ANUL I No. 125 ANTEIA EDITIUNE marţi 22 aprilie i$««. Uhioore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTF: Iii Iară 1 an 10 lei, 6 luni20lei, 3 luni 10 lei Iri străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 2o lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NTJT.TElFtLJL APARE IN TOATE ZILELE N. Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURI: irtiMirim-T pe patina a patra linia 'VI hani. Hiiuijfiuri si reclame pe pag. 111 2 lei linia. ADMINISTRAŢI \ No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI IV LINIE IRUL. ÎNTRUNIRILE publice INTUI MULA OPOZIŢIEI DE I. A PITEŞTI, GIURGIU. PLOIEŞTI SI TERGU VESTEI AGENŢIA HAVAS PĂCĂLITĂ REVISTA LITERARA REGELE TESALIEI ibUfîtt trebi <1 ue INTUI MIM PIULICE Eri oposiţiunen n limit patru întruniri publice iu patru oraşe din ţară. In câte-şî patru localităţi precum şi in oraşele unde s* ţinuse mai înainte întruniri, s’nu făcut primiri din cele mai entusiaste oratorilor o-posiţiuneî. Aceste întruniri aii dovedit căt de populară e oposiţia in tară, şi căt de sigură poate fi de concursul ţereî întregi. Acest resultut de sigur, nu trebue despreţuit: Înainte d a Întreprinde ori-ce acţiune ereă nevoe ca oposiţia să-şi nu-mer° ader te c 1 se şl jittu Ni tul I 1 . vota a, •-1 i r# fi .'iţe- \ j. mii ue cetăţeni, lac puţin efect asupra spiritului Regelui când el le citeşte In linişte in vre-ogazetă. Trebue ca intrunirilese dea resul-tate mai practice; trebue ca după lie-care întrunire se se a câte o re-soluţie care se producă i ii efect oare care asupra Regelui şi isupra d-lui Brătianu, cum ar fi de ix: hotărirea d’a nu mai plăti imposiele. Aceste hotărlri s'ar ba dupe împrejurări. De pildă se vorbeşte că Regele va face o câletoie în Dubro-gea şi va trece prin urnare prin Gu-laţi şi prin Rrăila, ori pin Giurgiu. Asemenea se anunţă ce M. S. se va duce In Basarabia să Inâlnească pe Împăratul Rusiei. Probii! că atunci vatrece prin laşi şi Ung eni.Oposiţia ar trebui se urmeze orie precedeze pe Rege in toate locaitaţile unde se duce. La Iaşi, la Brăila. laGoaţi, la Giurgiu, In toate oraşele prii care Regele va trece, îndată dupe ssirea trenului regal, se se facă cât-o întrunire publică, şi se vază de iproape Regele sentimentele poporlui seu. Se se lipească ast-feloposiţia de Rege; se’l urmăreascăc umbra lui. Se nu mai poată fac Regele un pas in ţară fără se se isbasca de o-posiţie. Numai in modul acestasă se efectueze apropierea intre Regşi Oposiţie. E probabil că resoluţunile ce se vor lua in modul acesta or produce inaî mult efect asupra legelui, de cât cele ce i.e citeşte la istanţă, în palatul seu din Bucureşl N. .F ÎNTRUNIREA de u piteşti Prin fir telegrafic. Piteşti orele 1, 10 miule noatea. Asia seara s'au adunat hteştenii In sala Cocolescu, In urma onvocârii făcută de comitetul oposiţiuel unite. Tot ce oraşul are mai marcant a luat parte la această tntrtmire. Preşedintele întrunire! d. Z. Peli-nescu comerciant. Oratorii înscrişi Comâneanu, Palade, Gradişteanu. D. Comâneanu, din localitate, a criticat administraţia In genere a guvernului actual şi lovirea data legitimelor interese ale oraşului. 1). Paladi Inţr'un discurs de mai midie ori şi frenetic aplaudat a făcut un tablou Înfiorător dar adevărat al si-tuaţiunel ţării atât tn Intru cât şi In relaţiunele sale exterioare. D. Gradişteanu după o salutare creştină adresata adunării, dosvoltâ tesa Învierii lui Christos aplicată In resurec-ţiunea popourelor care Încep a’şT cunoaşte drepturile şi a'şl împlini datoriile. Trecând la o altă ordine de idei', d. Grftdişleanu vorbi despre noile im-posite şi grelele datorii contractate In străinătate. Terminând d. Gradişteanu dovedeşte adunării cuin d. Ion Brătianu, şi dupe 18U8 şi acuma a presintut ţării toate actele impopulare făptuite pe care le arată ca fiind impuse de M. S. Regele. Aplause repetate aii acoperit ultimele cuvinte ale d-lui Gradişteanu. După d. Gradişteanu fu chemat la tribună d. Radulescu. 1)-sa citi următoarea resolnţie: «Adunarea in faţa destrăbălării şi despotismului corupător ol udministra-IHunei; in faţa impositelor nedrepte si sdrobitoare care seacă forţele productive ale naţiunet, in fata situaţiunei u-miiitoare făcută (brii de către guvernul - a complectei ruine economice este ameninţată ţara prin noua ane comercială ale căruia basc ■ ,w stabilit, le: apte necontenit si fără preget pen-slurnurea acestui guvern vitreg. Aceasta reşoluţie fu primită cu en-tusiasm de adunare. nil silit pe d. Laliovari se Tăgăduiască că va mai veni să vorbească in Giurgiu. Din Giurgiu mai primim următoarea telegramă : (îiurgiu 21 Aprilie, 10 orc dimineaţa. Deplin triumf ia întrunirea de eri. Adunarea e atât de numeroasă în cât nu mai încape nimeni in aula Hotelului Paris si in saloanele cu care comunică. Preşedinte a fost aclamat d. Bariton Rncotâ fost senator şi prefect. Au luat cuvântul d-nii Ion l)imi-triu, din partea comitetului local şi Jon Lnhovnry delegat de comitetul din Bucureşti. Atât la sosire cât şi la plecare d. Lahovnry a fost condus de o mulţime de popor in strigăte de ura. Musica ni s'a refusat. Moţiunea votata este în cuprinderea celei de la Berlad. ( lul.canu. Ik PI BUCA 1H\ A rgcsiuuu. ÎNTRUNIREA DIN GIURGIU Eri la orele 2 a avut loc la Giurgiu, în sala otelului de Paris, întrunirea publică pe bare am anunţat-o in numărul da-Sâiubătâ. Din Bucureşti venise d. luau La-hovari, delegat al comitetului central al oposiţiunei. D-sa a fost întâmpinat la gnrn de un public numeros, care Ta primit cu aclamaţi uni. Întrunirea a fost presidatâ de d. li. Racotă. A luat mai inluiu cuvântul amicul nostru d. Ion. Th. Di-milriu, avocat al baroului din Giurgiu. carp a înfierat cu energie abu-surile locale,citând fapte numeroase, şi denunţând mai cu seamă jafurile care se comit la Primărie. Apoi a vorbit obor. d. Ion Laho-vnri, l)-sa Intr'un discurs remarcabil, care a ţinut două ore. a făcut un tablou fidel de starea in care d. Ion Brătianu a adus ţară. A expus mai intâiu tristele resuitate ale politicei exterioare, şi a sflrşit descriind situaţia financiară şi nrătând prin ce sistem de minciuni d. Brătianu a reuşit u o masca până acum in ochii ţerei. «Conservatorii, zice d. Lahovari.aâ eşit săraci dintr'o ţară bogată; colectiviştii vor eşi bogaţi dintr'o ţară surucâ.» A propus apoi moţiunea care a fost presintată şi la cele lalte Întruniri publice, şi care a fost votată prin aclamaţiune. Gând era se plece d. Labovnri, o mulţime de bivolari ’l-au întâmpinat şi i-au spus că regretă că nu aflaseră de întrunire, căci ar fi venit şi ei şi Eri la orele 2 1/2 p. m. oposiţi-unea aliată a ţinut in Ploeştî întrunirea publică anunţată. Sala Murgulescu.unde întrunirea s'a ţinut, gemea de lume. President a fost aclamat d. <7/7-g or excit. D. PălăriageunttAn puţinecuvinle, arătă cetăţenilor asistenţi scopul intru nirei, şi comunică numele omorâturilor ce sunt înscrişi n vorbi. D. Hăşcana, unul din cei mai inteligenţi membrii a! baroului din Ploeştî,e chemat la tribună. Aplausele cu cari a fost primită apariţiunea d-nieî sale, indicau cu prisos stima şi simpatia de care tânărul avocat se bucură faţade concetăţenii săi Ploeştenî. Gu o voce dulce şi mişcătoare d. Raşcanu Începe discursul seu arătând că în viaţa popoarelor sunt circumstanţe când salvarea ţârei reclamă unirea cetăţenilor. Nici o dată o ţară nu trebue se aştepte salvarea ei din vre-o ne ioro-circ de la un singur om. căci mai tot d’auna acest om devine tiran. Ţara prin ţară să st' safreze; *n-ceasta trebue se fie idealul cetăţenilor, ppntru aceasta avem nevoie de absoluta libertatea întrunirilor. In întruniri cetăţenii îmbuc se 'şi den seama de silnaţiunen în care ţara se găseşte şi tot aci trebue se se aviseze4a mijloacele prin cari ar pntea-o scăpa când inSr'o primejdie se afin. In ţara noastră insă, din nenorocire, cetăţenii, prin indiferentismul lor. par a nu avea conştiinţă de a-ceastă sacră datorie, de acest nepreţuit drept. Dacă astâ-zî ne-am întrunit,a trebuit se ia iniţiativa bătrânii cari de şi o. întreagă viaţă a luptat pentru regenerarea ţerei nu pregetă de a lupta înainte! Ei domnilor, in grea cumpănă trebue se se găsească ţara noastră când d. Dimitrie Brătianu, în etate de 67 ani, cutreerâ ţara pentru a deştepta pe cetăţeni arătându-le că vom pieri dacă cu o oră înainte nu ne vom hotărî se ne exercităm drepturile noaştre pentru salvarea acestei mult încercate ţâri. Neapărat, aveţi dreptul şi chiar datoria de a mă întreba ; care e pericolul ce ne ameninţă? Zece ani de o liniştită guvernare, ne dă putinţa de a vedea limpede faptele săvârşite de acest regim, care falş şi prin usnrpare se intitulează de liberal. Se recapitulăm dar unele din nenumăratele nete odioase prin care a trecut la nemurire aceşti pseudo-li hernii: Ori-ce colectivist spre a-şi menţine stăpânii va striga cu emfasn:că|eT aii făcut legi liberale, nu creat monopoluri, nu asigurat marea proprietate au făcut alegeri ele. Da, a făcut legi, foarte multe, legi prin care inse se loveşte în dreptul şi în munca cetăţenilor cari nu mai au alt drept de cât a plăti imposite peste im posite. Şi acest guvern liberal (!) in părinteasca lui prevedere, găseşte că acum, când trecem prin aceasta Înspăimântătoare criză. când. pentru a strânge bani s’a impus cti dări exagerate spirtul si ţuica, s'a creat monopolul chibriturilor şi cărţilor de joc, s’i sporit taxa asupra să rei, ei bine in aceste timpuri părintescul nostru guvern pune eamerile de 'î votează emisiuni peşti? emisiuni de rentă, în sumă de peste 19 milioane, face din Bucureşti cetate etc. etc. Şi eu toţii ştim că nu vr'un pericol e cauza fortificare! capitalei, căci ar fi ridicul se credem un ţara va scăpa de ori-ce iuvasio când Bucureştii vor li întăriţi, ci adevărata cauză c crearea de oeaziunî in cari camarila d-lui Brătianu să poate face gheşeftu rî! Da, guvernul apără proprietatea mare căci cu timpul are sădea regelui toate moşiele ţerei spre a le conserva el; dacă noi românii nu putem face bani, de ce se nu facă alţii iu locul lor. Şi aceasta trebue se !i fost idein creărei domeniu lai coroanei, instituţie nenorocită pentru ţară, căci in curând vom vedea cum prin concurenţa sdrobitoare, ce domeniul coroanei o va face, o să dispară toţi românii cari Irâesc din esploatarea pădurilor, a lemnelor de construcţie etc. Nu scapă ocasie colectiviştilor în care ei se nu declame că graţie lor ţara noastră s'a făcut cunoscută slrăinntăţei. Da, s’a făcut, cunoscută ţara noo-trâ dar numai prin dala rude de un miliard re a reni in străinătate l Dacă a fost un moment în care ţara noastră a fost admirată, aceasta se datoreşte celor zece mii de cur-canl morţi pe câmpiele Bulgaiieî, acestor Iii şi fraţi ai noştri pe cari guvernul odios de astâ-zi, ’i a decimat prin ger şi foame, mult mai mult de cât gloanţele turceşti! Da,mai este cunoscută ţara noastră prin guvernarea d-lui Ion Brătianu. Toată lumea astâ-zi trebue se ştie că l’n această ţară nu e erlat unui român de a seri, de a cugeta româneşte, de a trimite o frăţească strângere de mână fralflor lor ce gem sub jugul tiraniei străine! Şi încă colectivitatea are neruşinarea să se întituleze de partid naţional. E naţional insă pentru că susţine numai interesele naţiunilor streine. A trebuit ca d I. Brătianu să domnească această ţară, ca la încruntarea din sprânceană a unui consul străin să se espulseze şease români pentru a muri de foame pe stradele străinâtâţei. O 1 e foarte naţional acest regim; el. care a strigat pe toate tonurile contra convenţiei cu Austria ce ne-n omorit economiceşte, el trimite pe acel Feri di ide, care cu câte-va zile Înainte afirmă că va aplica Austriei tariful autonom, îl trimite la Viena unde în ri/e-va ore înţelegerea asupra cestiunilor generale n fost deplină ! Dar, ce se mai zicem de situaţia financiară în care. în toţi anii ne dă deficite peste deficite. E vr'un cetăţean care iu faţa a-oeslor fapte se nu vadă ruina, prăpastia in care aceşti Iii denaturaţi duce ţara noastră ! Nu cred ! Trebue dar să ne hotărîm o dală ca uniţi să sfârşim cu acest regimee sacrifică si ţara şi cetăţenii numai pentru gheşefturile lor. (Aplause en- tusinste). D. Dumitru llrătianu îţi aclarna-ţiele entusiaste ale numerosului public asistent ocupă tribuna. ' D-sa declară că e foarte fericit vorbind Ploeştenilor, de oare ce al lor represeutant este în Senat. Şi această alegere face o mare onoare cetăţenilor Ploeşteui căci ei au putut, in timpuri când cetăţeanul liber e jertfa infamelor per-secuţiuni ale slâpinireî. se resiste şi se probeze că încă au cultul liberia ţeî. Ori ce acuza ţiu ne a noastră adusă regimului e palidă, pe lângă afir-maţiuuea a însuşi guvernului că a comis asasinate, că a tolerat procese scandaloase, că a protegiat crime numai pentru a modifica in aşa mod constituţiea în cit, în a-eeastâ ţară, se nu mai fie de cât un alegător: guvernul! Guvernul constituţional de astâ-zi care ucise dreptul de interpelare al rvprpsentanţilor poporului, cari declară că va călca legea ori de câte ori ea îi va supăra. Aceste curagiouse afirmări ue dovedesc nouă puterea oe parlamentul o are in această ţară! E drept, e mare suma diurnelor ce deputaţii şi senatorii o înghit în nenumăratele lor şedinţe şi publiye şi secrete dar trebue să ştim c ei nu discută de cât împrumuturile de milioane şi întrebuinţarea lor aşa in cât se le rămână tot-d’auna şi lor ceva ! Ca astâ-zi eamerile sunt o pupu-şerie, însuşi guvernul o recunoaşte când caută a arăta lumei că lot ce face, în numble şi consimţimântul Regelui le face! De cât-vu timp se ţiu consilii pre-sidate de Rege spre a arăta şi mai Line aceasta. J). Dumitru Brătianu esprimă temerea ce are, ca aceste procedeu rî vor fi cnusn ce va face ca în curând privilegiul neresponsabilitatei Regelui se cada, si cine ştie atunci ce se poate întâmpla! Dupe acestea, d-sa, rând pe rând. în aplausele cetăţenilor, arata cu despotismul deghizat al guvernului e de cea mai rea speţă, că impositul asupra spirtoaselor este o spoliere, eâ odiosul imposit al timbrelor a făcut imposibilă justiţia pentru săraci şi adânc mişcat d. Dumitru Brătianu zice: Dacă această stare de lucruri va mai continua, noi singuri o se fim nevoiţi se cerem anexarea la o putere străina. O se ziceţi că acolo nu vom avea libertate, dar la noi ne-a rămas vre-una! Sub o doininaţiune străină vom avea cel puţin o ordine, o cultură, un progres material. Nici prin minte .insă nu voiu se 'mi treaca că cetăţenii acestei ţări va aştepta pună atunci. E încă timp pentru remediarea stârci actuale de lucruri, www.dacoromanica.ro 9 . EPOCA - 22 APRILIE Şi pentru aceasta irebuf se ne punem serios pe lucru, solidari se ne a fi iui .ini eu putere adevăraţii noastră voinţă. Na trebue iasă se no mărginim numai la acest soţii de întruniri. D sa îndeamnă pe cetăţenii Ploeş-terii ca cât de curând se cheme pe toţi represen Dinţii lor, ca ei să’şl dea socutealâ de ce-a Făcut, şi în Faţa actelor, nenorocite pentru ţară, ce •*i au votat, cetăţenii se le ceară demisia. Nn vor voi so-oden? Et bine uitatei cetăţenii să'l pedepsească moral, prin oxtroris/n: nimeni si nu le mul întindă mânu. ninr-nl si nu mul aibă rre-o darurerd ru ei, ca ast-fel si li se fmv imposibilii ciula In mijlocul concetăţenilor lor! Cetăţenii Ploeşteni ar trebui ca cel dVnleiu se înceapă lupta pentru legalitate, pentru respectarea nvo-rei, drepturilor şi demnitâţei cetăţenilor, pentru existenţa ţârei. Statua Libertate) ’şî-n ales ca templu oraşul lMoeşlî, eî bine, nobleţea obligă: cu mâna pe inimă cetăţeni mergeţi înainte luptând, că D zeu va fi cu viol! (Salve de apbxuse). I). /'. Piso, al treilea orâior înscris, arata că din toate partidele ce pene acum sării succedat la putere nici un partid n'a dul tuturor iustitiiţiunilor ţorei acel caracter de partid ce din toate a Făcut un instrument prin care, sub masca liberalismului, se exercită ccl mai aprig despotism. Acest guvern acostat pe ţara, in zece ani, un miliard şi jumătate, să vedem acum faţă cu aceste .sacrificii ce progrese s'aii făcut. Numai progres nu se poate numi starea tesaurului public peste care apasă o datorie de un miliard şi clin care plătim anuităţi de 60 milioane pe an. Numai progres nu se poale numi înodul cmn golurile lăsate In casa Statului se umplu cu rentă amortizabilă, cu vânzarea domeniilor stalului şi cu crearea de nuoi imposite. Progres oare se poate numi erori de 12 milioane pe cari mai Ueuna-zi ţara le plăti? Toate aceste progrese care atât de mult ne costa, d. I. Brâlinnule acoperă cu stindardul de la 1818. Se facem un paralelism Intre ISIS şi actualitate : Revoluţia de la 48 n emancipat pe sclavi, regimul de azi a făcut din această ţară o ţară de robi. Revoluţia de la 48 a distrus pri-vilegiele şi a sancţionat egalitatea înaintea legei, regimul de astă-zi a creat privilegiul colectiviştilor cure a monopolizai lotul In ţară. Revoluţia de la 18 a desfiinţat protectoratul Rusiei, regimul a creat protectoratul Germaniei *i al Austriei. La 56-6i s'a făcut Unirea, s’aîm- I pământenii ţăranii, s'a secularisat averile mănăstireşti s'a făcut legea instrucţiei si a justiţiei. Ki bimi acest guvern, prin toate legile co a fncnt.u desorganisat totul, trausformiiid toate iustituţiele iu instrumente de persecuţie şi căpăr tuială. Ge a făcut guvernul pentru talpa ţârei, pentru ţărani? cum le-a mai îmbunătăţit starea ? Buna stare a ţăranilor sub oblăduirea colectivituţei vorbeşte de la sine, când vedem cum ţărnniî, muritori de foame in ţara lor, îşi părăsesc ţara, căminul lor, pentru u se duce să’şi agonisească hrana în locuri streine! ^ Singurul progres făcut în starea ţăranului este că el astă-zi, nu e zi de la D-zeu să nu dea bunâ-oimi-.nenţa perceptorului ! Se luplăm pentru încetarea nees tui regim, căci alt-fel vom pieri ! (Aplause) D. liordcunu reaminteşte că acest guvern a venit la putere cu un program prin care se promitea reconstituirea administraţiei şi finanţelor ţârei , micşorarea sarcinelor ce a-pâsau pe cetăţeni. In loc de aceasta, colectivitatea a apucat pe făgaşul corupţiuneî şi al l.raniol. Dupe acestea, d-sa vorbeşte despre datonele terci, despre raporturile intre micii si marii funcţionari, despre convenţie şi servilismul ca meri lor. Dupe terminarea acestui discurs, d. Ruscanu citeşte următoarea reso-liiţiune: Adunarea împărtăşeşte pe deplin vederile oposiţitntei partidelor aliate, şi ia ferma otărire a lupta din toate puterile sate pentru a pune cât mai curând sfârşit guvernului actual şi regimului seu de risipti, de arbitrar şi de corupţiune, care sărăceşte, demara tist uză, picnic Român ia... Această rcsoluliuncse votează prin aclamaţiuui entusiaste de cetăţenii asistenţi. Şedinţa se ridică la ora o 1 2 sora. Iteportcr. IXTRl'MRE.1 DE LA TEBttOYISTE prin lir telegrafie. Ti'-rgovişle 21 Aprilie, 10 ore iţim. Cu tot timpul ploios, eri Duminică, din toate unghiurile judeţului nostru, alergară tu Tlrgovişte proprietarii, a-rendaşii, meseriaşii, ţăranii chiar după creştetele munţilor şi din câmpii spre a asista la întrunirea oposiţiel. In mijlocul aplauselor frenetice a mal multor sute de cetăţeni, ii. Dim. fiiani cu verva şi logica sa. expune numerosului auditor ce-'l asculta starea dep'o- rabila tu care să găseşte ţara din toate ! panelele ite vedere.resultal al admiuis-traţiuni rele şi lipsita de control a d-iut Ion Brătianu. I) Gianj afirmă cu certitudine C8, Couveuţiunea cu A uslro-Ungaria va trece. D-s i dov deslu apoi ca aceasta esle lovitura de gratie ce d. Brâtiamr, secondat de ridicolele sale majorităţi, re serva BomAniet. Oratorul sfârşeşte acusAnd pe alegătorii care tolerează la putere pe sugrumători, dându-le majorităţi de poslus-nici. I). Mihail Paleologu. dupe câte-va cuvinte bine simţite, propune o rasolu- ţiune energică care s? primeşte tn u-naoimitate. Adunarea se desparte la il ore noaptea ; ploaia împiedică manifestările proectate. Nici un colectivist n’am văzul prin sala. Or. I.. ( air. I.mnlra. 1 Mai.—Disposiţiunilo faţă cu Grec.a par lri genere mal favorabile azi. \ ierni, 1 Mai. — Cercurile politice considera bucuros nota d-lui Delyanis ca putând servi de baza unei Înţelegeri. Ilelgrail. 1 Mal. — Radicalii din interior refusă d’a agrea pe candidaţii Sc.ipcinei proptişi de partidul fusio- n i st. \eapoli, 1 Mal. — Nişte turburări nu ishuedit la Neapoli la ştirea despre măcelul expediţiunei Putu. Mulţimea a cerut reshnnare şi cftţi-va oratori au blamat Iii mod foarte viu pe contele Ro-bilatil. S'au aruncat pietre asupra trupelor cari la urmă au putut Împrăştia adunările. S'au făcut mai multe arestări. Paris, 1 Mal. — «Jurnalul oficiat» publică decretul privitor la subscrierea unui Împrumut de 504 milioane, renta 3 0,0. Subscripţiunea e fixata la 10 Maiu, laxa emisiune) e (iscată la 70 lei 80 centime la sută. loiistanllnopolc, 1 Maiti.— Telegramă E, S. Said paşa misiunilor Otomane la Paris. Londra, Vioria, Berlin, Roma şi St. Petershurg. 28 Aprilie 1880. Allăm că Puterile negăsind eh; loc sulis-fiicftloare declarai, iu nea făcută de d. lie-lyanis, prin scrisoare privată d-inl ministru al Francicl la Atena, privitoare la de-sarmarea Greciei, an însărcinat pe repre-senlanţil lor de pe lângă Hogele Gre-iel de a remiLecabinetului (lin Atena un ultimatum, cemulu-l asigurări positive pentru a-cd-sta desarmore. Acest ultimat a fost remis în ziua de ieri. Biue-voiţl a exprima guvernului, pc lângă care sunteţi acreditaţi mulţumirile noastre cele mal sincere pentru acest demers ellcact:. care e chemat a asigura pacea atât de dorita de toţi si a închide or ce ieşire preteuţiunilor stranii şi cu totul inadmisibile, pe cari guvernul grecesc a credul că trebue sS ridice pe lângă puteri. O repede desarmare şi fără nici o condi-ţitine ar putea singură sfe nemulţumească şi sl> ne facă s& renunţăm la dreptul legi-lim sj incontestabil ce am avea, după cum v am evpjjs tu circ ui* rea mea de la 23 Ianuarie, df a cere despăgubirea sacrificiilor es.orme ce a trebuit S< ne impun, m din caş-sa înarmărilor şi a alilmţiuci resboi-n Cte nţjusliflcabile a fîi ccieţ. Uenn, 20 Aprilie. îâcft analisa a-prpape textuală a raspunsului d-lul De-lyJmela ultimat: Guvernai regal aderând da sfaturile prunciei, a dul prin această adedune asigurarea solemnă că Grecia na ca turbura pacea, conform dorinţel măritor puteri. Ca consecinţă Grecia tiu ra (ine sub drapele efect trăi actual al armatei; guvernul regal va procede deci la reducerea gradată a acestui efectiv in ternii-nele impuse de prudenţa indispensabilă unei asemenea operaţiuni. Guvernai regal speră că faţă cu a-ceastă declaratiune nota colectivă remisă de marile puteri na mal are efect. (Onsliuitiuopol, 2 MaiU. — Cercurile diplomatice se arată dispuse a crede ca cele 5 mari puteri vor accepta în line răspunsul dai de d. Delyanis la 20 Aprilie, prin mijlocul tinei declaraţiunî suplimenlare tncare acesta ar fixa oare-carl epoce peutru reducerea gradată a armatei greceşti. Conslunlinopol, 2 Maiu. — Amiralitatea suspenda sau cel puţin domoleşte cu mult preparativele sale maritime şi a oprit trimiterea recruţilor marinei tn Mare.i-Neagră. In schimb, se zice că Poarta s ar pregăti să cheme sub drapele reservu primului corp de armata al cărui sediu e la Constantinopol. Aceasta reservă co prinde 35,000 de oameni. ConstniitinopoL 2 Maifl.—Madjid-Paşa şi Abro-Ellendi au fost delegaţi de către Poartă pantru revisuireastatu-tulul organic al Rumeliel. Alena. 2 .Maiu.— Represinlanţii color 5 puteri au ţinut astă-zî consiliu. Se crede ca vor comunica mâine o ultima Notă cabinetului din Atena. Cum Insă guvernul grecesc pare ho-târlt a nu face nuoi concesiuni,o ruptură a relaţiuuilor diplomatice pare eminentă. Atena, 3 Maiu, (2 ore dimineaţa).— Se afirmă,printre cercurile diplomatice ca represintaniul Angliei n'a primit încă instrucţiuni din partea guvernului său, şi se crede că ambasadorii se vor imbarca astă-zi sau mâine pe navile fiolei internaţionale. Opiniunea publică este unanimă pentru a sfătui pe guvern de a resista la or ce măsură contrarie independinţii naţiunii greceşti. Teama unei blocări nu înspăimântă de loc ţara. Paris, 2 Maiu.—Jurnal oficial care a apărut azi-dimineaţa, fiseaza într’un mod definitiv la 70 fr. şi 80 cent. pentru 3 franci de repta. emisiunea noului Împrumut. Vor fi patru vârsaminte dintre cari cel d'ânth de 21,00 la 13 zile de la dala subsrierii şi cele-l-alte cu scadenţele la i Iulie şi la 1 Oclombre ale anului corent şi ia i Ianuarie 1887. FOIŢA ZIARULUI. «EPOCA» 60 ARY ECILA W REGELE TESALIEI PARTEA A DOUA ţUrmare) XVI Presjdenlul fu exact.Punct la patru ore el se găsea înaintea Împărătesei Hindustanilor şi a Regelui Tesaliel. — Maiestatea Voaslra m’a chemat. Ce serviciu aşi putea sA 'i dau ? Pronunţând aceste cuvinte, prasi-denlul tribunalului suprem se înclina profund înaintea Majestăţei lor; convorbirea începu. Bătrâna împărăteasă, dupe obiceiu lua cuvântul In locul gi-neretul s6u. — Domnule presidcnt, aţi primit fără îndoială, nsta-zi chiar, din partea d-lui Klug. protestarea princesei ci" Mi-neleko contra expulsarei sale dupe teritoriul tesatian. — Tn adevăr,MnjeStetc ; şi cliiar.daca ’mi-e permis, a 'şi observa Majestăţei Voastre că clienta d-lui Klug 'mi pare că are dreptate tn plângerea sa. mai cu seamă daca căsătoria ei cu M 'jeslatt a sa Regele, suveranul meu stăpân, a fost legal îndeplinită. Ast-fol. ducă dar informaţiunile mele sunt dx’epte, nimic nu e mai sigur. — Cu toate acestea, nu s'ar putea gftsi un mijloc prin care s'ar esplicuo decisiune contrarie a curţei ? — Întrebă împărăteasa. — lini pare foarte rAO că sunt constrâns de a spune Majestăţei Sale că, chiar cu risicul de a şi atrage defavoarea suveranului sAu. Curtea nu poate hotarâ nimic de cât întemeiată pe fapte positive ; legile ţărei sunt formule. On-ce căsătorie esle recunoscuta ca legală şi legitima când formalităţile cerute de cod au fost îndeplinite. Ju-risprudenţa n’admite divorţul de cât în circumstanţe foarte grave şi foarte rari. pe cari, ca legişU. trebue sâ le e-xaminam cu scrupulosilate tara ca sâ ne fie permis a le aprecia personal. — Şi, în afară ae admter, cari suni acele circumstanţe? — De esetnplu, când una din părţi a ascuns pedicele legale ce avea pentru a face căsătoria, saU s'a căsătorit ne având hârtiele tn regulă. Dar în caşul nostru nimic din acestea nu se găsesc, pentru ca pe d'oparle se găsea Regele, care ca cel d'ântâifkdin Regatul sâd,treime s6 cunoască legile ţurei şi a li se supune şi de altă parte, o princesâ, ex-ambasadrice, a cărei mare familie şi aut» edente sunt foarte bine cunoscute. — In tot caşul cerem ca tribunalul se. amâne hotărârea asupra cestiunel de expulsnre şi credem ca ni se va da timpul suficient pentru cu sâ adunam iot ce poate susţine Cauza noastră. Dupe aceste cuvinte. Regele şi împărăteasa salută pe d. Ilaller, facându'l să înţeleagă ca audienţa era sfârşita. Atica eşise şeful tribunalului suprem şi împărăteasa fixând pe ginerele s6u strigă: — Ki binel nu e aşa ca aî fost fermecat? Doamne! Doamnei In ce labirint to-ai aruncat! Cum o sâ ieşi din el ? sunt. curioasa s8 vâd. — zise cu mepris aroganta împărăteasă, care de şi autoarea râului, acum lua aere de judecător. Nenorocitul Rege, nedepfirtându-se de rolul pasiv ce ’şi impusese păstra o tăcere resignată. împărăteasa cu un superli dispreţ rid ca umerii: — Acum. singurul lucru ce mi rămâne de făcut esle de a căuta prin mine tnso-ml, cum voiu putea se te scoţ din această urâtă afacere. Lase-mâ un moment singura. E ora audienţei ce o daQ ministrului meu ; trebue sC mâ consult cu el. Când intră lordul Selfish. care în a-cest voiagiu întovărăşea pe Majeslatea Sa. el o găsi atât de preocupată în cât bătrânul şi intimul servitor cuteza sft o întrebe care e cauza acestei preocupări. împărăteasa, atât de aspră In Iot ce se atinge de formalităţile datorite rangului ei, nici nu se gândea se se supere de această familiaritate, pe care de altminteri o scuza anii cei mulţi a unui desăvârşit devotament. Ea esită la început de a răspunde, tn urmă, ştiud eu din toată lumea el era cel mai bun consilier al el,ea se hotarâ şi ’I co-mu nieă p u ţina s pe ru n ţa ce ’î-a nbai râinas din momentul Intrevorbirei sale eu judecătorul tribunalului suprem. — Cu toate acestea Majestnte, din tot aceea ce mi-aţl spus eu lutreved o scâutee de speranţă- . — Care ? Şpuue, spune iute ! Se vede că tot d’auna ţie, 'ţi este rezervat să 'mi readuci curugiul perdut. — Judecătorul n'a zis că căsătoria ar deveni ilegala dacă una din părţile contractante ar fi ascuns lmpedicările prevăzute de lege, safl dacă s'ar fi căsătorit cu hârtii ne fiind In regula ? — Du, dar unde vezi aceasta ? Din parte-ml eu nu văd nici o circumstanţă caria să ’i dau cea mai mică importanţă. — O Doamne! Ce uşura lucru este de a găsi o ilegalitate In acte. O fernee născută pe marginile măre! Negre poate foarte bine să aibă între hârtiele sale una care să tiu fie în regulă ; pe urma e atât de departe marea Neagra! şi atât de puţin civilisatâ ! Câţi din a-ceşti mari seniori ruşi au copii fără să fi avut femei legitime! — Mă tem că n'o să găsim nimic. — Şi eu tot aşa ; dar tiu e rău o încercare, să cercetăm. Majestatea Voastră are la curtea sa un om pe Sir Ma-urice SLephau care In urma numeroaselor şederi In Caucas, cunoşte pe cea mal mare parte din înaltele perso- INFORMATIUNI Sâmbătă la 2 ore s'a ţinut prima şedinţă a conferinţei sub preşedinţa d-lui Aureliau, care a rostit un discurs, prin care a urat bună venire delegaţilor auslro-ungarb Dupe împlinirea formalităţii schimbării titlurilor de împuternicire s’a botârit, dupe propunerea d lui Kalli-bprg d a se păstra cel mal mare secret asupra lucrărilor ponterenţii. D. Baron de Mayr a luat şi el parte la eonferenţă, care s’a sfârşit *pe Th 5 ore şl ffrt SnTWrîT 1 Dupe cât se »ce mari dificultăţi există, pentru n sc putea ajunge la o înţelegere Delegaţii austriac! ar fi rădicând mari prelenţiuui. Nu se ştie înăă dacă nu se răspândesc aceste sgomote. pentru a justifica conveniţi unea1, ce se va încheia. Intru cât priveşte ameninţarea Austriei, privitoare la tarifele unioniste pe drumurile de fier, se pare că ea nue serioasă, de oare-ce Austria are mal mult interes ca noi se păstreze acea convenţiune. * Rrstcr L/oţ/tl tu\n\\[h ci\ s’a stabilit o înţelegere deplină între guvernul Austriei şi al Ungariei asupra tn-tulor Gestiunilor relative la conven-ţiunea cu România. * D. Stolojana făcut Sâmbătă o visitâ delegaţilor Austriac! la Conferinţă. # Consiliul co numai s'a adunat Sâmbătă. S'a discutai între altele regulamentul interior şi exterior al oficiului stârci civile. Apoi D' Dănescu a cerut consiliului un credit suplimentar pentru curăţirea st radelor. tt Citim în Românul: Consulul general al Apstro-Un-garieî, Alexandru Cavalerde Snzzara, a fost chemat mai zilele trecute la Viena, pentru ca se dea desluşiri în privinţa unor Gestiuni referitoare la reînoiraa convenţiunei comerciale. D. Suzzara trece de un bun cunoscător al stârci economice şi politice din România. Drept dovadă despre aceasta este, că dinsul are la tipar o moiografie, care coprinde întreaga aetivitate productivă şi comercială irecnin şi viaţa socială a României DEPES TELEGRAFICE l.omlra, Maiu.—Depeşile. pe cari ziarele englaeşti le-au primit din A-tena, par a ontirma, ca Anglia, Ger- riâgiî precun şi usurile şî obiceiurile acestei ţâri. Pentru ce să nu trimitem spre a '1 clieaa ? «Majestalu Voastră nu ’mi-a spus câ, operând > presiune asupra tribunalului supren, vom putea obţine amânarea decişi mu sale asupra cestiunel espulsârei ş;ca ast-fel Vom putea câştiga timpul rebuiucios a face investi-gaţiunile nastre. «In urmă,sunt dator se spun Mujes-tăţei Voastr ca mai are şi o altă coardă la arcul său Majestatea Voastră a pomenit de prsideniul tribunalului. Nici nu Vi5 puteţi nchipui până ta ce grad fă-găduiala u.el decoraţiunf sau unul titlu ar putu să inlluenţeze modul lui de a vedea i a '1 face să dea hotărârea sa ast-fel cui,din toate punctelede vedere şi foartentural,Majestatea Voastrao doreşte. luata ce voiu părăsi pe Majestatea Vastră eU voiU căuta s,U iad informaţiur atât asupra d-lui Haller cât şi asupa celor-lalţl judecători cari, Împreună c el, vor judeca procesul ce VC intereseze. — Bine. lai Lot d auna atât de esce-lente sfătui scumpul meu Selfish, în cât eu vS au toata puterea pentru a duce la bu capăt aceasta nenorocită afacere. «Pe de ala parte nimic nu va împe-dica demerurile tale,de oare-ce Îndată ce voiu pleu,voiii lua cu mine pe Rege şi ’l voiu dee în Hindustania. Lasâ-mă acum singră ; trebue să mi coordonez ideile e mi simţ foarte zăpăcite.» I Ministru hindustan , curbându-se j până la păiâut,părăsi pe suverana sa. (Va urma) www.dacoromanica.ro ■■ ——*L|,—_ s—r_' 2. 'K' Bflfe EPOCA — 2? APRILIE 3 A-'Jg'-LEgai'-.». ■■■ '■■ ■ "ii mania, Auslriâ, italia şijRusia, găsesc ca insuficient respuiisul făcut de d. Delyanis ultiniatului lor şi ca nu vor rechema Hotele lor, până ce nu vor obţine din partea guvernului grecesc o făgăduială mal desluşită de a desarma. Vteiin. 1 Maiu.—Denunţarea tarifelor unioniste facându-se Înainte de.i Maiu, resilierea va avea efectul ei, conform convenţiunilor, şease luni mal târzia, adică la 1 Noembre 1886. Solia, 1 Maiu.—In călătoria sa prin Rumelia. prinţul Alexandru e primit cu entusiasm de populaţiunea venită din toate părţile pentru a'l Întâmpina. Eri a fost mai cu seamă o recepţiune strălucita la Koprivştiţa. Astâ-zi prinţul se duce la Cltsura. lntr'o scrisoare deschisă d. Tsankof invită pe amicii sAi politiei sA formeze meetinguri şi sA ia hotar!rl, cari să blameze purtarea guvernului faţă cu Prinţul. l*arls, 1 Mai. — Contrariu informa-ţiunilor de sorgînta engleză, ştirile ce ne sosesc din Atena fac să se presim-ţă că marile puteri vor primi lntr'un mod lavoribil respunsul guvernului grecesc. lntr'o convorbire ce a avut'o eri cu d-nii Mouy, d. Delyanis a protestat contra informaţiunilor mincinoase date de adversarii săi politici, şi a afirmat holâriree sa de a Începe desormarea prin licenţiarea rfeservelor, Îndată ce greutăţile actuale vor li aplanate. hje\t!\ nu \s m\m Amarnic a fost păcălită A/fenţia IJa-vas zilele acestea din urmă şi tot atât de amarnic aceasta onorabila agenţie a păcălit toată prusa română. | Şi iatft cum : Toata lumea a citit tn ziarele române de Vineri seara depeşa următoare; VIenn, 30 Aprilie. — «Noua Presâ IJ-beră» tn articolul s60 de fond, laudă înţeleaptă atitudine a d-lul liraliaitu in timpul ullimelor complionlhinl ivite tn Orient. Această foae spune, că situaţiuuca României pare că s'a îmbunătăţit şi că Ku-ropa are cea mal mare încredere tn guvernul statului român, care va li, de sigur chemat a,juca un rol important dacă se' vor face schimbări mal mart tn Orient. România s'ar putea basa pe sprijinul eficace ai Europii, daoa neutralitatea t-a arii compromisă vre-o dată. Ziarul vienez manii' stă tncă speranţa, că înţelepciunea d-lui Brutiuuu va şti asemenea se facă sA reuşească înlr'un mod fericit negoci rile angajate pe tArtmul e-conomic. Nu e vorbă ; această ştire nu ne-a mirat; ştiam din ce cauze convingătoare Noua Presâ Liberă, care odiniaoara Înjura lntr'un mod scârbos Io da sudarea românească, de o-data s a pocăit şi a Început sA laude pe d. Ion Hratianu şi pe colectivitatea sa. Dar care fu mirarea noastră când citind numerile de Joi 20 April, Vineri 30 April şi Sâmbătă 1 Maiu ale ziarului vienez, n'am găsit nici urma de articolul pe care Agenţia llacas II trlmbiţară cu atâta iuţeală presei şi publicului român. Nu puteam crede atâta uşurinţă din partea Agenţiei Havas. Am resfoit Nene Freie Prese de la articolul de fond pună la anunţuri. Nimic şi iar nimicI Prin urmare Agenţia Havas a anunţat publicului şi presei, resutnalul unui articol care nici n a apărut la ziarul vienez. Naşte Întrebarea: Cine a comunicat agenţiei conţinutul articolului înainte d’a se publica ? In asemenea cazuri sA aplica natural-rneute maxima cui prodest. Cine a avut interes sA comunice agenţiei articolul In cestiune ? Numai guvernul român. Iată mijloacele pe cari le Întrebuinţează guvernanţii noştri pentru a induce In eroare opiniunea publică. Dar şi rolul pe care 11 joacă Agenţia Havas In această pâcalituraestestraniu. j Aşteptam explicarea pe care Agenţia 1 este obligata a o da, ca sA ştim dacă plătim abonamentul nostru pentru a fi expuşi )a păcălituri. H TARIFUL AUTONON SI ,,LUPTA" —X — Lupta precisează in ultimul seu numer, cum Înţeleg ca tariful autonom. Iată ce zice confratele nostru ieşeau Noi voim untarif autonom pentru ca să scăpăm de a II legaţi pe câte 10 ani cu (Ari de rea credinţă,cum este Austro-Ungaria Voim Insă ca tariful acesta autonom sediu fie bazat pe ideile proilutive sa.fi chiar protertio-nisle duse la absurd, ci pe ideile care domină Iii regimul convenţional, adică pe taxe moderate. In loc st hicheem 12 convenţii cu deosebită ţari, toate ri■>jje pe un singur ca, lup tnsă cu date diferlie «i cu desplăcerl si greutăţi zilnice, pe ferim a avea un tarif autonom moderat, rare st ţină loc de conveni ie către toate U i de şi cere st ne prezinte avantagiul de a ne păstra libertatea noastră de acţiune. Dacă propunem 15 saO 20 v 0/0 pentru cele mal multe mărfuri este că 71 >2 te tn adevăr o o laxă ridiculă. ea ţi ti c tn stare nu de a Înlesni crearea vre unet industrii dar măcar a servi ţArel ca nu mijloc bugetar pro-, ductiv. Cu 15 sau 20 la sulă, lucrul să modifică. In acest caz vămile pot deveni un izvor de resurse bugetare, lucru ce un e de despreţuit, apoi aceste taxe daca nu pot prolegia dar pol înlesni avbilul industrial din ţara fără ca — lucru principal — consumatorii se tie greu loviţi. Pe lângă aceste laxe moderate este bine sA avem altele de represalii ; laxe de 30 safi 40 la sută pentru a uza de ele când vom li alacaţl şi pentru a ne putea cu dân-sele deschide debuşeurl In condiţiile altor ţări. lată cum înţelegem uot tariful autonom. PARTEA ESTERIOARA Italia.—Roma, 80 Aprilie. — Cfllâto-ru tn Africa, Franzoi, s'a pus la dispo-siţia guvernului italian pentru caşul când s’ar Întreprinde o expediţiune contra Emirului din Ilurrar. De la Massauah a plecat o navă de rfisboiu la Zeila şi comandantul ei a primit ordinul, ca împreună cu autorităţile engleze 8®cerceteze despre soarta expediţiune! comitelui Porro. Şi nava Mausan se va duce la Zeila. Generalul Gene din Massauah a primit ordinul, câ In caşul unei fierberi Intre mahomedani. In urma soartel expe-diţiunel Porro, so proceadâ cu cea mat mare severitate. Se proecleaza Intr'a-devAr Înaintarea trupelor italiene spre Harrar. Se crede, cu Anglia va accepta propunerii^ Italiei. Itelii'Iu.—Rnurlia ,30Aprilie.—Mari temeri inspiră ştirile sosite In timpul din urma, că mişcarea grevista creşte iarăşi tn carierele de la Liege şi Hen-negan. Deja 1700 lucrători refuza de a munci. Poporaţiunea aduna pretutindeni bani pentru grevişti. In câto va stabilimente lucrătorii sunt foarte iritaţi pentru că de trei sAptAmâm nu li s'ar fi plătit nimic. Au«tHa.->-£.(?/»Acrj,30 Aprilie.—Ha-ronul Hirch a trimes din Paris guvernatorului Galiţiel. un mandat de o sută mii franci către institutul de credit din Viena pentru victimele incendiului din Strv. In Prusia se urmează şi acum cu permutările funcţionarilor poloni de la calea ferată. Chiar şi funcţionari de naţionalitate germana, ale căror femei sunt polone, sunt permutaţi din Prusia Occidentală tn ţinuturi curat germane. —x— Lem.be rg, 30 Aprilie. —Ieri s'au mal Întâmplat douA locuri anume In târgurile Tyminitza şi Krukienice. . ... ■ ;■ _ | —X— ' • *-. H u sin— Odesa, 30 A prii iei— Ieri s'a des vel i t î n KişinăQ monumentul Iul A lexuudru II. A asistat multa lume. Monumentul serveşte de amintire istorică a zilei de 12 Aprilie 1877, când s'a citit, InpresenţalmpAraluluI, manifestul privitor la declararea de rAsboid şi liberarea Bulgarilor. Monumentul coştă 20 mii ruble. —x— Turcia.— Constanlinopol, 30 Aprilie. In sferele turce domneşte convingerea că şi In caşul demobilisâril armatei grece, cestiunea greacă nu va 11 definitiv resolvată. Sunt temeri, că In acest cas va isbucni o revoluţie In Grecia şi chiar de nu s'ar Întâmpla aceasta, elementele fllo-eline vor lucra consecuent In Franţa şi Anglia pentru o cestiune teritorială către Grecia. Germania. — Berlin, ,‘10 Aprilie. — Un articol oficios din Kulnische Zeitung polemizează contra unui articol, Intitulat La Battenbergie, publicat tn foaia parisiană LeSoleil, şi In care se pretinde, că Germania şi Anglia vor să sustragă Bulgaria de sub influenţa rusească şi, dupA ce prinţul Bulgariei se va fi căsătorit cu o princesă germană, sA-l facă stăpân peste Bulgaria mare şi a Închide ast-fel Rusiei calea spre Con-stantiflopol. Zeitung răspunde ca Germania n'are interese în penin- sula balcanică şi că pentru ea este indiferent, dacă tn GonsUmlinopol stăpânesc Turcii saii Roşii insă Poarta e a-pAratt In Constautinep' prin tractat.*, pe cart trebui' se le n pecie şi Ru< a Foia germani zice ea articolul d tr Soirii tinde numai s r. lăjbeasc pe Germania cu Rusia. DINTR'O ZI INTR'ALTA Ravisla literarii De netâguduitâ este răceala cu carp ' pu Mirul român, cult. priveşte lucră- | rile literare naţionale şi cunoscută este indeferenţa în caro se Înfăşoară cetitorii noştri!, ori de ctte ori le pui sub nas o scriere romtneaşcâ. De aceăt adevAr s'afl pătruns mulţi din cei ce aii scris ceva In 'limba naţionala, dar nimeni mal mult de ctt literaţii de la Reviste Literară. — Ştii, nenişorule, Îmi zicea lntr'o zi unul din cel 30 şi nu ştiu câţi din colaboratori, o revistă cum e a noastră, ştii, pentru upariţiunea căreia nu sA cruţă nimic, la care scria oameni, ştii, de samă... C un director ştii. om cu greutate:... cu abonamente făcute pe la domiciliu, cu făgădueb şi distribuţii de diplome abonaţilor, ştii, ca membri onorifici ; apoi control de stil, libertate de idei, ştii ; şi cu toate u-ceste o ducem, ştii, lârtş-grăpiş; Lata ce vrea sA zică a încuraja literatura naţională : răceala, indeferenţă... ştii... ba ceva mai mult, se mat găseşte lucă şi cile un StUrmidon se-ţi facă zile fripte... apoi spune sA mai munceşti ? sA nu te descurajezi ? — Ai dreptate, stimabile, uşu-i, dar nu uita că sunt şi oameni care apreciază meritul şi... -'O ştim, d-ta unul care eşti abonat, citeşti regulat, ştii a aprecia., dar mulţimea ? — Ştii unde-I pricina, onorabile, de treaba merge rAfi şi nu cum ar trebui?... Este că nu vA. cunoaşte lumea Iu de ajuns. — Cum asta ? — Bine, ascultă, eu cred că lucru cel mai neuieril, pentru a vA face cunoscuţi, ur II ca, după apariţia fie-ca-rin nuniAr, sA casă lntr’un ziar din ctjle răspândite, o dare de seamă asupra materiei conţinute, ctte o vorbă ici colea despre colaboratori, lumea va citi, va vedea şi sA va convingp. — Al dreptate... ştii... aşa-I, dar noi nu putem face aceasta, ştii, ar trebui so făcu. ciue-va afară din... revistă. — O fac eu, uite chiar aştă-zi am primit No. i al Revistei, l’âm citit, ş’am găsit multe lucruri... ştii. — Prea biue, foarte bine, ai dreptate, puţina reclamă nu strica, lumea doarme somnul nepăsare! şi neştiinţel, trebue deşteptată. Nu suni din cel ce colaborează pentru progres, dar sunt romtn, înainte de toate (vorba nu ştiu carul om mare) şi mc doare iuima când vAd ea scrierile româneşti nu sunt citite şi maieu seamă apreciate după cum merită. Am promis şi voiQ sA’mi ţin promisiunea : Revista Literară, Anul al VII N. 4 Aprilie 1886. S’o deschidem. Pe drum de poştă, Nuvelă de A Ma-cedomki.—Numele autorului, cunoscut, hu zic celebru, (din modestie) este destula garanţie despre valoarea literara ca fond şi ca formă a lucrarei şi nu aş avea neyoe s’o mai recomand publicului cetitor, dacă adrairaţiunea mea n’ar fi ridicată prin farmecul sub care m’a lăsat citirea ei. Simt nevoe, deci, a ne opri şi a ziee câte-va cuvinte, puţin In adevAr din cea ce ar fi de zis. Nuvela este admirabilă ca fond, ca formă Insă Întrece toate aşteptările: stil elegant, descrieri vil, tablourile de un colorit neauzit, toate ligurila şi topii din stilistică vin de ’ţi lovesc privirea, ’ţi Încânta simţurile la fie-rar; frasă : a cala sA citez câte-va; ar fi tn zădar de oare-ce n’aş şti pe care so aleg. ^ , r, -j. Meritul de căpetenie al Nuvelei este că ea ’i naturalistă. Da, naturalistă, nici mal mult nici mai puţin, şi ca şA nu rAinâe, de astâ-data, bănuială despre esaclitalea afir-maţiunei mele, cer voe a cita câte-va bucăţi...Simigii desculţi... cu izmenele de pânză ce li se ridicai/... bănănăiau din picioare, Înjurau de ceara masii . troscăitelr bice lor izbucneau... hâirele reîncepeau, spărgeau atmosfera: f?)... Şi mai la vale : Si repezeau dânciucii, se (iueuu droae de goa/ut cailor, şi, goi-puşcă si dau tumba... morman arămiu de spinări călărite, de burţi strinse între picioare, de obrazuri turtite sui, .»>-zaţuri, de zgaibe In sus... părţi virtuale... etc. Ce mal ziceţi onorabili cititori a lui Zola, care vA plângeţi ca Înotăm In romantism, vreţi naturalism ‘ poftim, şi Încă de cel mai... pur. Regret că spaţiul im un permite a resuma frumuseţii eu care autorul zugrăveşte ziua, apusul soarele. , n brazdele tui sanguine, apoi noaptea care coprindea grad cu grad pereţii interiori aî clopot/, tai imenşi ţâţei... Finesc, atrăgând atenţia cetitorului asupra pateticului: Ah! ma tonte, ma cheie tantecu care se termina nuvela, rugăndul, Iu acelaş timp, a o citi căci este o scriere care va adâoga încă o floare la coroana ce Împodobeşte fruntea persecutatului dar marelui geniu numit Mucedonski. Trecem Înainte. Idila Macabră. Poesie de P. Zvor.— Aci lirismul e Iu culme: miazmeputrezite.. . ('!)... ca palhnele t/ntcesi... Ce comparaţiunl puternice !... râncezeală de erburl... Nori gros] să lasă moale.. Ce gândiri Înalte! Dar... tuna spectrală cu lumina siderală şi clamările din spaţiu... Pentru Dumnezeii, oameni buni, lăsaţi indeferenţa şi citiţi ! Înainte : Omul faţă cu Universul—dr. Vlădes-CU.-AicI opriţivA! şi jos căciula,e ştiinţă! di ia r de la început vedem cu cine avem a face. Autorul recunoaşte că subiectul ce ’şi-a ales ar putea Îmbrăţişa mal multe volume, cu toate aceste d-sa se simte 1n stare al trata In câte-va cuvinte, fiind Încredinţat ca cetitorul va avea destul şi Îndesat, cât li trebue pentru a vedea lămurit şi respicat, ca lntr’o oglindă, ce este omul faţă cu universul. Câte lucruri nu ne spune autorul aci. pe care noi. profanii, până astă-zi nici nu le am presupus I D-sa trecând cu indiferenţă omului ce nu-1 priveşte peste certele dintre Metaflsică şi Fijosofia positivă. Vine la lucruri necesare vieţeipractice. Mai Uitâiu ne arată precis că din momentul apariţiunel omului pe faţa globului (poate d-sa l-o li ştiut şi pe sub faţă) sA găseşte fără conducător.... înconjurul de elemente... ca era ignorant (câţi nu sunt încă?) lipsit de darul cu-vtniulul....ca drept hrană menea er-buri şi rădăcini (grozavă descoperire ducea viaţa vagabonda şi traia dintr’o ora într’alta.,.. locuia tmpreună cu dobitoacele ce detalii!,.,) Apoi prin inteligenţa sa (nu băgaţi de seamă că a zis mai sus că era ignorant, ştie d-lul ce zice) el a dominat pe cele-l’alte a-nimaie şi a devenit regeie lor! Apoi cum omul a utilizat pe câne, inamicul sAu, Udrebuiiiţlndu’l la vânătoare, pe asin pentru a duce povoarele, pe cal pentru agricultura.... Cum vedeţi, autorul ne spune lucrurile ca şi cum le ar fi vAzul cu ochii, cală osteneală trebue si^-l fi costal a-tâtea descoperiri tnsemnaledespre vi -ţa strămoşilor noştri ! Trece apoi ia descoperirea focului, ne spune cum prin el metalele s’uu plecat voinţei omului, mal Încolo ne a-trage atenţiunea asupra ct/geiărei mai mult de cât genială ce a avul-o omul de u observa că un bob de grâfl pus tn pământ formează un spic de 10 20 grăunţe...că toate doscoperirele cele-I-alte făcute de oameni In urmă, sunt nimic pe lângă aceasta şi cele d'n’ainte, căci, zice d-sa atunci omul a avut totul de creat (?) Mai tn urma omul prin genial seu propriu a acordat trăsnetului să intre tnpci/nintyf) prin paratonerul lui Franklin, apoi descoperirea puteret vaporilor aplicaţi la căile de comunicaţie. Autorul ne comunică apoi că astâ-zi lumea munceşte pnntru a dobândi prin electricitate iluminarea şi locanwţiunea, bunul pe care d-sa spera cu siguranţă că le vom dobândi în scurt timp (o fi, nu te prinde, ştie d-sa ce spune). Aţi auzit onorabili cititori de omul devenit nemuritor ? Nu? Ei bine! auziţi acum: omul s’a făcut nemuritor prin alcătuirea cuvăntuhii.... La fine autorul ne transporta cu d-sa chiarbi prima zi când omul a apărut gol (aşa de odată ?j pe faţa pământului (tot pe faţă in acea zi de întuneric In care oamenii sA confundau cu animalele (auziţi minune: oamenii sfi se confunde cu animalele!) oamenii, elementele şi animalele amestecate, dislrti-gendu-se Intre ele ce grozăvie ! animalele distrugând elementele şi vice-versa. Am fi dorit se ne spue d. Doctor cum, In acel amesticdislructor a putut apărea omul de odata gol pe faţa globului), pământu //ico /ieformal aci s’a trecut gluma) acoperi cu plante si arbori sălbatici (bre! ce minume! auziţi: pe a-tutioi erau plante şi arbori sălbatici) şi inchis cu un brâu negru, semn de sălb/i-tecie.... Apoi omul ren/noa.şte erarhia elementelor, cum fie-care corp se desparte de haos.... omul sA asociază cu femea.... zidesc căminul... inventează ştiinţa (?) risipesce lntrnericul din haos şi face să Upară acest univers luminos (mare putere!). De aci autorul ne Îndeamnă sA vedem cum omul prin geniul sAQ creator a transformat haosul de la Început în acest luminos univers de azi! Autorăl termină promiţând pentru numArul viitor «Rolul omului faţa cu societatea». Din cele ce vam spus puteţi, iubiţi cititori, a vA face o ideie lămurită, despre vastele cunoştinţe prehislorice a d-luf Dr. Vlădescu şi despre profunda sa orudiţiu'ne; In scrierea sa găsiţi a-, devAruri sciinţitice necunoscute voue, şicare vA sunt demonstrate, ici,aproape de voi, de un concetăţean al vostru, lntr’o revistă românească, eată-vA luminaţi asupra unei ceslium atât de Însemnată, de acum nu mal aveţi nevoe a cili palavrele lui Darwin, Brothier, Lubbok, Schmidt etc. care s ad încercat sA scrie tn aceasta cestiune. Spaţiul nepermiţftndu-mi a continua mai departe darea mea de seamă, promit şi eu, ca d. Dr. Vlădescu, urmarea pentru un numer viilor. Ghoniir, ŞTIRI MĂRUNTE Sâmbătă a avut loc căsătoria civilăa d-rei \. GkiUacud. (jr. Olânescu; iar eri Duminică acea religioasă, num erau d-naşid-nu (ieorge Canlacuzinu. Martorii d-rel Ghika ereaO dd. general Matiu şi Vladimir Ghika. Martorii d-lul Olânescu crea dd. Ion Ghika şi Gr. Grădişteunu. Aflăm că o hală de peşte va li construita In toamna viitoare pe locul ce poartă numele de Pescăria veche. D. Gr. PAurescu, directorul F/mri a sosit 1n Capitală, venind de la Constanlinopoli. D. Dr. Felix, Medic şef al Capitalei, des-guslal ni se zice de modul cum consiliul comunal înţelege Higiena şi salubritatea oraşului, a cerul retragerea sa la pensie, din serviciul comunei. Ieri noapte un incendiu mare a isbucnit la casa No. 13 dtu strada Profetului. DouA alte casc dm vecinătate, aii fost asemenea cuprinse de flăcări. Pompierii cari aii sosii cam târziu, aO reuşit, dupA o luptă mare, sA loca liseze locul. 0. Dr. Chereubach, Modic primar al consultaţiilor gratuite Ia Eforia spitalelor civile a plecat azi la Paris. D-sa este trimis de eforie se studieze la Laburatorul auti-rahic al d-iul Pasteur. M. S. Regele a asistat la slujba religioasă de la capela episcopului papal din SLcada Călăraşi. a a U. Frouescu, prefectul judeţului Ilfov a murit. Mâine Marţi, d. de Coutuly, ministrul Franţei, va avea prima Întrevedere oficiala cu guvernul nostru, pentru discutarea tiuoif convenţiuni de comerţ cu Franţa. D. dc Coutouly aştepta eri de la guvernul sAu ultimele instrucţiuni, relativ la convenţia de comerţ, ele Inse nu i-au sosit; trebue Insa sA'I sosească negreşit azi. D. Ion Bălăceanu nu va pleca la postul sAO de cât cel puţin peste 15 zile. D. Ion Brăhanu s’a întors eri In capitală şi a plecat seara din nou la Florica. In urma emigrării a 100 familii de ţărani din judeţul Doljiu, D. I. G. Bră-tianu a lusârcinat pe D. Petrescu, şeful divisiuni administrative de la ministerul internă, se facă o anchetă. Azi se va ţine a doua şedinţa a conferinţei pentru Incheerea convenţiunel cu Auslro-Ungaria. • Ieri la 2 ore s’a ţinut Adunarea generala a acţionarilor Societaţei de Con-strucţiunl sub preşedinţa principelui D. Ghica. Au fost presenţi 38 societari, repre-sentâud peste 6.000 acţiuni. După oare cari discuţiunl, s'a fixat dividendul pe exerciţiul 1885 la 2‘â lei de acţiune. S'a descărcat consiliul de gestiunea anului trecut, s'au reales ca membri d-nii Cosliuescu şi Paclie Pro-lopopescu, cşiţi la sorţi: iar ca censori s’aujaclamat d-nii: N. Cerkez, I. St. Brâ-lianu şi Blank. Ca asesor în comitelu, de censoria fostales d. Borelli Wiesner www.dacoromanica.ro KPOCA — !* APRÎL1F CASA DE SCHIMB I. M. F E H M ( —27.STRAUA LII’SGANI. 27— c uit sui. nu cu it u s c i 2 1 A /jri/Fff / X X (% Rente amortizabila - ■ • 94 1 /4 »» ■„ Hetilti .... Ot»ti£. fiţi jjlal * * * - * *. v. iJlilig. di* .«t. tlriiTnn tl<*ler 7Se.ţs. funr. nlrale. . . . V< 1 i Srfe. rural*' . . . 7 Scris linie- urliMlie . . . *'V. Scris runc. urbane ■ • . VI !-S 7>-Si'.ris. Urne. rtifnli' . . . P& i' t ri, fnipmruulul cmnţinal . . 7T\ i Miâip. «Sisi'i |nMis. lei ta Unii. 'ifi I»îi|irumutnl cu |>iviuie . . . •wt A' iuini haui*f»i nalion . . tui» Acmini «liaeia RoTnanin » . . » Naţionala Cn'dil rneăiliar . . - 1 » Constnicliunl. . . . ■ l^ibric* ii* tt&rtie . . Argint contra aur . . . . dr lîanrA contra «nr. . 11.25 Florin austriac! 2! tuisn. 1>I\ V ll.\ V Napoleonul ....... Ducatul l.ose otomane Rubla hârtie *. M.T> ccnsu. imv lienta Amnrl CTi.QO OpOenheim. . 1K4.3Ti Oliligalium noul ii% K. R. R8i.Ul « » 5% » » » 1'l- Rubla hârtie 200.25 ( t Itstl, |>E IVVItlS Renta Română .... Lose otomana Seliimli Paris H luni » la vedere 1003/1 Londra 3 luni » Ia vedere 25.30 1 Re slin 3 luni t.2< 1 Vi-na la vedere 2011/2 ăi) jKL tturJlr ÎÎ25 Ni % T < O 6 âL * £ < H O D O* K < N J J i i i J I i 4 ţj i * l $ TIPOGRAFIA O UR BJCURESCt, STRADA EPISCOPIE!. BUCL'RESCi ACEST V VKLIHR ! S'l K'l'lS IN PiSiTIl.NK A—TjSKli^'TA TOT l-TILUI. HG I.lV.a.VHI A TiXOAT' iMik IM- \< I AST A AH I'A /i -tRl/wATWîIaC l( KOL M : i:I ARE '(ITIBUn'k SI PKliPlOMADAHE | M Cit A I'K IN CA Qi 33FţOSTJFîT ;.\n.\ — *•» I 9 f i i \ \ \ \ I I \ \ t J I I I I I î i N > <0 c o rn V O 6 BULETIN METEOROLOGIC Din BUCUREŞTI liti/f(iiini/ i CC > 1 \\l IXCHIIUAT vie la 21 Aprilie viil>»r, casele din strada ,\ca-demniel Nr. 29. — A se adresa Strada Rn-I lişle No. 11. m imhiriat de la 2.1 Aprilie, Casele din SI rada Academiei No. II compuse din Hi Camere, cu o Curte spaiioasii în care se alia prajdid şopron si alle dependinţe. Aeesle case mai au si o grădină importanta. A se adresa SI rada Rali'le No. II. D. H. RGSETTI AVOCAT Strada Batistei AVi. 4. DE VEXLiftE SAl DE MUIAT 0 cnsâ mare cu două etage, încăpătoare pentru două familii, avend 2b camere, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2" grajduri, şopron de 1 trasuri, curte spaţioasa, etr. Asemenea de vânzare un loc. de Cosit, a-văild 17 metri Ţaţa, 14 rund. A se adresa strada Riserira Anizol. ti. RECTIFICARE MOŞIE DE ARENDAT MOŞIA VĂLENI, districtuln Oltu. plasa Şerbâneşli, fost» parte rt d-iul A. liiirke. — A se adresa In d-mil Nicu MosCti actualul proprietar. Strada Mi* nrrvn Nr. 12. bis. (I D0MMS6.1R.I îTSUTs având «Diploma de maturitate», st oferă a da lecţiuni.tn vie-o familie pentru cursul primar sao secondar. Im special pentru limba franersâ. male matici şi ştiinţele fisleb-nnturiite. A se adresa la reduc ţi uni. N. A. PAPADAX AVOCAT . Str. Oişti ini Juni Xo. S bis. Ria’ureşci T.Sevenn Ruleta Sluţi uu Giurgiu Constanta Stilin v GilaaU Hriila laşi i.ntiovfi lUnn.in Dirrt-liirul Institutului, St. llrpitri. Star-a murei Iii Satina uşoara la OmsUnta liniştita. (Harem l'IVui|». Veirt. i Ti Stanei 7«* 1 i Il.s EXE 3 nor* »s 7»»1 7 J’ 3.2 NT w 703.1 12. 3 . i:ne acOjk. O.S NE T.senitl WiO NK nold> 7 0 H ) ENE M'iiin 7»ir. 3 11 3 E W > 7«4.H U.t piftii pti/or- 7\ Histnica ftmi No. bis. 1» uri i r din cousa arendiirii pro-IiiMli.ilJ prietaţii, se vând, 0 lo-comobila 10 cat putere şi o maşina de treierat din fabrica ftamson sistemul cel mai perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pol vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adreslnduse la d. E. Ileimer administratorul. ! A V I S Jr AflAml ea o casa concurentă d’niei, înleioînrr» prin o aiungiloarc emilrn fncero a mareei noastre, CIMENTUL seu in ţările Dann-biauo, no permitem a atrage atenţiunea onor, noştri eptismnnlori ri o le recomanda se observe eâ Hieheleli* noastre purtă pe lângă firma noastră şi un i 1: U R S ALBASTRU ALBASTRU || (nici <|e cum un alt animal). Asl,-|j*l voi* putea eunsumafur.1 eimen-! tuliiî nostru fl apăruţi de fHlsiii.Mi. | B. WHITE & BR0S -LIMITED LONDRA ' HHBHB ^ a, i-e ,J_> S4MBATA S APRILIE i j _' DESCHIDEREA K ^ j TlUiNKI filMIMSf S j s i r->J tf. zi î I i *» r i 2 $j K * S 8 2 i I ij 23 f, 8 BEBE GftNIBRiNIANA | Fabricatiune Oppler r'"r^' \ l j«% I DEPOSIT GENERAL mo IPSOS ROMAN si CIMENT ENGLES DE PORTLAND MARCA „URSUL ALBASTRU” Doritorii să se adreseze la secţia comercială a Bâncei Prevederea, BUCUREŞTI 15 — Strada Doaxxmei— 15 SS33 XXXXXXXXXXXX XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXV ATELIER DC POLE I TORIE I. CERMdK I. STRADA MIHAI VODA I. —(Vts-A-Vrs DE MAŞINA DE AP.\)— Recomgutlâ bogatul sfu'i uşorii-nieiit de oglinzi ca console aurite ■■•i negre. Mese m irt -i mici, tot felul de galerii şi |>ervazurl, Incft-(b'iimenle de fbtegralll, negre >vi lini ile.—Primede ori ce comande in meseria sa. Sli (UITE pentru du ta de Sf, Uim'tru, <> casa «le II canicrr de stăpâni, culme, dependenţe, etc. adresa ofertele cu preţul chiriei la adm istruţia ziarului «Epoca». r\ O, BAZAR D'ENGLITERA BUCUREST COLTUL STRADEI GABROVENI SI ŞELARI, 3 At om mioare tio u voromtimht onnrahil M public şi clwntetel noas/ro tim-y as inul nostru, bine asortat cu lot folttl de stofjc modorne do comande pentru Şoşonul de Primă-V eră si * *«♦>*. sto Cita ciot, Parlesiur) de Vi'.râ. Asemenea am pri- fy __ fyt 'oachmoipPantelnnifan- mit un boţ/at'iiss irtimc/it j, Ţ_J[ A Ţ NT F jfc tatsie, Veste Brocate -şt de haine eon-or, — ^ * d~\ II’ -*—■Ă ph/uet fan- BARBATESCI, SI PENTRU CQPIl!^^ Journal. I o- v>»»»***«■ *~ \ ]ţ'A|Mi|I' 11 Iţit!'D IT Costume stume Sacot ta Dernifln T | ţţllill fllIIlljH ll * d" cipti eeh mai mo-Mode, Uedinyote m vesti iji drrne , şt eu prcnurtle Diayonal, Jayuetc eu l four\e convenabile. I)C aceea ruţphn pe onorabil ui public şi clientela noastră, a no onora eu Yisite.lo d-lor, usiyur indu-vv cu cor fi;pe dop!in sutis/'ucufl. CD C O c DD m S&'ŞS»'— ' % DEVANZARE Locul din strada Dibnisie Nn. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest 1i>e are Fuţa pre strada Dionisie'37 metri, pre strada Crinului 40 metrişi adâncime de 44 metri. Se. vinde tu total sau iu loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pol adresa la proprietarul Iul, t). Gr G. Peucescu, slr Clemenţi No. 2. PRIMA IMPERIALA REGALA PRIVILIGIATA mmm BL\ivi(;\miii vipompeiiiwiie IT1NERARIU Valabil d" la 23,0 Ianuarie 1886 piuă ,a alta disposifitme NR. Orele de plecare mal jos arătate sunt a se înţelege aproximai iv şi se schimbă după circonslaitţelc timpului şi apelor: In nit;) un i az insă vapoarele nu vor pleca de la staţiuni mal Înainte de orele Indicate In acest llinerarifi. Pornirea vapoarelor de la -taţiuul va avea loc după orologiurile agenţiilor. CURSELE VAPOARELOR DE POSTA Placare in jos, de la Plecare in sus, de la Orşova Luni Joi 3 p. m. Galaţi Marţi Samb. 9 a. m. Severi n Mai^l Viuerl 5 a. in. Braila '* —r 10,25 — ■ Galafal — — 10,10 Ostrov — — 9,30 — Vid in — i-i 10,35 i. i Siliştea -- 10,30 — Lom palan ca — — 12.40 p. m. Olten Dum. 2 a. m. Itahova — *Tf 3.15 Turtucaia 2,15 —•* Bechet 3,10 •JL- în Giurg. Sin 5,30 — Corabia I(f—1. i / -u i_ 5,30 de la Giurgiu — — 10 — Nicopol . tjrrn 11 TtiA 7 Rusciuc -—. f .i-iJ O 11 Măgurele — — 7,20 Zimuieia >'rft '— 2.15 p. EU* Şiştov Zimnicea -L 9,10 - Şiştov _ — 2,45 i— H . 9.25 Măgurele — •«- 'J 5,10 —• In Rusciuc v — -L 11.30 — Nicopol — 5,20 — de la Rusciuc Mere. Sâm. 6 a. m. Corabia — Jt 7,10 — Giurgift — 10 Bechet — — 9.55 — Turtucaia — 12,15 p,- m. Rahova ~t2 "p Ti 10,10 Olteniţa — .— 12.20 Lompaf. Joi Lu;U 6 a. m. Sil istria —. —i 2,15 Vidjn i — — 8,45 — -Ostrov —- 3,lo . . Calafat — — 9,15 — In Braila Joi Dumineca dimineaţa in Severii) — 4,30 p. mi in Gala\T — — Galaţi, 5 Februarie st. r . 1886. ■* delaSevenn Vineri Marţi 5 a. m. Inspectoratul Agenţiilor Lunarei de jos. Bucure aci. — Tv^^r-afla • Le Peuple Roumatn.* stru