ANUL I No. 124. ANTEIA EDITIUNE DUMINECĂ 20 APRILIE 1886. Gkigoke G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTF. : In ţar& I an 40 lei, 6luiU20le1,3 luni 10 lei tn străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI IV LINTE Bl UL APARE IN TOATE Z1EEEE N. Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURI: h nunei uri |*c pagina a patra linia 30 bani, anunciuri st reclame pe pag. IU 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa. Episcopiei.—No. 3. 1 O BANI NUMERUL MONEDELE STREINE ÎNCERCAŞI UE INTIMIDARE CALITATIIE SUVEP1NULUI NOSTRU ÎNTRUNIREA publica din barlad REGELE TESALIEI LOMISII \E\ lEliiSUTIW D. Ministru «1 justiţiei a presentui un proiect de lege pentru înfiinţa- l ren unei Cotnisiunî permanente legislative, proiect deja votat de Adunare şi de Senat şi care iu curând va trebui pus 1n aplicate. Comisiunea se compune, dacă nu ne înşelăm, ; din nouă membrii, numiţi de puterea esesutivă si însărcinaţi cu pregătirea diferitelor ltgi supuse în urmă deliberaţi unei Că merelor. Consilierii pot A delegaţi, special, pentru a apăra proiectele Înaintea corpurilor legislative, lucrând bine înţeles în numele Ministrului respectiv. lnstituţiunea, în sire, este foarte folositoare pentru mersul regulat al legislaţiunei noastre. E bine, într’a-dever, se existe un corp constituit din bărbaţi independenţi, cari, ajutaţi de experienţe şi Itrminele lor. se alcătuiască deosebitele proiecte ce sunt a se aduce înaintea Parlamentelor; cu modul acesta, se vor evita hotăririle precipitate şi acele legi neînţelese şi adesea fără nici o legătură cu întregul sistem al le-gişluţiunei. Corpurile deliberante, prin chiar modul constituire! lor, nu sunt apte de a face legi bune Alegătorii in general, nu trântit în adunări pe cei mai luminaţi, din contra, alte con-sideraţiunl cântăresc mai mult în mintea mulţime! votăbare ; de n’ar fi de cât spiritul de partid, şi tot am li siguri că oamenii snidioşi cu greu pătrund iu Parlamenle.' Aceştia, independenţi prin caracterul lor, mândrii prin cunoştinţele,ce posed, ane-voese inregimenteazâlntr’un partid, şi de aceea participa uşa de puţin la viaţa publică, pentru că este ştiut că, in regimele rej resentative şi democratice. înrolarea intr'un partid, în regulă generală, este condi; ţiunea esenţială a vieţei ‘parlamentare. Afară de acestea, pasiunele politice, înrîuririle de partid şi im-presiunile momentului Influenţează, mai tot-d’auna, asupra voturilor date;1 dacă mai adăugăm şi împrejurarea că legiuitorii noştri mal nici o-datâ nu studiază legile ce se discută, lesne înţelegem pentru ce, de la o vreme , se legiferează aşa de rău la noi, votându-se disposiţiuni necomplecte şi viţioase. «Facerea legilor, zicea o-dată Laurent, renumitul publicist belgian, este cea mai înaltă funcţiune socială. Dacă trebue oameni speciali pentru aplicarea şi învăţătura lor,cu atât mai multavem nevoe de dânşii pentru prepararea legilor». Fără îndoială, constituirea unei coinisîunî permanente, cu însărcina- rea de a pregăti legile, nu atinge câlu-şî de puţin atnbuţiunile putere! legiuitoare. Camerile, ca şi mal înainte, sunt suverane în voturile lor, decizându-se dupe cum vor crede mai folositor pentru interesele ţârii. Avuntaginl este numai ca ele vor ayea Înainte o lucrare serioasă şi bine chibzuită, o espunere de motive copriuzâtoare şi judicioasă, şi ast-fel. având la îndemână elementele necesare, se poate pronunţa în cunoştinţa de cnusă. Textul şi termenii legilor vor fi bine cumpăniţi, spiritul sistemului nostru legislativ va 11 luat în băgnro de seamă, şî ast-lel va fi cu putinţă se avem o lege bună. Cu sistemul acesta, vom avea tot-d a-unn proeote bine studiate şi Parlamentele 'şi va îndeplini numai misiunea lor politică, adică de a examina oportunitatea legilor propuse şi dacă ele se en-dreazâ în idei le generale ce eonsli-tuesc parlidele şi majorităţile în diferite momente. In principiu dar, suntem cu desăvârşire pentru Înfiinţarea comisiunei legislative. Era o adevărată necesitate pentru ţara noastră, care aşteaptă mult bine de la funcţionarea ei regulată. Un lucru însă este e-senţial, în această privinţă, şi a-nume: inodulconstituirei consiliului, aci stă toată seriositntea şi folosul instituţiunef. Ea va plăti ceen ce plătesc membrii numiţi: dacă aceştia sunt capabili, studioşi, independenţi, lucrările lor vor fi bune şi vor inspira încredere legiuitorilor chemaţi a se pronunţa ; alt—fel, co-misiunea aceasta va ajunge o sinecură, un nou mijloc de căpătuire pentru favoriţii zilei, şi instituţiunen şi lucrările ei vor fi compromise în ocbiî oamenilor bine cugetători. Consiliul legislativ este negreşit chemat se joace un rol foarte important, şi de aceia, pentru a putea produce roadele ce se aşteaptă, se cere ca membrii săi se fie aleşi printre bărbaţii noşŢri independenţi, capabili, laborioşi, cil spirit drept şi mintea cumpănită. Ar trebui, cu a-ecastă ocaziune, se se înlăture con-sideraţiunile strimte de partid şi se se aleagă printre toţi bărbaţii noştri în stare de a îndeplini o asemenea misiune delicată. Cu atât mai mult s’ar cădea se se preceadă astfel, cu cât toată lumea ştie că, in ţara noastră, este foarte reslrlus numărul acelora cari ar putea corespunde unei însărcinări aşa de importante. «Consiliul legislativ, conchide un distins publicist francez, trebue se fie un comitet compus de jurisconsulţi şi de oameni speciali, aleşi dintre somităţile ţârei, care să limiteze sau mai bine se regulumen-teze ‘iniţiativa parlamentară, pentru a asigura pregătirea ştiinţifică şi practică a legilor. Este dar neapărat ca alegerea consilierilor se se facă, în afară de ori-ce spirit de partid, de ori-ce pasiune politică, şi printre cel mai competent! şi cel mai demni.» Ne este teamă însă că aceste înţelepte consideraţi uni vor scăpa guvernanţilor noştri, cari, şi de astă dată, vor căuta se căpâtuiască pe câţl-va fideli, trasformând ast-fel Comisiunea legislativă într’o sucursală ministerială, fără nicî o iniţiativă, fără capacitatea şi puterea de lucru necesară. Vor fl consecuenţî, cu ei însu-şl. dându-ne încă o dovadă despre vederile meschine dei cari sunt conduşi în viaţa lor publică. Acesta a fost tot-d’auna păcatul nostru şi de care ţara a suferit mult: avem instituţiunî escelente, dar nu ne-a fost dat se le simţim bunătatea din causa relei alegeri n j membrilor însărcinaţi cu aplica- 1 rea ior! Am dori să ne înşelăm, dar mai o I vr’un mijloc de a nu li bănuitori | faţă eu colectiviştii noştri!? I>. i inarma oamenii, zicând că drumul e sigur până la Djaldessa, de altminteri se speră, că n'utl fost ucişi toţi membrii espediţiunii, de oare-ce caravana a fost însoţită de o sula Negrii Somali, fiind compusă peste iot din 108 persoane, cari de şi răO Înarmate s‘au putut apăra înlr’alâta, tn câl să 11 găsit scăpare câli-va dintre cel atacaţi. t.reein. — Atena, 29 Aprilie. —Ministrul de reshoiu colonelul Mavromi-talis şl-a dat demisiunen. Iritaţiunea poporaţiei creşte; indignarea generala este Îndreptată mal a-les contra regelui. Iu ineetitigul de erl inal mulţi oratori ai\b)amat slăbiciunea guvernului şi indiferenţa regelui. Manifestarea In armata, proeclată de liga naţionala, va face demonstraţiuni In favoarea res-boiulul. Atena, 29 Aprilie. — Reipunztnd u-nel deputaţiutil de cetăţeni, Delyannis ar II declarat ieri, că n'a promis nici Franţei, nici altei puteri, ca Grecia va desarma şi că a acceptat mediu-ţiunea Franţei numai cu condiţiunea, ca cestiunea greacă să se reguleze cât maî curlnd. Delyannis ar 11 adaos, ca daca cererile grece nu vor (I In cu-rtnd satisfăcute, guvernul nu se va feri de rosboifl şi va ceda numai a-tuncl puterilor, după ce navele acestora vor fi distrus flota greacă şi vor fi bombardat oraşele grece. —x— Tu roia— Constant inopol, 29 Apr.— Comisiunea turco-bulgară pentru revizuirea Statutului organic rumeliot se va întruni de bună seamă In Filipo-pol. Poarta şi prinţul Alexandru s au Înţeles deja, ca (ie-care parte să fie represenlala In acea comisiune prin doi membrii şi numirea acestora are să se facă In curlnd. Se crede ca din partea Porţii va li numit Ebro-Elendi, fost membru In comisiunea europeană pentru elaborarea Statutului organic şi Haidar-Efendi, ptnă acum comisar imperial pentru moşiile sad domeniele turce din Humeliu orientală. Scuturi, 29 Aprilie. — Poporaţiunea din Gusinie şi Plava nu vrea nici acum sa ştie despre vre-o cesiune a teritoriului lor către Muntenegru şi In timpul din urmă s'au făcut iarăşi mai multe manifestări In sensul acesta.— Comisarii olomani pentru delimitarea graniţei sunt acum In Djacova.—Nu de mult s'a Inllmplat iaraşf o luptă Intre Turci şi Muntenegreni aproape de Colaşiu, punct adese-orl pomenit în baladele serbo-muritenegmie. Din Salonic *e anunţă, că acolo se alribue o uiare importanţă numirii fostului consul rus In Prizren, lastre-bow. de consul general In Salonic. Iastrebow. care nu prea e prietin al Austro-Ungariei, se alia acum în Li-vndia spre a raporta In persoană Tarului asupra situaţiunii din Albania şi după ce va primi instrucţiunile necesare, se va duce la noul săli post. Autoritatea turcească a reuşit să pue mâna pe un emisar grec, la care s'au găsit proctamaţium revoluţionare. CRONICA t nlilntilc Sevprunului nostru Nici o dată mai mult de câl astăzi, Majestatea sa. Regele Carol, n'a avut inul multă trebuinţa, de a fi apărat Înaintea opiniunei publice. Se pare ca aceasta opinie publică este cam nedreaptă cu suveranul nostru şi consideră ca nişte groaznice păcate, tocmai acele Iticruri ce sunt calităţile lui de căpetenie. Apoi, daca e vorba, pe Majestatea sa 11 voiu apăra eu, In contra tuturor criticelor. Aşa, mat tnleiu să spune că Majestatea sa ar fi om sgârcit. Cum sgârcit? Şi pentru ce sgârcit? Pentru că are obiceiul ca să’şi întoarcă chipiul pe dos când postavul s'a ros pe faţa? sau pentru că la paşte, precum s'a întâmplat In anul acesta, s’au dat la palat mosallrilor, în noaptea de Înviere, ouă roşii clocite ? Istoria chipiului poate să fie şi o calomnie, dacă e vorba,şi apoi de ce se a-runce omul bunătate de chipiu, numai aşa, pentru ca să dea bani de pomană la negustor! Despre oua, eu sunt de părere că Majestatea sa a fost chiar generos, căci de unde invitaţii se aşteptau ca să mănânce câte un ou, au găsit Înăuntru câte un pui. Apoi puii pe vremea asta tre-buesc plătiţi scump, nu uşa. II mal acuza lumea pe bravul nostru căpitan ca a primit apanagiele. l’auzi vorbă ! Dar cine ie ăla care să nu primească când i se dă. Şi apoi uite că Majestatea sa cumpără neîncetat moşii şi cu banii d-sale proprii. Dar o se ’ml ziceţi că lot cu bunii ţârei cumpăra. Ei, dar cu ce bani voiţi? Nu cum-va ar vrea lumea ca Regele nostru să se a-puce de vre-o negustorie sau să dea lecţii particulare de nemţeşte pentru ca să. poată câştiga şi din altă parte parale? Asta nu se poate. Ce acuzaţie a mai rămas? Ca. M. S. ţine prea mult pe domnul Bralianu la putere şi că n'a făcut bine ca să'I trimeaţâ răvaşul cel de acum câle-va zile etc. etc. Ei bine, domnilor, iată cum simţi-mintele cele mai delicate şi pe care numai pe la suveranul nostru le mai poţi Intllni In ziua de astăzi, iată cum aceste simţimtnte sunt Înţelese rău. Apoi bine, stimabililor, d-voastrâ nu vedeţi că. Regele nostru ie om recu noscalor. Apoi de colea ie recunoştinţa? Apoi nu este si ia o calitate şi 1ncă calitate cât toate zilele de mare. D-nul Hratianu a pus de s'a scris la Monitor cii M. S. a făcut minuni la Plevna şi la botezat «Mare Căpitan»; D. Rrâlianu a pus Ca Meri le de ’i-aâ votat apanagiele, domnul Brâtianu 'I a adus cu geamantanulîn mână din năun-tru. şi după ce d. Brâtianu i'a făcut toate mulţumirile acestea, acuma voiţi ca să'I dea afară de la putere şi să mă cheme pe mine ori pe unul dintre d-v. Lesne, stimabililor! Ba nu, acuma vă întreb, ca ce acu-saţie II mal puteţi aduce Suveranului? Aşa e că vam Înfundat? Eli Insă sunt al dracului şi nu vă slăbesc cu una cu două. la să întorc puţin foaia şi să vă acuz şi eu. Aţi ştiut să arataţi unele fapte ale M. S. ce vi s’aii părut puţin cam... aşa, iar faptele cele generoase vă faceţi că nu le ştiţi. Ascultaţi dacă vă dă mâna : In toţi anii da săracilor câte 10,000 de lei. Acuma , ştiu şi eil ca a ceşti bani sunt trecuţi In bugetul statului, dar nu e mal puţin adevărat că lumea ştie că de la palat se daQ. Când a ars circul Iul Kxemser. M. S. a dat 1000 de lei. A cumpărat cu bani peşim 10,000 de bilete ale Ateneului, nu pe datorie ca alţii. Iar dacă M. S. o câştiga lotul de 75,000 lei, par'ca vă văz că o să spuneţi că s'a înţeles cu ai de la Ateneu ca să facă pontul! M. S. dârueşte toate hainele şi ghetele vechi pe care nu le mal poiţte purta, In loc ca să le vânză In târgul vechiturilor. Lui Polihroniadi 'l-a dat acum trei ani un ceasornic fără lanţ, fiind-ca a strigat ura! la 10 MaiO. Ce mai vreţi! Tot nu v’aţl mulţumit? Ia fugiţi Încolo, că d-v. sunteţi de a-ceia cari găsiţi pete până şi tn soare. /{adu Ţandăra. INFORM ATIUNI Consiliul do miniştrii s’a întrunit ori şi a luat în discuţiune depeşa sosită ori dimineaţă do la Viena, prin care guvernul Austriac îndeamnă administraţiunele drumurilor do (ier se resilieze tarifele unioniste cu România. X lată după ziarele oficiale, care sunt alegaţii la Conferenţn pentru încheierea unei Convenţiuni decomerţ: dd. P, S. Aurelian, G. Cantacuzino, D. Protopopescu, Gr. Ghica şi Al. Uegre. X Citim iu V inter Aflgemeine '/.eitung; « Se aşteaptă că negocierile se du-«rezecam mult. Judecându-se situa-«ţiunea actuală, nu e de crezut, ca «resultatul conferinţelor se aibă un «caracter definitiv. «Până când aranjamentul nnstro-«ungar nu va deveni perfect, până «când parlamentele noastre nu se «vor fi pronunţat asupra noului nos-«tru tarif vamal, până când guver-«nul român nu se va fi asigurat de - disposiţiunea convenţională a re-presentanţilor poporului până când «tariful autonom român nu va fi «bine determinat, până atunci con-«venţiunea nu va trece limitele deli-«berărilor preliminare. «Guvernul nostru nu lasă se res-«pire nimic, fapt dupe care s’ar pu-«tea conchiae, că înţelegerea obţinu -«tă în principiu se poate interpreta «în sensul incheerei a unei nuoi «convenţiuni înainte de expirarea «actualei convenţiuni. K însă un fapt «cert, că lumea comercială a renun-«ţat de acum d a mal putea continua «relaţiunile cu România în condi-«ţiunilede până acum». X Prima şedinţă a Conferenţeî va a-vea loc mâine la ministere] coraer-ciului. Ea va fi presidalâ de d. Aurelian. X Se vede că d. Sturza a trecut pe la Viena. Faptul că d. 'Sturza a trecut prin capitala Austriei, trpbueapropiat de articolul publicat în A’et/e Freie Presse şi pe care n’il semnalează o depeşă a Agenţiei llavas. X Membrii Jokey-Clubului pregătesc o mare serbâtoare pe câmpul de la ipod rom. Pregătirile ce se fac în acest scop ne promit, că această serbare va fi strălucită. X U. Al. Beldiman agentul nostru diplomatic la Sofia, s’a întors în capitală, venind de la Berlin. X Duminecă dd. Petre Grădiştea nu şi I. Rădulescu vor ţine o întrunire publică la Piteşti. X Eri a fost un consult de doctori la P S. S. Mitropolitul Primat. Europa are cea niai mare încredere tn guvernul statului român, care va fi, de sigur chemat a juca un rol important daca se vor face schimbări mal mari tn Orient. România s'ar putea basa pe sprijinul eficace al Europa, dacă neutralitatea sa arii compromisă vre-o dată. Ziarul vienez manifestă încă speranţa, că Înţelepciunea d lui Brâtianu va şti asemenea si facă sâ reuşascăîn-tr'un mod fericit negocierile angajate pe ţâre paul economic. >1 unicii. 30 Aprilie.—Se zice, că regele va Însărcina pe cabinetul său de a prcsînta Dietei in proiect, ce regulează situaţiunea casei regale prin mijlocul unul Împrumut, a cărui dobândă şi amortisment va fi acoperit din reţinerile ce se vor face asupra listei civile. Paris. 30 Aprilie.—D. de Frevcinet a însărcinat pe d.de Mouy sâ facă un noii demers pe lângă cabinetul din Viena. Acest demers s'a făcut Mercur! seara. Paris, 30 Aprilie.—D. Drumont autorul cărţii «La france Juive» care a fost rănit în duel de către Arthur Me-yer e într’o stare de sănătate foarte gravă. \ tenii, 30 Aprilie.— Râspunsul d-lul Delyannis la ult matul puterilor a fost presintat ieri. El se refera la fâgăduiala de desarmare făcută Franţei. D. Delyannis aianifestă dorinţa că a-cest ultimatum va fi privit, d'aci înainte ca ne mal fiind folositor. Vicii». 20 Aprilie.—Adunarea acţionarilor liniei Ijemberg-Cern£uţi-laşl a hotârlt distribuţiunea unul noQ dividend de 3 florini şi jumâtate. Cuponul din Maiu 1380 se va plăti deci cu 8 fiorini şi jumâtate D. Ferikidi, ministru al afacerilor streine, a avut eri o întrevedere cu d. Iîaron de Mayr şi cu delegaţii austriac! la eouferenţâ. DEPESITELEGRAFICE \ icnu, 30 Aprilie. — «Noua Presa Liberă» tn articolul seu de fond. laudă Înţeleaptă atitudine a d-lul Brâtianu în timpul ultimelor complicaţium ivite tn Orient. Această foaia spune, că situaţiunea României pare că s’a îmbunătăţit şi că DECRETE — Lege: Militarii şi asimilaţii de orl-ce grad, râmaşi infirmi dincausa serviciului comandai In timp de juce, vor beneficia de a-ceeaşl pensiune ca şi acel a căror drepturi decurg din evenimentele resbelulul fără sporul de a cincea parte, care se dă numai In timp de lampanle. Aceleaşi drepturi vor avea şi familiele celor morţi din causa serviciului comandat In timp de iacc. Iri ambele caşuri, infirmitatea sad moartea va trebui si fie constatată ca provenind In adevârdin causa serviciului. — Căpitanul Necşoi Mihail (lin regimentul 7 călăraşi şi guardul de artilerie clasa II NichitovicI Gondola arsenalul armatei, s'au trecui, ccllntCio ca administrator cl. I, complabil la regimentul l roşiori, şi cel din urmă ca administrator clasa II, comp-tabil la regimentul 14 dorobanţlr — Sa aprobai Lransacţiuaea încheiată Intre locuitori cnnunel Lipia-Bojdani, plasa Znagovul, juieţul Ilfov, pentru stingerea diferendului ce exista intre locuitori şi Stat Iii privinţa unei lipse de pament. — S'a deschis un credit ministerului de lucrări publice de lei 35000. — S'a promuUat legea prin care se legitimează credite!1 deschise In cursul exerciţiului 1885-80 tn suma de lei 1,037,5% bani 10. — D. Gr. Maniescu se numeşte itegislra-tor-arhivar la ctsieria de Dolj FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 55 ARY ECILAW REGELE TESALIEI PARTEA A DOUA (Urmare) XV Cititorul îşi aminteşte de sigur despre amorul Iară speranţa al lui Conrad Jlaller şi ul Walpurgei de Heilinghen-thal. D-na Haller, cure adora pe fiul sâQ, nu mal putea suferi sâ ’l vadă necontenit mâhnit. Ne aducem aminte cum ea. chiar înainte de acest amor, era muncita de ambiţiune şi cât îl era de mare dorinţa ca Regele să Inobileze familia sa. Acum când această luobilire devenea o coudiţiune sine qua non a căsătoriei fiului său cu d-şoara de Ileilin-ghenthal, în fie-care zi, facea rugăciuni pentru a obţine această onoare. Mai mult ca nici odata ea era aprofundată într'o asemenea disposiţie când i se anunţă că a venit secretarul palatului. Nu trebue uitat că căsătoria Regelui a fost ţinută atât de secret în cât un prea mic număr de persoane aflase a-ceasta. D-nu Haller ştia aceasta din momentul ce d. Klug adresase protestarea sa tribunalului suprem, dar ne spunându-î femeî sale, ea n'avude unde să ştie acest lucru. Abea plecă trimisul Regelui şi trăsura care aducea pe d. Haller se opri în faţa porţii. D-na Haller foarte preocupată de scrisoarea lasatăde secretar, alerga să Întâmpine pe bărbatul sâil. De ce ’l-o fi chemând Regele ? Nu cumva ’i-o vorbi în sfârşiUde titlu de nobleţe atât de dorit? -• Dragă, trebue să pleclîndală pentru că Regele te aşteaptă, la patru ore precis, în audienţă particulara. D. Haller în loc de a 11 mirat zise surâzând : — A ! mă chiama regele ? — Pentru ce râzi ? — Pentru că ştiu foarte vine pentru ce mă chiamă. — Pentru ce? spunem şi mie. — Nu e nimic!.... nimic!.... — zise Haller aşezându-se grăbit la masă. D-na Haller foarte intrigata era hotărâta să faca ori ce pentru a afla ceea ce ’i ascunde presidenlul. — Aide, spune-mi de ce te chiamă. Tu ştii cât sunt de discretă! Haller gândindu-se că In curând secretul ce el îl păstra are să fie ştiut de toată lumea, spuse soţiei sale protesla-ţiunea pe care d. Klug o adresase în numele d-nel de Mineleko. D-na Haller făcu un asemenea gest de uimire şi de spaimă încât puţin scăpă ca să 'şl restoarne scaunul. — Ei bine dragă,... dar tot ce ’ml spui nu ’ini esplicâ de loc pentru ce Regele voeşte a vorbi cu tine chiar as-ta-zl. Tu nu eşti avocat. — Nu, dar în curând voiu fi judecătorul seu. Şi d. Haller care suferise atâtea umi-liaţiunl de câte ori era primit la curte, zise aceste cuvinte cu un ton de orgoliu care nu scapa ne observat de soţia lui. In timp de câte-va minute amândoi ramase tăcuţi, pe gânduri. Era evident că Regele chemă pe Haller ca să ’l decidă în favoarea lui. S’ar putea profita ceva din această situaţiune. La acestea se gândea d-na Haller, aducându-şl a-minte de fiul săQ, de frumosul şi scumpul el Conrad, acum atât de slăbit atât de melancolic ; de Conrad al el care cu capul lăsat pe genuchil mamei lui ’i-a zis în acea dimineaţă chiar, ca el va muri dacă nu va putea obţine mâna iubitei sale Walpurga. D-na Haller cunoştea foarte bine i-mensa onestitate şi|integritatea nealte-rabilâ a bărbatului el şi un fior rece şi cald în acelaşi timp, îi trecu prin tot corpul, când se gândi la ideile ce la a-cest moment li trecea prin minte. A zice lui Haller: «promite Regelui că vel pronunţa sentinţa tn favoarea lui daca el ’ţl va acorda înobilirea ta şi a familiei tale» ar 11 lost o insultă adusă acestei lungi vieţi plina de onoare şi de probitate, pe care pentru nimic în lume ea n’ar fi fâcut'o. Cu o subtilitate ce nu aparţine de cât femei, având aerul că nu da nici o importanţă chemare! Regelui, d-nu Haller scoase un profund oftat. — Ce al. dragă ? — întrebă Haller ce şl adora soţia şi copilul. — Sunt foarte îngrijată de starea lui Conrad, — Bietu băeat! Ce ridicul prejudiţiu îl separă de fericirea Iul 1 — Ridicul lri adevăr. Şi fără el nimic nu se poate. — Iu adevăr, absolut nimic, de cât numai dacă, la urma urmelor, familia Walpurgei va ceda, căci la o lnobilire nu trebue să mal nădăjduim. Haller, cu toată sinceritatea, In modul cel mai simplu şi fără vre-o pre-cugetare exprimă tocmai ideea pe care femeia sa voia s o pună pe tapet. — Ceea ce este îngrozitor — urmă d-na Haller — doctorul Schlotz a spus că anemia ce Începuse a se declara a cum trei luni face progrese înspăimântătoare ; toate sforţările medicinel sunt fără nici un folos. Val! a nu avea de cât un fiu!... un singur fia! şi a’l vedea cum merge la o moarte sigura! — Şi d-na Haller tot d auna mişcată de gândirea că va perde pe Conrad, exagera răul cu intenţiune şi Începu se plângă cu amărăciune : — Aide 1 aide scumpa mea.... se încercă să zică Haller cu un ton mângâ-etor — nu te despera '. Conrad este tânăr, dacă familia Heilingenthal nu va ceda, el bine noi 11 vom sili sâ voiajeze şi el o va uita.... — O ! nici odaia ! Tu nu cunoşti pe Conrad ca mine, muma lui, eu 11 cunosc. E o natura profundă, el nu va uita nici odată. Inima lui ’i-e data, el va muri daca va trebui şi nu se va retrage. — La această etate, scumpa mea,inima devine liberă tot aşa de lesne ca şi cum se dă. — Nici odaU! nici odata ! Ah ! dacă tu '1-al fi văzut azi dimineaţă ! El era mai alb ca caşu, nici In buze nu mal avea un pic d; sânge. Ce fel de ochi ai, dacă tu n'ai observat aceasta Înspăimântătoare sthimbare. Dumnezeule ! eu văd cum încet şi sigur moartea ne va lua pe Benjaminul nostru, daca nu ’l vom da lndită pe copila pe care atât o iubeşte. Dragă, tu eşti inteligent, tu eşti forte prin esperienţa şi serviciele tale; trebue aî Iaci orl-ce ca să obţii consimţimânlil familiei de Heilinghen-thal. — Dar tu ştii bine ca am făcut totul, acum nu mai am nimic de făcut. — Ştiu, ştii foarte bine ! şi cu toate acestea trebue Încă să mal Încerci. O ! dacă al putea se vezi şi tu pericolul ce ameninţă pe (iul nostru ! — Când voia eşi de la palat, mă void duce să Întâlnesc pe Sclotz — zise el — şi *i voiu vorbi foarte serios de vo-iagiul ce ’l am în vederea pentru Conrad. Zicând acestea, judecătorul tribunalului suprem se scula de la masă, lmbraţişâ pe femeia sa şi se retrase în cabinetul său de lucru, unde diferite hârtii urgente reclamau atenţiunea lui. Haller Insă In loc sâ cerceteze aceste hârtii se gândea la liul lui şi la nenorocirea ce ar cadea asupră ’l daca va fi adevărat ceea ce ’i-a spus soţia sa. De o sută de ori lnlr'un ceas această idee ti venea In minte şi gândindu-se ca numai familia Heilinghenlhal e causa acestor nenorociri el se irită furios contra acestor oameni cari ar trebui să mulţumească Provedinţei că a găsit o ast-fel de partidă pentru fica lor. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 20 APRILIE 3 FELURIMI Halal înltM* soldaţi. — Intre soldaţii oştirii austro-urigare, compusa din atâtea naţionalităţi se înttmplă a-deseori încăerârl sângeroase. Acum se anunţi din Oedenburg, ca In comuna Wandorf, de ziua hramului bisericei de acolo, când se aduni mii de oameni din toate părţile, mal mulţi soldaţi din infanterie s'ari apucat !a bâtae cu alţii din cavalerie şi anume pentru o fată. In timpul luptei, în care s'ari rănit 18 persoane, s'a produs c învalmăşală teribilă In mulţime: femeile şi copil fugeau ţipând; cel răniţi înjurau; alţi oameni interveneari strigând şi “căutând sâ potolească pe beligeranţi. Se zice, ca un husar a râmas mirt; unul infanterist i s’a tăiat un br;.ţ. * • • •lultlhuil cartofilor.—A trecut un secol, de când farmacistul militar Par-mentier a primit de la Ludovic XVI autorizarea, ca la Sabons lângă Paris să samene cartofi, aduşi atunci pentru prima dala tn Franţa. Mal de unâzi ari fost mari festivităţi tn Montdidier, locul natal al lui Parmtntier. La acest jubileu centenar a fost faţă generalul Parmentier strănepotu celui care a adus cartofii. Ucvolta înlr’im penitenciar.— Din New York se teleg'afiazâ următoarele : In penitenciarul din St. Vin-cent, unde sunt internai ca la 1000 oameni, a fost Dumineci trecută 0 revoltă sângeroasa. Arestinţil, cari lucrau tn curte, la un semnd convenit au năvălit asupra pâzitorilorşi i'ari legat. Luând apoi pistoalele le la 10 păzitori s’au dus la directorii Laviollete şi 1’ari legat. Provâzuţi cu cLugl de fier şi cu alte instrumente, rutei ii se apro-piara de şanţuri spre a ®arge porţile Închisorii. Cel 9 păzitori sari sentinele strigară criminalilor să se duca In chiliile lor, căci alt-fel vor trage din puşti. Criminalii Insă ţineari pe directorul legat drept scut şi tot Înaintau. L&vio-lette strigă către păzitori: «Nu vă Îngrijiţi de mine, ci trageţ şi vă faceţi datoria !» Păzitorii steteiu la Îndoiala; directorul le mal ordonă Ddată şi focurile Începură. ArestanţiI răspundeau din pistoale şi căutări să se urce pe val. Unul din el căzu mort, lovit de un glonţ. Se Încinse o luptă disperată, ce ţinu două ceasuri; In cele din urmă puştile repurtară victoria asupra pistoalelor. Laviolette fu greii rănit, In cat cu greu va scăpa cu viaţa. Păzitorii ari tras bine, omorânt sari rănind 10 arestanţi. Criminalii «escurajaţl se retraseră, depuserâ armile şi căutară scăpare In chiliile lor, unle fură închişi de păzitori, cari ’i urmâeari. N a scăpat din penitenciar nici m arestant. • • Vijelie gronsnlcu. - Se telegra-fiazâ din Filadelfia, că » mare vijelie a bântuit stalul Minnesoa şi In specia) oraşul Saint-Cloud. S'aridărlmat peste 300 de case, s’ari constat.t 07 morţi şi 100 răniţi. Într una din osele cari s ari dârlmat, era o nuntă, 3 de persoane dintre Invitaţi a murit lnpreună cu mireasa şi mirele. • • Mode noul.—Doamnele engleze ţin tot felul de congrese, utele mai ciudate de cât altele. Întruna lin întrunirile din urmă, aceste doanne au decretat ca umbreluţele de soare anul acesta să fie de culoare azurie sat verde, membrele congresului ari mai hotartt ca să se mal poarte ciorapi ubaştri, pentru ca aceştia permit fără a jale la ochi să fie purtaţi mai mult timp, te cât permite curăţenia unei femei eleg nte. • • » Scene conjugale.—h ajunul Paş-telor a fost arestat la Vicia contele An-dor Szecheny care aatenlitla viaţa soţiei sale cu un revolver, tontele Andor Szecheny este fiul coueiui Ldmund Szecheny, care se află laConstantino-pol ca paşa turcesc şi lomandant de pompieri, In urma circuucisiunei. Soţia atentatorului este ruoaica şi fiica fostului director al sociilăţei ruse de navigaţiune In Constantiiopol. ŞTIRI MĂRUNTE L'n incediu a isbucuit ei pe la 4 ore bl grajdurile d-lul N. Fle-a de pe dealul FiUretuluI. * * Consiliul sanitar superic* a acordat li- bera practică d-lor licenţiaţi In Medicină : lonescu, Matei si Solomon Succin. O femee moartă s'a găsit erl In strada Concordia vis-a-vis de casa cu No. 9 • • • Iachlul Ştefan cel mare se găteşte a veni la Giurgiri spre a lua pe M. S. Regele care va visita Dobrogea. Tribuna află că Cardinalul Haynald a depus la societate St. Ladislau un capital de 10,000 fi. cu destinaţiunea, se se fundeze în Bucureşti o paroehiă maghiară. Joi s’a celebrat Ia Iaşi cununia civilă şi religioasă a d-lul colonel Anton Costescu cu d-na Maria Tufescu. Bricul Mircea va reîncepe escursiunile sale cu elevii marini tn cursul lunel viitoare, sub conducerea căpitanului I-rimiescu. Se zice că daunele causate d-lul Fleva prin focul de ieri, se urcă la suma de 35 mii de franci, d-sa având aci şi magazii tn care avea o cantitate bună de producte de la moşia Răneasa (Vlaşca). Numai o mică parte din ecarete erau asigurate la Dacia-România. Pe lângă ecaretele ce au ars ieri d-lul Fleva la Filaret, s’a mal distrus de foc si canionul No. 1 alături cu via d-lul Fleva • • • D. Manolescu, prim-procuror a plecat azi cu trenul de Roman. D-sa merge la Periş pentru a face cercetări relativ la focul ce s'a tras asupra trenului ce venea de la Predeal şi despre care am vorbit. • • Doctorul Kerembach va fi trimes de E-foria spitalelor sS studieze In laborato-riul lui Pasteur. ÎNTRUNIREA pulica din barlad Prin fir telegrafic ; Bârlad 18 Aprilie Primirea d-lor Lahovary, Dumitru Brâtianu a fost strălucită. Un public numeros şi distins aşteptau la gară pe iluştrii visilatori. Întrunirea s’a ţinut Vineri la două ore p. m. Un număr considerabil de cetăţeni umpleau sala şi înconjurau localul Întrunire! ne mal încăpând In lăuntru. Toate clasele societăţei erau representute, oratorii au fost ascultaţi cu religiositate. Aplause frenetice şi des repetate în-trerupeau discursurile. Preşedintele întrunire! d. I. Fetu u-reazăbună venire oaspeţilor. Deputatul Paiadi, printr’un admirabil discurs, face tabloul Înfiorător al corupţiuneî şi demoralizare! ce domneşte tn ţară de când regimul colectivist o stăpâneşte. Risipa banilor publici, sleirea forţelor productive ale ţerei prin imposite sdrobi-toare, aceasta este gestiunea financiară inaugurată de d. Brâtianu. D. Lahovary cu o logică strânsă, Intemeeat numai pe fapte, arată, în aplausele asistenţilor, trista situaţie financiară creată de guvernul d-lui Brâtianu, dovedeşte amăgirea continuă a ţerei prin escedente bugetare fictive, constată cum compta-bilitatea publică este falşificată. Că mai toată datoria publică e opera guvernului actual o probează lu-tr'un mod pipăit d. A. Lahovary. Din causa acestor nesăbuite datoriei, din causa cheltuelilor netre-buiucioase am ajuns ca jumătate din venitul bugetar se fie întrebuinţat pentru acoperirea anuităţilor, iar cea-Eultă jumătate pentru satisfacerea poftelor colectiviste. D. Di mit r ie Ură liana, plin de a-mărăciune, cu o voce mişcată care emoţionează întreaga sală, arată cum constituţia e sfâşiată, cum toate libertăţile şi drepturile ţerei au devenit prada bacaaalelor oamenilor putereî. In faţa abisului către care ţara e prăbuşită. D. D. Brătianu îndeamnă, stărue. ca toţi cetăţenii ce 'şi iubesc ţara, fără distincţiune de culoare politică, se se unească a lupta contra regimului tiranic ce ne sugrumă. Dupe terminarea acestui discurs Adunarea entusiasmatâ votează.prin aclamaţiune următoarea resoluţiune: «Adunarea, faţă cu situa ţi unea u-inilită făcută ţerei în afară de guvernul actual, faţă cu despotismul corumpătotor din nâuiilru. cu impo-sitele sdrobitoare care sleesc toate forţele productive ale naţiune!, ho-târeşte a lupta necurmal pe toate căile legale pentru resturnarea a-cestui guvern.» Seara aavut loc nn banchet unde călduroase toaste s’au ridicat. La plecare, cârduri nenumărate de cetăţeni au condus cu maţi un! pe leaderii oposiţiunii până la gară. Aceste manifestări, atitudinea publică, dovedesc încă o dată mai mult că ţara e sătulă de acest regim care lasă în urma i numai mizeria, ruina şi umilinţa. Argus. Telegrama de mai sus a fost presintată la offieiul telegrafic din Rerlad eri la orele 10 si 45 minute seara; şi nu ne-a sosit de rât azi Ia ora 11 si 30 dim.c// notiţa : întârziata din causa furtunei. Ori cine poate vedea râ motivul tntirzierel n'a fost furtuna. Puiet inele meteorologice narată de cât seceta. Tot ce se poate vedea este : că a trebuit Pi oru egoistului director naţional at telegrafelor până si aibă deslegarea puternicului seu stă ptiu, dacă treime sau tiu si ne dea telegrama noastră. Mâine se vor ţine următoarele întruniri : La Ploeşli va vorbi d. Dim Brătianu. La Giurgiu dd. loan Lahovary D. Orbescu şi P. Buescu. La Tirgovişte d Dim. Giani. La Piteşti, dd. Petre Grâdişteanu şi 1. Rădulescu. • Din Mizil se scrie Naţiunii următoarele rânduri : Aflând că d. Petre Grâdişteanu este venit la un domn din apropierea oraşului nostru, mai mulţi cetăţeni s’au dus la d-sa de l ari rugat se vie în mijlocul lor.— D. Grâdişteanu a bine-voit a asculta rugăciunea noastră, şi eri, t5 corent, a sosit aci. Seara s’a ţinut o întrunire; de şi era cu totul intimă, se adunaseră totuşi vr’o 80 de cetăţeni din cei mai de frunte. S’a ales un comitet de 9 inşi, care se se pue în reiaţiune cu comitetul centrul din Bucureşti. Administraţia, şi aici ca în ţoale părţile, a trebuit să se amestice ; neputând face ult-ceva, a pus vre-o 7 birjari beţi se treacă necontenit pe dinaintea casei unde^se ţinea întrunea, In tot timpul cât a vorbit d. Grădiştennu. • Aflăm cu părere de rău că starea sănătăţii d-lui deputat lanoly e destul de gravă. Se zice că consiliul comunal va reveni asupra hotărîrei sale d’a se alipi poliţia comunală de poliţia administrativă. • Citim in România liberă : Cifrele puse la veniturile bugetului pe 1886-87 par a tulbura de pe acum optimismul guvernului. Nici spirtoasele, nici chibriturile nu vor da atât cât s’a inscris la venituri. • Sănătatea P. S. S. Mitropolit primat e tot destul de Îngrijitoare, Opt medici caută pe P. S. S. BULETIN FINANCIAR Bucureşti, 18/30 Aprilie 1886. Speculaţiunea a fost Înşelată In calculele sale, In ce priveşte dividentul societăţii de conslrucţiuni. Toţi credeau erl, că acest cupon va fi de 20 lei şi astâ-zi toţi sunt siguri, că nu va fi mai mare de 23 lei. Cursul «instrucţiunilor a încercat, prin urmare, importante oscilaţiunl ; aşa erl faceari 200 şi azi ari căzut la 193 12 pentru a închide la 195. Dadele par mal ferme la cursul de 295 1/2. In Bănci naţionale nu s’a încheiat nici o afacere. Agiul se urcă la 14 00 schimbul este invariabil. Viena e slaba Napoleonul face 10.03. Mobilierile austriace fac 287. Rublele fac 123.75. Tendinţa liniştită. BULETIN COMERCIAL Brăila 17 Aprilie. Porumb 3500 hect. 58 1 2 lib. 7.35 « 2100 hect. 57 3 4 lib. 7.30 Cinquantin galbin 1700 hect. 621 2 8.40 Porum. roş 1900hecL00 3 4 lib.8 021 2 Grâu 2550 hect. 50 i 2 lib. 11. 10 « 1800 hect. 59 t 4 lib. 13.20 « 2700 hect. 54 3/4 lib. 10.25 « 980 hect. 54 1/2 lib. 11.20 Orz 700 liect. 45 1/4 lib. 5.80 « 2000 hect. 43 lib. 5.00 « 2100 hect. 42 3/4 lib. 5.00 « 2750 hect. 48 1/2 lib. 6.90. it 2400 hect. *4 3 3/4 lib. 5.81 i/2. Brăila 18 Aprilie Grâu 1300 hect. 50 lib 11.05 050 beci. 54 3/4 lib. 11.15 « 700 hect. 55 lib. 12.15 U 3000 hect. 50 1/2 lib. 11.— (i 1020 hect. 503/4 lib. 11.tO u 1400 liect. 50 1/2 lib. 10.73 Ct 3500 liect. 55 3/4 lib. 11.35 « 3400 liect. 50 lib. 11.35. I’orum. 1800 hect . 00 lib. 7.00 ii 900 hect . 59 lib. 7.00 a 1750 hect . 58 3/4 lib. 7.50 Orz 2900 hect. 43 i/2 lib. 5.80 « 1300 beci. 46 lib. 0.25 « 2000 hect. 45 lib. 5.90 « 1200 hect. 40 i/2 lib. 6.25 « 3400 hect. 47 1/4 lib 0.00 « 3500 hect. 40 1/2 lib. 7.10 TEATRE CONCERTE Sala llossel Marţi 22 Aprilie 1880, represenlaţiune extraordinară data de d-na Romanescu-Manolescu llomeo şi •liiliela. D-na Arisliţu Romanescu-Manolescu va juca rolul Juliete) şi d-na Frosa Sarandi al doicel. Spectacolul se va începe cu : Copila din Flori. Teatrul National. Vineri 18 A-prilie 1880, în beneficiul d-lor C. Cai-retti şi 1. Demetrescu, se va repre-senla Ernanl. Sâmbătă 19 Aprilie 1880, In beneficiu d-nel Ana G. Manolescu. I-n represen-taţie a piesei Itesvan si Vidra, Poema dramatică în 5 cânturi de d. B. P Hâşderi. Duminică 20 Aprilie 1880, a 11-a representaţie a piesei Itesvan si Vidra. Luni 21 Aprilie 1880. Representaţie extraordinară în beneficiul d-lui M. Mateescu. BIBLIOGRAFIA A apărut la Paris : Quinze mois «le lt<*u,iiii(‘ I ii»«■■■;« I (*n Itouiuaine şi se alia de vânzare la toate librâriele din Capitală. I. C. 111*1111111111, Fere nouvollc, la «lictnture, de Frederic Dame re-ductorul-şef al Independenţei Române şi se află de vânzare la toate librâriele. A apărut şi se allâ de vânzare la principalele librării din ţară, precum şi la librăria editoare Haimana, in Bucuresci: Oberon sari cornul minunat, basm cu gravuri fine tn culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani Prinţul sparge alune şi regele soarecilor-basm cu 6 gravuri fine In culori, format In 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Gutiver in tara piticilor, basm cu 6 gravări fine In culori, formal tn 4o, cartonat frumos, lei t,50 bani. Guliver in tara uriaşilor, basm cu 6 gravuri fine In culori, format în 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Flautul magic, basm cu 6 gravuri fine tn culori, format tn 4o, cartonat frum03, lei 1,50 bani. La librăria Socek şi C-nie se află de vânzare: Curs de esploalarea poştelor si telegrafelor de Thoma Basilescu.—Preţul 10 lei. A eşit de sub tipar şi s’afla de vânzare la librăria Socec in Bucureşti: Al treilea supliment Iu codicele române, coprinzând toate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1880. ediţiunea B. Boerescu continuată de : C. Boe rescu şi C. Vlahutzl. A **.şit de sub tipar «Noua lege a timbrului si inregistrurel, pusă In curent cu ţoale modificările şi adăogirile, inclusiv legea din 25 Martie 1886, de /. Sterianu. Indexu alfabelic întocmit tnlr’un mod practic şi exact, coprinde toate taxele de timbru lix, proporţional şi de înregistrare şi toate scutirile. — Pretu I leu. Depositu general la librăria Socec el Co. LOTERIA ATHENEULUI Tragerea loteriei Atheneulul este fixată la t Mairi a c. persoanele ce au binevoita se însărcina cu desfacerea biletelor acestei loteri, sunt rugate ca până la 15 Aprie sâ vei se la Banca Naţională costul biletelor desfăcute. Ultimile bilete sâ găsesc la Banca Naţională sucursalele ei, la debitanţi de tutunuri, la oficiurile telegrafic-poş-ta! la principale case de comerţ etc. etc. BERARI A UNIREA Sucursala Oppler In fata cfi'adii:iei Episcopii BERE SPECIALA escelentă proaspătă şi rece. Salon elegant, serviciul prompt. i)"‘eiuem\ mmm înnoi. BUCUREŞTI lî. BULEVAROUL’EUSABETTA — 12. MODE — Miercuri, B/.SI Aprilie 1886.— Deschiderea şoşonului de primă-vvră cu espodhe pentru pălării de dnnteleşi jeurl pentru Doamne şi Domnişoare, cu preţuri moderate. N. A. PAPADAT AVOCAT Str. Biserica fetii Nn. bis. I V VTi m Vr doreşte a preda lee-DlLllli.ll ţiunl pentru Clasele Primare, In schimbul unei modeste plăţi. A se adresa la administraţia ziarului. 1 \CII \T d'n causa arendării pro-i.lMlAu prietăţil, se vând, O lo-comobilă 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Rarnson sistemul cel mal perfecţionat ambele în perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adresînduse la d. E. Reimer administratorul. CASA DE ÎNCHIRIAT pentru SESONU DE VARA La l.eur«leni pe drumu Bucureşti—Piteşti, 5 minute de Iu gură, esle dc închiriat o casă mobilată cu 4 odăi de stăpân, so-fragerie, 2 odăi de slugi cu dependinţele lor trebuincioase; a se adresa In Bucureşti la <1. Victor Radoviiz la Biserica Cretzulescu şi la gara l.eurdeni la d. Teotiari lonescu, lugrijitoru moşiei Leurderii. NOUL MAGASIN l PORCELANURI SI CRISTALURI f J SUB FIRMA ^ | SIVA IUSSII.il & FII $ BUC0RK8TI $ * 35.—Stra.da Lipscani, No.—35 W § — | m Deschis din nori se găseşte foarte m îj bine asortat tn toate articolele pre-T cum:ServiciurI pcnlruniasăcom- w jjfj plerle de Porcelan şi cristal, lămpi ffi a şi paturlde bronz, tacâmuri argim fi ™ late şi neargintate etc. precum şi ţl jVj orl-ce alte objecte necesare mena- ij giulul. j ' PRECIURILE FOARTE MODERATE 1 CASA DE ŞPH1MB L M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27— C l HSUL BU C U BE S C I 19 Aprilie 1886 5% Rente amortizabila . . . 94 1/4 5% Renta perpetua .... 90 6% Oblig, de stal <5% Oblig de st. drumu de fer 89 i/2 7% Scis. lunc. rurale .... 1031/4 5% Scris. func. rurale . . . 87 7% Scris func. urbane . . . 99 I 2 6% Scris func. urbane . . . 91 1,2 &% Scris. func. rurale . . . 82 i 2 5% împrumutul comunal . . 751 2 Oblig. Casei pens. lei 10 dob.) împrumutul cu premie . . . 210 33 Acţiuni băncel nation . . . 1040 Acţiuni «Dacia-Romania » . . 295 » Naţională 230 Credit mobiliar . . . 20o » Constructiunl.... » Fabrica dc hârtie . . 200 Argint contra aur ..... 14.00 Bilete de Bancă contra aur. . 14.00 Florin austriacl CURSUL 1>IN VIENA Napoleonul Ducatul 10.03 5.91 11.311 123.75 Lose otomane Rubla hârtie CURSUL DIN BERLIN Renta Amort Oppenheim Obligaţiuni noul 6% C. F. R. 109.25 100.10 a » 5% » n » 102 Rubla hârtie CURSUL DE PARIS 200.25 Renta Română Lose otomana Schimb ...... Paris 3 luni » la vedere Londra 3 luni 10(33/4 » la vedere 25.50 Berlin 3 luni 1.24 Viena la vedere 2011/8 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 18 APRILIE ..DACIA ROMANIA” SOCIETATEA GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI ACTIV COMIT L WLAXTUIXI (tEN EL AL PE 1885 PASIV Casa. Numerarul Şociflalel si al fondului Ini.! ÎT de Asocia hune. Effecte (Cursul de 31 Decembrie) 150 bu>\ icţiuui al»> Hăucel năţ. ă 1175Nom. 75,000| 1.177,500 - 176,250 dO.O Oblica ţ. de stat c.r.r. # iot . . u 1.224,l.(xX 70/0 Scrisuri fmir. rur. » 105 1 2 . 87.200 9 LI 24 50,0 Ueulâ rom. amorlisab.» 92 1 i (16,501 * 61.356 . 12.178: 40,0 Itenta ungară aur . <■ 81.19. . 15,(XXI 50 00 0 Ubl. de stat rur. cnnv. » 853 5 350.81X1 L 297.:4iC4> 50 0 Itcnl.A perpetuă » 8si 2 . 51,7il X) — :.o •TU o Scrisuri luoeinrc rtir. » 861 i . 290,000 — 27X1.87)0 — Diferii« vtilorl 5.576 sţn Casa Sncielăţel Strada Lipscani No. 1 . . — 1,123,928 Proprietatea .Mazur Pasa ‘r-. 2:r>ju95| it Idem Nn. 10 «i 12 din Slr. Lipscani. 2.l7iS,6>2*.< 00 Spese de organ. emil. ari. 62 din SUI ule. Avansuri pe Pohzzc de vială Tălilile, timbre, şi Material Ageţiţil din ţară si slreiuătate, inclusiv i r* » - 201.417, 07 portol’oliul Ui ugAfn^iiie din ţar& spre iu-casare . 14- •• c) Creanţe la banchuri, Minislere si diferite 4 autorităţi rş - — ** Debitorii branşei viata. Agenţi penlru Polizze şi chitanţe .... Se scade : Chitanle nc ’ncasale'rejxirlale. — 411,688 12 din asociaţiunl — - 293,161 46 Debitori diverşi în Comp-Corent .... Premii tn honuri pentru^anil urmăloiî. . I.OlU.iT.' ‘2,161,80(5 I 3,517.653 15,6:56 26,375 20,464 45,466 ' -428,415 *817,967» "1136,9 118,520 { Idem » >»- Idem - tt ras de moarIV: - incendiu, parL. Societ. grindina » » transport .» ». do conica-asigurare şi Reserva de prevedere Reserva penlru perderl eventuale la creanţe şi portofelifi din anii precedenţi . . Premii in Honuri pentru anii următori . . Sal do drept Profit .................... |5,:t:i7,:5i7i;id Iji. s, ooo,ooo t. 000,000 0,11,428 26,121 000,202 asn 227,100 20,768 40,0:49 ‘25,284 L11. 2o 16 5,(XX),000 — 62,689, 10,340, 760.265' 91,931 VI, 016 0,01(51 60 31,362'|62 5,07)0 488,792 1,928,150 322,491 312,159 6,379,825 933-263 15.31! 5.317 58 23 3| Decembrie 1887. Bucureşti, UT I li fltfaT-l 1| (in lll/Iimlu ,il; şeTul cnmplaţii li lâţel centrale M. STYM-POPPER m.p. Din care s'afi încasat, până la inrlieerea Hi In ut,. Ln. 115,453.70 Idem Idem.....................» 55,779.30 Idem Idem.....................» 100,54 3.30 Idem Idem......................» I3.514-.75 5 Aprilie 1880 Ksami.nal conform ari. 39 din Stal-ule şi constatat în regula. (■emori: ." r ,’ll'i iY‘ ■ Prinţul FERD1NAND GHYKA tn.p. NICOLAE IOANID m.p B. D. ARVENESO m.p. *) Din rare s’au plătit pAna la inelieorea Bilanţului. Ln. 51,637,24 Acompt p. irapârţifea Grupei pe asociaţiunl 1880. , Heserva din câştig ţlip anii 188-1-1884 afost —; < co (LD 7? LU =e= 3 q; LU ^ a- 3 C O => r-J ^ QQ no 'o Avem onoare de a recomanda onorabil In) public şi clientelei noastre ma-gasinul nostru, bine asortai ca tot felul de slo/fe moderne de comande pentru Sr sonul de Primit-Verii şi ţ -r*'» ,* ,**,. sie C/urrint, Partcshiri de Vira. Asemenea am pri- aj _ (t l'oac/inun.l'unttdonifaunii/ un bogat as sortiment » T I /V T L1 jJL taisie, Veste llrueatr şi de haine con- , TlXi-l 1 8 -I—A ş Pupuet fun- gfSSI BARBATESCI, SI PENTRU COPII | Journal.ikS)|iii||ţ llilltnJtT ?*' Costume stume Sacul'hi Dcrnicrcf | MUl)Lll.\ 1 v, de copil cele mai moli ode, Redingote cu veshţ) _ $ (terne şi cu preciurile Diagonal, Juqucte cu "SpT'.L Si*®-®.* foarte convenabile. De aceea rugam pe onorabil ut public şi clientela noastră, a ne unora eu Viadele U-lor, asigurdndii-ve că vor /i pe deplin satisfăcuţi. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX CD a < o ® c “ DO I m 00 > r- EXTRA.S DIN PROCESUL-VERBA. ÎNCHEIAT LA ŞEDINŢA ADUNAREI GENERALE ORDINARE A ACŢIONARILOR SOCIETATEI DACIA ROMANIA DE LA 9 71 APRILIE 1886 PreşedinteleCiuisţltulul.PrinţulDim. Gliika, deschizând şedinţl, constata CapenTruAdu-| nai-ea generala an o«l depuse In termen 13,953 acţiuni, din care simt representate iu Adunare 13,225 acţiuni prin62 domni acţionari cu 620 voturi «i ca, prin irmare. Adunarea generala poate lua hotartn valabile conform ari. 50 al statutelor societăţii. . t ,■ In cohTormitale tu punctele 1,2 şi 3 din ordinea zdei, se cite-le raportul conRilfulul. al Ilirectorului generrl şi hI Cetisorilor. Adunarea, generală luând cunoştinţâ de a-cefete expuneri, da In unanimitate descurcarea cuvenită Consiliului de admitrislraţiuiie si Directorului general, aprobă cpnclusiumle ra-poarlelpr şi ficeaza dii ideiitul la lei 32,—adică 16 0:0, i CD DO X X X X X X X X X X X X X X t INSTITUIM. FR3HLICH Pensioiat de dominare cu 8 clase şi ursurl superioare. 1MIENA . GRUNANGERGASSE N . I. Iu tim.ul vere) se alia tu Vila sa propre la lliulen lângă \-le-îin und se continue cursurile ştuuţitiC', de limbi ştrcige şi mu-sică. ‘.ŞgK’—►•**-. • " ■■ - -- AŞ - 9 i ” cliiar de acum pro- DL \ItLM\I, prietaleii Crângurile din Distr. Vlaga,; PI. Câliusteu, doritorii se pot adresali proprietar Em. Grădiştca-nu, Piaţa Ama No. 1 Bucureşti. ROMERBAD ((•aslaiuul Stiidei) ESCHIDEREA SES0NULUI I MAIU 1886 ST. N. Situata pe calea ferată de Sud (prin Irenu accelerat ajunge de la Vieua tn 81/2 ore, delaTriest în Rore). ti.Ti 'puternice de 30—31° 11 penlru oameni debili, con-s.aviaţia zilnica 20,000 hectolilre, foarte eficace la pelagra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, debilitale, i "Ude femei, menstrunaţitle,esudaţil Învechite, boli ci-cnicl de cataruri băşici ele. Basin mare, băl de mar-(t.tru, separate şi elegant mobilate, precum şi bal de iu lina, locui nţe confortabile, (tn Mai fi şi Sept. cu 330/0 mal eitiu) posiţiune muntoasa foarte plăcută, prome-îadedin nou construite, Conducte de apa de băut din iuţi, roservoardeapa re'ce. Medicul băiel: D.consilier ilar I)r. Ii. Ifayerhofcr operator din Yiena până la le Aprilie domiciliat în Yiena 1 Krugerstrasse 13', '< specie detaliate împreuna cu tariful se trimite graşi franco decalce Direcţiunea Răilor Rumerhad'&Uiiev-■k de Jos. De la tMaiu trenul accelerat seopreşte aci. il AUAPARUT NUVELE DE A. VLAH UT A De venzare la lifc>r*ar*ia Socee .— DUPĂ 0 LUNA DE LA S-^ GE0RGE VA APARE ^ IN EDITURA TIPOGRAFIE! CAROLGOBL „111 Ulii II U U V P n PE 1886 COPRlNp£ND ; Firmele tuturor corner' lauft^or *t \nduelruiţi’or dan luate de pt Ucjitlrrlc onor. Tribuutil de Ckimrrriu; udrerele autorităţilor fi funcţionarilor superiori, ^tutelor tir. ‘ jrtlit, profesiunilor libere, tr/slldor fi profesorilor, per-sondor «ii st met, *tc.; Mersul trenurilor fi vo^rclor, far«Yc/< telegrafelor, pus telor fi căilor ferate: radele Capitalel împărţite pc secţiuni, după alfabet: Calendarul pe iHtiG, ele. ete. ANUNCIURILE SE PKIMESU 1.A Tipografia CAR0L G0BL, strada Domneî, 14 eu PREŢUK1LE UKMĂT.lRE : I pagină 15 leî; V, pagină 8 leî; */« pagină 5 leî. 6. ]>3gni intrigi iii un-iUnl U un Anuar. Domuiî comercianţi şi inlhfitil-iaiî/ cari vdr annnciul d-Ior ln Anuarul Uucurc*rilar, sunt rugaţi a l tră-mite cât' mai nc-intârijiat, spre a puica apare la timp. Asemenea ftoiunii 'comercianţi şi industriaşi precum şi profesiunile libera, nuri 'şi-au seliiniLat dumiijlinl. sâni ruga *v a ne trăniitc. adresa d-lor esactă, spre a o putea corigia, Adresele simple se publică grat *. *7y •JU săâibă OUVRAGE ENT1EREMENT TERMINE ESSAI COMPARE SUR ■j fi tr) â fin DE LA ROUMANIE OEPUIS LES TEMPS LES PLUS RECULES JUSţU'A NOS JOURS PAR M!C15Lfis.S UN VOLUME D’ENVIRON 500 PAG.ES, EllTlON DE LUXE PAPI14R VELIN, CARACT^RES ELZ1VIRS. PRIX 20 FRANCS-TIRAtE LIMITE On peut souscrire d partir du 1/13 janvier (uns fes,Ipurmui du « Peuple Roumain » et c/iez tuns Ies libraires le Bucarest. Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3- -*s www.dacoromanica.ro