ANUL I No. 123 ANTEI A EDITIUNE SAMBA TA 19 APRILIE l^O- Giugore G. KUCESCU Director olitlc abonaiy:ntf . In tară 1 an 40 lei, 6 Iul20 lei, 3 luni 10 lei în străinătate 1 an 0 lei, 6 luni 25 lei RED A: Ţ 1 A No. 3.—Piaţa. Ep:copiei.—No. 3. IO BANI MJMERUL N. Gr. FI LI PE SCU Proprietar A N U N 0 ! U R I : i rumeniri pe pagina a patra linia 30 bani. muinMurt si reclame pe pac. III 2 lei lima- ADMINISTRAŢIA No. 3.—P/ata Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL 1111,TI \\ STAREA NEGOCIERILOR o AUSTROUNGARIA \ m:\i\t mi: iwiii vmiaintuik NEA GHITZA I REG T ES A LI El ML ■ MCA... E de iiftitpnli it c Inul actual când a ajc ‘ nu erea un guver ■ e azi re- gimul Cr Puţin c ’: ; ii v -oaud din ce in ce vernişul pe care ■ ' Rrâ'ianu aa- juns tn h < dem azi. Şi suni' ; vi. ■ c că acum zece ani area de azi a ţeri li iată opera pe cai i nici n’ar fi vrut si* i * una ca acoasta* Cheu* i r viiisi că | el regretă in . i • • sale. Lai pe - i i. nu •* unul care rt pat-n < ii, se nu mârturisei reu şi imensa ii 1 : vişlilor îţi spun: li "-turnai -nul şi vom fi cu -Ir.s El bine, a; . si iv < uretoa-tu lumea s> e Însuşi colectivişt '1 laude pe acesta Y de l lu- henzollern . . ..ui- declare ţeriî, că //<•■. Ini. Cei ce ai at cu a imul actual, cari brut ml faptele sale, caută a i im; lor răspunderea gr iliariu, iar Regele, ui a nu se identifica ■ .< , a crezut de cuviii colec- tivitate. Gând toat parii a ţară, a- fară de una 11 m re), coa- liaându-se, < re ca se schimbe sit putut se respunzâ > irta de la putere pe in locde aci , -r. ■ r nul nostru constituţional mi >re prin caredeclarât m u Iţi aniîncăped. dând această scrisoare p T iţie îî zise: «Dote d a: a este răspunsul tro i , parti- delor coalisatt Prin acest i, c i ispăr-ţitde tonte pai I iii a pentru a să identific *le, şi din acel mom -arul a în- cetat d'a mai li domnul ţării pentru a deveni şeful colectivităţii. Regele devenind dar membru al partidului colectivii a trebuit neapărat se adopte şi irogramal acelui partid. Acesta poate fi Iar privit ca programul Regelui G;rul de Hohenzol-lern: «Guvernareaţări prin abusuri, a-sasinate şi procese scandaloase.» «Suprimarea tuulor libertăţilor publice.» «In materie de fiianţe : crearea de nuoi imposite şi contractarea de împrumuturi nuol. FalşurI in actele publice, ce se întitulează erori de comptabititnte » «In ramura instrucţiune! publice: scăderea nivelului şcoalelor, acestea devenind un focar de imoralitate şi de cdrupţiune.» «In politica exterioară : cucerirea perlelor ce lipsesc djn coroana lui Ştefan ; în cas de protestare din partea Austriei se vor IViceseuse.» «Espulsaren în masă atutulor Rumânilor transilvăneni ce să află în ţară.» «Libertatea tribunei desfiinţată; d. Sturza, va goni po oratori de la tribună; dreptul de interpelare suprimat; regimul parlamentar va fi desfiinţat.» Acesta este programul Colectivist pe care ne apărat şi Tn însuşit M. S. Regele înainte d'a intra în marele partid colectivist. Ţara va răspunde dacă doreşte şi ea, ca mulţi uni încă se dureze acest regim. Alena. 29 Aprilie. — D. Delyanis a declarat că răspunsul său la Nota franceză implică promisiunea de a de-sarma. Este deci probabil că incidentul ce s’a produs, va li In curând Înlăturat. \ iei»-> 29 * îl" -Se telegraflază ■ .Vu'ur i Y i mi arginte particu-u race sft sc rcapăn- de că «-li i ' ini »<• cu scopul de a senara pui: i . el de a celor- l’alte puteri, şi Rusia cliiar, contrariu cu sgomolul respândit eri, ar li aprobat purtarea ropresintanţilor la A-tena, şi ministrul Frauciei ar fi primit, la rândul seu, ca instrucţiuni, să declare guvernului elen că Francia nu voeşte să se amestece In chestiunea grecească, dincolo de limitele ce ’I sunt trase de rapoartele sale cu celeTalte puteri şi de ferma sa voinţa de a evita or-ce acţiune separată. Constantinopnl, 29 Aprilie.—Poarta a adresat representanţijor ei acreditaţi pe lângă cele-l'alle mari puteri, o circulară, în care se spune: «Puterile nejudecând ca satisfăcătoare defclaraţiunea făcută de d. Delyanis contelui de Mouy, au remis cabinetului din Atena un ultimat, prin care i se cere asigurări positive. «Poarla mulţumeşte sincer marilor puteri, pentru acest demers eficace.— O repede desarmare numai, fără con-diţium, ar putea să ne satisfacă şi se ne facă să renunţăm la dreptul nostru legitim şi incontestabil de a cere o despăgubire, faţă cu sacrificiile enorme ce ne a impus înarmările şi atitudinea resboinică şi nejustificabilă a Greciei.» Yietia, 29 Aprilie. — In prevederea întârzierilor ce pot suferi negocidrile, ce se vor angagia in Bucureşti, in cure cas mărfurile româneşti in transit s’ar bucura în A ustria şi in Ungaria de un tratament mai favorabil de cât mărfurile austro-ungere; guvernele din Viena şi din Pesta, pentru precauţiune au îndemnat administraţiunile drumurilor de fer se resilieze înainte de l-iu Maia tarifele unioniste cu România şi st dedare in acelaşi timp că această resiiiere va fi retrasă dacă rapoartele comerciale cu România nu vor suferi întreruperi. cu AUSTRO-UNG ARI A In ajun d’a se deschide conferinţa care va aveţi discutat basele riuoeî eonvenţiunî de comerţ cu Austro-Ungaria, vrem se stabilim, după in-formaţiunele ce le avem, în ce si- tuaţie nu ajuns negocierilef*u imperiul vecin. Toată lumea a fost surprinsă de repeziciunea cu care s’a sfirsit par ten aceia a negocierilor care s'a tratat la Viena. Precum să ştie. represintanţii României şi al Austriei aii căzut de acord asupra tuturor punctelor ce s’aii pus in discuţiune la conferinţa de la Viena. Rămâne numai a se şti: care sunt acele puncte, ce importanţă aveau cestinnele care au fost discutate ? După câte ştim din sorginte cât să ponte de sigură, toate ceşti un ile cari s’au Irului la conferinţa de la Viena au un caracter foarte vag, foarte general. Nimic n'a fost stipulat în mod precis. Plenipotenţiarii români au dedata t că avem nevoese protejăm unele industrii naţionale. Nu s'a specificat însă eâtu-şî de puţin care sunt acele industrii. Iar plenipotenţiarii Austriac! au luat aet de declaraţinnele ropresintanţilor noştri. In ceea oe priveşte exportul nostru de vite putem asigura eă nu s'a hotărîl încă nimic. Asupra acestui punct guvernul Austro-Ungar ridică ma rî prelenţiu ni şi nu pare dispus a ceda libera intrarea vitelor noastre In Austria. E probabil insă că pretenţiunile noastre vor fi satisfăcute în nceastâ privinţă şi că resistenţa Austriei e mal mult aparentă, având de de scop o înlătura alte prbtenfinoi co ai1 putea ridica guvernul nostru. Gonclusia ce o putem trage din toate acestea e următoarea: Cu toată înţelegerea ce s’a putut stabili asupra tutulor cesliunelor discutate la Viena, fapt de allminlerea de mare importanţă, totuşi ’conven-ţiunea cu Austro-Ungaria e departe d’a 11 încheiată şi negocierile ce se vor începe în curând in Bucureşti vor presinta încă multe dificultăţi. Citim în ziarul Tutova : A/turn cu Prefectura jad. nostru este incunpsciinlată in nun/ oficios, prin secretarul M. S. Regelui, d-nu IjQpis Rasset, că Majestatea Seu Regele a cumpărat murea moşie Slubo-ziu-Zorlcni, cure se hoiure.şte cu moşia oraşului nostru, fosta u d-lor Liet el Monge. Preţul cumpărăturel se zice că se urcă la respectabila sumă de lei /. 700.0011 ■' AMEMMARE l*E\TRl \MEM\TUIE Depeşa următoare, pe care Anemia ltu-vas ne o comunică, dovedeşte cât de mare dreptate aveam când am spus tn revista noastră de cri că să îuşală amar acel ce cred că, prin bazele puse la Viena, încheierea unei eonvenţiunî favorabile pentru România este asigurată. Iată ce ne spune depeşa : Viena, 29 Aprilie. —«In prevederea întârzierilor ce pol suferi negocierile, ce se vor angaja tn Bucureşti, tn care cas mărfurile româneşti tn transit sar bucura tn Austria şi tn Ungaria de un tratament mal favorabil de cât mărfurile uustro-ungare: guvernele din Viena şi din Pesta, pentru precauţiune au Îndemnai administraţiunile drumurilor de fer se resilieze înainte de 1 MaiO tarifele unioniste cu România şi se declare în acelaşi timpeâ această resiiiere va fi retrasă dacă rapoartele comer-cialecu România nu vor suferi Întreruperi.» Prin urmare guvernele din Viena şi din Pesta inaugurează negociările din Bucureşti prin o ameninţare d a Întrerupe Iran-silul mărfurilor noastre pe liniile auslro-ungare. EI îndemnă direcţiunile căilor ferate să resilieze tarifele unioniste cu România. Dar ce aii a face tarifele unioniste între adminislraţiunele căilor ferale a ambelor ţări, cu prelungirea safi reinoirea conven-ţiunet comerciale ? Tarifele unioniste sunt nişte contracte ce sunt obligatorii pentru părţile contractante până la espiraroa lor ; ele nu să pot dar resilia după capriciul uneia din părţi. Dar măsura pe rare ne o anunţa depeşa agenţiei Havas ne indică spirit ul care domneşte în sferele oficiale din Viena şi din Pesta, Şi trebue să mărturisim că procedările neleale ale guvernanţilor noştri afi dat oare-carc dreptate Austro-l ngariel să recurgă la rândul ci la represalii. Ce a fost luarea în consideraţie pripită şi nechibzuită a tarifului autonom de cât o ameninţare fără nici un scop serios? Nu vedeau guvernanţii noştri că bărbaţii de Stal auslro-ungarl vor 11 siliţi n proceda şi el prin ameninţare In faţa alilu-dinei ostile adoptată de Camerile noastre sub impulsiunoa guvernului? Oficioşii noştri, spre a esplica atitudinea neînţeleasă a patronilor lor, ziceau deu-râzi că. şi tn malerie economică, se poate aplica zicăloorea : si vis patern para hetluvi. Aslâ-zl Austro-Ungaria le răspântia prin o măsură care dovedeşte că şi densa se pregăteşte de luptă. Teamă ne este că această luptă să nu Ile acea a oalei de lut contra oalei de fer. It. PERmril l \ EMULII D8 CEREALEPE 1886 De şi mai lipseşte trei luni până la recolta d'ăst an,-totuşi judecând cineva după starea semănăturilor, poate prezice agricultorilor români un resul-tal satisfacâLor. Este foarte adevărat că din causa viermilor, răpi ţa a suferit în mai multe locuri, ast-fel încât a trebuit arai din uou, însă nu Lrebue să uilam că producţiunea noastră principală, grâul, a reuşit de minune. Semănat de timpuriii, zăpada ernei trecuta nu’I-a pulul face nimica, uzeula era în abondenţă, şi inundările provocate prin topirea zăpezii n an causut daune însemnate de cal livezilor. Sămânţa grâului a trecut fuarle bine iarna, şi cu tot timpul friguros din urma, semănaturile iernei ifau suferit nimica. Dacă, precum se aşteaptă, timpul se va schimba spre cald. aluneca desvojtarea planLei grâului va merge repede Înainte, ast-fel ca eomplând pe o temperatură favorabilă, vum avea o recoltă bogată, atât din punctul de vedere calitativ cât şi cantitativ. In ceea-cepriveşte conslelaţiunea preţurilor pe unul curent, este de observat, că după toate prevederile, ea va fi favorabilă. Iu campania exportului po 1885—80 s'a vândut nu numai recolta din 1885, dar şi restul cerealelor râmase ne vândute din 1884, ast-fel că târgul nostru ne mai posedând asta-ziln cantităţi suficiente marfa efectivă, s'a plâ-lil săptămâna trecută pe oborul capitalei preţul de 115—120 lei pe chila de grâă, care o luna după recoltă nu putea se prinză nici 70 lei. Campania espor-tului pe 1880—87 va avea dar drept re-sullat vânzarea tutulor productelor noastre. Dar şi din America ne vine o veste bună, căci tocmai din această ţară, a stocurile s'au golit mai mult de cât anul trecut. Şi din punctul de vedere calitativ, concurenţa americană Începe a perde repulaţiunea, pe care a posedat o până acuma, căci In loc de 59 pfunduri pe bushel greutatea recoltei din anul trecut arată numai 57 1/2. Australia, care în 188." n'a avut de câl o jumătate recoltă, nu poale să exporteze nimica. Rusia de suda vândut toată marfa efectivă, ast-fel în cât un comerciant diri localitate a trebuit să cumpere un vapor cu grâu din California; Rusia nordică, care poseda un slok relativ mic, cere preţuri exagerate, ast-fel că porturile germane de mare, Konigsberg şi Dantzig, care anul trocul au fost inundate de grâu rusesc, au a înregistra acuma sosiri neînsemnate ; din interiorul Germania! să anunţa asemenea o rtducţiune considerabilă a depositelor. Şi eu toate a-cestea, morile sunt insuficiamente a-provisionute, aşa încât micele cantităţi care se găsesc pe ici, pe colea în Ungaria, trec în Germania. Dacă mai avem în vedere, că din cmjs.i ernei lungi din anul curent, recolta va Întârzia eu câte-va săptămâni, şi ca vom trebui se recurgem mal mult cu alia dală la aprovisionările recoltei din anul trecui, tiu va mai surprinde pe nimeni afirmaţiunea noastră, că campania exportului pe 1880—1887 va găsi târgurile europene, golite de producte şi foarte puţin Influenţai de concurenţa americana, înlr'o disposiţiune excelenta pentru producători. Această disposiţiune va veni bine mai cu seanul acelor ţări, care bune oară ca România, apare de timpuriu cu cerealele lor pe târgurile europene de eonsuuiaţiune. (Ungăul român). PARTEA ESTERIOARA Haliţi.—Roma. 27 Aprilie. — Eşpe-diţiunea comitelui Porro, care [plecase In ţinuturile de la Ilarrar, Africa orientală si urmărea scopuri comerciale, a voit să pătrundă în interiorul ţării Ilnr-rar şi să Intemeeze acolo staţiuni comerciale italiene. Guvernul italian a desfaluil pe corniţele Port o de la n-ceastâ întreprindere, căci tn Ilarrar nu era nici o siguranţă pentru Europeni, de oare ce acum câte-va luni, aQ fost atacate dc indigeni diioC:caravane, conduse de Francezi. Emirul, pus de Eu-glejîîn Ilarrar, este un duşman fanatic al Europenilor, care a silit pe co-mersanţil italieni Saccom, şi Roşa, se fuga la Gildezza sub protecţia garnizoanei engleze dc acolo. Când corniţele Porro a sosit la Aden, autorităţile engleze au voit sCl oprească de a merge Înainte, însă el a plecat la 18 Martie cu corniţele Cocastelli, cu represenlantul sociel&ţifgeografice profesorul Licuta, cu domnii Zannini. Biunchi, Goltardi, Romagnoli şi Blon-dino, cu şapte indigeni şi şase cal, a a ajuns la Zeilati, apoi de aci Încă 220 kilometre la Gildezza, unde Emirul pusese dejasâ prindă garnizoana engleză şi pe comersanţii europeni. Auzind că expediţia se apropie, Emirul a plecat înaintea el, a atacat’o cu 200 soldaţi ca la doufi zile departe de Gildezza şi cărei producţiuue Iu plus a exercitat în lol-d'auna o infiuenţă vătămătoare pentru produefitori asupra constelaţiuuel preţurilor, ne soseşte ştire despre re-ducţiunea însemnată a stocurilor de grâii, vânzările de la 14 Februarie până la 18 Martie, fiind mult mal mare, de cât în epoca corespunzătoare a anului trecut. Ceea-ce este, de remarcai, o -că acest plus al venzărel nu s’a esportat tn străinătate, ci s’a întrebuinţat pâritru consumaţiunea locală, care a luat, un a-vânt însemnai. Ca să-şi facă cine-va ideia, ce însemnătate are această creştere a consumaţiunel, e suficient d'a zice ca de la 20 Decembrie 1885 până la 3 Aprilie 1886, s’a esportat numai 752 mii Quintalc, pe câtă vreme lot în epoca corespunzătoare a anului trecut, expor-| tul atinse ţifra aproape îndoita, adică I 1,400,000 quintale, şi cu toate acestea | după o lupta crâncenă a ucis pe toţi membrii el. —x— Moina, 27 Aprilie. — Călătoria lui Taiani la Lecce şi Brindisi, unde pen-tarhiştîl desfăşoară o agitaţie electorală foarte mare, a provocat de-monstraţiunl. In Lecce mulţimea a cutreierat stradele strigând: «.Jos cu l Depretis ! Trăiască Cairoli !»—Poliţia a trebuit sf* interne şi sâ împrăştie ! pe manifestanţi. In Brindisi s’au adunat ca la5000 ' oameni, au luai cu el musica oraşu-; lui şi s'au dus la subprefectură slri-gând contra lui Depretis şi a primarului lor. Sub-prefeclul a somat pe mulţime să se împrăştie, dar sgomolul deveni şi mai mare. în cit trebuiră sâ intervie trupele. Mulţimea se năpusti spre trupe şi voi sg desar- www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 19 \PRIL1E tm-ze pe un căpitan : atunci trupele făcură un atac cu baioneta. Mai multe persoane fură rănite şi vre o 20 a-reslate şi asl-fel ordinea fu restabilită. Capo d’Istria. 27 Aprilie. — In urma purtării provocatoare a patru lucratori s'a produs un conflict cu armata şi s'ail rănit uşor câte-va persoane. Cel patru lucrători sunt arestaţi şi sau luat măsuri spre a preveni asemeni conflicte. —x — Anulia — Londra, 27 Aprilie. — Cabinetul speră că va avea o majoritate de 20 saQ 30 de voturi la a doua lectură a bilului irlandez. Chamberlain mai cere modificări. Se crede că In cele din urmă el se va înţelege cu foştii sfii colegi, căci Radicalii nu l’aii secondat în oposiţia lui contra lui Gladstone. In camera lorzilor bilul va fi respins de sigur cu o mare majoritate, dar se zice, că d. Gladstone va disolva parlamentul numai dupfi o a doua respingere a bitului. <>ci*tiiaiiin. — llcrlin, 27 Aprilie. — National-Zeilung anunţă, că d. Schlozer a dus Papei un dar preţios de la împăratul Wilhelmşi anume o cruce lucrata cu multă artă. Rerliner Tageblatt scrie, că în Peter-sburg se aşteaptă cu multă nerăbdare spre a se vedea, dacă guvernul prusian va Înainta pe prinţul Bulgariei, sad dacă ’l va trece cu vederea, de şi ia venit rfindul de a 11 înaintat Iu gradul de locotenent general. DECRETE — Surit mulaţi : Maior Christodorescu Diniitrie, şeful sta-tulul-major al divisiel II infanterie, fn administraţia centrală a resbelulul. Maior Tomeseu Vasile, şeful stululul-major al divisiel I infanterie, în aceeaşi culilule la divisiu II infanterie. — Sunt înaintaţi în corpul flotilei: La gradul decapitau : KustaţiuSebuslian locotenent de la a Aprilie 1881, Gatuneanu Mărgărit, locotenent de la 8 Aprilie 1881. La gradul de Locotenenţi r Hădulescu Paul, sub-locotenent de la I August 1883, Cătuueunu Alexandru , Popovfiţ Pavel, Bildirescu Leonida , şi Crivăţ George , sub-locotenent de la 1 Iulie 1883. La gradul d* guarzi de artilerie cl. 11: Angheiescu George , guard de artilerie clasalll de la 8 Aprile 1879, de la depositul regiouar Focşani, In regimentul 4 artilerie, complabil. Cocescu loan, guard de artilerie clasa HI de la 5 Iulie 1880, din arsenalul armatei, la acelaşi serviciu. Slefănescu loan, guard de artilerie clasa III de la 5 Iulie 1880, dinarsenalul armatei, tu regimentul 1 artilerie, complabil. — Sa graciat şi a redus pedeapsa la mal mulţi condamnaţi militari. — D-nit Scurlat Slravolca II, G. V, Cordea şi A. 1. Ciliosclii, actuali inginerl-lio-tarnici clasa III, se înaintează, la clasa II. — I). G. Vălcianu se înaintează în serviciul ftnancelor la gradul de verificator clasa II. DINTR'O ZI INTR'ALTA I mirirlnl \\ illii*lm> Concertul dat în sala Ateneului de celebrul violonist Wilhelmv a fost o adevărată serbare musicala. Nici o data Bucureştii na avut ocasiunea d a aplauda un maestru atât de perfect în toate privinţele. Arcuşul sfio e necomparabil. Vioara sună sub degetele sale ca un instrument divin. Tonul e de o putere surprinzătoare şi sfi produce fără sforţare, fără acea greutate care adese-ori face un efect neplăcut auditoriului. La Wilhelmv nu sfi observă nici un efect grosolan obţinut prin o muncă vfidîlâ. Arcuşul aluneca pe coarde cu o siguranţă nepomenită şi dă tonului o fixitate admirabilă. Nu sfi aude acel Iremuror artificial, acele vibraţiunipe cari unii violonişti le produc prin o apăsare afectată a degetilor pe coarde. Jocul marelui artist este eminamente clasic, prin sobrietatea şi liniştea cu care el interpretă bucăţele cele mm dificile ale repertoriului sfifl. Chiar n-colo unde surd efecte de virtuositate, Wilhelmv le produce fflră ca publicul sfi vază greutatea mechanică pe care artistul e silit sfi o învingă; ast fel im-presiunea măreaţă şi armonică nu e turburată nici un singur moment. Melodia şi ornamentele armonice cu care dînsa este înconjurata şi Împodobită, sfi unesc, spre a forma un tot admirabil, o operă de artă tn toata puterea cuvântului. Auditorul este fermecat, transportat Iară voea lui; el resimte o satisfacţiune pe care nu şi-o poate esplica. Erau momente în cari publicul era atât de uimit şi de răpit în cât nu cuteza sfi aplaude spre a nu turbura valurile melodice ce eşeaii din fermecătoarea vioară a marelui artist. Concertul lui Beethoven, această operă neperitoare.a fost esecutatăîn stilul 'arg şi măreţ care convine operilor unul a-semenea geniu. Nici nu l'am auzit vr'o data asl-fel interpretat în Bucureşti. Sfi înţelege, cu toate acestea, cu efectul unei bucăţi atât do clasice nu sfi putea adresa rtiasel publicului. De aceea talentul colosal al lui YVil* helmy n'a putut sfi provoace o adevărată furtună de aplauze decât atunci când el a cântat celebrul Ave Maria lui Schubert. Am scris cu intenţiune cuvântul cântat, căci interpretarea suavă a acestei melodii sublime a fost un adevărat cântec pe vioară. Splendidul instrument suna ca o voce u-niană. El plîngea şi rjdea sub fermecătorul arcuş al artistului; publicul era răpit. Acelaş succes a urmat şi pentru restul programei şi a sfîrşit prin a deveni o ovaţiune dupfi frumoasa rapsodie ungară compusa de Wilhelmv In colaboraţ iune cu Liszl. Aplausele nu mal sfirşeau. Publicul nu sfi indura sfi plece. In fine, dupfi mai multe chemări, valorosul urlist mal dădu auditorului încă un nuuifir al carul titlu nu l cunoaştem dar care a fost tot altt de splendid eseculatca cele-1 -alte piese ale programei. Aflăm cu plăcere că Wilhelmv va da un al doilea concert mâne seară şi suntem siguri ca publicul bucureştean va alerga sfi asculte şi sfi aplaude pe marele violonist. S. INFORMATIUNI Aflăm eă d. Yineş procuror la tribunalul Ialomiţa va fi transferat in aceiaşi calitate la tribunalul de Ilfov. Se mai zice cad. Ştefan Stâlescu, jude instructor pe lângă tribunalul de Putna. va fi asemenea trecut la parchetul de Ilfov. tt ştirea ce am dat despre numirea d-lor I. Bălâceanu şi George Ghika, se confirmă lată ce citim tn Ro/nu-nia liberă: Numirea d-luî Ion Bălâceanu la Constanlinopole şi transferarea d-luî George Ghika de lângă Poartă la Curtea din Petersburg sunt definitive. Decretele sunt semnate 1ncă de când d. Ferikyde era la Vienn şi vor apare Îndată ce Sultanul îşi va ii dat agrementul seu. X D. General Berendey a inspectat fortificările capitalei. X Dupe cât află ziarul Fremdenblalt, negocierile ce vor începe In Bucureşti vor dura aproape 10 zile. Dacă negocierile se vor prelungi prea mult, baronul Kalchbery, va fi Înlocuit de d. Stibral şi d. Kalchbery se ya întoarce la Viena ca se susţie în parlament nuoile legi vamale. Ziarul vienes, adaogă că cercurile politice s’au încredinţat că vederile guvernului român diferă mult de opiniile exprimate de ziarele din liururr.şti, si că guvernul român are dorinţa d’» urma păci nicile reia ţi uni politico-comerciale cu Austria. Prin urmare atitudinea guvernului diferă chiar de limbagiul ziarelor guvernamentale, oare s'au arătat cele mai protecţioniste din toate în cestiunea economică. X D. Ion Bălâceanu a avut erî o lungă Întrevedere cu d. Ion Brătianu. X Ni se asigură, că d. Stolojan nu Vrea se facă parte din comisiunea însărcinată d'a discuta basele nnoii convenţiunî de comerţ. X Prinţul Ion Ghika, ministru nostru la Londra, care a represintat România la congresul postai de la Lisbona. a fost decorat de Regele Portugaliei cu marele cordon al ordinului Conrepfitmea. DEPESITELEGRAFICE Alena, 20 Aprilie. — Ministrul ilo resbel a demisionai. l ondra. 20 Aprilie.— «Standard» e de părere, că incidentul grecesc, se va arangia în curând. l ondra. 20 Aprilie. — Patru regimente de întărire au fost trimise în Birinania. Viena. 29 Aprilie. — Erî a avut loc inaugurarea solemnă a liniei ce merge de la Doboj la Tuzla iBosnia) în mijlocul aclamaţiunilor locuilorilor ţinutului, strânşi In mare numfir. D. de Kallay, ministru de finanţe al Imperiului, asistat de autorităţile civile şi militare ale ţfiril, presida această ceremonie. CRONICA \ea Chita! De la sărbătorile Crăciunului, Nea Ghiţa n'a lipsit o singură zi de lîngă teşghiaua prăvăliei sale de băcănie din strada Radu-Negru. In picioare la şase de dimineaţa, n'a închis pururea o-bloanele magaziei de coloniale de cât pe la doufi-spre-zece din noapte, a-tuncî când a vtniul cele din urma mucuri de luminări la birjari; de a-ceea, aştepta cu mare nerăbdare zilele Paştelor ca sfi răsufle puţin, sfi se odihnească şi mal ales sfi petreacă. In săptămână mare, n'a prea fost la denii, căci a avui inultâ vînzare la prăvălie—mai puţină însă de cât în anul trecut : aşa spune Nea Ghiţâ regulat în toţi anii, ca sfi dovedească ca nu merg treburile bine. Apoi, nici nu prea a avut vreme se meargă la biserica, căci a cutreerat toate prăvăliile din oraş ca sfi se Inoeasca de sărbători. Rină sfi se hotărască ce haine şi ce cisme sfi aleagă, a încercat toate ghetele de la Pollak şi de la Steaua albastră, toate redingotele, vestele, toţi pantalonii de la Dacia, Cavalerul de Modă, Uulevard, pentru ca— precum spune Nea Ghiţa : «Când dă paraua, vrea sfi ştie pe ce o dă; el nu fura banii, munceşte ca sfi’i ctştige, şi vrea sfi aibă lucru bun !» Duminica dimineaţă, pe când popii slujeau a doua înviere, Nea Ghiţâ se rădea cu perdaf, îşi punea cipicil de lac care făceau scârţ, scârţ, pantalonii cel cadrilaţi alb cu negru şi o redingotă bleu marin scurta în talie, lungă în poal. Avea o câmaşe albă cu picăţele roii, un guler drept care ’i ţinea ghîtul ţeapan parca i ar li înfăşurat în slânna ca sfi i treacă gâlcele şi o legătură gibenă cu vărgi albastre. Pe cap, canla o parte, aşezase o pălărioara cenşie cu panglică lată, tot bleu marin. Apoi, dupecenea Ghiţăşi-a luat buna ziua de la nevatâ care fiind lăuză, nu eşea din casă, si urcat în birja care '1 aştepta la portiţ, s'a trîntit picior peste picior, a pus mnuşl albe şi a plecat sfi se întâlnească a alţi cinci prieteni şi sfi chibzueasoâce este de făcut ca sfi petreacă în lege Cu toţi au hotrât ca jos din birje sfi nu sfi dea pânala miezul nopţei şi că peste lot sfi se Jitnbe. Au fost la Bodcl, şi de la Bordei au luat'o cu trăsuraln fuga mare pe podul Mogoşoael pânSn Lipscani ; s'au întors la Floreascade au mâncat peşte, s'au plimbat pe kdulap, şi au luat iar podul Mogoşoael le alungul cu trăsura, ţinând tn braţe clmdirul cu pelin. Din când în când, Na Ghiţa, aducea cu dragoste clondiru la buze. sugea din-tr'ânsul şi apoi îl trecea celor-lalţl prietini. Când se golea eondirul, birjarul scotea altul la lumini din cutiuţa de sub capra şi prietinii irâgeaă la măsea, să-rutându-se frăţeşte şi ţipând de bucurie că a înviat şi Ilristos şi pelinul. Pe la opt seara, Nea Nâiţă a fost de părere că ar petrece mal bine dacă ar avea şi ceva fete ca dânşii; a propus sfi traga o raită pe la mahala ; dar Nea Ghiţa, cu toate că era cam turtit, s’a temut că’l află madama şt ’i scoate ochii. La un noroc, s'aâ hotărlt sfi meargă cu toţii la popiei la Oppler, unde vor da poate peste un chilipir. Acolo erau nemţi cu droae; erau şi nemţoaice. Nea Ghiţâ, ca sfi facă curte la o nemţochiţă nostimioara, i'a trimes clondirul cu pelin ca sfi sugă dintrînsul. Un neamţ s'a sculat de la masă, l'a făcut şwein de Humun; Ghiţa l'a făcut şoacăţ puturos şi s’a încins o sftntă de batae care nu s'a sfârşit de cât atunci când a năvălit domnu epistat cu pa-traula. Cu hainele făcute sdrenţe, Nea Ghiţâ a fost luat şi dus la secţie. A protestat bietul om din toate puterile, a spus că este aproprietar, alegător în colegiul Intâiii, că votează cu guvernul; de gea- ba. epistatul respectiv nu l cunoştea. In slârşit, dupfi multa târăgăială, e-pistatul a consimţit sfi'i dea drumul, oprindu'I duofi-zeci de lei ca garanţie., până când se va face constatarea la faţa locului, căci domnu comisar era dus în Tovisie. Constatare nu s'a mal făcut şi garanţia a rfimus garanţie, dar Nea Ghiţâ nu se plânge. Când 'I întrebi cum a petrecut de sărbători, îţi răspunde: «Împărăteşte ! Ium tras un chief, sfi'i meargă po-raena! •> Muv. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 5b ARY ECILA W REGELE TESALIEI PAKTEA A DOUA (Urmare) XIV Când celebrul avocat sosi înaintea porţii casei sale, cu caii de poştă din cari eşeau numai aburi, suna la toate orologiele din copitaia ora 12 noaptea. D-na Klug îl aştepta cu nerăbdare. Bărbatul sfiu ÎI spusese ştirea uimitoare despre căsătoria secretă a Regelui şi ucera nu mai puţin de necrezut despre espulsarea nuoel soţii. îndată ce sosi, a. Klug fu nevoit sfi rfispunzâ curiosi-lăţel legitime a soţiei sale. — Apropo — zise d-na Klug — astăzi dupe prânz am întâlnit pe Walpurga de Heilinghenthal. Familia sa se opune mal mult ca tot d auna la căsătoria ei cu Conrad de Ral Ier, nenorocita este foarte tristă şi de sigurse va îmbolnăvi, pentru că amândoi se adoră. — Ori în cotro te întorci dai peste ro-manuri, peste fel de fel de complicaţii — zise d. Klug. D. Klug nu perdu timp, trimise îndată a doua zi de dimineaţa o protestare Regeluişi miniştrilor conlia espul-sârei clientei sale : «Nu se poate exila supuşii unei ţâri «fără a li se face cunoscut motivul — zi-«cea d. Klug — şi d-na de Mineleko, «prin faptul chiar al căsătoriei sale cu «suveranul, a devenit prima cetâţeanâ «a regatului.» O asemenea petiţie fu adresată şi tribunalului suprem. împărăteasa Ilindustanilor se hotărâse u lua pe Regele Tesaliel ca sfi petreacă cât-va timp în imperiul sfiu. Ea nu aştepta pentru a 'şi esecuta planul decât ca se espire cele opt zile de congediu ce se acordase, cu ocasia căsătoriei, tânărului PatenpoulT. Din momentul ruperel relaţiunilor între Rege şi princesa de Mineleko, bătrâna suverană nu 'I mal părăsea, te-mându-se necontenit ca nu cum-va el sfi revie lângă femeia sa. Nenorocitul Rege era sclavul soacrei sale. Bătrâna împărăteasa era ca tot d'a-una în odaia Regelui când acesta primi reciamaţiunea Nadjeskel Ivanowna, la care d. Klug adaogase scrisoarea oficială a Regelui, prin care se oferea d-nel de Mineleko un titlu, moşii şi o pensiune ca preţ al retragerei şi taceref sale, precum şi răspunsul ce ea îl făcuse. Citind răspunsul demn şi hotărlt al tinerel femei Regele îngălbeni. — Ce coprinde acel plic? — întrebă poruncitor Împărăteasa. Charles-Ferdinand ştiind că nu e de nici un folos de a căuta sfi se ascundă de soacră sa, îi dele scrisoarea. Împărăteasa o citi de la un capăt până la cel-alt. — La aceasta trebue a se rfispunde prin cererea de divorţ — zise cu un ton apăsat împărăteasa. — Ah I nu ştii d-ta că nu se poate obţine divorţul fără vre-o cauza oarecare ! — Aceasta creatură este o mizerabilă, daca n'ar fi fost ast-fel ea n’ar fi putut sfi te prinza în cursele el. De sigur, va fi foarte lesne, cercetându’I trecutul, de a găsi mii de infamii cari vor fi cauze foarte puternice pentru a anula aceasta blestemată căsătorie şi pe urmă nu mal rămâne nici o îndoiala că tribunalele se vor grăbi a face sfi câştigi causa. Trebue sfi se trimită îndată pentru a chema pe d. Haller spre a vedea şi opiniunea d-luî. El va presida tribunalul care va avea sfi se pronunţe asupra acestui proces ;el bine ! trebue sfi '! dispunem în favoarea dreptei noastre cause. Prinactste din urma cuvinte, împărăteasa singură se condamna: căci dacă cauza era atât de justă ce trebuinţă mal avea sfi dispună pe judecător în favoarea lui ? Regele nu răspunse. El simţea foarte bine cum slăbiciunea Iu: îl făcea culpabil şi ridicul, precum şi falşa posi-ţiune în care se găsea faţă atât de poporul sfid cât şi de persoanele serioase, înţelepte şi cugetătoare. Conştiinţa lui neliniştită de remuşcârî, nu'i lăsa un moment de linişte şi repaus. Din ziua căsătoriei sale el nu mai avu somn ; sbuciumiit fără încetare de suferinţele pe cari laşitatea lui, dupe unii, sacrificarea fericire! lui viitorului copiilor, dupe alţii, ie produsese unei nenorocite şi inocente femei, toate aceste sbuciu-mâri îl slăbise aşa de mult în cât numai o umbră rămăsese din el. Până atunci sgomotul căsătoriei sale era In stare latentă; acum însă când Nadjeska Iva-nowna, cu mare dreptate, 'şi-a Încredinţat interesele sale în mâiuele şefului oposiţiuni, el nu mai poate compta mult timp pe discreţiune şi tăcere. 0 oră abea trecuse de la primirea primei înştiinţări şi Regele primi o a doua. Aceasta venea din birourile Jurnalului oficial şi încunoştiinţa pe Rege că d. Klug a cerut ca ştirea despre căsătoria suveranului sfi fie înserată In coloanele foiel publice. — Acesta este dreptul clientei mele — a zis el, — şi 'I voiu susţine contra tuturor. Aceasta era harapului unei lupte în care Regele nu prea avea multă şansă. Auzind acestea, mânia împărătesei trecu ori-ce margini. — Opreşte formal ca un asemenea lucru se se facă ! — strigă soacra. Regele Tesaliel chemă pe secretara1 sfiu privat. — Lasâ-me sfi’i vorbesc eu — zise împărăteasa, temându-»e ca nu cum-va Regele sfi nu fie destul de positiv în poruncile sale. Secretarul nu putea sosi îndată. Era cam o mare distanţa de unde lucra el până la apartamentele rezervate Împărătesei, unde acum Regele era obligat de a sta toată ziua. Aşteptând, Regele foarte încurcat de rolul grote.se ce ’l făcea sfi joace soacra Iul, supăra! până la culme, se prefăcu că foileteazâ o carte, pe când împărăteasa, roşie de'mânie şi de impacienţa, se plimba în lungul şi latul camerei ca un animal închis lntr'o strâmtă colivie. Secretarul apăru. — Moli —li zise împărăteasa, dupe ce 'I comunică cele petrecute — vel merge îndată la Jurnalul Oficial şi vei spune acolo că Regele opreşte... — mfi înţelegi? — opreşte sub pedeapsa destituire! redactorilor ca acest anunţ sfi apară în vre-un ziar. Secretarul plecându-se până la pământ înaintea suveranei, plecă pentru a esecuta Îndată ordinul regal. Abea ajunse la poartă şi împărăteasa 11 rechemă : — Apropos d-b Moli, Regele doreşte sfi vorbească prudentului tribunalului suprem. Regele uimit se încercă printr’un gest de a lagadu aceasta ; dar împărăteasa nu ’i detenici o atenţie. — La ce oră ?lajestatea Sa doreşte a vedea pe presiieulul curţei ? — întrebă d. Moli lnlo,cându-se către Rege. — La.... la.... agână Regele. — Astâ-zl la patra ore d-le Moli — întrerupse bătrâna suverană. (Va urma) www.dacoromanica.ro KPOCA— 19 APRILIE FELURIMI Autorii unguri si Femeile. A- brunyi Kornâl, lntr'o nuvela recentă descrie ast-fel femeile : «Sărmanele femei ! Câte graţii, câtă frumuseţe, cât tesaur prăpădesc ele şi In sflrşit cât de evlavioase sunt şi cât se mal roagă ! Dumnezeu totuşi le asculta ! Pentru că de şi mai In toate intră dracul când sunt tinere, dar pe nici una nu o ia dacă a lmbătrtnit sau s'a învechit». Aşa că e nostim ? Deşteptăriune Profectorlnln — Ni se spune cif mullă certitudine, sci-rea d'altmintrelea e chiar oficială—aşa zice Vocea Botoşanilor—câsub-prefectul plâşelMiletinulul arii raportat prefectului ca icoana maica Domnului de la schitul Cozancea plânge de şase zile. Prefectul a dat ordine protoereulul d’a merge cu soborul la acest schit, a face rugăciuni şi a şterge icoana cu un ştergar noQ ; iar daca va continua a mal plânge apoi s'o închidă In o chilie ce o va constata mal curată. Nu seim ce s’a mai întâmplat d’atunci dar aflăm că aceasta minune nu e singura ce s’a observat In judeţul nostru. Cu câte-va zile mai nainte s’a văzut plângând o alta icoaiă a maicel Domnului în biserică de le Gorbaneşti, proprietatea Statului, fost arendaş, d-nul P. Gheorghiade, deputat. îngrijirea este mare; o adevărată panică a cuprins mai ânteiu pe oficialii din capul judeţului. Ca drepţi şi pravlos/av-nici creştini ei nu s’afl îndoit a crede şi a înţelege simtome alarmante: de 10 ani de când plânge noroadele fara îndreptarea relelor, iată că şi sfinţii afl pierdut răbdarea şi încep a plânge de pacătoşin neamului ce se află la cârma Statului. Ne’ndoindu-ne de tvna voinţa a prefectului judeţului, am dori însă ca şi d-sasă raporteze ministerului minunea ee prin raport a primit o de la sub-pre-fect, pentru ca şi superiorul săil să se convingă ca şi d-sa de jalania ce a cuprins şi pe sfinţi de nenumăratele păcate ale guvernanţilor, că doar ast-fel se vor pocăi şi poporul va scăpa de asupririle şi nedreptăţile Ier. Ne aducem aminte că un asemenea lucru s’a întempflit anii trecuţi in Urlaţi, eercetându-se s’a găsit câ lemnul icoanei Hindi cariat chiar în dreptul ochilor sfântului, preotul pusese în dosul icoanei un burete îmbibat cu apă, aşa ci ori de câte ori se săruta icoana, se apăsa buretele şi lâcrâmi eşea din ocliii sfinţilor. Aceasta de sigur e şi minunea de la schitul Cozancea. Ar trebui luate aspre mesurl contra acestor popi şarlatani. Viata tunurilor.—Dupe statisticele militare s’a recunoscut că un tun, chiar când ar fi făcut de antalul cel mai re-sistent, este scos dn întrebuinţare, dupe trei mii de lovitirl. Ori obuzul nu şade în inima unui tun de cât o a doua sută cinci-zecea parte din secundă pe fie-care lovitură. Viaţi utila a unui tun nu este deci, de cât de 12 secunde. Precum vedem deci o naţâ foarte efemeră ! • Focul din Basna.— Gazeta Transilvanie) primeşte următoarele amănunte din Cetatea de talia: «La 9 A-prilie, pe la 11 ore dimineaţa, In Basna a isbucnit un foc groaznic, care se zice a se fi iscat din jeraticul căzut din pipa unui Sas, SimeljHantzi; focul a-jutat de un vânt puternic, de la 11 ore până la un pătrar pe două ore dupe a-meazi, a mistuit tolulj fiind timpul lucrului, oamenii au fost la câmp cu plugurile şi la vil, şi numai foarte puţini au fost pe acasă ; femeile cari aii fost pe acasă, văzând furia focului, care se întindea repede, şi din capul comunei de la Simel Ilanzi şi-au luat mersul în sbor repede pe ambe uliţele, aşa cât nimenea nu se putea apropia să stingă sau să scoaţă ceva infricate grozav, cu prunci cu tot, ’şi-ail părăsit casele şi s au aşezai pe un rit afara din comuna. Doamne trist spectacul. Unii nenorociţi, alergând de la câmp în fuga mure şi în ruptul capului, nu mai cunosceau unde le-au fost căsuliele şi edificiile laterale ; jumătate trupa pompierilor din Mediaş (jumătate a fost ordonata la Şaroşul săsesc, unde tot în acea zi au ars 5 case) a alergai spre a stinge, a a-juns târziu şi n’a putut ajuta nimic; 147 familii române şi săsesc/ totul de- vastate prin acest teribil element, au rămas sub ceriul liber, au ars viţei, mulţime de porci şi galiţele toate. Intre nenorociţi se află şi preotul rom. gr. cath. Nicolae Dorea. Dauna încă nu s'a constatat, dară întru adevăr ca o foarte mare. se zice ca partea cea mai mare aă fost asiguraţi, se înţelege că numai casele şi edificiele laterale, dar nu şi aparatele şi cele-l’alte - O eseeutiiine Americana. — La lndianopolis In America, s’a spânzurat un Roberth Phillips, condamnat pentru că ’şi-a asasinat femeia. Ancheta făcuta de autorităţile judeciare a stabilit astfel drama: Roherth Philips sra Însurat de vre-o trei luni cu o tînăra femee Luisa, el era foarte gelos de dînsa. In-tr’o seară luându-se la ceartă, au ajuns la bătae. Dimineaţă pe când Phillips ’şi conducea femea la lucru, cearta reîncepu mai aprinsă; şi atunci se consumă crima, urmata de o încercare de sinucidere. Poliţia a găsit lntr’o stradă mica pe femeia aproape decapitata şi aleturi cu ea pe Phillips cu gâtul tăiat. Nenorocitul a fost transportat la spital cu toate acestea el nu s’a vindecat, el respira printr’un tub Introdus pe gât. Condamnat la moarte In luna Decembre, n’a fost chip să i se schimbe pedeapsa cu toate stăruinţele locuitorilor făcute prin patru petiţiuni adresate guvernului. Ziua fatală sosind, el s’a sculat de dimineaţa şi s’a împărtăşit, a avut o întrevedere cu mama sa aproape nebună de desperare, şi a vorbit foarte mult cu preotul căruia ’i-a arătat cele mal sincere regrete de fapta ce a comis. La li 1/2 un cortegiu lugubru se Îndreptă spre eşafod, preotul cucapul gol cânta rugăciunea morţilor, condamnatul rezemat de braţul sâfl, mergea cu capul plecat. Se vedea estremitatea tubului prin care respira esind din gât, care era plin de oribile cicatrice. Ajuns în faţa eşafodului, a început a plânge în timpul când ’i se punea ştreangul de gât şi i se tragea bonetul negru peste ochi. Scândura ’i-a fost luată de sub picere la 12 şi 5 minute. E-xecutoriîor le era frica ca gâtul săă jumătate tăiat, să nu se rupă prin tăiarea ştreangului şi sub greutatea corpului. Acest oribil spectacul nu s’a înplinit. Ştreangul a Intrat în rana şi s'a Inodat, turtind tubul prin care nenorocitul respira. După 23 minute abia a murit. Ceia mai mare ruşine şi cea mai nedemna fapta pentru un popor ce se laudă cu filantropia. ( ulisicri Bursei. — S... joacă la bursa tot d’auna la hausse. Zilele trecute eşind satisfăcut de la bursa, fiind că valorile ce avea anganjale se urcau, pleca pe bulevard să caute a’şî petrece seara tot aşa de bine ca şi ziua. Ce a căutat a găsit. Tot plimbându-se întâlni o femee (eleganta cu care intră In vorba, dânsa se plângea de viaţa ce o duce cu bărbatul său care ’i a mâncat zestrea şi multe de felul acesta. Cinară Împreuna, iar ca cuib al amorului lor alese un otel elegant. Dimineaţa când se scula Culisierul nostru, care visase toata noaptea hausse se văzu singur, iar companiona sa plecase luându-i drept suvenir ceasornicul şi portofoliul cu biletele de bancă. N’a depus nici o plângere poliţiei din....Paris. Fericiri casnice.— D. M. este amploiat la un antreprenor din Paris cu un salariu de 150 franci pe lună, însurat, şi cu acest modest venit nu putea să înoade două la un loc, d-na M.... pentru a pune capăt acestei săracii se hotărî să lucreze, caulându’şl un loc. Ea ’l şi găsi la un d. R... care avea nevoe de bonă, femea de încredere etc. In toate dimineţile la 7 ore ea venea la el să’i cureţe patul, hainele, să’i repare rufele, se’ifacă prânzul etc- lucru de care se achită foarte bine. Deună-zid. R... fu foarte surprins ca intendenta su n’a veuit la ora obicinuită. Presimţind ceva, alerga la biu-roul său se vadă daca toate valorile ’I sunt acolo. Ii lipsea ceva mai mare parte, aproape 10,000 franci. Vestindu-să poliţia, aceasta o caută acasă la bărbatul seu, unde M... rămase foarte surprins, declarând că femeea sa n a dat p’acasă de vre-o opt zile. ŞTIRI MĂRUNTE D-nil Calagheiii şi Vremi au stabilit în oraşul Braila o casă de eoni rl, care se va ocupa mai cu seamă de afaceri în cereale In contul propria şi în comision. D. Catzighera e cunoscut pieţei noastre; d-sa a figurat ca cointeresat în firma Se-chiari şi Deroussi. acum tu lichidare, iar d. Vrioni este una din notabilităţile comerciale ale Brăilei, Urările noastre de prosperitate tinerii firme. M. 8. Regele a inspectat erl peste zi ea-sarma Malmeson. Miercuri seară a fost o Întrunirea societăţi Birjarilor. S’a ales noul comitet. Citim în Voinţa Naţionala: De vre-o două zile se află în Capitală d. baron de Vegesack, căpitan de artilerie cîdăreaţă din armata suedeză, trimes de M. S. Regele Suediei şi Norvegiei spre a studia organisarea artileriei noastre. D-sa va urma şcoala de lira artileriei, precum şi eserciţiele si manevrele întregit noastre armate; va visita scoalelc noastre militare precum şi cupolele de la Cotrocenl. D. baron de Vegesack va sta vre-o două saiî trei luni în Capitală şi la reîntoarcerea sa în ţară va adresa guvernului săă un raport detaliat despre o"gnnisarea şi progresele artileriei noastre. Ministerul de resbel va ataşa un ofiţer de artilerie pe lângă persoana d-lul baron de Vegesack, care soseşte din Paris, în urma unei lungi călătorii făcută în toată Europa. Direcţiunea generală a Căilor ferate,publică în Monitorul Oficial dc azi următorul avis: «La I Maia 1886, intră în vigoare o nouă ediţiune a lusemnărel generale a cupoanelor pentru călâtoriele Circulare combinate împreună cu o hartă. Această însemnare, care este întocmită in ediţiune germana, se vinde cu preţul de 75bani exemplarul la direcţia generală a căilor (erate române şi la casa de persoane No. 1 din Bucureşti. Biletele circulare combinate, se vând numai în Bucureşti şi se pot trimite şi la alte slaţiunl dacă călătorul va depune costul biletelor la una din casalestaţiune!. Călătorul însă va face cunoscut slaţi-unel Bucureşti, cu ce! puţin .‘I zile înainte, roatele pe unde voeşl.e să călătorească. O simplă întrebare, vom pune cinstitei Direcţiuni. Această favoare a biletelor circulare este făcută pentru cine anume, pentru Români sad pentru Germani ? O-sebit do aceasta, nu se putea numi cel puţin Statele cu care vom fi în legătură pentru călâtoriele circulare daca nu roatele M. S. Regele va asista la exerciţiurile ce regimentele de dorobanţi vor începe în ziua de 20 ale curentei pe câmpia Cotrocenl. Primăria văzând că pe Calea Plevneî, la Manutanţa armatei s’a ocupat o porţiune din trotuar pentru clădirea unei magazii, a cerul Ministerului de reshol cn să oprească lucrările. • * Duminică, 20 Aprilie curent, ora 8 1/2 seara, d. Gr. G. Tocilescu va ţine a treia conferinţă asupra istoriei lerannlui romun. Starea P. SS. Mitropolitului primat continua a (1 destul de îngrijitoare. P. SS. va pleca în curând la băl în străinătate. • • Prinţul Dim. Gliica a primit o scrisoare de la d. Pasteur, prin care îl zice că nepoata domniei sale e scăpată şi câ tl a făcu! deja dăuă Inoculaţiunl. D. Pasteur va inocula şi pe d-na de Hertz care a supt rouă fiicei d-sate după ce fusese muşcată de câine. D. Spiru Harel a plecat azi de dimineaţă la BuzăO spre a face o anchetă Ia Seminar. Azt a fost hramul bisericii Mavroghenl. P. 8. 8. Archereul Calistrat a făcut slujba religioasă. Un mare număr de persoana a asistat la această ceremonie. D. General Angelescu este aştep-t In capitală luni, venind de la Livadia. D. Ioan Brâliunu a fost azi dimineaţă la Palat. împreună cu d. Fe-rikidi. Se zice că d. M. Kogăl aicea nu care a primit de la Botoşăneni peste | 2U.G0G de franci pentru a face opu-1 siţie guvernului , va lua parte la J marea întrunire a oposiţiei ce se | pregăteşte în Botoşani, pentru a da 1 seamă de modul cum şi-a împlinit j mandatul. Sub toată reservg. Astă-zl oposiţia ţine la Bârlad întrunirea publică ce am anunţat’o. D-nil Al. Lahvary, Dim. Brătianu si G. Paladi au plecat eri la Bârlad. Vom da mâine amănunte privitoare la această întrunire. M. S. Regele va primi mâine in audienţă pe delegaţii AustriacI la Gonferenţa pentru încheerea con-venţiunil de comerţ. • Ziarele vieneze află că se pregătesc manevre militare în Basarabia, pe care o va visita în curând împăratul Rusiei. Se vorbeşte de o întrevedere Intre Tzar si Regele Carol.* • D. Dim. Sturdza a sosit azi la Viena. Peste trei zile d-sa va pleca spre Bucureşti. Bucureşti, 17/29 Aprilie tSSG. Ort ce sar zice, aplanarea pe cale diplomatică a pretenţiunilor elene pare a câştiga din ce în ce mai multe sorţi de reuşită. Bursa, care e neliniştită din aceasta cauză, şi cu drept cuvânt, n’are cura-giul de a intra cu mai multă libertate în acţiune. Simplome de un revirement esistâ deja, dar nu se pot îndestul manifesta. Agiul descinde la li.40. Schimbul e ceva mai activ. Dintre valori, construcţiunile au dat loc la cele mal multe afaceri. Ficsarea dividendului acestor acţiuni pe eserci-ţiul 1885 de către consiliul de administraţie al societăţii de construcţiunr s’a hotârlt în şedinţa de a seară : acest di-vident nu va II mal mic de 25 lei. îndată ce s’a aflat despre aceasta, unii au căutat să şi desfacă o parte din valori, alţii au găsit avantajos să cumpere, în cât s’a dat naştere la oare care mişcare. Cota de astă-zi Înregistrează : Gek Berlin 123.30 băncile naţionale 1013.Daciele 295construcţiunile 200 l/2. Tendinţa liniştită. BULETIN COMERCIAL Viena 15/27 Aprilie. Grâu p. primăvară 8.57, p. Maiu-Iunie 8.40, secara p. priruă-vara 0.25, p. Maiu-Iunie 0.15, porumb p. lunii -Iulie 5.80, p. Septem-bre-Octombreo.97, ovăz p. primâ-vară 0.73 fiorini v. a. pe 0/0 kg. Spirt brut efectiv p. 10,000 litre proc. 23.02. Pesta 10/28 Aprilie. Grâu p. primăvară 8.3i, p. toamnă 8.1 i, porumb p. Maiu-Iunie 5.37, ovăz p. primâ-vară 0.43, p. toamnă 0.10, rupiţâ p. Aug-Sept. 11 fiorini v. a. p. 0/0 kg. Galaţi iG Aprilie. Sec. St.-Helene, 2.300hect.55 lb.8 20lei Secară, 350 hect. 55 3/4 Ibr. 8 lei Secară, 3,500 hect. 54 1/2 Ibr. 7.85 lei Secară, 1,300 hect. 55 Ibr. 7.85 lei Secară, 2,000 hect. 55 Ibr. 7.85 lei Secară, 0,000 hect. 54 1 2 Ibr. 7,70 lei Secara, i,300 hect. 54 i/2 Ibr. 7.00 lei Secară, 1,800 hect. 52 lib. 7.50 lei Cincuantinâ noă, i,300 hect. 02 Ibr. 8.101. PopuşoI noul, 1.200 beci. 59 Ibr. 7.70lei Sibiu : Grâu hect. 47—80 litra cliilo fi. 5,50 până fl. 0,30, grâQ mestecat 08 până 82 chilo fl. 4,30, până 11. 5,10. Secară OG până 72 chilo fl. 3.40 până II. 3,80, orz 58 până 04 chilo II. 3,40 până 11. 3,80, ovăz 38 până 45 chilo tl. 2—până îl. 2,40, cucuruzul 68 până 47 chilo fl. 3,40 până 11. 3,80, mălaiul 74 până 82 chilo fl. 3,50 până fl. 4—sămânţa de cânepă 49 până 50 chilo fl. 3,50 până I). 4,50, mazărea 70 până 80 chilo fl. 5,50 până fl. 6,50,lintea 78 până 82 chilo fl. 9.—până 11.10.—fasolea 70 până SOchilo fl. 4,50 până fl. 5.—, făină Nr. 3, iOO Chilo fl. 14.—, Nr. 4 fl. 12.—, Nr. o fl.il 3 fân 100 chilo fl. 2,10 până fl. 2,30. cânepa fl. 30.— până fi. 86.—x lemne de ars uscate m. cub. fl. 2,50 până II. 3,25 spirtul p. 100 L.o o 26 până 28 cr. Steinbruch: porci ungureşti bătrâni grei 40.— cr., până 42. — cr. ungureşti grei tineri 43.— cr. până 43 1/2 cr., de mijloc 42.— cr. până 42. 12 cr., uşori 43.—cr. până 44.—cr.,marfă ţărănească, grea 40.— cr. până 41. — cr., de mijloc 41.— cr. până 42.— cr., uşoară 42.—cr. până 43.—cr., transito sârbeşti grei 41. cr. până 42.— cr.. transito de mijloc 41. —cr. până 42.— cr., transito uşori 41.— cr. până 42. TEATRE CONCERTE Sal*» Bossel Marţi 22 Aprilie 1886, representaţiune extraordinară data de d-na Romanescu-Manolescu Bunico şi «lulieta. D-na Aristiţa Romanescu-Manolescu va juca rolul Julietei şi d-na Frosa Sarandi al doicel. Spectacolul se va Începe cu : Copila din Flori. Icatml National. Vineri 18 A-prilie 1886, în beneficiul d-lor C. Cai-retti şi I. Demetrescu, se va repre-senta Emani. Sâmbătă 19 Aprilie 1880, în beneficiu d-nel Ana G. Manolescu, I-a represen-taţie a piesei Resvan si Vidra. Poema dramatică In 5 cânturi de d. B. P llăşdeu. Dumiuică 20 Aprilie 1880, a Il-a representaţie a piesei Itesvan si Vidra. Luni 21 Aprilie 1880, Representaţie extraordinară în beneficiul d-lul M. Mateescu. BIBLIOGRAFIA A apărut la Paris : Ooiii/c mois dc Itcicinic l iberal cn ItoiiMiniiie şi se alia de vânzare la toate librăriile din Capitală. I. t . Bratianu, l’crc nou»oile, la dictatnre, de Frederic Dame re-dactorul-şef al Independenţe) ltomâne şi se află de vânzare la toate librăriele. A apărut şi se atlâ tic vânzare la principalele librării din ţară, precum şi la librăria editoare Haimana, in Bucuresci; Oheron sau cornul minunat, basm cu gravuri fine In culori, formal în 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani Printut sparge alune şi regele snnrecilor-basm cu 6 gravuri fine în culori, format în 4o, cartonai frumos, lei 1,50 bani. Guliver in tara piticilor, basm cu 6 gravuri fine in culori, format în 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Guliver in tara uriaşilor, basm cu 6 gravuri fine în culori, formal în 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Flautul magic, basm cu 6 gravuri fine în culori, format în io, cartonat frumos, lei 1,50 bani. La librăria Socek şi C-nie se află de vânzare: Curs de esplonturcti poştelor sl telegrafelor de Thoma Buşi!eseu.—Preţul 10 lei. A eşit de sub tipar şi s’afla de vânzare la librăria Socec in Bucureşti : Al treilea supliment Iu codicele romane, coprinzând toate legile, decretele şi regulumentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1880. ediţiunea lt. Boerescu continuată de : C. Boe reseu şi C. Vlaliutzi. LOTERIA ATHENEULUI Tragerea loteriei Atbeneului este fixată la 1 Maia a c. persoanele ce au bine voit a se însărcina cu desfacerea biletelor acestei loteri, sunt rugate câ până la 15 Aprie sâ vei se la Banca Naţională costul biletelor desfăcute. Ultimile bilete să găsesc la Banca Naţională sucursalele el, la debitanţi de tutunuri, la ofieiurile telegrafic-poş-lal la principale case de comerţ etc. etc. BERARI A UNIREA Sucursala Oppler lxi fata cyr*a.diii.ei Episcopii BERE SPECIALA escelentâ proaspătă şi rece. Salon elegant, serviciul prompt. iia>i;ia:\iuiEM.i;i.i:i\i iiiiiiii. BUCUREŞTI 12. — BULEVARDUL*. ELISA8ETTA — 12. MODE — Miercuri, D/21 Aprilie i886.— Deschiderea sesonululde primă-veră cu esposiţie pentru pălării de danteleşi jeuri pentru Doamne şi Domnişoare, cu preţuri moderate. N. A. PARADAT AVOCAT Slr. Biserica leni No. bis. www.dacoromanica.ro A EPOCA — 18 APRILIE CASA UE SCHIMB I. M. F E R M —1JPSCAN1, ( I lî 8 1 I HI CI II l'S( I 7 Aprilie I88t< 5\ H<*nto acnurtixabila . . . 5\ Renta peroetna . . . . «î“, Oblig do stal.......... t\ Oblig, do st. dramu do fer 7\ Scis. tune. mmlo. . . . Scris. funo. rurale . . . 7^ Scris fu no. urbane . . . 6* Scris func. urbane . . . r>s Scria fum:, rurale . . . t>% împrumutul comunal . . Oblig. Casei pons. lei Iu Uob. împrumutul cu premie . . . Acţiuni bâncei uation . . . Acţiuni «Dacia-Roman ia » . . » Naţionala........... Credit mobiliar - . , » ConstructiunL . . , Fabrica do liArtie . . Argint contra aur , . . . . Bilete de Banc? contra aur. . Florin austriac!............ CCIISUL IMN MI NA Napoleonul . Ducatul . . . Cose otomane Rubla hârtie . ri Ksi i i>i\ iu;ni.!\ Renta Aniort. ...... impenheiin.................. Obligaţiuni noul tl% C. F. R. « » 5% » * a Rubla hârtie................ 4 l ItM I. |>F. 1» \H1S Renta Român? .... Loso otomana............. Schimb Paris 3 luni . . » la vedere . Londra 3 luni . » la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere . P4 IM i pn fty | e tOR t F7 9H I 2 PI I 2 32 12 75 1 2 21 ti •PI tUiO 295 gao 210 glHl )4Mu i.40 ie* 10.03 5.9! 41 -34» 123.75 95.50 10P.2.'. lUii.lo 102 200.25 30.75 ioau/4 25.50 iii 2011/2 i 0 { U 1 t ! î f f I I 1 i l i i $ | i N > <0 c: o H I \t $ î i O O > ş O CC > 2 .<**■ a iii; u:wuii: sil de iviiirut O casă mare cu două el asie, încăpătoare pentru două ramilil, având '20 camere, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 grajduri, şopron de 3 trăsuri, curte spaţioasă, etc. Asemenea de vânzare un loc de casă, n-vând 17 metri faţă, 34 rond. A se adresa strada Biserica Am zel, 0. N. A. FAPABAT AVOCAT Slr. liisn ica Inii Xo. 8 bis. i f' f « «I i i « f « I l NOUL MAGASIN oe PORCELANURI SI CRISTALURI SU0 FIRMA SUWWSSII.il tV FII BUCURKST1 35.—Strada Lipscani, No.—35 Dcse,his din nofisegâseşte foarte bineiisnrlal inloolcarticolele pre-c,um: Serviciuri pentru masăcnm-plecto de Porcelan şi cristal, lămpi si paturi de bronz, tacâmuri argintate şi noargintalc ele. premiu şi ori-ce alte objecte necesare naena-giulul. PRECIURILE FOARTE MODERATE RECTIFICARE MOŞIE DE ARENDAT MOŞIA VĂLENI, dîstrictulu OHu, plasa Şerbaneşli, fosta parte a d-lui A. Borke. — A se adresa la d-nul Nicu Moscu actualul proprietar, Strada Mi-nerva Nr. 12, bis. D. R. RGSETTI AVOCAT Strada Batistei Xo. A. DE VÂNZARE Locul «lin strada Di emisie No. 20 şi strada Crinului No. •>. Acest loc arc faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 41 metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se put adresa la proprietarul lui, 1). Or. G. Peuceseu, slr Clemenţi No. 2, l'n loc spaţios, bit unt tn bune condiliunl tn fundul alei Eldorado, se poate împărţi tn doue loturi, yenzendu-se şi separat. Doritorii se pol adresa la d. inginer C. Boltea, Strada Pitir-Moşu No. 5. III.’ IVnillMil lle la 23 Aprilie, Casele l»L 1.11,111111 11 din strada Academiei No. 11 compuse d!n 16 Camere, cu o curte spaţioasă tn care ie află grajd iu şopron şi ulle dependinţe. Aceste case mal aii şi o grădină importau.â. A se adresa Strada Batiste No. ti. I k I. ivnimit T lle la 23 Aprilie viitor, Ull llltinilll.il casele din strada Aca-demniel Nr. 29. — A se adresa strada Batiste No. 11. 0 l)l)\l\ISII\il\ Absolventă a cursului secondar şi având «Diplomaţie maturitate», se oferă a da lecţiuni.în vne-o familie pentru cursul primar sau secoidar. In special pentru limba francesâ, matematici şi ştiinţele (isico-naturale. A s6 adresa la redacţiunl. A V I S Aflând câ o cosa cOTicuronlii d’nicî, Introduce prin o nmăgitoaro contra încerc* n marcei noastre, CIMENTUL seu tn |uriIo Da n libia m», ne permitem a atrage alenliunea oin«r, noştri consumatori şi a le recomanda se observe eâ etichetele noastre purla pe lângă Urma imaslră şi un U R S ALBASTRU UR S ALBASTRU (nici de cum un alt animal). Ast-fel vor putea consumatori cimentului nostru fi apăraţi de falsificat. | B. WHITE & BRCS LIMITED LONDRA SANIBATA 5 APRILIE " ţ§ DESCHIDEREA ®r j~' DESCHIDEREA ***! «... f * î) & _ (D S # s | j BERE GAMBRINIANA $ R '*^8 Fabricatiune Oppler 4'"^’’ V __________________® î' (fe ii « II i c~> © L----- DEPOSIT GENERAL DE IPSOS ROMAN SI CIMENT ENGLES DE PORTLAND I.A MARCA „URSUL ALBASTRU" Doritorii să se adreseze la secţia comercială a Bâncei Prevederea, BUCUREŞTI 15 — Strada Doamnei - 15 — E apa)— A 1 ii 1 f * i Recomandă bogatul siifi asortiment de oglinzi cu console aurite si negre, Mese mari şi mici, Lot felul de galerii şi pervazuri, 1 uraţi răni eh te' de fotografii, negre d aurite.— Primeşte ori ce comando Iu meseria su. i i l l 1: ' se căite :::: ru dala de Sf. DimUru, stăpâni, cuhne, dependenţă, etc, A adresa ofertele cu preţul chiriei la administraţia ziarului «Epoca». KXXXX'AXXXXXX) X X X X X X X X Kb--* e-<» X X X X X X X X X y. p- »I-CXJ Ş LU ^ 2 cc LâJ CD - 2: o iac ^ «aş J f-'i ^ CQ Q3 S BAZAR DENGUTERA BUCUREST 3, COLTUL STRADEI GABROVENI SI ŞELARI, 3 Avon onoare l ( oslttmt stumr Sacol la Ixrnien ’ f ţ;| j || ţLJ|)| J« \ | % de copii cele mai mo- Mode, Redingote cu vesteţi ® denie fi cu pre citiri! e Diagonal, Jai/ue/c ut Vc- foarte convenabile. De aceea rugam pe onorabilul public si clientela noastră, a ne onora cu Visitele d-lor, usiyurdndu-ve că vor fi pe deplin satisfăcuţi. Cs cj CO CD c o c= DO m cn -s. ^ ?® 30 - CD Cn |— < -- v. 5J X X X X X X X X X X V X X X X X X X lî ' >*>'**>**•' | 1 } mSTITFTUL ţ 1 i j FROHLICH f î () / Pensionat de dominare cu 8 ) clase şi cuisurl superioare. WIENA 1. GiUNANGERGASSE N°. 1. /) i In timpuli verel se află In Vila I sa proprie li lliulcn lângă V ie-f iui unde s; continue cursurile E ştiinţifice, cb limbi streine şi mu-V sică. 1 . . _ _ _ i i 1 t xXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX chiar de acum pro-B IHL.11F.1I « prietatea Crângurile din Distr. Vlaşci, PI. Câlnişlea, doritorii se pot adresa la proprietar Em. Grădişlea-nu, Piaţa Amzi >o. 1 Bucureşti. AU APARUT „NUVELE ” DE A. VLAHUŢA --De venzare Ia. liJor*ain& «Socec . Bucuresci. Typografia « Le Peuple Roumain.» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro