ANUL 1 No. 120. ANTEIA EDITIUNE DUMINECĂ 13 APRILIE 1*86. Grjgore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In tari 1 an 40 Im, Ulual^ţj i«l 3 luni 10 IC fn străinătate 1 un 30 lei. 0 luni 25 lei _ K E I) A C Ţ I A Nâ: S. — PiutH EpiscnpiAr.-lNo. 8. IO BANI NUMEBUL, DEFICITELE GUVERNUL RISIPEI CEŞTII NEA ECONOMICA Sl F»BESA ROMANA ARMELE D LUI COGALNICEANU REGELE T ES A LI El DEFICITELE Nici odată nu s'a pronunţat şi scris la noi eu vântul deficit, mal des şi mal cu stăruinţă ca In anul acesta. Aşa şi trebuia să lie : flind-câ niciodată lipsurile budgetului ţării nu s’uu presintat sulj o formă mal Încurcata şi mai neînţeleasă. După toate regulele, după toate principiale, după toate precedentele, deficitele se cunosc la timp, se comunică contribuabililor şi li se esplică origina. Mal mult Inel : când se se constată că prevederile aii fost greşite, că evaluările sunt esagerate,ca deficitele devin fatale, e de datoria guvernului să prevină, să atenueze lipsurile prin economii dictate de prudenţă şi de grije de viilor. Nimic din toate acestea, nu s'a practica la noi. Situaţiunile visteriel se ţin ascunse, la economii nu cugetă nimeni şi chiar când s’ar cugeta ele sunt luipc-dicate pe toate căile şi câte odată ele sunt periculoase. Drept vorbind, sunt economii Intre economii. Suprimarea aprozilor de la tribunale, a uşierilor, copiştilor şi In genere a micilor slujbaşi descomplectează serviciule şi desorga-nisează lot mecanismul administrativ. Dar e şi o altă categorie de economii. Misiunile prin străinătate, călatorie-le continue a .unor persoune pe socoteala bugetului, diurnele Introduse ca compliment la lefuri deja enorme, comparativ cu puterile noastre, comande lâră rost In streinătate, iată economii ean s'ar putea face şi In contra cărora nu s'ar Inltmpina obiecţiunl din partea noastră. Dar la acest gen de economii utile nu ne putem aştepta. însuşi raportorul general al bugetului, vorbind de economii constată : împotrivirea di- feritelor administraţi inii, ujutate de chiar ministru ce le conduc, cari zădărnicesc din cupid locului ori ce încercare de reducere şi face ast-fel peste putinţă o verificare practică asupra opiniunii de a se şti la ce fel de categorii de ecouomil s’ar putea recurge. Am zis, şi mai repetăm spre a fi bine înţeleşi, sunt două feluri de e-cononiii, unele dau naştere la bugete de desorganisare, în loc de organi-sare şi altele sunt|utile şibinefâcatoare Pe cât ne lnscrim contra celor d’în-teiu pe atât susţinem pe cele din urmă. El bine, o asemene Întreprindere a devenit la noi cu neputinţă. D. Costi-nescu, raportorul bugetului speră că tendinţele administraţiei de a ascunde adevărata situaţie, o dată descoperite şi discutate, se va săvârşi cu încetul o schimbare salutară in spiritul conducătorilor administratelor noastre publice, şi cel puţin anii viitori vor putea beneficia de o asemenea schimbare. — E de prisos să semnalăm că precedentele aşa de numeroase ne fac a avea o părere contrarie. Lucrurile nu se vor Îndrepta şi vor merge şi mal răfl. # * Credinţa noastră este că la anul vom avea a face t'un deficit şi mal accentuat ca cel din anul trecut. Dar că afirmaţiunea noastră să nu —----------- ------ —*--------------- pară vagă, să o ilustrăm cu dovezi necontesta bile. S'a vorbit, cu ocaziunea votărel bugetului pe anul 1880, că se speră a se echilibra bugetul pe 1884, cn esceden-tul eventual al anului 188b. ştim ca alături cu administraţia visteriel şi controlul Camerii esistă şi un alt control special, acela al înaltei Curţi de compluri, de care ar trebui să se dea mal multă socoteală, de cil să obicinueşte acum. Ast-fel fiind, suntem curioşi a şti ce fel de declaraţie va da această înaltă inslituţiune de verificare şi de control asupra bugetului Stalului pe anul 1884. Şi drepl vorbind şi fără nici o patima, ne punem aceasta Întrebare. Ministrul Finanţelor Încheia situaţia definitivă a tesaurului pe anul 1884 cu un deficit de lei . 5.49:1.0 15 :*o. In aceste condiţiunl, adică numai cu aceasta lipsă declarată, situaţia în cesliune se lnainteuză Curţii de com-plurl şi membrilor parlamentului. Ce se întâmpla Insă In scurtul interval de la Octombre 1884 ptnfi la votarea budgetelor pe 1880 ? Un lucru nepomenit şi estraordinar. De şi eserciţiul 188-4 era închis, de şi cotnptul de gestiune era trâmis parlamentului, deficitul de mai sus de 5 milioane şi jumătate, Începu a creşte Încet, Încet, piuă atinse ţifra enormă, faţă cu ce se arătase la Început de lei 17.993.000. 1) Din două una, sau că ministrul de finanţe d. Nacu a comunicat Adunării deputaţilor uri document falş 2) şi consecinţele unui asemenea act sunt neînchipuit de serioase ; sau că raportorul bugetului pe 1880, a crescut ţifra acestui deficit, In scopul de a crea noul resurse prin noul emisiuni de renta. Nuoă ni se pare că şi o ipotesâ şi cea-l'alta e adevărată. Şi o ipoteză ca şi cea-l’ultă sunt admisibile. In adevăr, prezicerile noastre asupra situaţiunel financiare a visteriel aii fost pe deplin confirmate de cele ce s'aii petrecut In Camera,cu ocazia votâ-rel budgetelor. Şi banca ministeriala şi raportorul general n'ail găsit un cuvânt de replică la observaţiunile pline de a-devăr ale membrilor din parlament, du privire la deficitele date pe faţă, tocmai mai târzia, după publicarea ijrstiaurt tesaurului pe anul i 881. Ce e mal mult, s’a cerut un quasi bH de indemnitate Camerii peuLru uisce cheltuelî de. 12 milioane, cari nu fuseseră trecute prin. corupturi şi cari cres-ceau ţifra deficitului cu o sumă ecuiva-lentă. Ipoteza de a doua e lot atât de evidentă. . Emisiunile de rentă, după sistemul cu cari se practica du pe Iu 1883, ba chiar mai din’ainte. slujesc mal mult a înlesni virimeutele de fonduri pe o scară întinsă, de cât a acoperi cheltuelilc pentru care au fost autorisate. De aci nasc două rele necalculabile. Esemplul dat de şeful departamentului de la finanţe, de a nu observa legea, care opreşte virimentele, devine contagios. Subalternii ministrului, se obicinuesc şi ei a călca legile şi ast-fel anarchia ia locul respectului, devotamentului şi ordine! ce treime să domnească tnlr'o administraţiune. Dacă fondurile provenite din vânzarea rentei ar fi fost utilisale numai conform destinaţiunel lor legale, ar fi urmat ca să nu fie amestecate cu veniturile ordinare ale budgetului. Pe lângă aceasta, vânzările de rentă trebuiau să se faca treptat cu inainlarea lucrărilor de drum de fer sau altor construcţiuni la care erau afectate, iar nu după cum se urmează la visterie. Aşa la Începutul iernei, când ori-ce lucrări Încetaseră, constatam ca casieria centrala a tesau- 1) Vezi EpocaN. şi raportul d-lul Costinescu asupra budgetului pe 1886 pag. 6. 2) Vezi situaţia financiară pe 1885 pag. 86 ruluî avea peste 9 milioane provenite din rentă. Calculând dobânzilp la acostă sunrtl omisă înainte de vreme, găsim ci'i se rădică anual la 500—600 mii lei In aur, ţifră caro pe de o parte e o curată pierdere, iar pe de alta mal cresco golul bugetar. Nici virimonte, nici dobânzi zadarnice nu s'ar produce, In cazul când fondul rentelor ar fl administrat separat. Aşen Insa cum se procede astă-zl nici un control nu e posibil, mai cu seamă când ştim cu toţii că Banca naţionala, prin mijlocirea căruia se fac aceste o -peraţiunl, contra unul comision respectabil, e şi depositara titlurilor de rentă şi casa principala însărcinată cu plata anuităţilor In străinătate. Cine poate şti cum se soldează şi cu ce se soldează cotnptul curent pe care 'I are deschis ministerul finanţelor la acest institut. Din acest compt, când s'ar publica, am apa toată reţeaua expedientelor la care recurge visteria ca să 'şi menţie echilibrul plăţilor. Un asemenea echilibru e factice şi mai curând sau mal târziu o să degenereze In cine ştie ce combi-naţiuul pericoloase. PAna atunci tusa sistema continuă. Când pentru un cuvânt, când pentru altul, guvernul caută a 'şt crea credite şi dobânzi, aulorisare la noui emisiuni. Nu mai departe de cât uluia eri parlamentul votă 21 milioane care adăogate laaceleJ12 pentru cupole, la alte 12 pentru deficite, compun ţifra de 45 milioane. Puţin importă ducă şcolile nu se vor putea pune In lucrare imediat, dacă cupolele cer timp sau studiu, principala preocupare a visteriel e să plaseze cât mai In graba aceste 45 milioane, să le plaseze afar.i şi să 'şl mărească comptu! curenl la Bancă. încă odaia zicem, sistema aceasta e neîn-ţeleapta şi poate conduce tesaurul la consecinţe funeste. Una din aceste consecinţe este şi aceea că Visteria creându-şl vremelni-ceşte bani pe aceasta cale estraordi-narâ, se crede că Înoată In o fericire complectă şi contractează obiceiul de a cheltui peste măsura şi n nu se Îngriji de viitor. Alta e grija ministrului de finanţe când ştie că nu poate compta de cât pe venitul legal din contribu-ţiunî şi alt aer ’şl ia când ştie că '.şi i poate crea hani In or-ce moment din vânzarea rentei. In alţi termeni, o adminislraţio e mal puţin activa, devine mai pretenţioasa, mai cheltuitoare, se gândeşte mai puţin la lege când fură nici-o osteneală i se da baiu d a gala; şi din contra, e mai econoamă, mai preocupată şi In lot-d'u-unu mai devotată legii, când atlrnă numai de veniturile ordinare ale bugeLului. Şi ducă ar fi vorba de aceste veni-lari, apoi de mult s'ar fi pulul zice ministrului de finanţe, cu luxul de chel-luolî ce face, că n’are nici un sfanţ iu visterie. Afirmaţiunea noastră e lesne de controlat. Cele zece luni ale eserciţiului 1885, asupra cărora raportorii/ bur/etulut pe 1886 a. păstrat un mutism foarte caracteristic, au dat resultatele următoare pe zece luni: Kvutwtri Incatari minus (in milioane) Gonlribuţiunl directe 20.05 — 18,40 2.25 « indirecte 46.11 — 36.80 9.31 Veniturile doiueniale 17.47 — 14.93 2.54 « ministerelor 16.61 — 5.42 11.19 Diferite venituri 5.44 — 4.67 0.77 100.28 ~~80.22 20.00 Adică zece luni de gestiune In i885, ne presintă un deficit de 36 milioane faţă cu evaluările bugetare. Pe de altă parte, să nu uităm că de şi Încasările au mers aşa de reu, cheltuielile s'aii făcut în proporţiele bugetului şi prin urmare lipşg de 20 milioane, a urmat să fie plătită din alte fonduri de cât cele ordinare, cum e renta şi eomplurile curente de la Banca naţionala. Negreşit că tabela de mai sus trebuie considerată ca o probabilitate, fiind-că reducerea evaluărilor la zece luni, o susceptibilă de oare-carfe rectificări, cerute de vamţiunea veniturilor de la o luna la alta. Ori-eum Ins*, ţiTrele Încasărilor sunt desăvârşit esacte si deficitul In nici un cas nu poate li mai mic, ci mal mare ca 20 milioane. lata, credem noi, ce a silit pe raportorul budgetului, ca să nu facă nici o menţiune despre anul 1885: deficitul enorm ce ni se pregăteşte la finele a-nuluf. In faţa unei alari situa ţi uni financiare, avem dreptul se ne Îngrijim de ziua de mâine. tâjrol. DEPEŞELE \(*EM!EI „1IAVAJT Sl 1‘etersbarg;, 23 Apriliă.—«Jbur nai de St. Petersburg» spera ca Grecia cedând dorinţei puterilor va desarma, şi ca ast-fel va dobândi In viitor nuoî drepturi la solicitudinea lor. ( onslunlinopol. 23 Aprilie.- Ambasadorul Turciei la Londhi ar fi comunicat guvernului s’-fl ca daca Kngli-tera nu propune o acţiune energică contra Greciei, nu este de câl penlru simpatie punlru această ţoară, care ar fl ruinată Iri urma unui resbel. \ ionii, 23 Aprilie. «Corespondenţa politica» desminle ştirea ce semnalează o oare-cure răceala Intre relaţiu-nile contelui de liray ministru al germaniei şi guvernul sârbesc. Iteliirad 23 Aprilie.—Din emisă de economie, guvernul sârb nu va numi un titular la legaţiunea din Londra. Itrindisl. 23 Aprilie.—Eri au fost 13 caşuri de holeră şi 0 decesuri. Din cauza serbalorilor sf. Paşti ziarul «E/wca» ea apare Mercuri III Aprilie GUVERNUL RISIPEI Guvernul de astă zi, cu drept cuvânt, a fost numit guvernul risipei. D. Brătianu, de şi criza bânlue ţara şi sărăcia a coprins toate treptele societăţeî, nu se sfieşto a arunca banii publici fără aici o socoteală şi a îngreuna cu nuoî sarcine mult ciuruitul nostru tesaur. Are şi înlesnire omul,' căci mijloacele ’i stau la îndemână: Gamerilesnpu.se ’i votează impGsilc şi adaose de taxe, Banca Naţională bate cu înlesnire chârtie-monclă, iar samsarii ministeriali, cutreeră lumea spre a găsi loc pentru renta noastră scoasă cu atâta profusjune. Unde vom ajunge Insă cu un asemenea sistem ? Oamenii serioşi trebue se se gândească matur, cuci alt-fel ţara merge la sigur către ruină complectă. Şi. spunând aceasta, nu ne gândim se facem numai o l'rasa, pentru-căavem înainte realitatea tristă pe cure o cunoaşte tot cetăţeanul imparţial. Cifrele au o elocuenţă particulară, lăsând pe adversari fără cuvânt, şi ele sunt mult sdrobitoare pentru guverna uţt. Veniturile stalului, într’adever, s'au îndoit aproape de când cu venirea liberalilor la putere. Această nu dovedeşte, negreşit, o mărire a avere! publice în aceste proporţiuni. ceea-ce nici există in realitate, ci numai o creştere de imposite şi un spirit de fiscalitate mult mai riguros. Liberalii insa au găsit mijlocul de a cheltui toate veniturile statului şi a contracta o mulţime de nuoî datorii. aşa că tesaurul public astă-zi, dupe o guvernare de zece ani, se găseşte încărcat pe fie-care an, ca dobânzi, cu aproape 20 milioane mai mult. Socoteala s'a făcut in diferite rânduri şi cifrele sunt de faţă pentru a ne convinge despre aceasta. N Gr. FI LI PF. SCU Proprii*ur ANUKCIURI: atuincmri |*e pagina « petra linia 3*' bani •mincjuri -i rerianie jtp ; Of 2 1*1 linia ADMINISTRAŢIA iYo. 3.—P/ata Episcopiei. So. 3. IO BANI NUMERUL Dară nu numai tesaurul public este încărcai, comuna şi judeţul Înoată )n datorii peste puterile lor. l*e toată ziua, le vedem Imprumu-lântlu-se de la casa de Depuneri cu sume relativ mari, şi D-zeu ştie dacă veniturile lor le vor permite se se achite vre-odatâ. A ajuns, 1h general vorbind, că mandatele judeţului şi Comunei aproape nu mai au nici o valoare şi nu se pot negocia pe nicăiri. Din această onusâ toate serviciile sufer şi mersul lucrărilor este foarte neregulat. Mania aceasta de a contracta datorii a coprins toate autorităţile noastre, aşa că, putem spune, mai nici una nu se mai găseşte fără să-şi aibă veniturile angagiate la Casa de Depuneri. Nu ştim dacă Casae Ddcpuncri face o socoteală bună sau dacă lucrează în spiritul legei atunci când ’şî risipeşte în acest mod sumele consemnate, este evident insă că judeţele şi comunele împrumutate nu nu prea folosit din sumele primite, căci mai nici o dală ele nu s’au cheltuit în mod folositor. S'ar putea face un calcul despre toate datoriile autorităţilor comunale .şi judeţene, şi de sigur că re-sul ta tul va fi Îngrozitor. Chiar numai datoria Statului ar trebui se în-grijască pe ori ce om cu dor de ţa râ. lntr'udovăr, dobânzile anuale covârşesc aproape jumetale din venituri, şi această proporţiune denotă de sigur o stare aproape de faliment: Tonta lumea ştie ca linanţiarii încuviinţează a se întrebuinţa pentru acest scop numai 30 sau 35 0/0 din veniturile anuale. Numai Turcia si republicele iniei americane ne-aQ întrecut asupra acestui punct. Nici chiar Egiptul nu a căzut aşa de jos, în această privinţă, de vreme ce datoria publică taie pe fie-care au 10 5 milioane la un buget de244 milioane. Două practice funeste, intre altele, au fost introduse de liberali de la venirea lor la putere : contractarea de împrumuturi in străinătate, ceea-ce a contribuit iu mare parte la creşterea disproporţionată a agiu-hiî, şi urcarea cheltuelilor inutile şi din cari ţara nu trage nici un folos. Au urmat, in această privinţa, tocmai panta pe unde a trecut E-giptul şi care a dus acea ţară bogată la faliment: acolo, într’adever, datoria publică de 75 milioane fr. in 1802 s'a ridicat, tu 1877, la aproape două miliarde, crescând u-se chel-tuelile în mod îngrozitor pe fie-care au; acela-şi lucru de sigur T vedem din nenorocire, petrecendu-se şi la noL unde bugetul aproape s'a îndoit ip zece ani! Am avea încă o a-nalogie: în Egipt lista civilă a Kedi-vului este de 3.300.000 fr. pe an, şi la noi se ridică aproape la aceia-şî sumă dacă considerăm apanagiile cu cari s’a gratificat tronul; am pu tea zice chiar că noi suntem mai darnici, de vreme-ce bugetul Egiptean este de 244 milioane pe când al nostru abia ajunge la 130 milioane. Această stare nenorocită nu preocupă pe d. Brătianu. Rentă nouă se emite pe tot anul: fortificaţi uni, clădiri, cheltuelî de-sordonate, nimic nu lipseşte: ca-merile stau aproape în permanenţă şi sume considerabile se trec la socoteală pentru diurnile cuvenite. Toate acestea, fără îndoială,nu profit ţărel, dar ele sunt binevăzute, www.dacoromanica.ro EPOCA — 43 APRILIE o pentru-cu asigură câştiguri fâră j muncă partisanilor politici. Ce i pasă : «marelui cetăţean" dacă lucrurile merg reu şi statul este sărăcit, carul aceia cari '1 incongioară sunt mulţumiţi pe profitele neoneste ce rea-liseazâ! Atât ’i trobue—pentru-câ densul voieşte puterea cu ori-ce preţ, şi numai ast-fel ’şi poale asigura domnia! Trist dar aşa este. Şi aceasta stare va toai ţinea până când oamenii oneşti se vor hotărî a numai sta de o parte şi în nelucrare. Aci trebue se tindem cu toţii, sperând în reinoirea spiritului de luptă şi de ahnegaţiune a concetăţenilor noştri! CESTIUNEA ECONOMICA si PRESA ROMANA Resumâm aci diferitele păreri exprimate de presa '•omftnă In cestiu-nea economică. Putem constata că imensa majoritate a presei române s’a pronunţat pentru sistemul protecţionist, dar pentru un protecţionism moderat. Iată cum se exprimă Noţiunea : Liberi schimbiştl In principiu, nu înţelegem şi nici cerem ca acest sistem să se aplice României precum nu suntem de părere să i se impue sistemul opus. Interesele noastre bine înţelese reclama o combinare înţeleaptă a acestor două sisteme, combinare ce de alt-fel predomină astă-zi înraporturile comerciale dintre mai toate Statele civilisate din lume. lată cc zice România Libero: «încurajarea industriei manufacturate nu numai ar da braţelor neocupate de lucru, scâpându-ne ast-fel de clasa proletarilor cari vor Începe a încolţi şi la noi, nu numai ar desvolta nişte aptitudini cari sunt aproape d a se stinge, nu numai ar crea o nouă năzuinţă de activitate vitală, uu numai ar tmulţi capitalele cari azi nu se întrebuinţează de cât în dări cu dobânzi şi lo camatarltc, dar eeea ce e mai de căpetenie, e că ar desvolta comerţul interior, acest comerţ care ar ţine tn lăuntru două capitaluri In loc de unul, acest comerţ care ar Îndoi mijloacele noastre de existenţa, care ar Îndoi energia noastră de producţie. «Iuta cuvintele care ne vor hotărî să luptăm, până tn pânzele albe, contra a-celora cari strigă că ţara noastră e e-minamenle agricola şi dar d'ocam-dată asupra agriculturei să ne facem ochii In zece». Lnpta se pronunţă asemenea pentru protecţionism şi pentru tariful autonom. Prin aceasta însă n um înţeles, zice confratele nostru din laşi, casă intrăm piuă îri gât în apele protecţionismulul .şi se punem taxe de r>0 şi 100 la sută. Cum înţelegem regimul tarifului autonom' Eată care este părerea noastră. Tariful să stabilească două feluri d« preţuri sau taxe, taxe moderate satî normale care ar putea să se rădice până la io la sută, cel mult 20 la suta şi taxe extraordinare, taxe de represalii care ar putea să fie îndoite.- Legea tarifului autonom să prevadă lâmprit felul de a se uza de aceste două taxe. Cu ţările care nu ne %or face şicane, cu care vom fi în bune raporturi comerciale, tuturor acelor ţări li se va aplica tariful moderat. Numai ţărilor care vor căuta se ne Închidă debuşeurile exportaţiei noastre, sau să ne caute tot felul de pricini, numai acelora şi In mod provizor se va aplica tariful urcat. Iată ce zice: Românul: Al doilea motiv pentru care nani voi să se Încheie noui convenţiuni comerciale, este că acelea cari exista au nimicit, au omorât şi puţinele industrii ce aveam tn ţară, Înainte de convenţiuni şi aii tmpedecat Înfiinţarea altora nuoi. Deci dacii le-am retnoi, mai cu osebire păstrând basa celor actuale, nu numai propăşirea economică a ţărel n'o asigurăm, ci din contră, cu sciinţa si bună voie compromitem, poale pentru tot-d'auna, situaţiunea economica a ţărel. Independenţa româno s'a pronunţat singură şi categoric pentru li-berul-schimb. Voinţo Naţională s’a declarat de tot protecţionislă. CRONICA Armele «i—lui Cognlnicciuiu In ziarul Epoca de ieri, s’a putut ceti, la rubrica hi formaţiunilor, ştirea că ministerul instrucţiunel publice n cumpărat de la d. Cogălniceunu o colecţiune de arme vechi, tn schimbul a 20,000 lei. Armele d-lui Cogalniceanu ! iată ceva interesant. Unii ar putea presupune ca marele nostru bărbat de stal (nu confundaţi stat cu statură) ’şi-ar 11 vlndut armele fiind că ar (1 voit să facă un serviciu statului, or că guvernul ar (1 voit să Iaca un micserviciu d-lui Cogalniceanu. Eroare profundă ! Onorabilul erou de la 2 Maiu, ca om foarte practic, şi a zis: «din momentul ce nu mă mai pol sluji cu aceste arme, de ce nu le-aşi vinde ca să iufl cel puţin, ceva parale pe ele.» Şi în adevăr, mare dreptate a avut d. Cogalniceanu. Pâră să fi văzut vre-o dată de a-proape colecţia d-sale, pot spune cu siguranţa că aceste arme ale d-lui Co-galniceauu ajunsese a fi foarte tocite şi nu’I mai puteau servi la nimic. De alt-fel. acest onorabil domn poate mult şi bine ca să’şi reînoiascâ armamentul şi să imite exemplul oşti rilor europene care pe fîe-ce zi leapădă armele vechi pentru a se echipa cu cele mal nuoi produse, căci de astă dată dumnezeul armelor 'l-a părăsit. După câte ştiu şi eu, cele mai de căpetenie dintre tocitele d-sale arme, pe care le-a vtndut ministerului de instrucţie, sunt: t-'y I. Un buzdugan, ce se presupune a fi tocmai de pe vremea d-lui Dragoş şi care ar fi fost purtat de către Mircea, Bogdan. Miiiaiu-Viteazul Lau-rian bătrânul etc. Se mal numeşte şi Ingerinţă electoralo. '2 Un iatagan numit Intriga âe culise, armă foarte preţioasă tn vremea el, şi având dou# tăişuri. îl. O puşcă cu cremene, sistem vect.iu de tot, numita Lovitura de stat. Armă ruginită actualmente şi bună numai de MuzăQ. 4. Un pistol de salon, fără pericol, numit Interpelarea privitoare la expulzaţi. Ti O sabie supranumita şi exploatarea Moldovenismului, arma cu desă-vlrşire tocită, dar care a fost cumpărată foarte scump de minister, din pricină marii concurenţe ce a făcut la licitaţie d. general Leca. care vrea s'o aiba cu or ce preţ. <1 0 suliţa cazaceasca purtlnd numele de : Atacuri in contra Austro-Vn-garieî. Actualmente a rămas o prăjina nefolositoare, din pricină că i s'a tocit de tot vîrful. 7. Un pistol moda veche, de pe vremea când ploua cârnaţl, numit împroprietărirea ctăcasilor. S. Un briceag cu limba ştirbită, intitulat: închiderea graniţelor pentru vite. îl. O sulă plăpumăreasca ce se mai numeşte şi: Mici împunsături in Mitropolit. Ml. Un pumnal cu vîrful otrăvit, numit: Făţărnicie politică. II. 0 puşca cu repetiţie zisă şi Schimbarea la faţă. Itî. Un arc fâră săgeţi, numit : Opozit iune cu calcul. Pe lângă acestea mal sunt şi altele de a doua şi de a treia mână, dar nu aii atâta importanţa ca duzina pe care am tnşirat'o mal sus. Cine mal poate 11 surprins acuma că d. Cogălniceanu şi a vtndut armele? Apoi ce crea să mal facă cu ele în balul în care aă ajuns? Şi în ce luptă i ar mal fi putut sluji ? 1). Cogalniceanu Insă a fost om cu cap, şi a voit ca aceste arme, scumpe şi nedespărţite tovarăşe ale unei Întregi vieţe politice, să i mal facă un ultim serviciu, acuma tn momentul des părţirel. Şi i'au făcui serviciul, căci i'aiî produs suma modestă, dar bună lu vreme de nevoe, de 20,000 lei. Cliristos a Înviat! d-le Cogâlnicene Radu Ţandără. Din «•(litiu n doua «le cri. INFORMATIUNI rnirea d-lui loan Bălâceanu la Con-stantinopol. D. George Ghika. actualmente ministru la Constantinopol, va înlocui ped. Cretuleseu la Petershurg. X D. Nieolae Creţulescu a aderat la stătu tele asocia ţiuit ii ortodoxe romă ne. Rămânând acum in ţară d-sa precum şi d. Alexandru Mavrocordat, fost şambelan al \1. S. Regelui, vor face parte din comitetul dirigent al asociafiuni. X Fiind-câ vorbim de Asocia ti unea ortodoxă, putem anunţa că ea va constitui în curând un comitet şi in Capitală, pentru a activa lucrările sale. Odată cu deschiderea sesiunii sfântului Sinod de estimp, Asocia-ţiunea va întreprinde o acţiune e-nergicâ în contra propagandei pa-pistaşe, care a luat o atitudine ameninţătoare, prin ultima epistolară a Episcopului papal din Bucureşti. X Citim în Românul : Se vorbeşte în unele cercuri despre dorinţa d-luî Eug. Stătescu, de a se aduce la prefectura poliţiei capitalei, fratele d-sale d. Paul Stătescu. X Ni se zice, că d. N. Fleva şi-a dat demisia şi din membru al Consiliului comunal. X Guvernul a cumpărat pe suma de 20,000 de franci nişte urme vechi aparţinând d-lui Cogălniceanu. Ministrul cultelor e în convorbire cu d. Cogălniceanu pentru cumpărarea a unei alte colecţiuni. Dupe ce se va fi făcut şi această cumpărare, se zice, că d. Cogâlni-ceanu va reîncepe a face oposiţie. X Din cauza Vinerii mari eri n a fost Bursă. Un avis al agenţiei llavas ne informează , că Bursele streine nu au transmis eri nici un curs şi că la Paris nu va fi Bursa de bulevard nici azi. «Standard» zice marile puteri an luat holârirea unanima, de a race iii) iiiiii «lemers la \tcna p«*n trn a imita pe guvernul elini se «lesanneze, dar eâ iui sunt de a-eord în privinţa masurilor de eo-erd/dnnc ce Irelmlese întrebuinţate. «Standard sl llallv-\eus ered eă tireela nu va ceda înaintea a-menintarilor de roerclltline. PARTEA ESTERIOARA Demisiunea d-lui Nieolae Creţulescu din postul de ministru al lto-^ mâniei la Petershurg va li oficială I peste câte-va zile. Putem anunţa în mod positiv nu- DEPESI TELEGRAFICE l.OVRRA, 23 Aprilie. - Ziarele englezeşti anunţa apropiata plC' cure a recelui Greciei in Tesnlla Rusia. — Odesa, 17 Aprilie. — Îndată ce nihiliştiî ruşi aă auzit, că Ţarul Alexandru III pleacă tn Livadia, comitetul esecutiv de la Narodnaia Wolea (Voinţa poporului) a tnsârcinat pe mai mulţi terorişti de frunte sâ se ducă tn oraşul Zalta, un ceas depărtare de Livadia, şi asolo sâ sondeze terenul. Tot odată comitetul a ordonat tipografiei secrete |a nihiliştilor din oraşul Ta-ganrog, ca să tipărească mai multe mii de manifestări imperiale către poporul rus. In aceste manifestări se zice, că Ţarul face cunoscut poporului rus cam următoarele: Sunt nevoit să fug din reşedinţa mea în Crimea, pentru că nobilii, milionarii şi Înaltul cler din Metropola caută sâ'mi ia viaţa, din causă că fac pe ţărani egali cu ei şi voesc să le impari moşiile la poporul sărac. Acum eă, împăratul, am fugit de aceşti duşmani al mei şi ai poporului în peninsula Crimei şi de aici cer ajutor de la popor contra acelor duşmani şi permit ţăranilor, lucratorilor şi tuturor supuşilor fără uvere să pue mâna pe bogăţiile aristocraţilor, milionarilor ţi Înaltului cler şi să le Împartă Intre dlnşii. Eă, Ţarul; mă simt sigur în Crimea, s'aă dacă mă va ameninţa vre un pericol, a-luncl din nou mă voiă adresa lu credinciosul med popor. Aceste manifest era să se tipărească cu litere roşii şi să se provadă cu semnătura Ţarului. Având acest ordin al comitetului esecutiv Nihiliştii din Ta-ganrog s’au pus pe lucru. Tipografia lor secretă era în casa institutoarei declasa a 2-a de fete, d-na Nadejda Konstanti-nowna Maloksianowa. Eraă deja gata mai multe mii de manifesturi, când de odată poliţia cu mai jandarmi intrară tn acea casă şi găsiră pe nihilişti la lucru. Jandarmii cu săbiile In mână năvăliră asupra conspiratorilor şi arestară şapte aărbaţi şi patru femei. In Învălmăşeală o nihiliştâ reuşi sâ fuga pe fereastră, se duse la gară şi era să plece cu trenul, dar o trădară hainele bărbăteşti tn cari era Îmbrăcata şi şeful staţiei o arestă. In locuinţa numitei institutoare jandarmii aO găsit un depoă Întreg de materii esplosive, arme, proclamaţii revoluţionare, manifesturi, etc. Institu-toareaMaloksiariova a fost arestată : ea nu vrea sâ spue nimic despre tipografie. Nici de la cei-l’alţi nihilişti arestaţi nu se poate scoate o vorbă tn privinţa aceasta.-Insă o nihilistă a făcut poliţiei FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 52 ARY ECILAW PARTEA A DOUA (Urmare) XI Trăsura de poştie mergea necontenit In goana celor patru cal ce o ducea. Biciul vizitiului răsuna sinistru în tăcerea nopţei. Vântul sufia cu furie. Frigul se mărea cu cât noaptea înainta şi d-na de Mineleko sta într'un colţ, a-proape fâră să mai sufle, ne mai simţind frigul care ’i Îngheţase tot corpul. Era cu desăvârşire absorbită de evenimentele ce cu repeziciune se succedase In această zi nefastă. Lungi distanţe se trecură triste şi fără alt sgomot de cât acel al Irâsurei în care Nadjeska Ivanowna se găsea singura cu servitoarea sa. D-na de Mineleko tn loc să meargă direct la cea mai apropiată frontieră, profita de singura favoare ce i s’a acordat de a se dirigea către Molaboro, cel d’ânlâi oraş ce nu mai făcea parte din regalul Tesaliel. Aci se găseau cei doi copii ai săi, ultima ei consolaţiune. Isgonita din lume, respinsă de acel care ’i datora ajutor şi protecţiune, ea mergea să ceară lui D-zeu ceea ce ’i refuzase oamenii. D-na de Mineleko, fica unei mume creştine, al cărui tată un prinţ polonez, murise pentru apărarea credinţei şi ţârei sale, era catolică: şi ast-fel dar In aceasta mă- năstire de călugăriţe, Sfânta Maria a Misericordiel, se ducea ca să trăiască, tncercându-sc ca tn aceasta singurătate se uite daca nu seerte, toate cele ce suferise. Ca trăsura să ajungă la aceasta mănăstire trebuia să traverseze nişte munţi cari ziua chiar era dificil, noaptea prin urmare era imposibil. Cu toate acestea ordinile erau formale, escorta de geandamn ce înconjura trăsura proscrisei avea poruncă ca, nici sub un pretext,să nu se întrerupă drumul până când exilata nu va eşi din statele te-saliene. Nu era destul durerea Nadjeskeî, ea trebui să încerce şi alte suferinţe în a-ceastâ grea urcare a munţilor. Ploaia torenţială ce fusese în această zi stri- case cu desăvârşire drumul. In toate părţile erau bolovani mart, arbori des-rădâcinaţi, stâlpi de telegraf rupţi ce îngreuiaţi şi mai mult mersul trăsuri. Pe lângă toate acestea servitoarea eî era foarte superstiţioasă şi In tot drumul ’şi făcea cruce şi era coprinsă de o aşaspaimâlncât biata Nadjeska trebuia să se sforţeze, lu starea tn care se găsea,ca s’o Încurajeze. Caii fiind cu desăvârşire obosiţi trebui să oprească, şi până când se va odihni călătorii aşteptau lntr’o mizerabilă cameră a unui han. - Sâ ne păzească Maica Domnului! — bombăni Glacha, apropiindu-se tremurând de frică de stăpâna el — mi se pare ca In iad ne duce'. De şi ast-fel de fricoasă şi evlavioasă această servitoare avea o inima atât de rea, atât de neagră în cât pentru un «da» sau pentru un «nu» ar fi fost tn stare, de şi foarte bine plătită, să părăsească pe nenorocita eî stăpână şi s’o lase singură în acest pericol, In a-ceasta noapte numai cu vizitii ce se schimbau necontenit şi cu escorta de jeandarmi. D-na de Mineleko aşezată pe o mizerabilă bancă din acea cârciumă râmase într’un profund mutism. Ea refuză chiar să guste din reaua mâncare ce se putea găsi în aceasta cârciumă şi care şi asta era preparata pentru ofiţerul de jandarmi. Stăpâna hanului pe jumătate adormită, căscă nişte ochi mari când văzu pe această frumoasă şi albă fiinţă cu degetele Încărcate de scânleetoare inele. Nadjeska scoţându-şl mânuşele 'şl apăsă cu mânele Îngheţate truntea ce o durea îngrozitor. Scoţându-şl capişonul, ce i se părea foarte greu. părul ti căzu despletit pe spate. La vederea acestei frumuseţi Întreaga escortă rămase uimită şi toţi erau curioşi sâ atle cine este aceasta necunoscuta, Caii se Inhămarâ şi trăsură era gata de plecare. — Doamna princesa e dispusă să continue drumul ? — întreba respectos ofiţerul. n Nadjeska Ivanowna era atât de obosită de tristele ei meditaţiunl In cât n’auzi. Ofiţerul repetă Întrebarea sa. Atunci se ridică ca şi cum s’ar fi sculat din somn şi zise: — Să plecăm dacă totul este gata. Şi plecă In urma escortei care se ducea spre trăsură. In aceasta noapte profundă,pe cer se vedea din când In când nişte mici scântei de lumină, ce pătrundea prin norii negrii ce ’l acopereau. Fulgerul se mărea necontenit aşa că erau momente In cari cerul părea ca în tlacârl. Glacha speriată îşi făcu din nod cruce. — Doamnă princesă, priviţi... priviţi, uite! —zicea ea arătând orizontul. Un cârd de paseri ce sburâ pe d’a-sura trâsureî, vântul ce sufla cu furie făcu pe Nadjeska să tresară şi mân şi mai mult frica Glachel. — Maică P reci stă aibl mila de noi! Nu mai ajungem noi! — zicea Glacha lnchinându-se — Doamnă princesă vedeţi, cerul e In mânie ! Doamne ce o să ne facem ? Nadjeska Ivanowa nu răspunse de şi erea şi ea coprinsă de o mare spaimă. Obscuritatea era mare şi drumul din ce în ce mai greă; din timp In timp nişte mari umbre tremurătoare se vedeau pe calea râpoasa şi anevoioasă. Vântul sufla din ce în ce mai asurzitor şi o indispoziţie cu totul particulară, ce te apucă în singurătăţile necunoscute şi înfiorătoare, coprinse pe Nadjeska şi servitoarea eî. Pe când trăsura se suia necontenit, pe când resunau cu greutate paşii grei ai vizitiului ce se coborâse de pe capră penlru a uşura greutatea, pe când tăcerea nopţei era turburata de tropotul cailor obosiţi şi de zângânitul sabielor jandarmilor, o mare melancolie coprinse pe Nadjeska Ivanowna. Un strigăt dureros, rupse inima ei. o rugăciune sublimă, a mântuitorului când era pe cruce, li eşi din peptul ei: Eli, Eli, lama sabaetanii Nenorocita pierea asemeneasub greutatea suferinţelor ei! (Va urma) ♦ www.dacoromanica.ro EPOCA — 13 APRILIE 3 mărturisiri importante. Această nihilista pare a fi trădat autori ţâţei existenţa tipografiei secrete. Causa denunţare! se crede a fi gelosin, căci trâdatoarea este bătrână şi urttă şi se vede că nihi-liştil n'au ţinut la densa aşa de mult ca la celel alte femei nihiliste. In urma descoperire! tipografie! secrete din Taganrog s au arestat doi ni-hilişti In Zalta. Alţi trei nihilişt! şi două nihiliste aii fugit din Zalta !n Turcia. Poliţia ruseasca are dovezi sigure că mai mulţi nihilişti temerari petrec acum la graniţa tn România, spre a se furişa de acolo tn Grimeia. De acea cordonul militar rusesc de la graniţa sudica a fost Întărit şi Însărcinat să vegheze cu cea mal mare luare aminte. Cu toate astea sunt temeri ca vor pătrunde în ţară nihilişti din străinătate; de acea navele, ce sosesc In porturile sudice ruseşti, sunt de aproape supravegheate. —x— Serbia, Belgrad, 21 Aprilie.- In urma unul aranjament Intre liberalii şi radicalii din Belgrad este probabilă o scisiunea partidei radicale. Radicalii din interiorul ţărel sunt contra aranjamentului. Aceasta conţine ca la 15 puncte, ce compun programa politicei externe şi interne, Intre cari şi cesliu-nea modificării constituţiunel. Ilistici a semnal cel d'ântăiii aranjamentul. Turda.—Salonic, 21 Aprilie.—Pregătirile resboinice ale guvernului turcesc la graniţa Tesaliei se urmează fără Întrerupere. La 9 Aprilie aO debarcat acolo 300 recruţi din Asia mică, 72 ca! şi 140 călăreţ! şi vaporul Mity-lene a adus 1000 de artilerişti din Siria, până va sosi Încă un număr de artilerişti, spre a fi apoi Întrebuinţaţi la fortificările de la Karburunn. Trupele, ce stafl mai aproape de graniţa greacă, mai ales pe la Elassona, sufăr din causa lipsei mijloacelor de traiQ. De aceea autorităţile militare afl rechisiţionat 200 curre, ce transporta acolo mar! cantităţi de pesmeţ!, orez şi alte provisiunl. DECRETE — Se autorisă consiliul general al judeţului Gorj a contracta de la casa de depuneri şi corisemnuţiuril un Imprumnt de lei 80.000, plătihil prin anuităţi tn termen de 20 ani, pentru plata mandatelor In suferinţa. Anuităţile acestui împrumut se vor înscrie anual tn budgetul judeţului Intre clieltuelilc obligatorii. Sunt numiţi: —D. Olt. Peternelli, tn funcţiunea de ajutor al archilectului ministerului de interne, In locul din noQ înfiinţat. D. Nicolac Ţino, care a ocupat funcţiunea de poliţaia al oraşului Isaccea din judeţul Tulcea, suprimată prin budgetul e-xerciţiulul 1886—1887, In funcţiunea de comisar al acelui oraş, înfiinţată din nod prin acelaşi budget. —Locotenenţii de reservă Proicea Nicolae şi Moruzi Dimitrie s'aîi Înaintat la gradul de căpitan In cadrele oficerilor de reservă, pe ziua de 1 Aprilie 1886, cel d'ântâiu tn arma infanteriei la corpul I de armată, iar cel de al duoilea tn arma cavaleriei la corpul IV de armată. — D. Paul Moldoveanu, actual şef de secţie clasa II In ministerul domenielor se Înaintează, pe ziua de 1 Aprilie 188»), la gradul de şef de secţie clasa 1. — Se deschide pe seama ministerului de finanţe un credit suplimentarde lei 180.000 — D-nil B. Bolintineanu, actualul controlor fiscal, şi Al. Născuţi, actual agent de control, sunt numiţi revisorl In serviciul exterior ai spirtoaselor. Sunt numiţi: L). Ştefan Albu, licenţiat al facultăţel juridice din Paris, actual jude-instructor la tribunalul Suceava,întrunind condiţiunile art. 1, 3, 7 şi 11 din legea de admisibilitate, preşedinte al acelui tribunal, In locul d-lul Or. Brâescu. —I). Matheiu Millo, licenţiat al facultă-ţei juridice din Tulusa, fost jude-instructor, întrunind condiţiunile art. 1 3 şi 7 din citata lege, jude-instructor la tribunalul Suceava, In locul d-lul Ştefan Albu, înaintat. —D, M. Tăut, licenţiat al facultăţel juridice din Iaşi, actual procuror la tribunalul Kălciă, întrunind condiţiunile citatelor articole, judecător de instrucţiune la acelaşi tribunal, în locul vacant. —D. G. S. Christofor, licenţiat al facul-tăţel juridice din laşi, actual substitut la tribunalul F&lciO, Întrunind condiţiunile citatelor articole, procuror de acelaşi tribunal, In locul d-lul M. T6ut, înaintat. —D. Ştefan Bosie, actual supleant la tribunalul Fălciă, substitut la acelaşi tribu-ual tu locul d-lul G. S. Christofor, înaintat. —I). Ion Moşol, licenţiat al facultăţel juridice din Paris, fost supleant, Întrunind condiţiunile art. 1, 3 şi 7 din legea de ad- misibilitate. supleant la tribunalul Fălci fi. In locul d-lul Ştefan Bosie. —Exc. Sa Sir Wilham A. AVhile, trami-sul extraordinar «i ministru plenipotenţiar al Angliei, plecând In congediîi d, II. J. Kennedy este autorisat a gera afacerile Legaţiunel Britanice în calitate de hixărei-nat de afaceri ad interim, cu începere de la 11 (23) curent. ____F ELURIMI Fsposilin «lin t$8D.—înaintea co-misiunii esposiţiunil s'a desvoltal de către (I. Alphand planurile care probabil vor fi esecutate. Dupe d. Alphand câmpul lui Marte este ales ca centru principal. Ea va mai coprinde : 1. Grădinile din câmpu Elisel, cari înconjură palatul Industrii, legate cu malul stâng printr’o punte alăturată podului de la Invalizi; 2. Esplanada Invalizilor; 3. Keiul Orsay, lărgit prin punţi întărite ; 4. Câmpul lui Marte întreg. podurile de lena, şi Trocadero. Gradinele de la Câmpii Elisel \or coprinde esposiţiunea Ministerului Instrucţiuni publice, secţiunea învăţământului primar). Exposiţiunea oraşului I'aris şi a altor oraşe de aceiaşi natură din Franţa şi străinătate. Objec-tele cari n'au nevoe a fi acoperite, vor fi expuse în grădini, undeva fi şi o mare orchestră care va cânta în plin aer. Esplanada de la Invalizi va avea tn centru exposiţiunea colonială, iar pe de lături prin alee, vor ti concursuri de animale agricultura şi horticultura. Aleele după cheul Orsay vor fi deco-rute de agricultura franceză şi străină aşezate în corturi. Palatul unic din mijlocul câmpului lui Marte, va fi înconjurat de un parc, In care vor putea expune atât franţezi cât şi străin!, cu cheltuiala lor, când eî ar cere să aiba edifiicil speciale, pentru exposiţiuni colective. Gradinele de la Trocadero vor primi produsele horticultura!. Toate părţile esposiţiunel, vor fi legate între ele, pe deasupaa fluviului şi căilor publice, prin poduri peste Sena şi punţi acoperite cu pânză. Palatul din câmpul lu! Marte, va fi Înconjurat de prăvălii ca şi la 1807 tn cari se vor instala, restaurante, berării, bufete etc. Cu aceste disposiţiunl se va obţine o suprafaţă totală de 280 mii metri, a-dica aproape cât şi esposiţia de la 1878. Palatul ast-fel dispus, se aseamănă mult în disposiţiele sale cu cel de la 1807. Produsele francese si străine vor putea fi aşezate, dupe sistemul de clasificare adoptat la 1807. Iată şi cheltuelile, cât va costa întreaga exposiţie : 1. Palatul din câmpului Marte 17.400.000 2. Eposiţiunea de agricultura 3.500.000 3. Cheltueli accesorii 4.000.000 4. Parcuri şi grădini 2.700.000 5. Câmpii Elisel şi Invalizii 1.400.000 6. Spese generale 7.500.000 Total 3ti.500.000 Dacă se prevede şi o reservă pentru calcule neprevăzute, cheltuelile se vor urca la 40.000.000. Veniturile ce vor produce : 1) Intrările 15,500,000: din locaţiuni şi concesiuni, vânzare de cataloage, ser-batorf, etc. 2,500,000; alte venitur de la exposanţî 9,800,000 sau în total 27,800,000. Dacă calculelecomisiunei se vor rea-lisa, adică : scoţând din costul expozi-ţiunil, contribuţiunea societaţel de garanţie care este de 18,000,009, va fi un excedent de venituri, care se va împărţi între Stat, Comună şi societate. I n conte-contrnbniulist.-lnVerona a produs mare sensaţie nu de mult darea în judecată, pentru contrabandă, a comitelui Pellegrini, proprietarul unei fabrici de ţicorie. In condicele fabricel erau trecute produsele ultimului an cu 150 (Juintale, pe când din registrele staţiunii reese, că fabrica a esportat ca la 400 Quinlale. Constalându-se contrabanda, comitete a fost condamnat sâ plătească 18,000 franci. Hol «le pardisiuri. — Mal săptămâna trecută curtea cu juraţi din Roma a avut să judece pe d. Coppa, advocat publicist şi doctor in drept, care era a-cusat, că în iarna trecută a furat 25, adică două-zeci şi cinci de pardisiurl din diferite locarurl publice. Juriul a declarat, ca hoţul a «'lucrat subtun impuls iresistibil», cu toate astea d. Cap-pa a fost condamnat la o închisoare de doi ani. Tilindrul In Tnreln —O foae din Berlin e informată, că mai de unâzi s'a ţinut, In palatul Yildiz Kiosk la Stam-bul, un mare consiliu d«? miniştrii, în care n’a fost vorba, ca cum câte-va sute de ani, despre prâp.ulirea gheau-rilor cu foc şi cu sabie, ci s'aă cercetat căuşele constantei decad, r a imperiului otoman. Dupe multa vorbă şi vo-roavă, Şic-ul-ls'amu! a nemerit'o, că toată vina este a pălăriilor, numite ţi-lindru. capelă sau clac, de cari au început se se folosească unii diplomaţi otomani, acreditaţi în streinătate. Alteţa sa marele Eunuc, auzind acestea, a binevoit a esclama: Evalat! şi imediat s’a dat o Iradea, prin care se interzice acelor diplomaţi rătăciţi de a purtu alt-ceva în cap, de cât numai fesul strămoşesc. Opinci Impcrinle.—Dintre membrii casei domnitoare Moştenitorul de tron Rudolf e negreşit celd ÎntâiQ, care s a încălţat cu opinci. Din Ragusa i-se scrie ziaruiui «Kremdenbatl», că Moştenitorul de tron de câh* ori merge la vânat de vulturi spre Guha-Smocoa, după obiceiul de acolo, poartă opinci, ce ’l-le-a pregătit un pâpucar clin Ragusa după forma obicinuită. Acest soifl de încălţăminte tl poarta cu deosebire locuitorii din ţinuturi muntoase, moştenitorul nostru de tron Insă, ca gimnastic exercitat şi bun urcător de munţi, s'a dedat în grabă cu opincile, ţi-nândule de un port plăcui. Siiltinibaneii si copii. Ziarele a-m ori cane povestesc următoarea istorie : Cora Greert, o fata foarte frumoasă de 14 ani, Îmbrăcată în sdrenţo, a scăpat dintr’o trupă de saltimbaci, condusă de un anume John Mc. Vey. Nenorocita copilă fusese ridicată cu sila de Mc. Vey, acum aproape un an, lângă Sebanon (Indiana), şi acesta amc-ninţându-o cu moartea, o constrlnsese să’l urmeze în peregrinaţiunile lui cu mica sa trupa, din care ea făcea de aici înainte parte. De atunci juna Cora fusese bătută în modul cel mal crud. Mc. Vey o lovia fără milă cu tot ce-’i cădea tn mână. Odată trăsese asupra'! cu revolverul ; altâ-datâ o lovise cu o secure şi li făcuse mal multe tăiaturi pe corp, şi Iii fine o ultragiare într'un mod odios. Te-mându-se, ca ea să nu scape tnlr’o zi sau lnlr'allu, acest miserabil avusese chiar cruzimea dea pironi de un picior pe o scândură pe sărmana copila. Dureroasa istoria a acestei june martire, este confirmata în de-ajuns prin con-tusiunile şi urmele rănilor de pe corpul eî. Părinţii el au fost informaţi prin depeşă despre scăparea sa, pentru care purtaseră doliu, crezând că a murit. Cât pentru Mc. Vey, el a fugit cu trupa sa îndată ce a văzut că fata a dispărut. Un mare număr de locuitori din Gre-evilleîl urmăresc, fiind cu totul hotărlţi a resbunape victima acestui miserabil. ŞTIRI MĂRUNTE Ni se denunţă zice «Românul» că amploiaţii regiei monopolului tutunurilor însărcinaţi cu primirea tutunului abusea-zft de posiţiunea lor, înşelând pe nenorociţii de cultivatorii ţărani la cântărire. Dacă vre unul din el tndrăsueşte, să protesteze, apoi e înjurat şi bătut tntr'un mod barbar. Joi a căzut pe uliţă o piatră de pe casa Lahovary, unde e instalat «Clubul Tinerimii.» D. Moruzzi a spus unul prieten că regretă că piatra n’a căzut pe un redactor al Kporci. Mulţumirile noastre d-lul Moruzzi. L). loan Lahovary s'a întors erl tn capitala venind de la Brăila. Prinţul Vagoridi a pleacal aseară la Iaşi. Aflăm că d. dr. Leonte. medic primar al secţiuni chirurgicale de la spitalul Filantropic, a practicat erl una din cele mal frumoase operaţiuni: «Trauaplantaţuinea ochiului». Ochiul bolnav scos, a fost tn locuit cu unul luai de la un Epure de casă. Să crede că operaţiunea a răuşil. • l). N. Andrian a fost numit şeful primului biurou de stare civilă de la primăria capitalei* DD. Trătinescu şi Piteşteanu aii fost revocaţi din posturile de Ingineri al primării Bucureşti. Ne facem si noi datoria de a anunţa moartea Iul Gabriel Charmes distinsul publicist de la Journal des Ih-bats, a carul pană talentată şi neobosită lasă un gol simţii In literatura moderna. iltime m\\m\ Circulă prin piaţă o cerere din către preşedintele partoa societa rilor,eo usi-liuluî deadminislraţiunealcroditnlul Urban pentru a se cere convocarea u-nei adunări generale. Lucru este foarte natural din partea celor interesaţi ; ne mirăm numai că până acum consiliul de admiuistraţiune nu şi-a făcut, neprovocat şi în {vederea celor petrecute, datoria «le a convoca pe imprumu taţi. Până astâ-zi, s’a semnat aproape pentru două milioane, să sperăm că secretarii se vor grăbi a îmbrăţişa iniţiativa luată în această privinţă. m Toate revin la matcă... Alaltâ-eri d. Eleva, disgraţiatul primar, perora, ca in cele mai frumoase timpuri, în cafeneaua de la Fialcowsky. • Corespondenţa politică primeşte o depeşă din Bucureşti care anunţă că tariful autonom va fi modificat astfel că drepturile stipulate în acest tarif vor fi scăzute în mod simţitor. * l)in emisii sorim lorilor „Epocii* apare n/i inlr’o sinmirn eilUie. ş U. Mihail Ferikidi ministru de externe, şi d. Grigore Gliikn, sau întors eri seară în capitală venind de In Viena. Multă lume oficială îi aştepta la ga ră. • Guvernul otoman precum şi guvernul din St. Petersburg, nu fost deja consultaţi în privinţa numirii d-lor G. Ghika şi loan Bâlăceanu cu miniştrii, primul la Petersburg şi e«^l d’ul doilea la Constanţinopol. BIBLIOGRAFIA A apărut la Paris Ouin/e mois «le Itt izime I ilicrnl eo Uoiiomiiic şi se afla de vânzare la toate librăriele din Capitală. I. ('. Itralinou. l’cre noiivnlle, la «li datore, de Cred cric Dame re dactorul-şef al Independenţei Ronuhie şi se află de vânzare la ţoale librăriele. A apărut şi se află de vânzare la principalele librării din ţară. precum şi la librăria editoare Haimana, in Rururesei: Oberon sad comut minunat, basm cu gravuri line în culori, format tu 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani Printut sparge, alune şi regele soarecilor-basm cu 6 gravuri fine In culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Guliver in tara piticilor, basm cu 6 gravuri fine In culori, format in 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Guliver in tara uriaşilor, basm cu 6 gravuri line în culori, format tn 4o, cartonat frumos, Iei 1,50 bani. Flautul magic, basm cu 6 gravuri fine in culori, format tn 4o, cartonai frumos, lei 1,50 bani. La librăria Socek şi C-nie se afiă de vânzare: < urs «Ic esplonlarca poştelor si ((‘legrafidor de Thorna Rasifescu.—Preţul 10 lei. A eşit de sub tipar şi s’afiâ de vânzare la librăria Socec in Rnefireşti: Al treilea supliment Iu codicele române, coprinzând toate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până lu Ianuarie. 1880. ed iţi un ea It. Itocreseu continuată de (. Boe re se ii şi C. \ IhIiiiIzI. LOTERIA ATHENEULUI Tragerea loterie! Atheneulul este fixată la 1 MaiO a c. persoanele ce aO bine voit a se însărcina eu desfacerea biletelor acestei loleri, sunt rugate că până la 15 Aprie sâ verse la Banca Naţională costul biletelor desfăcute. UltimUă bilete să găsesc la Banca Naţională sucursalele ei, la debitanţi de tutunuri, la oflciurile telegr.ific-poş-,al la principale case de comerţ ele. ele. Sub-semnalul recomand onor. public magazinul de haine gata al d-lul Sig-mund Waintraub din calea Victoriei 35, condus »le FI. Klein. Nu mimai cu nu se (ine de vorbă, dur duru 'şi iu cine-va lluine şi vorbind a le schimba ncrenindui bine, tul pentru ticnişi marfă urmează a mai plăti un rabat pe care d-sa vârste. VIcMiiidrcscn. CASA DE ÎNCHIRIAT penlru SESONU DE VARA La I.enrdeni pe drunni Bucureşti Piteşti, 5 minute do la gară, este de închiriat o casă mobilată cu 1 odăi de stăpân, sufragerie, 2 odăi de slugi cn dependinţele lor trebuincioase: a se adresa In Bucureşti la d. Victor Rado vi tz la Biserica Cretzulescu si la gara Leurdeni la d. Teohaei lowscu, ‘ngrijitoru moşiei Leurdeni. : ULTIMA ORA l.omlra, 24 Aprilie. — Ziarul Mor-ning Post spune ca nota colectivă, ce marile puteri şi propun a face Greciei, va fi concepută lu termeni foarte moderaţi, căci Rusia şi Krancia refusu de a lua purte la o acţiune coercitivă. «Standard» prevede că Grecia va re-fusa de a se supune dorinţei marilor puteri, lînd ca e convinsa că Europa nu va permite Turciei musulmane să sdrobeasca Grecia creştina. Standard adaogă că Grecia se Înşeală căci Anglia şi Germuniu o vor laşa să lucreze. Moina. 24 Aprilie. — Nu este exact că Italia retuşa de a participa la blocarea coastelor greceşti. Italia va adera la toate măsurile pro-pii a menţine pacea. Veneţia, 2i Aprilie. — S'a constatat ieri cinci ca sun de eliolerâ şi un deces. BULETIN COMERCIAL Galaţi 10 Aprilie, 1880 Cincuantinâ nouă, 1,700 liect., 02 Ibr , 8,10 lei, şlep. Orz, 1,700 hect.. 43 1/2 lbr., 5 52 1/2 lei. şlep. Preţul cerealelor din străinătate e staţionar. Tendinţa e calmă. Iată cursurile principalelor articole pe ziua de 20 Aprilie. Paris, Grâu luna curentă: Fci.21.40 « Făină, deto . . . . » 47.50 Berlin, GrâQ Aprite-MeT Mei.» 151— « Secară, deto » 133.50 « Ovăz « » e » 127 Stein, GrâO Aprile-Mal » 147 « Secară » » » 129 Colonia, Grâu Mai » » 17.20 « Secară Mal » » 13.20 0 RUGĂMINTE In ziua de 5 Aprilie, in trenul dc la ora 4 1/2, intre staţiile Bucurcşll-Pileşll, ’mi-afi dispărut o cutie In carcera: 2 pălării de feutre-btauohc garnisite cu vekmrsde mătase şi panglici albastre; 2 perechi pantofi dc peie albă; 2 perechi «le ciorapi şi mănuşi dc III d'Ecosse, lăsându-ml In schimb o culiă cu un geamăntannşiu nou de mână, pe care ’l-uni lăsat la gara l'iteştl, În primirea d-lul Şef dc staţie liudescu. Gel ce din oroare 'mi va li luat-o, e rugat a 'mt-o trimite la Slatina, «Capell-Maestru lonescu». r ElGEXI.l IIESLEGEAM BUCUREŞTI 12. — BULEVARDUL ELISABETTA — 12. MODE — Miercuri, 9/21 Aprilie 1886.— Deschiderea sesonululde primă-verâ cu csposiţie pentru pălării de danteleşi jeurl pentru Doamne şi Domnişoare, cu preţuri moderate. BERARIA UNIREA Sucursala Oppler lu fata cjradinei Episcopii BERE SPECIALA escelentă proaspătă şi rece. Salon elegant, serviciul prompt. DE YANZARE Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc : are faţa pre strada Dionisie 37 metri, ! pre strada Crinului 10 metrişi adâncime de 44 metri. Se vinde In total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pol adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peueescu, str. Clemenţi No. 2. www.dacoromanica.ro I EPOCA — 1.5 APRILIE CASA DK SCHIMB I. M. F E R M O —57.STIUDA LIPSCANI, 27— ruşi ». io ci in şii 1 i Aprilie 1 fi8li 5>i for Itenţe amortizabili . 5 v. Renta (iPTpetiia . . 6% Oblig, de stal . . . 0% Oblig, «le st. druniti <1 7%Scis. funr. rurale. . . . 5\ Şeris. fuuc. rurale . . . Scris Tune. urbane . . . 6% Scris func. urbane . . . 5% scris. Tune. rurale . . . 5% împrumutul comcma! . . Oblig. Casei pens. lei 10 dob. împrumutul cu premie . . . Acţiuni băncei nation . . . Acţiuni «Daeia-Romania » . . ^ Naţionala............. Credit mobiliar , . . » Gonstructiunl. . . , » Fabrica de h4rtie . . Argint contra aur........... Bilete de BancS contra aur. . Florin austriacl............ CURSUL 1»!\ VIEX \ Napoleonul . Ducatul . . . Losc otomane Rubla hârtie . ( 1 RSl I.OIN RERI.IV Renta Amort 95.50 Opponheim. . HO Obligaţiuni noul 6% C. F. R, 105.90 « « 5% » » » 101.90 Rubla hârtie 200.25 Cl ItSlIL DE 1*.\RIS Renta Români 90 Lose otomana Schimb Paris 3 luni . . « la vedere . Londra 3 luni » la vedere Berlin 3 luni . . Vena la vedere . 94 90 sy 112 1031/4 86 3 4 991 2 98 82 151 i 215 33 1036 294 237 HM 141 2 14 1(2 2011,2 1004 5.92 17.50 123.50 IIE IEMUIE SAI in: IVIIIIIIIT O casă mare cu două elacre, încăpătoare pentru doue familii, având 20 camere, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 grajduri, şopron de 3 trăsuri, curte spaţioasa, ele. Ahemenea, d<- va uzare un loo de casă, n-vând 17 metri tbţtl, ‘di fund. A se adresa strada Biserica Amzel, 6. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Batistei Xn. i. I ( \ I I ! i f jî I -v £ L / # N 4 DE POLEITORIE 7P. - CALEA MOŞILOR - 73. Tn acest atelier 9e primeşte orice reparaţiunl de Oglinzi, Mese, Galerii, Tablouri poleite. Se g&sesc gala galerii, pervazuri de tot-fel eu preţuri moderate. I l \ \ I \ i I \ 1 I 1 i 4 rectificare MOŞIE OE ARENDAT MOŞIA VĂLENI, RistrictulO Ollu, p!:isa Şerbaneşti, fosta parte a d-lut A. Burke. — A se adresa la il-nul NVu Moscu actualul proprietar, Strada Mi-nerva Nr. 12, bis. W. A. PARADAT AVOCAT Str. Biseiica ferii Xa. 8 bis. 4XXXXXXMXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX • PUBUCiTATEA K X X X X >; X X X X X X X M X. ZIARULUI „EPOCA Strada Episcopiei, No. 3. ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. 4 4 xxxxxxxxxxxxxxxxr x x x X X X X X X X X X X X BULETIN METEOROLOGIC din BUCUREŞTI Buletinul atmosferic de In 22 Aprilie ISSii. STAŢIUNI Baroni, Tenip. Bucuresci 768.7 9.4 T.-Severin ' 763 7 3.2 Balota Slatina 763.8 4.1 Giurgiu 5.9 Constanta 764.9 8-1 Siilina 7r>r».i 7.1 Galantz 765.3 6.Ş Brai la 765.0 7.4 laşi 75<.9 9.0 C.r&iova 762.4 3.0 Horn an Velit. 'NE N SE E ENE NK F KNE ENE StllTVI senin * no ros ăcdji. ploios nor os ploios Directorul Institutului, St. Hepites. Starea marei la Const. rea Sul. pot. Ploaie generala. La Craiovn zapada. II DOIIMSOliU având "Diploma de maturitate», să oferfta da lecţiunl.ln vre-o familie pentru cursul primar sad sccondar. In special pentru limba fraricesă, male-maticl şi ştiinţele fisico-naturale. A să adresa la redacţiunl. ! STIIILM doreşte a preda lec-ij.i ■ ţiuiţi pentru Clasple In schimbul unei modeste Primare, plaţi. A se adresa la administraţia ziarului. A/. I4J.1 Vr din causa arendării pro-UlcAlMLArj prietâţil, se vând, O lo-comobilfi 10 cal putere şi o muşina de treierai din fabrica Rumson sistemul cel mai perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Paşcani judeţul Ilfov, adresînduse la d. E. Reimer administratorul. gci $ % ■ V i PRIMA IMPERIALA REGALA PRIVILIGIATA SOCIETATEA DE \V\P0AHE PEI ITINERAR IU Valabil de la 98 J) Ianuarie 1886 /dna 2 Orşova Luni Joi 3 p. m. Galaţi Marţi Sâmb. 9 a. m. Severul Marţi Vineri 5 a. m. Brăila — 10,25 — Ui Galafat — — 10,10 — Ostrov 9,30 Vid in — 10,35 — Silislra — — 10,30 — Lompalanca — — 12,10 p, m. Oltcii Mere. iJum. 2 a. m. Rahova — 3.15 — Turtucaia — 2,15 — Bechet * nă— — 3,30 TT tii Giurg. Sm — . — 5,30 — Corabia — — 5,30 — de la Giurgiu — — 10 — Nicopol — — 7 — Rusciuc — 11 — Măgurele — — 7,20 — Zirnnicia • — 2.15 p. m. p Siştov — — 9,10 — Şiştov — —- 2,45 — . --T Zimnicea — — 9.25 rrr Măgurele ■— — 5,10 — r; In Rusciue — — 11,30 — Nicopol — — 5,20 — de la Rusciuc Mere Sâm. 0 a. m. Corabia — Ui- 7,10 — Giurgiu — — 10 — Bechet . —r 9,55 — Turtucaia —- . — 12,15 p. m. Rahova ■ — 10,10 — Olteniţa , — 12.20 — Lom pal. Joi Luni fi a. m. Silistria — — 2,45 — Vidin — —*. 8,45 — Ostrov — — 3,15 — Calafat - — 9,15 — tn Ilraila Joi Dumineca dimineaţa în Severii) — — 4,30 p. m. tn Galaţi — — — de la Severin Vineri Marii 5 a. m. Galaţi, 5 Februarie st. n. 1836. Inspectoratul Agenţiilor Lunarei de jos. HiiM ^ssmrm ■ a racss- m#z3£XJk ; ROMERBAD ((«nslniniii Sliriei) DESCHIDEREA SES0NULUI I MAIU 1886 ST. N. Situată pe calea ferată de Sud (prin trenu accelerat s <• ajunge de la Vicna tn 8 I /2 ore, de la Triest tn fiore). Băl put ornice de 3CH-31" H pentru oameni debili, consumaţia zilnica 20,000 hectplH.ro, foarte eficace la pelagra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, debilitate, boli de femei, menstrunaliile,esudaţil Învechite, Iwll crenid de cataruri băşici etc. Basin mare, băl de marmora, separate si elegant mobilate, precum şi băl de putina, locuinţeconfoMabile, (tn Maifl şi Sept. cu 330/0 mal eltin) posiţiune muntoasa foarte plăcută, promenade din nod construite, Conducte de apa de băut din munţi, reservoardeaparece.Mediculbăiei:D.consilier sanitar Dr. B. Mayerhn/'er operator din Viena (până la finele Aprilie domiciliat Iu Viena I Krugerstrasse 43) Prospecte detaliate împreuna cu tariful se trimite gra> tis şi francodecâlre Direcţi unea Băilor RomerbadSleier’ mark de jos. De la I Maiil trenul accelerai se opreşte aci" AUAPARUT NUVELE a n DE A. VLAHUTA — De vânzare la lit>r*a.r'i& Socec DUPĂ 0 LUNĂ DE LA S~^ GE0RGE VA APARE IN EDITURA TIPOGRAFIEI CAROl GOBL AMARUL BUESCILOR PE 1886 coprinq£nd F Firmele tuturor comercianţilor fi industriaşilor din fJupi talii, luate de pe Htffişfrtle onor. Tribunul de Comtrciil; adresele autorităţilor şi funcţionarilor superiori, ('rutelor de Credit, profesiunilor libere, scitelor şt profesorilor, per-«i/»ielor distinse, etc.; Mersul trenurilor fi vapărelor, tarifele telegrafelor, poştelor fi căilor ferate; stradele Capitalei împărţite pe secţiuni, după alfabet; Calendarul pe !8H6, etc. etc. ■A-T\TTX3Xr CIURILE SE PRIMESC EA Tipografia CAR0L GOBL, strada Domnei, 14 CU PREŢURILE URMĂTORI; : I pagină 15 lei; ’/, pagină 8 lei; V, pagină 5 lei. 0 pustiii întregi dl dreptul la nn Anuar. Domnii comercianţi şi industriaşi, cari vor voi să aibă armnciul d-lor In Anuarul Jiucuretcilor, sunt rugaţi a l trimite cât mai neîntârziat, spre a putea apare la timp. Asemenea domnit comercianţi şi industriaşi procnm .şi profesiunile libere, cari şî-aă schimbat domiciliul, sunt rugaţi a ne trumite adresa d-lor esactâ, spre a o putea eorigin. Adresele simple se publică grafs ^ C -— 1 1 ATELIER Sfe I DE ii POLEITORIE i ■V I I.OERIMOK 1. STRADA MIHAI'VOOA 1. —(VIS-A-VIS DE MAŞINA DE APA)— Recomandă bogatul s60 asorti- « j \ i i ment de oglinzi cu console aurite I f si negre, Mese mari şi mici, lot felul de galerii şi pervazuri, Încă- \ { dramenle de fotegralil, negre şi 1 aurite.—l’rimcşte ori ce comande in meseria sa. 1 1 i iŢŢjl w S>ggŞ| TIPOGRAFIA BUCURESCt, STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI —e«SS££255îr>- ACRST ATHL1KR ESTR ITS IN POSITIUNE A ESEGUTA TOT FELUL DE LUCRĂRI ATIXGATOARE 1)E ACEASTA ARTA CU ACURATEŢA PRECUM 1 ZIARE BROŞURI QUOT1DIANE SI HEBDOMADAR*: | LUCRATE IN CARACTKHE ELZEVIR 1‘RECIl IU1.E SEM FOARTE MODERATE -Sâ*ig£>*$SSS'SSS'!»' 1 4 -■ • < INSTITUTUL FROHLICH Pensionat de dominare cu 8 clase şi cursuri superioare. WIEHA I. GRUHAKGERGASSE H1. I. In timpul verei se allâ tn Vila sa proprie la lladcn lângă Viena unde se continue cursurile ştiinţifice, de limbi streine si mu-sică. STRADA ; SF. DIMITRU N. 3 i - BUCUREŞTI - CIM ENT '• >-'Gf£5£ir. > t STRADA i SF. DUMITRU N. 3. - BUCUREŞTI - v\ de Prin prese/ila avem onoare a informa pe b-ni'i Intreprindătorl lucrări publice şi Architecţl că suntem însărcinaţi cu vânzarea: CIMENTULUI-PORTLAND DIN ===ssG ROSCHOWIT Z A cest ciment întrece, in cea ce priveşte calitatea, toate produsele si- fţ, milare engleze. PREMIU C(!\\E\ţllll.E-H RMTUU PltllHPTA Deposit in Bucureşti la ARBENTZ & WOLFF ! | | K : f a SAMBATA S APRILIE | i DESCHIDEREA 0 î \ 1 s $ ^ I 2 'Şatr i | BERE GAM8RINIRN& | Fabricatiune Oppler • $ , JS A iitL . - I VIS-A-VIS DE ) PALATUL REGAL CALEA 70 VICTORIEI 70 i MARELE MAGAZIN DK COLONIALE SI DELICATESE LA „SPERANQA“ -^ssssasss^^- Pentru Sfintele Sârbalori ale Paştelui, am asortat magazinul meu cu tot felul de articole pentru menagiul casei, In special cu escclente mezeluri, asemenea Cogniacuri, Romuri, Uqueruristreine din cele mai renumite case. Vinuri streine şi indigene etc. etc.. Culori pentru seâiuluri. Trufandale primesc tn toate zilele. Petrache loa.n. Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro