruma şi ne cAnuuesc fără drept şi in afara de orice lege.
Enunţam In mod fugitiv această idee a rt fusului impositelor. d'all-minlrelea avem un plan conceput şi bine determinat. Intre membrii oposiţiuuii figurând cea mai mure parte a marilor proprietari. lesne se poate Înţelege câl de uşor se poate răspândi acest obstruc-ţionism până In straiele cete mai adânci a populaţiunei rurale.
Astâ-zi seumpetea sărei, a tutunului, a rachiului; vexaţiunile ce se fac cu zilele de preslaţiune ; dările ce se cer ca şi esecuţiunile neomenoase ce se întrebuinţează aii făcut ou şi populaţiuriea rurala se siinţă consecinţele unei relead-minisţrăţiunî şi să Înţeleagă că cu acest guvern mergem la peire.
Exasperaţi unea e mare, c generală. Punem această chestiune In ajunul zilelor când cei mai marcanţi bărbaţi ai ţerei, capii conducători al oposiţiunei au a ti în mijlocul nostru.
Se discutăm matur aceasta idee a retuşului imposiLeji*', şi odaia admisa.-să no organisatn în consecinţa şi să fim siguri ca loviturile ce vom da acestui destrăbălat şi moral minte ruinat guvern, vor fi mai teribile de cât cutezam a le descrie , ne permitem a le gândi.
CE ESTE DE FACIT ?
Citim în Vocea botoşanilor :
Aşa dar, iarâşi revenim la chestiunea : ce este de făcut ?
Vom spune curai, şi fără întorsături vom esprima părerea noastră.
Când am strigat contra violenţelor, presiunelor şi lot soiul do vexaţiuni ce se Tac !n alegeri, şeful Stalului a trecut fruntaria şi nici o ascultare ne-a dat. Alegeri s'au făcui, dar noi protestând ne-arn abţinut. Ţara dar n’a fost liber consultată ; cei aleşi nu o represinlă, ei nici pot dispune de soarta ţărei. Toate legile ca şi impositele cese votează sunt acte făcute de oameni ce n'au altă bază de cât dreptul celui mai tare.
Prin urmare aceste legi nu ne leagă, nici ne obligă, să Ie neconsiderâm, să nu le dăm nici o ascultare.
Fiind că încredere nu mai putem avea în acest guvern risipitor, ce ne-a sărăcit şi a aruncat miseria a-supra ţerei, apoi se ne esercitâm dreptul nostru legal şi să refusâm plata impositelor.
CARTELUL TARIFAR
AUSTRO-UNGAR-ROMAN
Citim in «Deutsche Zeituug ■
Lupta de a van t-gurdă începe. Guvernul Austro-Ung.ir a ordonat societăţilor de transport, d'a anunţa imediat resilio-reu cartelului tarifar In traficul austro-ungar român. Din partea oficioasă se comunică următoarele : «De şi cabinetele austro-ungar-române sunt inspj-| rute de cele mai bune intenţiuni, tn i scop d’a evita o întrerupere a relaţiu-nilor convenţionale cu dală de i Iunie 1KS0, lolu-.şf trebue să avem tn vedere J posibilitatea, că negocierile nu vorisbuli la timp sau de loc ca să aibă un resuILut satisfăcător. In acest cas tratarea vamală a mărfurilor şi productelor ambelor state va împiedeca cu desăvârşire sau va îngreuna lntr'un mod considerabil exportul reciproc; menţinân-du-se cartelul tarifar redus, transitul României cu statele convenţionale se va putea mişca liber ca şi Înainte via Austro-Ungaria. A fost dar o necesitate impusa de apărare şi de prevedere, că guvernul1 austro-ungar a însărcinat societăţile de transport ale a-cestor ţări, d'a uvisu România, înainte .încă de i Maiu, de resilierea cartelelor iar r«, şi d'a arăta tot-d'o-datâ dis-
posiţiunea, d’a retrage aceste resilisn. în rasul când s'ar reuşi d'a se Împiedeca ruperea relaţiunilor convenţionale cu România.
Sunt motive a crede, că această măsura nu va duce la resiliare practică a cartelelor tarifare, ci va r&m&nen numai o faşă de transiţiune a acestor ne-goeifiri convenţionali* aşa de dificile, prin care însă se dovedeşte. înlr’uu mod vădit-, gmvilalea siluaţiuneî şi voinţa guvernului nostru, d'a tisa de toate mijloacele, spre a nu se lăsa să fie Înlăturat din relaţiunile comerciale eu statul vecin.—Din mai multe puncte de vedere, această măsură este de o importanţă mare. Nu se poate tăgădui, că prin resilierea cartelelor tarifare sc csercita o presiune cam violentă asupra României, şi este foarte dubios dacă această resiliare este tocmai mijlocul «emerit, d'a încredinţa România de amiciţia noastră convenţională.
Un fapt positiv este, ca această măsură este destinata se lovească tn'prima linii* traficul gonnaiio-român — un fapt dar, care va fi răii primit în Germania şi va provoca în'or ce cos o măsură represivă. Surprinzător însă este eontrădicţiunea dominantă înlre promisiunile optimiste ale oficioşilor, or de câte ori tratează cb'nvenţiunea comercială, şi impedicarea proiectata a comerciulul exleriOr român prin resilierea cartelelor tarifare. Din toate aceste reese, ca starea de resbel poli-tico-vnmal faţă cu România va duce la complicaţiuni numeroase şi că negociatorii noşlrii vor trebui să pună toată puterea lor, spre a obţine o so-luţiune satisfăcătoare la aceste ces-tiunf.»
Din partea noastră observam, că în eă3iiI neisbutirei negocierilor privitoare la rolnoirea convenţiimei comerciale, resilierea cartelelor tarifare va intra in vigoare tocmai la 1 Noembre a. c. de oare-ce, conform stipulaţiunelor cartelelor respective, fie-care resiliere trebue anunţată cu şase luni înainte, ceea ce s’a şi făcut iu caşul de faţă. Pagubele re-sultuud atuicea din lipsa transitulul român vor cădea negreşit in sarcina stalului Austro-Ungar, fiind că pe de o parte societatea de naviga ţiu ne pe Dunăre a declarat că se va conforma ordinului guvernului austriac în privinţa resiliâ»eî, însă sub eon-diţiuneca guvernul austro-ungar se o despngubanseă de orl-ce prejudi-ţiu causat prin această măsurii, iar pe de alta guvernul austriac va mal trebui se suporte pe lângă împuţinarea veniturilor căilor ferate aparţinând statului şi sumele po care va trebui se plătească societăţilor de căi ferate subvenţionate. Şi se fie bine notat, că pe lângă pagubile enorme, ce va suferi scumpa noastră vecină prin măsurile represive inevitabile d’altininlerea,ale Germaniei,nici nu se poate aprecia încă.
IVFitl \IRE\ PIBUG.4 DE i\ BfiRLAD
întrunirea publică a oposiţiunei de Vinerea, trecută, a fost pentru oraşul Bârlad un eveniment însemnat.
Această întrunire a fost pentru oraşul nostru ceea ce este pentru mult încercatul plugar, rouă bine-fâcâtoare ce face sâ'i reînverzească ogorul după o secetă îndelungată. Chiar din ajun spiritele erau agitate; ferberea In public era generală ; toţi cetăţenii independenţi şi cu iubire de ţară aşteptau cu nerăbdare şi cu bucurie sosirea eminenţilor bărbaţi cari erau se fie eroii acestei mult aşteptate zi.
Numai ici colea se vedea Faţa posomorita a unui colectivist şaua unui biet buţlgetar Îngrijit care arunca o notă discordantă In mijlocul muiţumireî obşteşti.
www.dacoromanica.ro
o
FPOCA — 23 APRILIE
Nu trebuia eu cineva s>' li fisiolog j
iscusit «.ni |>«it liii!oî.r pătrunzător spre h'şI ii i s ea ni A In re parii* să alia ade-r erata, noţiune, ea s - constate o ii a I a mai mult la re proporţiunl si' reduce marea «i neprihănita legiune ce poarta pomposul şi mult trlmbiţalul titlu de
liheral-naţional.
Din cele c>* preced îşi vor da lesne seama cetitorii Epocei de primirea ce s’a farul d-!or Diniitrie Rrătiauu şi . I lexandrii Lah o rari.
Publicul la para era foarte numeros: ] toate clasele societaţei erau represen-late. De la mic la mare. fle care cAuli se plătească micul s'u tribut de dra poşte şi de udmiraţiune valoroşilor lup-tutori ai oposiţiimef.
întrunirea a început la dou<' ore. Publicul eraat;U de numeros în cât de si sala Întrunire! era spaţioasă, a fost nevoe să se scoală ferestrele şi uşa ce dadeau în strada principala spre a putea satisface dorinţele a unei părţi măcar a publicului ce uu mai putea intra In sala.
Preşedintele întrunire!, d. Jacob Felu, d lipi'ce u rea za bună venire otspeţi-lor, dă cuvântul d-lui deputat Palmii.
Discursul «l-lut Pnlmli
Cu mult foc şi cu talent face să reiasă pericolul de care c ameninţată însuşi existenţa noastră naţională, graţie unul regim care tn dorul do a să menţine la putere, sărăceşte lumea şi face pustiii In jurul sfid, slorcătid cu două mâini mal cu seamă pe cei saracl, pentru cari ’şi dadeau odinioară aerul de a avea o dragoste deosebita.
Oratorul arată apoi cum Loţi funcţionarii de la cei mici până la generali şi chiar până la Mitropolilul-Primat nu sunt de cât agenţi electorali. Capul suprem al Bisericei, în loc de a se o-cupacu sfinţenie de înaltele sale du-toril sufleteşti, Împrăştie prin ţara enciclice colectiviste.
D. Paladi insistă asupra suferinţelor ce Îndură poporul de la paşale ca Chi-riţn/jolu şi Tacite Anastasia caro suni mal mari de cât cele ce ar avea să îndure de la cuceritori ca Tătarii şi Turcii, face un tablou viu da corupţiuneu Ce domneşte In ţara şi’şi termină discursul Îndemnând pe toţi patrioţii aşi strtnge rluduriie In jurul steagului o posiţiunei aliate.
Discursul «l-lni VI. I.nliovnry
D. Alexandru Lahooarg urcându se la tribună, In aplausele frenetice ale Întregului auditoriu, mulţumeşte de primirea ce i s'u făcut amintind cu o deosebita plăcere de venirea sa In Bârlad acum două zeci ani, Împreuna cu d. Alba Golescu, spre a fiice propaganda pentru ideia unui domn strein.
Oratorul trecând apoi la partea principala a discursului său şi anume la situaţiunea financiară a ţârei sub regimul actual, Înfăţişează tabloul datoriei publice, dovedind că mai toata datoria publica e opera guvernului actual, ca ea nu este un «copil găsit» ci un copil legitim a cărui părinte poarta numele de Ion Bratianu.
Din 57 mbio me de nnuitaţi ale datorii I publice, peste 10 milioane privesc p<* guvernul actual.
D. Bratianu. prin gestiunea sa li-nanciara a devenit nemuritor, însă ca Ero*trate care a pus foc templului de la Efes.
Dar datoria publică n a ajuns la limitai extremă; ne aşteaptă Încă un Împrumut de peste 150 milioane ce să rprxrtnreşte pe pieţele străine ; şi numai pentru uişle lucrări ca fortificările capitale! sarcioide noastră sunt ameninţate a creşte cu 00 milioane.
In nici o ţara din lume nu se plătesc ca la noi anuităţile datoriei publice cu aproape jumătatea venitului budgetar.
Şi pentru ce toate aceste chollueli ? In cea mai mare parte ele să fac pentru satisfacerea potfelor inerefl crescânde ale coleclivişllor cumularzi; tărguirile conştiinţelor şi înjosirea caracterelor.
Toate forţele productive ale ţâre! fiind slăito, începându-sp prin proprietatea funciara, oamenii liberali şi democraţi al regimului actual aii lovit cu asprime In obiecte de primă necesitate ca sarea, pe care o numiuG odată «zahărul ţăranului» scumpind lot-odula şi | chibriturile şi înlocuind asl-fel faimoasa maxima liberală: Luminează-te si re) fi prin : Lunrnează-te şi vei plăti.
Colectiviştii s’a ii gândit un moment să facă economi! dar In loc să tae din grasele lor lefuri şi nelegiuitele lor diurni aii găsit mal ca cale să micşoreze cre-I ditele necesare pentru şosele şi alte ■ chollueli de neapărată trebuinţă, i Oratorul ridicând vălul ce acoperea până odinioară încă gestiunea financiara a Regimului, arata desordinea ce domneşte In compla/ii/itatea publică. In cure | s'ati comis adevărate falsuri In acte pu-j blice. precum au dovedii destăinuirile făcute In sesiunea trecula a Cernerilor ; demonstra apoi modul cum guvernul | actual echilibrează budgetele sale luând ca exemplu deficitul constata In exor-i ci ţiul budgetar hI anului 1885 care se a-| coperă cu un excedent eventual şi de I sigur Închipuit al exerciţiului viilor j 1X815—87.
| In urmă,Încheind cu Gestiunea financiara şi trecem! la a doua parte a dis-cursuluiseO,distinsul orator povaţueşte pe cetăţenii întruniţi, ca toii, fără nuanţa de partid, să se unească lutr'un singur gând : salvarea ţârul, căutând puterea morală pentru h lupta na in rugăciuni tal re cer, in petiţiunt către Tron sau către Guvern ci In virtutea cetăţenească. nrMându-lr ca dacă vor proceda ăst fel se vor convinge Iu curând ca acel Semi-hen ce poartă numele de Ioan Hrălianu nu este de cât un Dumnezeii de lut.
Discursul «1—1 iiî Diiu. Itrnlhimi
li. Dimitrie Hrătianu, Iu rândul sâG, , Îmbărbătează pe Iuţi la luplaaraUiudcum i azi, graţie unor iminenţi imorale, unor , presiuni ne mal pomenile, Parlamentul I ţerpi a ajuns să nu fie de cât Parlamentul guvernului saG mul bine zis O representaţiune de slugi.
Adresându-se Ia pretinşii liberali de
la putere n rhiumă la bara ţârei spre a'i Întreba re a mG făcut cu libertăţile si drepturile câştigate tu ISIS, 1857,185»,
180b, şi ce au făcut cu ţara.....sfâşiata
prin perderea Rasarabiei şi compromisă In cestimica Dunărei ?
«Vâd cu durere. Iu sftrşitul vieţel mele, adaogă oratorul, că totul a devenit prada bacana'elor şi satarnalelor d-lor. Nici o invasiune de slrăinl. nici un 11 a gel mai mare n ur ti putut să cază peste această nenorocita ţara de cât guvernul d-trti foan Bratianu.
Iii zadar deci mal critică d-nii colectivişti cu făţărnicie timpii Fanarioţilor. d-le lor nu sunt de cât nişte mişel sau oameni îmbătaţi de o mărire nc-merîtatâ.
Momentul de faţă e suprem: trebue se luptam strânşi uniţi şi cu bărbăţie.
Numai ast-fel vom putea scăpa ţara de acest regim odios şi să Încingem cu o oră mai nainle «hora mântuirei».
Preşedintele Întrunire! a presentat apoi următoarea resoluţiune ce s'a primit tn aetamnţiunile Inlregel adunări :
«Adunarea 0posiţiuneialiate,1n urma «discursurilor rostite, faţa cu situaţia «umilita creată ţâre! tn afară, de gu-«vernu actual; faţă cu despotismul co-«riimpălor ce ne apasă Înăuntru şi cu «impositele sdrobitoare care sleiesc «loaleforţele productive ale ţârei; a luat «hotărtrea de a lupta necurmat pe toate «căile legale pentru restumarea aces-«lu( guvern.»
La prânzul ce s'a dat seara In o-noaren înalţilor oaspeţi, sau ridicat mal multe toaslc.	**'
Duclndu-se după prtnz la gară, Însoţiţi de mal mulţi cetăţeni notabili, distinşii oratori ai oposiţiunei au ln‘ tâmpi nat acolo acelaşi public simpatic şi numeros c i la venire, care le-a făcut
0	frumoasă şi meritată ovaţiune la plecare.
Bârladula probat In această solemnă împrejurare ca este pătruns de trista stare de lucruri creată de guvernul actual — dar înainte de toate a dovedit încrederea ce o are In lupta Întreprinsă de capii oposiţiunei. E de dorit
01	speranţa de azi să devie mâne o realitate.
i. K. ■*:.
INFORM ATIU NI
lila mersul ceR vor lua negocierile cu guvernul fiances, pentru în-cbeerea unei conveuţiuni de comerţ.
Ministrul Franţei în Bucureşti, însărcinat cu negocierile viitorului tratat de comerţ, va prelungi preli-minarele până ce se va vedea ce întorsătură vor lua negocierile cu guvernul Austro-Ungar.
Prin urmare nu va hotărî nimic, până ce Conferenţn nu va fi ajuns In un resultat oare-care.
x
D. Dim. Sturdza va sosi azi in capitală, venind de la Viena.
x
Aflăm că sub-prefecllii Borăneseu vrând se intervie la întrunirea pe eare a ţinut'o d. Petre Grădişteanu la Mizi).lumea Fa gonit huinduindu 1 şi suh-prefectttî a luat'o la fugă.
X
Camera de punere snb acusaţie a pus în libertate pe d. Bosianu pe o garanţie de 10.000 lei. şi pe d. Teişanu pe garanţie de 5,000 lei.
X
A lin in că la Comuna Urziceni din judeţul Ialomiţa, ţăranii s'au revoltat contra ovreilor din localitate din causa unei insulte ce un ovreii! a n-dresat'o preotului la ieşirea din liise rică.
Subprefectul local a cerut ajutor Prefecturei, care imediat a şi trimis câţi-va călăraşi.
Turburarea aceasta s’a şi potolit eri de dimineaţă.
X
Prinţul Ouroussof s’a întors în ca-pilulă venind de la Livadia.
Ministrul llusioi la Bucureşti trebuia se stea mal multă vreme la Li-vudin, grabnica sa Întoarcere dă loc la multe comentarii prin cercurile diplomatice.
DEPESITELEGRAFICE
Dcrltn, li Maiu. — Ştirile ce circulă printre sferile diplomatice, fac să se presimţa posibilitatea de a ajunge la o Înţelegere în cesliunoa elenă.
Atena, l! Maiu. — Situaţiunea e critică. 1). De'vani s e dispus să resiste.
Populaţiunea sprijineşte pe guvern.
\ iensi, 3 Maiu. — «Montags revue» anunţă că proectul vamal ce’l va pre-sirita guvernul la 5 Maid In parlament, va isbi grănele cu un drept de intrare egal cu acela cu cari sunt lovite tn Germania.
Paris, 3 Maiu. — D. Gaulier, candidat radical, a fost ales deputat prin
155,000	voturi contra a 100 mii date d-lui Roche candidat anarchist. AG fost 300 de mii de abţineri.
CRONICA
F.<lii<‘iitliine si Instrucţiune
Sunt oameni care 'şl jertfesc Întreaga viaţă crescând gândaci de mătase. Învăţând câinii să faca sluj sad puricii să tragă cabriolete şi să joace polka.
D. C. Esarcu, bărbat de mult merit şi multa IncapăţUiare, s’u hotărlt de vre-o două zeci de ani să răspândească educaţiunea şi instrucţiunea pe tot teritoriul României, parcă ar ti pâine caldă.
Pentru a ajunge la scopul săQ, d. Esarcu n’u cruţat absolut nimic. îşi jertfeşte viaţa ţiirid discursuri prin care spune regulat In loţi anii; că edu-caţiunea şi instrucţiunea sunt trebuin-
cioase pentru a tace 8â pătrurizâ lumina pe văile întunecoase ale poporului. înfiinţează representnţium teatrale , loterii, liste de subsoripţiuni. pantahuze, câhlăruşe, numai spre a ridica un monument de marmură şi porfira cu numele de Atheneul Honul a. In care apostolii educaţiunel şi instrucţiune) se poată vorbi şi răspândi lumina asupra tutulor sferilor sociale.
Pană când se va clădi acest templu, pomana instrucţiune! se face lntr'o sâ-liţă de la gura Cfsmegiuluf, alătur! de Tribunalul Ilfov, şi tinerimea noastră ţine de două ori pe săptămână conferinţe asupra diferitelor ratnure ale ştiinţei, industriei, agriculture! sad li-teraturei.
Acest mijloc destul de natural spre a răspândi instrucţiunea, pare Insa că n'a putut să producă nici un rod, de oare-ce d. Esarcu, bărbat de mult merit şi multa Incâpâţtnare, s'a hotărlt să dibuească un alt soiu de conferinţe.
Vinerea trecuta, inai toate ziarele din capitala au anunţai că d. Jipescu— un udvotcat—va vorbi în sala Ateneului, asupra glasului omenesc în România !
Ca de obiceîu publicul a fost foarte numeros. Cu toate ca nu era orchestră In sală, d. Jipescu a Început prin a cânta ca ţiganii ca ol teni f, ca grecii, voind neapărat să dovedească imediat rolul ce joaca glasul omenesc In România. Apoi am asistat Iu nişte scene de imitaţiune foarte hazlât, glasul d-lui Jipescu înlocuind cu mult succes când pe al d-lui Maiorescu, când pe al răposatului profesor Borăneseu, pe al unui ţăran, al unei fetiţe de la pension, al d-lui N. Ionescu şi al altor celebrităţi politice.
Zâil, le'ui fi crezut la teatru naţional; Iulian In persoană n'ar II fost In stare să joace ca d. Jipescu, şi negreşit că educaţiunea şi instrucţiunea trebue să fl făcut nişte paşi uriaşi de Vineri până asta zi.
Nu ne mal rămâne de cât să mulţumim lui Dumnezeii şi d-lui C. Esarcu, vice-preşedintele Atheneuluî, care a a-vul dibăcia să dilmiască In sfârşit mijlocul d a face poporul burduf de carte.
D. Esarcu să nu se poticnească Insă tocmai la mal. Pentru anul viitor, ti recomand următoarele subiecte de con-ferenţe:
D. De Serbo, va face trâmbiţa invisi-bilă şi va trage clopotul.
Sdnge-rece va declama cunoscuta sa poesie. «Cum nm să vă măcelăresc!»
Papagalul P. S. S. Mitropolitului va recita liturghiile şi evangheliile Iul Matei.
D. Polichroniadi, vu ţine o conferinţa In care va vorbi ca toţi ovreii din lume.
U-şoura Ciucure.scu, cunoscută prin talentul său de imitaţiune, va imita pe d. Munolescu, pe Millo şi alţi artişti români!
Actorul Popesctî, sub titlul: «tuşea şi răguşula In România» va imila tuşea omenească la diferitele vârste.
Cu acest sistem, peste un an, tot poporul român va II cel mai cult din lume.
Amin I
.11 nx.
FU IŢA ZIARULUI «EPUCA»
ARY ECILA W
REGELE TESALIEI
PARTEA A DOUA tUru are)
XVII
îndată ce termină addienţu cu suverana sa, lordul Selfish Începu să se gândească la ceea ce trebuia să facă. După cftt-va timp de gândire, el se ho-tărâ că nu se pot lua informaţiuni precise de cât numai adresându-se la femei. El se duse dar direct la singura ce puţin o cunoştea, la acerba contesă de Langweilig.
Avu noroc. Era tocmai ziua acestei prime dame a palatului. Un * ere de femei palide,unele mai mult ca altele,In-conjuraG pe dictatoarea femeninâ a Capitalei. D-na de Langweilig era Îmbrăcată lntr’o rochie de lână de o coloare veche,care de sigur a făcut parte din trusoul ei de mireasă, şi care de sigur s'a lărgit necontenit cu cât corpul contesei devenea mai voluminos. Ea pui ta o broşe eare avea o pealrâ pr. -ţioasă ce rcpresinla pe cele trei graţii,
de la care pleca un lung Innţde ceasornic.
Când lordul Selfish intru Iu d-na de Langweilig, o tăcere glacială se făcu. Tocmai se vorbea despre căsătoria Regelui eu d-na de Mineleko şi d-na de Langweilig spusese tocmai ca ea ştia multe asupra acestei «aventuriere» dar . nu vrea să spue; la sosirea ministrului împărătesei,ea crezu ca e prudent se dea o alta faţa conversaţiunei.
Lordul Selfish avu pentru un moment frică.... ca nu cum-va o parte din otrava ce. circula prin aceste guri să . intre şi In corpul Iul. Dacă lot râul ce se spunea de femeile absente ar tl fost adevărat, atunci Tesalia ar fl trebuit decimată ea Sodoma şi Gomora.
| Grăbit şi plictisii de toate aceste femei,pentru a 'şl scurta \isita,i I începu convorbirea direct asupra lucrului ce ’l adusese aci. Abia numi numele de Hal-ler şi d-na de Langweilig şi \ecinele sale Începură să şi povestească dragostea nebuna şi Încăpăţânată a Wal | purgei de HeilinghoiUhul cu fiul presi-deutuluI.Cu toată disgraţia fratelui Wal-' purgei, am văzut că Heilinghentalii aG diclorat ca ei nu vor consimţi nici o data ca (ica lor să se căsătorească cu ! ur burghez.
— Şi Regele—esclomâ triumfal d-na i de Langweilig—are prea multa demnitate cu el să vroeascâ vre odata să lnobilească pe prezidentul Boiler ţiul unui mic comerciant şi Însurat cu ficu unui farmacist al curţei!
Această siguranţa Înveselea pe d-na
de Langweilig caro se gândea cu mâh- | nire la celedouă (lei ale sale atât de trist părăsite şi car! se ofileau di zi In zi.
Lordul Aslucio Selfish aflase destul. Salutând acest cerc de femei el se retrase şi se duse repede la palat unde ceru o noua audienţă Majestăţel Sale, pentru a 'i comunica descoperirea [ punctului vulnerabil al presidenlului.
—	Ah ! Selfish I bravo,bravo Selfish! cât eşti de credincios şi espeditiv ! îndată porunceşte ca Haller să vie din nou ca să 'i vorbesc.
Lordul Selfish, se sili foarte multa convinge pe Majestatea Sa că nu e de loc politic a 'I chema indata. Cunoscând fo rle hine pe împărăteasă el ştia cum [ să conducă acest caracter tiranic şi • grabilşi reuşiast-fel casă facă pe Impară- ! teasa să mat aibă răbdare. Dupe câte- J va zile numai, împărăteasa chema pe prezident.
întrevederea fu scurtă, dar hotărâtoare, împărăteasa spuse limpede d-lui Haller ca ea nu voeşle să ’l influenţeze de loc, dar dacă el va găsi vr'un mijloc ca să anuleze căsătoria şi ca tribunalul să pronunţe o asemenea hotărâre, a-lunci ea Ii dă parola ei de onoare ca Regele tl va ridica la nobleţe pentru serviciele sale excepţionale.
—	Am afial—zise suverana cu'n gra-(;os surâs — că daca Inobilirea familiei d-v. s’ar realiza, loute pedicile unui oare-care lucru ce vă este scump se vor ridica de la sine.
Haller aproape supărat la începutul Întrevedere!, părăsi tngrijat pe suve-
rana. El nici nu cuteza la Început să spună femei şi fiului săd ca acum Ii stă 1n putere să le dea suprema fericire ce ’l va readuce la viaţă. Dar când el observă fisionomia d-nel Haller slăbită de o nesfârşită supărare şi grije ; când el văzu mâna palidă a lui Conrad şi atât de slăbită Ie cât li pareajdiafană sub razele roşietice ale lampel, tn acea seară, când el întorcea dislras paginele unei oare-care broşuri, Haller se simţi aproape criminal, de oare-ce având puterea de a transforma desnadăjduirea acestor fiinţe, cari pentru el erau atât de scumpe, tulr'un delir de fericire, el hesita de a le spune. Ah ! ceea ce avea teribila putere dea ’l opri,ceea ce trecea peste toate aceste consideraţiunl, era conştiinţa,care tncă se ţinea pe picioare de şi clâtinâudu-se. Să cuteze el a decide, prinlr'o hotărâre indestructibilă, asupra vieţel unei nenorocite femei a-tât de grozav insultată atât de nedrept pedepsită, e Înfiorător!
Dar vai! lupta Intre conştiinţa sa şi între amorul al lor săi, poale chiar şi Intre ambiţiunea sa personală, era prea nepotrivită şi nu putea mult lirnp dura. Din ce în ce, nobilul, virtosul, marele dispărea din el. El ar fi voit a se crede încă magistralul integru când numai era de cât soţul şi părintele slab, ce tremura In faţa vieţel ameninţata a fiului său. Învins In cele din urmă, el nară familii lui Întrevederea ce o avusese cu împărăteasa.
El le spuse Insa ca nu va ceda de şi simţea ca el minte, de şi căzu cu desă-
vârşire Învins la strigătul pasionat ce eşi din buzele fiului său unic şi care îl lovi drept în inima ca lama unul pumnal .
— Tată ! tata ! eG voiG fi aşa dar fericit!! !
Şi (iul căzu tn braţele mamei sale care lacrăina de bucurie. înconjurară pe tată, II rugară cu lacrainile In ochi, spuiiându'i că Nadjcska Ivauowna e o femee nedemnă, de oare-ce ea se logodise cu fratele Walpurgoi pe care 'l-a părăsit,cauzândui toate nenorocirile ce acum ei le suferă, pentru că o partida mal bogata, mai ilustră i se oferise. Cu termeni energici şi aprinşi amândoi şi Conrad şi d-na Haller, II descriaG modul cum eu a trebuit să farmece, să tuşele pe bietul Rege, până când acesta nebun de doriuţele a căror satisfacţie ea ştiu sâ i le refuse, trebui să cedeze şi să se însoare In secret. Ei erau ca doi avocaţi a! acuzaţii, sdrobind pe prevenită sub greutatea elocinţeî lor, elocinţâ calda şi convingătoare eşitâ din teribilele pasiuni ce ’i agitaG. Ei vorbiră alât de mult, inventară atâtea probe tncât aproape aduseră pe judecător ca se le tmpurtăşeâsca convingerea lor.
Când ei sfârşiră, soarta NadjeskeI Ivanowna era hotărâtă pentru told'a-una.
(Va urma)

www.dacoromanica.ro

3
PARTEA ESTERIOARA
Pari*, 30 Aprilie. — Ziarului Temps i se anunţa din Atena : Marile puteri aproba procedarea representanţilor lor dar ele cred, câ adesiunea Greciei la propunerile Franţei a creat o nouă situaţie, ce permite sfi nu se mal mânţie ultimatul. De oare-ce guvernul grec a adresai representanţilor marilor o notă, tn care declara ca e dispus să desar-meze, dar nu In opt zile, ci tntr’un interval mai mare, de acea se crede ca se vor putea aplana dificultăţile.
Grecia.—Alena, 1 Maifl.— Teri s'afi dus peste 400 Italieni, tn frunte cu Ser-pieri, avănd steaguri italiane şi grece.
amba sada Italiei, spre a protesta contra politicei guvernului italian faţă cu Grecia. Protestul se va înainta ministrului de Externe, corniţele Robi-lant.
Aici domneşte mare descurajare. Nava de resboiu rusă Plastrun pleacă a Conslanlinopol.
— Bruxela, l Maifl.—In vederea proectatulul meeting monstru socialist, garnisoana va (1 considerabil întărită. Preşedintele partidei socialiste belgiano organisează acel meeting pe scara cea mal Întinsă şi intemeiazu o casă specială, In căt şi lucrătorul cel mal sărac să poala merge in capitală.
—x—
Itusln.— Pelersburg, 1 Maifl —Journal de St. Petershourg respingă interpretarea, după care călătoria ministrului de resboiu Angelescu la Livadia se pune In legătura cu trecerea trupelor ruse prin România tn Bulgaria şi zice că e cunoscut usul trad ţionaI, ca un suveran când se găseşte la graniţa teritoriului său să fie salutat de ţările vecine prin unul din bărbaţii lor de stat.
Iliiliţnrin.—Sofia, 1 Maifl — In călătoria sa prin provincia cea nona prinţul Alexandru a fost vi A salutat de po-poraţiunea ce alerga din toate părţile. Ieri i s’a făcut prinţului o primire strălucită In Kopriolza. Aslâ-zl prinţul va pleca la Klissula.
Zunkow invită pe amicii săi politici tntr’o scrisoare descbi-iâ, ca se formeze meetingurl şi să se adopte resoluţiunl, In cari să se blameze conduita guvernului.
Serbia.—Belgrad, 1 Maifl.—Comitetele radicale din interiorul ţărei nu respins lista de candidaţi a partidei fu-sionate pentru alegerile Scupştinel şi în toate eolegiele electorale au pus alţi candidaţi ai lor. Resultatul alegerilor de de delegaţi, ce s’afl făcut deja, este favorabil guvernului.
Iu sinul cabinetului se discută cesliu-nea desllinţărei unor representaţiunl diplomatice din streinâtate, dar până acum nu s’a ajuns la vre-o hotârtre definitivă.
—x—
Egiptul.— Cair, 1 Maifl. — Sir Dru-mond WolITare iarăşi deselntrevorbirl cu Muktar-paşa cu privire la alegerea modului de pacificarea Sudanului,Muk-lar-paşa propune o stabila Întreţinere u garnisoanei In Dongola şi In acelaşi timp comisari civili In Suakim şi Wady-llalfa să fie însărcinaţi cu misiunea de a Încerca să ajungă la o înţelegere cu insurgenţii.
—x—
Bucovina. — Cernăuţi, 1 Maifl.— Sunetul clopotelor şi detunari de lunuri anunţa acum începerea festivităţilor jubileului secular al Biscrieel greco-orienlale din Bucovina. Palatul archie-piscopal, biserica catedrală, toate bi-sericele orientalestrâlucesc inlr'o Mare de lumină şi archiepiscopui Morariu-Andrievici, înconjurat de clerul greco-oriental al ţării întregi, intra acum solemn In catedrală, unde sunt adunate mii de pers iane. Mâine se va ţine un Te-Ueum, se va preda adresa de mulţumire către impăratul şi după ameazi va li un banchet de gala.
—x—
(irecla.-/)«w, 1 Maifl.—Freycinet a comunicat In consiliul de miniştrii, ca Delyaunis a răspuns alaltăieri la nota colectiva a puterilor şi a declarat expresamente că Grecia e dispusa a desarma. Deşi nue Încă cunoscut răspunsul puterilor, totuşi e probabilă o soluţiune pacifică a afacerii grece. Franţa se sileşte a face să se ia primele măsuri de desarmare.
Temps, anunţă, că răspunsul, dat de Delyaunis rcpresentantulul francez Înainte de remiterea ullimatului puterilor,
sună astfel: Mă grăbesc a \ă face cunoscut, că guvernul grec e hotârtt a urma sfaturile guvernului francez.» De J aci se vede, ca răspunsul nu conţinea nici o reserva safl restricţiunl.
—x—
Italia.—Milino, 1 Maifl.—Către ziarul Pungolo se telegrafîază din Roma, câ Anglia ar fl declarat a nu putea să se Invoiască de loc cu o acţiune a Italiei In Harrar.
Berlin, 1 Maifl.—Politische Nuchrlttc-ten alribue asasinarea cxpediţiunil comitetului Porro nu atât unor motive private, ci intenţiunii de a demonstra contra Italiei la Marea Roşie: catastrofa arată, că popoarele de acolo nu ţin mult la prestigiul Italiei; Italia va trebui să defăşoare acolo repede o putere impozanta, daca vrea să mf.şi pearda tot prestigiul.
DECRETE
—Sunt numiţi şi înaintaţi:
D. Tli. Gale "iu, se înaintează la gradul de inspector silvic clasa III.
D. St. P. Radian, inspector silvic cl. III.
I). Cheorglie Vlădoscu. sdb-inspector clasa I.
—	Se promulgă legea prin care se modifică legegea monetară din 1867 ast-fel :
—	Pe lângă monetele «Ie aur fabricate după sistemul monetar zecimal se vor mal primi la casele publice şi următoarele monete de aur străine după valoarea loial pari, Insă:
Manele germane
20 mărci.........................lei 24.01»
80 mărci......................... « 12.35
Manete englesu
1	suveran safl livra sterliugă. lei 25.22
Jumătate suveran..................« 12.fi 1
Manele turceşti
5 lire..........................le) H3.92
2	1/2 lire.............r . - . «	56.90
I liră. .	.	.	..................<	22.78
1/2 liră.	11.39
Manete ruseşti bătute de la I850 încoace
5 ruble (imperial)................lei 20.06
3	ruble. . .	. . . . •< 12.40
—	-Comunele rurale Voicesci, Orgci, Lungesc.!, Ilâmesci şi Şlel’ănesci din judeţul Vâlcea sunt autol-isale a percepe mal muie taxe.
—	Statul cedează Ateneului român toate drepturile sale asupra terenului situat tn bucureşti, tn dosul squnrulul episcopiei, cu coudiţiuue ca Ateneul se înceapă construirea edificiului săfl tn timp de trei ani.
—	Se deschide pe seama ministerului agriculturel, industriei, comerciulul şi do-menielor un credit exlra-ordinar de lei
15.000,	necesa ■ pentru distrugerea lăcustelor.
—	Transporturile militare,când se compun de o companie, unescadron, o baterie, safl unităţi mal mari de cat acestea, ambulanţele tn serviciul militar safl civil, precum şi materialul ce le însoţeşte, se vor Tace gratuit pe căileferale ale Stalului, după cererea ministerului de resbel. Administraţia căilor ferate nu va putea reclama nici chiar platacheltueldor de regie ce va avea să Iacă pentru aceste transporturi.
—	Sa promulgai legea pentru vacanţele curţilor şi tribunalelor precum şi pentru constituirea secţiunilor acestor vacante.
FELURIMI
Itcvolutia frunce.sa. — In Paris s’a intemeial o societate cu titlul : Societate republicană a cenlenariului 1789,» al cărei scop este, ca prin sprijinirea progresului republican şi liberal, să pregătească ţara pentru serbarea centeuuriului revoluţiunii franceze.
Grevele «lin America. — Din Fi-ladelfla se anuuţă către Times, ca grevişti: liniei Missouri-Paciflc-Railway
afl scos şinele liniei aprope de Vyan-dotte In Kansas. A urmat derailarea unul tren de marfa. Fochistul şi conductorul afl fost ucişi. Maşinistul s'a rănit de moarte.
Atentat. — La Denain In Franţa s’a comis un atentat cu dinamită întruna din zilele trecute.
Un criminal necunoscut a depus dimineaţa o bomba sub perislilul comisariatului poliţiei. A urmat o esplosie form'.tabila, In cât toţi locui tarii cartie-nulul au sărit din somn. Din fericire nu s'a întâmplat nici un accident de persoane.
CARNET DE SF. GHEORGHE
G. G. Cuntacuzino, general G. Mânu, prinţu G. ,Bibescu, O. Ghica G. Em. Filipescu, G. C. Filipescu, G. Em La-hovari, G. La ho vâri. G. Vernescu, ge-
FPOCA — 23 APRILIE
norul G. Arghiropulo. G. Angelescu. G. Ghiţu. G. Sion, O. Murzescu, G. Can-tilli, L-colonel G. Heiigr-a-u-Dabija, G. ' Creţeanu, G. Fi'itis, G. Schina. G. Panu, G. Palmii, general G. Adrian.
G.	Cantacozino. G. M. itani, G. Ste-riadi.
ŞTIRI MĂRUNTE
M. S. Repete a prîmît eu în aud’enţă pe D. F. Slătescu, Ministru de Justiţie.
In urma unei deuunfărl făcută Primării Capitalei şi Ministerului de liuauce, că la unul din marile holelurl «lin Capitulă sar fabrica, tn pivniţă, spirt, parchetul sesisal, a făcut o perchisiţie la faţa locului umle nu s'a găsii de eâl un cazan pentru distilat Cognac.
Erl a tnceput la Facultatea de Medicină din Bucureşti, concursul pentru catedra deChirurgie dela Iaşi ce este vacantă.
I). Dendrino, membru la curtea de Apel, a căzut grofi bolnav şi a fost transportul la spitalul doctorului Şuţu.
Bomba din Brăila allă că, deputatul co- i lectivist Dumitru tonescu-Librar, fiindul seefestrate mal multerereale tn magazii; pentru neplata câşlurilor moşiei Bucudiu judeţul Ialomiţa, pe rare o line cu arendă dela slat, a rupt sigiliile şi a sustras 200 chile orz, pe care la semănat tn primăvara aceasta.
Membrii Societăţel Ateneului s’afl întrunit aseară spre a chihzui asupra celor «lin urmă măsuri pentru asigurarea reuşitei serbări ce se va da Iu Cişmegin la 23 şi 21 a le curentei.
Pe lângă amănuntele dcl’a publjcate, a-flăm, câ in prima zi va apare pe sreijă şi marele nostru artiu iiaţiouul Matheifl Mii Io; cum şi d-ra Drucker prima-dona de la opera Germană, care a hine-voil a promite că va cânta câte-va romanţe româneşti.
Serbarea se dă sub patronagiul Socie-tâţel Doamnelor române, care ziua vor Incasa inlrarea. Seara vor sta la mirare membri) Atlieneulul.
II
rr
Iu privinţa şedinţei de erl a conferinţei, aflăm nrmătonrele ştiri, pe care le dăm sub toată reserva deşi le am dobândit din sorginte foarte sigură:
Plenipotenţiarii austriac! nu ridicat mal multe cestiunî prealabile de o importanţă capitală. Intre altele este şi clausa naţiune! celei mai fa-vorisate, pe care delegaţii austriac! a susţinut'o cu multă căldură.
Delegaţii români ar fi fost surprinşi prin această cestiuneşi numai d. Degre ar fi combătut in câteva cuvinte, pe delegaţii austriac!.
m
Aflăm din sorginte posilivă cit şedinţa de astăzi a conferinţei, va avea nu numai o importanţă deosebită, dar Încă, ea va li liotârlloare.
D. de Eisenstein a sosit in capitală şi pleacă din nou la Viena.
Prinţul Ourousof a avut erî o intre vedere cu d. M. Ferikidi.
•
<* Vocea Botoşanilor» scrie in capul ziarului său:
Mare întrunire publică, « Duminică 27 Aprilie» in sala teatrului, fa ora 1 j/ost-meridiane.
Toţi acel ce se interesează de soarta acestei ţeri sunt invitaţi a lua parte la această întrunire.
Amicii noştrii sunt rugaţi a se aflu de Ut 21 ApriUe in oraş.
Se ror ţinea întruniri prepuratorîe cu cel mai eminenţi bărbaţi, anume veniţi din Bucureşti şi laşi. Se cor lua importante si pirite decis inul.
Anunţuri separate vor arăta numele şi ordinea oratorilor ce vor lua cuvântul în această imposantă şi decisivă întrunire.
#
Mai citim In Vocea Botoşanilor-.
Ni se spune că se va da şi un banchet pentru una sulă de persoane, în onoarea iluştrilor noştri oaspeţi. Se vor ridica mal multe toaste. După banchet, o retragere cu torţe
cu banda muşi cală ’n frunte, se vor parcurge stradele cele mal principale spre conducerea oaspeţilor li locuinţele lor. Seara mare iluminaţie.
Aceasta măreaţă manifestaţiime pacifică, dorim se se îndeplinească in cea mai mare «jrdiue; liu'şlea se domnească în tot timpul.
Să nâ Li tea I*. S. S. Mitropolitului s'.i mai Îmbunătăţit.
Cetim în Saţiunea :
O dală cu negocierile pentru re-înoirea convcnţiuuel de comerţ dintre Austro-L'ngaria şi România, se va nogoţia şi pentru luclieiarea unei couvenţiuni veterinare intre aceste doue state.
Pentru aceste negoţierî sosesc us-tâ-zi tu Bucureşti comisiuuilc veterinare austriacă şi ungurească.
Accasla uiu urmă e compusă din consilierul ministerial Ştefan de Liptoy, secretarul ministerial Eugen iamnilzky şi directorul serviciului contumacie! ltciscliig. Comisiu-nea austriacă e pusă sub conducerea d-lui consilier al curţei dr. Roii.
mm i wwtrn
Bucureşti, 21 Aprilie I88G.
Ştirile din Alena denotă o recrudescenţă In tendinţele Rflshoinicu aie Cabinetului. Pe de altă parte Berlinul ne transmite inforrnaţiuiii mai liniştitoare. Iu faţa acestor noutăţi contradictorii, speculnţiuiicn noastră este IT> irle ru-servată.
Agio 14.50.
Valorile apsroiţpe neschimbate.
Tendinţa slaba.
BULETIN COMERCIAL
Brăila 20 şi 21 Aprilie.
Grâu 4000 hect. ăi 3 4 lib. 11.—Grâu 3100 beci. 56 1/2 lib. 12.50, grâu 3100 hecl. 001/2 litj. i i.22 1 2 grâu 2800 hect. 57 lib. 11.70 grâu 3200 hect. 57 3 ! lib.
11.50	grâu3700 hect. 55 1/2 lib. 10.75 grâu 3500 hect. 50 lib. 11.05.
Secară 1100 hect. 51 1/2 lib. 0.80 Porumb 0200hect. 58liD.7 22 porum. 3300 hecl. 58 lib. 7.25 porumb 3800 hecl. 57 J 2 lib. 0.78 porumb 2800 hect. 00 1/2 Iii). 8 20 porumb 3500 beci. 58 lib. 7.25.
Porumb roşu 050 hecl. 01 i 2 8.80 Porumb roşu 4000 hect. 02 1/2 lib 840.
TEATRE CONCERTE
Serbarea ce se da în Cişniegiii pentru loteria Ateneului şe va ţine In zilele de S-tu Gheorghe şi S-ta Ivisabeta, 23 şi
2-4 Aprilie. Comitetul, compus ca şi la Septembre când a avut loc prima festivitate popufară. Un foc de arlilîcii dat de pyrotecbniă militară, iluminaţiuni şi soare electric vor servi dealrucţiuhe pentru serată.
Pentru spectacolul de zi, se va. utilisa Incul pentru curse nautice şi preumblări cu barca. Omul sburător va sări peste Ihc din trapez tri trapez, aceasta va fi ultima producţiune a d-Iui Velescu nainte de plecare la Bombay. Pe scena ad-hoc vor avea loc două representa-ţiuni la cari vor concura cel mal iubiţi artişti Bucureştenl.
Preţul unic de intrare un bilei de loterie şi 10 bani.
Sala Allicnculni.— Sâmbătă 20 A-pri 1 ie s. v. 1880, Mitre ţoncerl vocal şi instrumental dat do d-ra MarieNarice şi fratele ?ftu Ernest cu bine-voitorul concurs al d-lor Deliu, Garini, Demi-trescp, Jonlay, Weinberger şi alţii, tn profilul societăţel de Line-facere italia nâ sublnaltul palronagiu al E. S. Cernitele Tomielli. I
Teatru Daria: se va representa pentru a 13 şi ultima oara, în beneficiu! d-!ul S. Mavrodin, Miercuri la 23 Aprilie, 1880 Xazat
BIBLIOGRAFIA
A eşit de sub tipar : Anuariul Romanici Guide-Damâ 1886.
Acest anuar care se publică de la 1874 conţine, uTara de peste 00.000 a-drese din Capitală şi din Judeţe, notiţe Statistice asupra ţârei, harta Ro-
mâni.u, pianul Bucureştilor şi numeroase portrete.
So mal găseşte tn Anuarul de la 1 1880 şi tcxtjtl comh'Ct al < ‘mvenţiuuet ; Comerciale cu Germania împreuna cu [ tarifele anexate, j Preţul : 0 Iei.
De vânzare la toate librăriile.
A apărut la Paris : Onin/e mnis «lt* Rcgimc Liberul ei» Itomnalnc
* .şi se alia de vânzare la toate librâriele j din Capitală.
I. ( . Bratiami, Fere nonvolle, In <Ii<*taliii*c, de Frideric Dame re-dactorul-şef al Independenţei Bontăne şi se află de vânzare la toate librâriele.
A apărut şi se allă de vânzare la priuci-I palele librării din ţară, precum şi la librn-| rin edţiloace Haimana, in Bnrurcsci: j Oheran safl cornut minunat. basmeugra-I vuri One tn culori, format tn io, cartonat j frumos, lei 1,50 ban)
Prinţul sparge alune şi regele soarecilor-bastn cu fi gravuri tine Iii culori, format tu 4o. cartonat frumos, lei 1.50 bani.
Guliocr in tara pitirilor, basm cu C gravuri fine In cnlofl, format tn Io, cartonat frumos, tel l,5u bani.
Gutieerin tara uriaşilor, b ism cu 0 gravuri line tn culori, formai tn Io, cartonai frumos, iei 1,50 bani.
Flautul magic, basm cu fi gravuri fin«) tn culori, formal tn 4o, cartonat frumos, .Iul
1,50	bani.
Lu librăria Socek şi C-nie se nflă de vânzare: ('«m‘s «Io es|>i<ut(ui*«Mi jm-slejor st tcli'grufelor dr Thomu atKi/esru.—Preţul 10 lei.
A eşit de sul) tipar şi s’:if!â de vânzare la librăria Socec in Bucureşti:
Al treilea supliment Iu cmlicelc rutiit'inc, coprinzAnd toate legile, de-cretele şi regulamentele de lu ianuarie 1882 până la Ianuarie 1880. ediţiunea lt. Ilocrcscu continuată de : C. fine ••«‘seu şi < . \ liihi)t/I.
A eşit dc sul) tipar: Noua l<«!re n (im-bruliii si iiircgiNtrarei, pu-a Iu curent cu toate înndilicârilc şi adăogirile, inclusiv legea din 25 Martie 1886, de /. Slerianu.
Index» alfabetic înlacttbt tnlruu mod practic şi exact, coprinde toalo taxele «Io timbru lix, proporţional şi «leînregistrare şi ţoale scutirile. - l'reln t leu.
poposit u general la lilarăria Soccc ct Co.
HEHARIA UNIREA
Sucursala Oppler
In fata {jra«_liixei Episcopii
BEBE SPECIALA
escelentă proaspătă şi rece. Salon elegant, servipiul prompt.
AU APARUT
„mvte i*iGC
DE
A. VLAHUTA
H>c vânzare la Iilor*. Socec
LOTERIA ATHENEULUI
Tragerea loteriei Alheneuluf este fixată la 1 Maifl a c. persoanele ce afl binevoita so însărcina cu desfacerea biletelor acestei loteri, sunt rugate că până la 15 Aprie se vei se la Banca Naţională costul biletelor desfăcute.
Ultimi le bilete s o găsesc la Banca Naţională sucursalele ei, la debitanţi de tutunuri, la cheiurile telegmfic-poş-tal la principale case de comerţ etc. ele.
RECTIFICARE
MOŞIE DE ARENDAT
MOŞIA VĂLENI, disb’ictulfl ORu, plasa Şerbâneşll, fosta parte a d-lui A. Burke. — A se adresa la d-nul Nicu Moscu actualul proprietar. Strada Mi-nerva 1sTr. 12, bis.
ă. PAPADAf
AVOCAT
Slr. Bisa ic a Icni So, 8 bis.
7 - '
•
i
t
I
i
p
f
«
r
i
NOUL MAGASiN
DE
PORCELANURI St CRiST&LURI
SUB FIRMA
SIVA WiSSlLIl 4 FII
BUCUREŞTI
35— Strada Lipscani, No.—35
Deschis din nousegăs. şte foarte bineasorlat tn LoalearticoleJe precum : Servi ci uri pentru masă complecte de Porcelan şi cristal, lămpi şi pat uri de bronz, t acâmuri argintate şi neargintate ele. precum şi orf-ce alte objecte necesare mena-giulul.
PRICIURILE FOaRTE M03ERRTE
J i
l t:
t
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 23 APRILIE
CASA L'E SCHIMB
M. F E R M O
—27.STIUDA LIPSCXNI, 27—
I
<1 IIM I I» IM
?2 . I [trilir I 8 '
Xjj Rantr iniwliitbm . .
perpetua . . .
6	('ni;c. ii.- stat .	.	-	.
'■X Oblig. st. <11 n iii ii defer * \ Sr;« liinc. rurale. . . r.-t yfî-ri*. iutii', rurale . .
7% Scrin Iu iii*, urbane .	.
ou Sens rime. urbane . .
7>< Scris, linte, rurale . .
Ii v lin|iriimiitn] ronninHl . til'l<.''i-.‘i peni Ici tu dnb. împrumutul cu premie . . Aceiunt l.auc.cj nailon . . Acţiuni «I tar ia-Roman ia • .
» Naţionala............
Credit mobiliar . .
» Construcţii) nl. . .
» Fabrica de liirtie . \rgiut contra aur .... Bilete de Uancft contra aur. Florin austriac!............
('UBSI I. IH.\ \ IFA \
94 1 t <
5*11 > i I
Ş*t j a ;
i«n t
«7 j *14 ! 92 I t
ssr
75
4ns
•Vi 4 na»
291
235
191
11.1:2 14-1/2 2 11 2
Napoleonul	 linealul		10.13 Ş."l 18 ljr.1.75
Lose otomane	 UuI.Ih hârtie		
< T l(S( 1.1»|\ Itl III A	
Reula Amort. .'		yr%jirt
1 »|l|H.|ll|l‘llll		l'iU.70
(liilijniUunl noul 6% C. K. 11.	t "î.'îu
N m 5% n * N	1 'i'.'.M
Hui.!* Iiârtle		 .	2 HI.90
(1 «Si 1. I»E 1* MUS	
Kcnta Itomănk		91
Lose otomana		30.771
Schimb .
Paris 3 luni . .
» la vedere . Londra 3 Imit " la ve.lero Berlin 3 luni .	.
Vicna la vedere .
»! I S ( I
XXiXUt'XXXlfXXXXXKXXXXXXXXXXXXXîOfXXXXXXXXXXXX
A
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
PUBLICITATEA
ZIARULUI „EPOCA
•‘"’t-i'-o ltt Ejoiscopiei, IsTo. 3.
4 4
X
X
X
X
X
X
ANUNC1URI SI RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 33 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
X
x
x
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
t\ STIDF.M
tn
doreşte a preda lec-ţiuiti pentru Clasele schimbul unei modeste
Primare pL*ţi.
A se adresa la administraţia ziarului
o mniMsoyn
Absolvenţii a cursului serondnr si av:\nd "Diploma de maturitate.., se olerâii da lecliunt. tu vrc.-O familie pentru cursul primar sa fi secondai*.
In special pentru limba fruncesâ, mato inalict şi «Uintele fisico-naturale.
A sfc adresa ia redactiunt.
DE IMHIKIAT
de la 23 Aprilie viit-ir. casele din strada \ca-demniel Kr. 29. — A se adresa strada batiste No. tt.
DERCHIRIAT
de la 23 Aprilie, Casele din Slraiia Academiei No. 11 compuse din 10 Camere, cu o curte spaţioasă tu care se utlâ grajd iii şopron şi alle dependinţe. Aceste case mal afi şi o grădină importanta. A se adresa Strada Itatiste No. 11.
DE mim Stl l)E ÎNCHIRIAT
0 casă mare cu două elage, încăpătoare pentru două familii, având 20 camere, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 grajduri, şopron de 3 trăsuri, curte spaţioasă, ele.
Asemenea de vânzare un loc de casă, a-vând 17 metri faţă, 34 fund.
A se adresa strada Biserica Am zel, 6.
njiionv. din causa arendării pro-UlllVMl Ui prietăţii, se vând, O lo-comobilâ 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Ramson sistemul cel mat perfecţionat ambele In perfectă stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adrestnduse la d. E. lleimer administratorul.
0L1 [111 ŢII pentru data de Sf. Dimitru, Ioii ii.li Iii o casa de 55 camere de
stăpâni, culme, dependenţe, ele. A adresa ofertele cu preţul chiriei la administraţia ziarului «Epoca».
BULETIN METEOROLOGIC
din
BUCUREŞTI
liulclimut atnuisfei		ic <le la	ii Aprilie ISSti.		
STATUI NI	Barom	,'Tcmp.	Vent.	T.	Starea
Bucuresci	7 ‘>8.5	| li. 5	K	6	apn i.
T.-Scvcrin	7'-4-l	j 10.3	\1N	10	M ‘
Bnloln			WPW r.si-;		
i'.mutvh Slalinn	7 VI. 4 77.1.2	UU) 1?.2		10 9	ploios M
Ginrvli)	TV^.rî	14.8	S\\	C»	acnp.
	îd:i y	n.y	F.N N	H	u
Pul ini	77,4 II	IV 7	s B	11	iioros
(jalant*	7.18.4	îi.y		13	p.nor.
Brad*	(7»,M	15.0		13	aroj».
flnman		1			
last		1			
Directorul [minutului, St. Hepites. Star»* niarei la Suliiia uşoara la Constanta rea.
BUCUREŞTI
12. — BULEVARDUL ELISABETTA — 12.
MODE
— Miercuri, 9/21 Aprilie 1886.—
Deschiderea sesonulul de prirnă-veră cu esposiţie pentru pălării de danleleşi jeurl pentru Doamne şi Domnişoare, cu preţuri moderate.
CASA DE ÎNCHIRIAT
pentru
SESONU DE VARA Ea l.eni-deiil pc drumu bucureşti—Piteşti, 5 minute de la gară, este de Închiriat o casă mobilată cu \ odăi de stăpân, so-Iragerie, 2 odăi de slugi cu dependinţele lor trebuincioase: a se adresa tn Bucureşti la d. Victor Radovitz la biserica Cretzulescu si la gara Leurdeni la d. Teoharl Urneam, Ingrijitoru moşiei Leurdeni.
' - —- t— 7> 4	
V I llj.	1 INSTITUT! L & j 1
9 ()	FROHLICH 1 — O
x	Pensionat de dominare eu 8 V clase şi cursuri superioare. Ai
	WiENA 1. GRUNANGERGASSE N". 1. f\
î î .f	In timpul verei se allă tn Vila \l sa pi-oprie la Ilailcn lângă \ ic- (Ii un unde se continue cursurile < ştiinţifice, de limbi străine şi mu- ’A sică. ţfj ii!
	
> -A,	*s

|
\
\
l
I
i
i
t
!l
!#
TIPOGRAFIA
. —-t ^^»t	..-Ut S	-^-î w	J
BUCURESCI, STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI
ACI’.ST ATELIER E8TK PUS IN POSITIUJNE A KSEGUTA TOT FELUL DE LUCRĂRI ATINGATOARK OK ACEASTA ARTA .CU ACURATEŢA PRECUM \
ZIARE
QL’OTlDlANE SI HEBDOMADARE;
BROŞURI
' LUCRATE IN CARACTERE: ELZEVIR
PIIIK II II1I.P. SI VI l OAItTI . ălODRUA I K

f
ii
I)
I
N
>
O
H
% <
75
O
rs
oo
£>
d
o
H
>
%
ni
i
t
^ i
o. i > |
î
■■P	1
se» i&m-*
j ^ - NîJsş		
| l	ATELIER	\ %\
	DE	4
f	POLE ITORIE	i
1 i)	ia CER IM 0 K	i\
	1. STRADA MIHAI VOOA 1.	y
A	—(V1S-A-VIS DK MAŞINA DE APA)—	A
9	Recomandă bogatul sefl asortiment, de oglinzi cu console aurite si negre. Mese mari şi mică, tot le-	î i
A		
1	Iul do galerii şi pervazuri, Inca-dramente de fotegrafil, negre şi	t
«	aurite.—Primeşte ori ce comande tn meseria sa.	t
		

OUVRAGE liIVTTLIMIZlîvIENT TliRIvîlrAlE:
ESSAI COMPARE
IES [PjSTimîONS ET IES LOJI
DE LA
ROUMANIE
DtPUlS LES T € M P S IES PLUS RECULES JUSţjU'A KOS JOURS
PaR
MICSL&S BLJBJRJEtîlîBBR©
UN VOLUME U ENVIUON 500 PAGES, EDITlUN DE LUXE
PAPIER VELIN, CARACTKRES ELZEV1RS.
PRIX 20 FRANCS-TIRAGE LIMITE
(hi peni sotnrrire <i pnrtir iltt l/'flî jnnvier dans Ies burcaur du « Pe tipie Houmain » el r/tez tous fes lihraires de Uucarest
V	SSMBSTi 5 APRILIE	$j W
l"*4 DESCHIDEREA
HTUERNEI GAHBRIMiS $
)
5 I
rvl >
= I
=■= i
>*5»Ş
mi
I; 2
I ■

1 I
i)
I
iii =
! BERE GAMBRINIANA »
*	t
r^|- Fabricatiune Oppler
DE VANZARE
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metrişi adâncime de ii metri. Se vinde in total sau In loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str Clemenţi No. 2.
PRIMA IMPERIALA REGALA PRIVILIGIATA
SOfJETYTE \ DL \ Ulii \Til 11111 VAPOARE PE l)l\ \RE
I T I N E R A R 1 U
Valabil d>‘ la 38/0 Ianuarie 188(1 piuă ,a altă disposiţiune
Nb. Urele de plecare mal jos arătate sunt a se înţelege aproximativ si se schimbă dupC circo listai iţele timpului -d apelor : tn nici un caz Insă vapoarele iiu vor pleca de la staţiuni mal înainte uc orele indicate In acest Itineranţi. Pornirea vapoarelor de la -lăţimii va avea loc după orologiurilc agenţiilor.
CURSELE VAPOARELOR DE POSTA
Placare in jos, de la
Plecare în sus, de la
Orşova	Luni	Joi	3	p. m.	Galaţi Marţi Sumb.		9	a. m.
Severin	Marţi Vineri		5	a. m.	Braila —	—	10,25	—
Ga lafal	—	—	10,10	i—	Ostrov —	—	9,30	—
Vid in		‘	—	io.:*	—	Silistra —	—	10,30	—
Lom palanca	—	—	12,40	p. m.	Ollen Mere.	Dum.	2	a. m.
Rahova	—	—	3.15		Turlucaia —	—	2,15	, -r-
Becbet	—	—	3,30	—	tnGiurg. Sm. —	—	5,30	—
Corabia	f ni		 ,	5,30	—	de la Giurgid —	— "	10	—
Nicopol			 I	7	—	Husciuc —	—	11	—
Măgurele	—	—	7,20	-j- :	Zimnicia —	—	2.15	p. m.
Şişlov	—	—	9,10	-U	Şiştov —	—	2,45	, -T-
Zimnicea		—	9.25	i*	Măgurele —	—	5,10	—
In Rusciuc	—	—	11,30	--	Nicoool —	—	5,20	—
de la Husei uc Mere		Silin.	6	a. m.	Corabia —	,—	7,10	—
OiurgiO	—	—	10	■ -j-	Becbet —	—	9,55	—
Turlucaia	—	—	12,15	p. in.	Rahova —	—	10,10	—
Olteniţa	—	—	12,20	—	Lompal. Joi	Luni	6	a. m.
Silistria	—	—	2,45	—	Vidin —	—	8,45	—
Ostrov	—	—	3,15	—	Calafat —	—	9,15	—
tn Braila	Joi Dumineca dimineaţa				în Severin —	—	4,30	p. m.
tn Galaţi	—	—		-r	de la Severin Vineri Marţi		5	a. ra.
Oalati, 5 Februarie st. n. 1886.
Inspectoratul Agenţiilor Lunarei de jos.
S ------- I MARELE MAGAZIN
/ PAXATUL REGAL {
PE
COLONIALE SI DELICATESE
LA ,, SPERANQA “
—cs&SS££SB&^-
Pentru Sfintele Serbaiori ale Paşlelui, om asortat magazinul meu cu tot felul de articole pentru inenagiul casei, in speciul cu uscelente me-zeliiei. asemenea Coqwacurî. /lomuri, Lifpieruristreini dincele mai renumit'' case. I inurt streine şi indigene e'.c. etc.. Culori pentru scâudurl.
Trufandale primesc tn toate zilele.
Petraclie loaia.
ATELIER DE LEGATORIE
!SCI
de la Sf. Gbeorghe se muta din Cissa Filitis Strada Biserica Eui No. 1
in Cassa Biserici dintr’o zi lot Strada Biserica Eni No. 10.
\\v \|(S. VIHT chiiir de acu,r Pr°-
UL lIlL.ill.'l 11 prietatea Crângurile din Dislr. Vlaşca, PJ. Câluiştea, doritorii se pol adresa la proprietar Em. Orădi-lea-nu, Piaţa Amzi No. 1 Bucureşti.
DEPOSIT GENERAL
DE
PSOS ROMAN
SI
CIMENT ENGLES DE PORTLAND
LA
ţ«4
MARCA „URSUL ALBASTRU
Doritorii să se adreseze la secţia comercială a Băncei Prevederea,
BUCUREŞTI
15 — Strada D oamnei — 15
Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromanica.ro