ANUL I No. 118. Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţara 1 an 40 Ici, G luni 20 Ici,3 luni 10 lei In străinătate 1 an 50 Ici, 6 luni 25 lei REDACŢI A No. 3.—Pista. Episcopiei.—So. 3. IO BATCI NUMERUL ANTEIA EDITIUNE VlNEUl H APRILIE 1880. 'T lin. FI LI PE SCU Proprietar ANUNCIURI: •im*? ici uri j*e pagina a patra liuin 39 ba nt. i Hmrwin *; reclame pe pag. III 2 lei lima- ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piata Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL COMPLIC 4TIIM l\ IIItlLM TARIFUL AUTONOM E 0 GLUMA NEGLIGENTA GUVERNULUI PREA DEPARTE REGELE T ES A LI El COMPLICATIUNI IN ORIENT Situaţiunea devine din zi in zi mal încordată în peninsula balcanică. Astă-zi se vede cât de puţin temeinică a fost opera conferenţei de la Constau ti nopol când ea a modificat Învoiala ce se făcuse între Turcia şi bulgaria şi a voit se o impue principelui Alexandru. Acest din urmă s'a supus decisiuneî puterilor, dar a însoţit această supunere cu nişte rezerve cari conţin germenul unor complicaţiunî viitoare. Nu mai este un secret pentru nimeni că influenţa rusească a fost aceea care a provocat modificarea aranjamentului turco-bulgar Intr'un sens vătămător intereselor principelui de Butenberg. Nu mai e nici o Îndoială că o împăcare între Împăratul Alexandru şi suveranul Bulgariei a devenit imposibilă. Politica rusească consideră pe principele Alexandru ca un obstacul lu Îndeplinirea scopurilor ei in peninsula balcanică. Se poate dar prevedea că. In curând, se vor produce nuol incidente cari vor pune iarăşi în cesliune pacea europeană, căci se ştie că Rusia dispune in Bulgaria de mijloace puternice de agitaţie pe care densa poate se le pună în mişcare când va crede momentul oportun. După ştirile ce au sosit în cursul zilelor din urmă de peste Dunăre, pare că acest moment nu va Întârzia. Agitaţiunea contra principelui Alexandru creşte şi pare orguni-sată şi susţinută de agenţi ruseşti cari sunt numeroşi In Bulgaria. Nu trebue se uităm că influenţa rusească este încă puternică in masa poporului bulgăresc. Afinituţele de rasă şi de religiune, amintirele serviciilor aduse de Rusia causel naţionale, sunt elemente cari pun pe agenţii ruşi in posiţiune d’a eser-cita o înrâurire mare asupra popu-laţiunel ; Ţarul trece Încă in ochii fie cărui bulgar ca protectorul şi liberatorul slavilor din peninsula balcanică. Principele Alexandru a Înţeles greaua posiţiune pe care ’i-o face inimiciţia împăratului rusesc şi s’a încercat,în mai multe rânduri,a restabili relaţiunilece existau mul nainte Intre densul şi fostul seu protector ; dar toate încercările au rămas zadarnice. Politica rusească nu'I poate ierta că a părăsit un moment pro-tecţiunea marelui imperiu slav pentru a priimi pe acea a Angliei adversarului seu natural şi tradiţional. Pentru Rusia,Alexandru de Baten-berg este astâ-zi un inimic, căci este privit ca agentul politicei engleze. Văzând această situaţiune, tânărul suveran al Bulgarilor a fost nevoitse şi caute sprijin aiurea şi pare că l a şi găsit la Viena, unde tntâlu seu a petrecut zilele din urmă intr’o misiune, care a fost foarte mult observată de lumea diplomatică. Este dar învederat că lupta de influenţă Intre Rusia de o parte, şi Anglia şi Austria de alla.se concentra astă-zî împrejurul prinţului Alexandru. Gestiunea este d’a se şti In care parte se va Înclina Turcia, care joacă un rol însemnat în mijlocul acestei concurenţe ce se desvoltă pe câmpul politicei orientale. Până acum pare că sorţii sunt in favoarea înrîurirei ruseşti. Dar nu se poate prevedea dacă pe malurile Bosforului nu se vor produce iarăşi una dintr’acele schimbări subite, pe care politica engleză ştie a le provoca prin mijloace sunătoare, ce au trecere pe lângă guvernul turcesc. Gu atât mai mult că Anglia e în ajun a face Turciei o mare îndatorire, oprind acţiunea maritimă a Greciei şi exercitând o presiune puternică asupra cabinetului din A-tena,în scop d'al împiedeca se recurgă la resboiu pentru susţinerea drepturilor elenismului. Ştirile telegrafice ce au sosit eri şi astă-zi lasă puţină speranţă că Grecia se usculte vocea prudenţei. Spiritele sunt foarte în-târltate; guvernul nu mai poate rezista la curentul resboinic care domneşte în ţurâ. El a complectat pe cât a putut urmarea pe uscat şi pe mare şi a sleit mijloacele financiare ale ţârei pentru ase pregăti de un resbel. Astăzi îl este greu, dacă nu imposibil, d’a da înapoi. S’a distribuit arme la toată popu-laţiunea; toată armata e în p cioare şi a plecat spre frontieră. In adevăr să anunţa de altă parte că Anglia şi Franţa îşi dau toate silinţele d a împăca lucrurile pe calea paclnicâ; declaraţiunile făcute de d. de Frey-cinet înaintea Camerei franceze dovedesc că este Încă oare care speranţă d’a înlătura isbucnirea resbe-lulul; dar să vede că Grecia nu mal poate aştepta şi că este Încurajată in atitudinea el de o altă putere mare. In asemenea condiţiunî o schânteiă este suficientă pentru a provoca un incendiu îngrozitor in mijlocul elementelor ce sunt In fer-mentaţiune în peninsula balcanică. Tare ne temem cu nu vor trece câteva zile fără ca tunul să bubuie pe plaiurile clasice ale Olimpului şi pe ţărmurile mărei Egee. S. Londra, 21 Aprilie. — So asigură, printre cercurile diplomatice că puterile aă adresat Greciei un ultimatum. Constaiitinopol, 21 Aprilie.—După nişte informaţiunl culese din cercurile oficiale, proiectul de ultimatum vâ acorda Greciei un termen determinat pentru u desartua. Acest termin trecut! dacă desarmarea nu se va efectua, flota internaţională va opera o blocare şi representanţil marilor puteri, vor părăsi Atena pentru a se urca pe bordul cuirasatei lor respective. F Constanlinopol, 51 Aprilie.—Abro-Efendi, fost delegat al Porţii In comi-siunea Rumeliei-Orientale şi llaidar-Efendi, vor fi Însărcinaţi cu revisuirea statutului organica) Rumelieî. f oiis(uiitiiio|*ol,21 Aprilie.—Şakir-Paşa a plecat la Solia ducând firmanul, care numeşte pe prinţul Alexaudru guvernator general al Rumeliei. C anea, 21 Aprilie.- Se afirmă, In contra desminţirii venite din Atena, că guvernul elen a dat ca instrucţiuni consulul său, se caute să provoace o insurecţiu'ne In Creta, sau cel puţin o agitaţiune ce poate crea cestiunea Creta nă. Itangoon, 21 Aprilie. — Revolta ia mari proporţiunl în Rirmania. Un post de 25 englezi a fost surprins şi atacat ; toţi afl fost masacraţi. Holgrml, 21 Aprilie. —O scisiune a partidului radical pure probabilă în urma arangiamentulu! intervenit între liberali şi un mare număr de radicali, care învoiala, semnată de RisticI, coprinde programul politicei de urmat atât în afacerile interioare, cât si în cele exterioare. I'iirls, 21 Aprilie. — Senatul şi Camera s'ad amânat pentru 25 Maifi. Mena, 21 Aprilie. -— «Abendpost» ziar oficios, e informat din sorginte autorisata ca în şedinţa ce aii ţinut-o ieri delegaţii Roinîniei, Austriei şi Ungariei, toate cestiunile de principiu aii fost discutate. Nu s’a ridicat nici un diferend care să fie de natura a compromite urmarea nogocifirilor. Fiind ca întrevorbiriie din Vionij, trebuiau în-Ir’tm mod expres să se mărginească la cestiunile de principiu, s'a hotârît a declara aceste întrevorbirica terminate şi de a începe riegociarile In toata graba în Bucureşti. Comisarii Auslro-Ungari vor merge la Bucureşti săptămână viitoare. GnnslnnlInopol 21 Aprilie. — Ministerul pare foarte consolidat. Sultanul ar avea chiar intenţiunga de a conferi marelui Vizir, marele cordon Nicliam lintias. Ştirile de conspiruţiune nu sunt fondate. TARIFUL AUTONOM E 0 GLUMA Citim In Voinţa Naţională: «Oposiţiuneu pare a crede că ar li «trebuit să alcătuim un tarif auto-«nom moderut, care să se încerce a «protegui numuîdouă. trei industrii, «iar restul să’l lăsăm tot sub regi-«mul liberului-schimb. Apoi este alt «adagiu în politică: si vi.spacem, para «bellum, care aplicat la caşul nostru «s’ar putea reda prin: dacă vrei pu-«ţin, ameninţă cu mult. CândAustro-«Ungaria va vedeu că ameninţarea «e serioasă din partea Românilor; «când va vedea că o numeroasă po-«poraţie de lucrători , rămân fără «hrană, atunci se va grăbi a Încheia «oconvenţie mai conformă şi cu in-«teresele noastre şi nu numai cu «ale ei». Tariful autonom este tlnr o armă eu care să silim pe Statele re ar vrea se ne esptoaleze, să ne dea ceva in schimb pentru concesiunile noastre. Acum s’au dat lucrurile pe faţă. Tariful autonom n'a fost făcut pon-trua a fi aplicat; şi erea prin urmare exactă ştirea pe care ne-a dal’o un deputat guvernamental care ne zicea că e indiferent dacă se va vota or nu tariful autonom, căci conven-venţiunea cu Austria tot se va încheia. Facem numai două întrebări: 1) Dacă erea vorbă se ne slujim de tariful autonom ca de o armă in contra Austriei ca s'o silim să ne facă concesiuni, apoi vechiul tarif autonom erea suficient, el permitea guvernului să ridice până la 50 o/o drepturile de vamă. 2) De ce au făcut atât sgomot ziarele guvernaineutale zicând că precum s’a aplicat Franţei tariful uuto-nom, asemenea el va fi aplicat şi Austro-Ungariel? Simplă întrebare. GUVERNUL REACŢIONAR Când ziceam mai deunăzi că guvernul naţional-liberal e adevăratul guvern reacţionar, nu ne aşteptam că însuşi d. Sturdza va veni îndată se ne aducă argumente în sprijinul tesei noastre. Am reprodus In aceste coloane discursul d-lul Sturdza. rostit cu o-casia discuţiuni! budgetului instrucţiunii publice, discurs în care ministrul cultelor, cu o francheţo, demnă de toată lauda, a arătat progresele roalisate în ramura instrucţiune! publice. Acest discurs să poate resuraa în aceste cuvinte: «Nivelul intelectual al corpului profesoral ca şi al şcolarilor a scăzut. Nivelul scoalelor e jos de tot şi de câţî-va ani a mers înapoi. Şcoala e un focar de imoralitate şi de curnpţiune». Multă lume nacusut pe d. Sturdza pentru aceste mărturisiri, noi, o spunem franc, nu vedem ce am putea pune in sarcina actualului ministru al instrucţiune! publice. 1). Sturdza nu e de cât de vre-o câte-va luni în capul departamentului cultelor. Cum se i se impute dar lui starea actuală a instrucţiune! publice? Cum să'l învinovăţim pe dânsul ca Intr’un aşa scurt timp n’a putut reformatul, în urma operei de desorgnnisarp săvârşită în timp de nouă auî şi jumătate de partidul liberal? Tot ce puteam cere de la d. Sturdza era ca el se constate starea în cure a găsit acel departament când a succedat pedocesoruluî său. pentru a putea pe urmă reforma lot ce poate lăsa de dorit. Aceasta d. Sturdza n lâout’o cu o francheţâ rară, cu un curagiu demn do imitat. Şi nu putem pentru a-ceasta de cât să’i aducem laudele noastre. In adevăr trebue să ne dăm bine seamă de importanţa declnraţiune-lor ministrului instrucţiune! publice. Aceste declaruţiunl denunţă ca mincinoase toate mesagiurile regale, care de câţî-va ani constată, cu o rară persistenţă, progresele imense săvârşite în ramura instrucţiune! publice. Acesle declaraţi uni Înfierează, în modul cel mai aspru, opera stearpă săvârşită de guvernul actual, de când a venit la putere până la aducerea d-luî Sturdza in capul departamentului cultelor. Acestodeclaraţiuni pun în lumină tendinţa reacţionară a guvernului liberal. lată în adevăr un guvern care are fericirea se stea la putere zece ani, adică îndoit timpul cât remune o-bieimiit la putere un guvern sub un regim parlamentar, şi după zece ani, când vine momentul se se constate progresele realisate in ramura instrucţiune! publice, ramura aceia care din partea unui partid progresist merită ceamnl mare solicitudine, atunci vine guvernul şi zice: «Instrucţiunea publică a mers înapoi». Şi acest guvern este tocmai acela care a revisuit constituţia pentru a lărgi colegiile electorale, ceea ce presupune că instrucţiunea publică a făcut progrese. Dar care sunt acele clase de cetăţeni cărora le aţi dat nu dreptul de vot dar conştiinţa drepturilor ce le aii obţinut, când veniţi insuşi d-voastră se ziceţi : Instrucţiunea publică a mers înapoi? Declaraţia d-luî Dim. Sturza e o-sâjida cea mal mare ce până azi s’a adus operei Constituantei de la 188 i ! Am declarat că guvernul actual să susţine prin corupţiune şi prin minciună. Acestea sunt temeliile regimului colectivist. lată că şi d. Stnrza vine şi ne «lă dreptate. In şcoală zice d-sa, copil învaţă că prin corupţiune şi prin minciună se pot înălţa. Ast lei se face de guvernul liberal instrucţiunea poporului, astfel se inculcă copiilor in şcoală principiile colectiviste, Se mai vie dar guvernamentalii se sptie că partidul lor e uti partid progresist; se mai indrăsneaseâ se zică că nu sunt reacţionari; Nn avem nevoe se mal cântăm alte argumente ea se’i eonfuudăm, n’a-vem de cât să le aruncăm în obraz declamţiunolod-lui ministru al instrucţiune! publice. Nu putem să nu exprimăm.ou cea mal mure imparţialitate, mulţumirile noastre d-lui Sturza pentru n-cest serviciu oo ne-a adus. Nu putem se nu adresăm d-luî miniştrii al inşi moţiune! publice laudele nonstrh pentru faptul euragios şi plin do ub-neguţiune sevârşit de d-sa. Ca se'I dovedim cât do sincere sunt sentimentele, noastre, ca să’l probăm că cuvintele noastre nu sunt numai platonice, făgăduim d-luî Sturza că or când va voi se mai trateze această cesliune a instrucţiune! pubWce. ii vom deschide, cu cea mai mare plăcere, coloanele ziarului nostru. \. l ilipcscu. mi(il’\TUI VERN LI I Am reproşat guvernului că a început negocierile cu Austro-llngaria fără să li studiat cestiunea şi fără să li întrunii toate elementele necesare. Voinţa Naţională din luna lui Iulie făgăduise că să vor face studii, anchete de tot felul, s’a numit o comi-siune în aceftscop. Acâstft cornisiune.zice Voinţa,a decis se întocmească o listă a induslriclorccpn.sodăm şi care meri ta a fi protejate. Pentru a atinge mal bine acest scop, comisiunea va com-ipune un ceslionar care s6 va împărţi Lu-lulor priucipablor noştri producători. Comisiunea au’şi va mărgini aci activitatea el ; ea va culreera ţara în toate di-recţiunele; va cere părerea agricultorilor si va consulta ca meri le de comerţ. După ce va fi întrunit materiale atât do preţioase, comisiunea va centrali sa resul-talele anchetei sale, le va clasificaşi le va resnmu. Lucrările comisiunel vor ii gala spre sl'tr.şitul anului. întrebăm azi, făcutu-sa toate cele ce să făgăduian ? Lucrările anunţate trebuiau să fie gaia lusBrşilul a-nului. Trei luni au trecut şi nu ni s'a presintat una singură din lucrările ce ne anunţă Voinţa Naţională vara trecu lă. Ziarul guvernamental acusa a-luncî pe conservatori în modul următor, pentru modul cum au făcut convenţia cu Austria. «Săştiezicoa Vomţacacâth uşurinţă şi nedibăcie a fost Încheiată con venţiu-nea comercială cu Austro-Ungaria, fără cel mai mic studiu, fărăsă se ft făcut o umbră de anchetă, guvernul precedent a fost, în tot timpul negocierilor, jucat de guvernul vecin, care singur întrunise la timp toate documentele necesarii ţi care prin urmare eră singur Ui posiţiunea d’a trata in deplină cunoştinţă de causă.» Suntem îndrept azi să aruncăm asupra guvernului tonte imputările ce el le adresa atunci guvernului conservator. www.dacoromanica.ro EPOli — 11 APRILIE PARTEA ESTERIOARA Itusin —Petersburp, 10 Aprilie.— Foile ruseşti nu Încetează a susţine, că resboiul este singura soluţiune radicalii posibilă. Foarte caracteristice pentru disposiţia din cercurile moscovite sunt următoarele rlnJuri din ziarul A’ocosti, In cari se zice : «Prinţul Bulgariei se supune voinţei Europei ; ast-fel interesele păcii europene sunt apărate. Dar ori cât ani considera pacea Europei de o mare bine-facere, totuşi nimeni nu poate zice, ca într lnsa se coprind şi interesele Rusiei. De ar ti aşa, atunci n’atn putea Înţelege, pentru ce Rusia nu de mult a trebuit st5 poarte un resboia aşa sângeros şi de scump In Orient... Adevărul este, că noi am pierdut campania diplomatică de şapte luni In Balcani, căci Bulgaria a devenit avantgarda unor oştiri duşmane nouă şi dacă organul diplomaţiei noastre observa, că In cestiunile orientale sunt posibile actualmente numai n-mânări şi jumătăţi de hotârlrî, aceasta Însemnează numai atâta, că o soluţiune radicala a cestiunii fără reslioiti nu se poate, dar ca resboiul nuede dorit.» Itomânia *1 Austria.— Viena, 19 Aprilie.—Politische Correspondenz este informata din Budapesta, că acolo au sosit ştiri din România, din cari reese, ca acolo se speră a se ajunge, încă înainte de expirarea convenţiunii actuale, la un acord asupra unei noul convenţiuni comerciale cu Austro-Un-garia. Guvernul român tinde la o convenţiune definitivă şi nu la un ce provisoriO, ast-fel că lncheerea unei noul convenţiuni va Intlmpina poate mai puţine dificultăţi, de cât prelungirea convenţiunii existente. Negocierile începute sunt favorizate de Împrejurarea, că d. Brălianu a reuşit sg Înlăture tariful proibitiv, elaborat de comisiunea română, şi să facă a se elabora un tarif pe noul baze, ast-fel câ delegaţii români nu mai stau sub presiunea politicei extrem de protec-ţionistă ce să plănuise. Mal e favorabilă şi Împrejurarea, că deputaţii Transilvăneni din Reichstag se arată mai dispuşi lncheeril unei convenţiuni, cu condiţia numaldease lua măsuri e-iicace In contra unor abusurî de vămuire, eum au fost In trecut. Turcia. Constantiuopol, iUAprilie.— Sultanul a dat prinţului Nicolae al Mun-tenegrului ordinul Nişan-lmtiaz, cea mai Înalta decoraţiune lucească. La o mulţumire telegrafică a prinţului Nicolae. Sultanul a respuns de asemenea prin telegraf esprimându-şi satisfacţia ca a fost In posiţiuue a’i da acest semn de Înalta sa stimă, adâogând, că In curând un adjutant al său va aduce prinţului insigniele ordinului Grecia, Atena, 19 Aprilie. — Ministrul de resboiu pleacă asU-zi cu mulţi oliceri In Tesalia. Foaia oficiala publică legea privitoare la Înmulţirea cadrelor armatei. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 50 ARY ECILAW REGELE TESALIEI PARTEA A DOUA (Urmare) X Două ore trecu şi Regele nu se maî întoarse. Arzând de dorinţa de a cunoaşte ce s'a petrecut Intre Rege şi bătrâna împărăteasa , Nadjeska Ivanowna nu putea sta la un loc. Ea se sculase şi se plimba de colo până colo In toată tntin-derea mărginită a camerei sale. Sgo-motul paşilor săi o Înspăimânta; ea se oprea nehotărâtă, cu ochii seci, speriată, nerăbdătoare; în sfârşit, obosita ea se trânti In pat. In zadar căuta să adoarmă: somnul nu se mal lipea de ea. Dupe aceasta teribilă agitaţie ea căzu Intr’o torpoare de netnvins;cu capul arzând rezemat de mână, cu corpul amorţit. ea râmase In absoluta nemişcare. Mult timp trecu aşteptând ast-fel. 1 De erî circulă sgomote. ca In curând se va preda la Atena un ultimatum din partea puterilor şi că se vor întrebuinţa măsuri coercitive contra Greciei. Paris, 19 Aprilie. —Guvernul engiez a adresat o circulară marilor pulerf. în care le propune, ca să fixeze un termen Greciei pentru desarmure. Dacă Grecia nu se va supune, se se rechieme din Atena !*epresentanţii marilor puteri. De nu va fi deujunsnici acest mijloc.atunci Anglia va propune blocarea litoralului grecesc. Atena. 19 Aprilie.—Pe lângă ministrul rus de aici, a fost chemat la Liva-dia şi împuternicitul militar rus; Sâmbătă se va ţine In Livadia un consiliu secret, sub preşedinţa Ţarului, asupra cestiunii greceşti. Berlin, 19 Aprilie.—Ziarul Kreuzzei-tunrj anunţă din Paris, că oficiul de Externe de acolo a primit ştiri nefavorabile din Orient. Atitudinea Greciei a-ineninţă să sdruncine rubdarea Turciei şi sunt temeri că vor ishueni ostilităţi pe la Larissa şi Turnowo. Ambasadorul turc din Paris a adresat ieri lui Freycinet plângeri contra atitudinii cabinetului din Atena. —x— Serbia Belgrad, 19 Aprilie.—Şefii partidei liberale şi ai celei radicale aO ţinut erl din nou conferetiţe spre a lua o resoluţiune asupra coaliţiunil definitive şi a procede Împreună In campania electorală; este vorba şi de fu-siunea ambelor partide. Se aude, că s ar fi propus, cu majoritate de voturi fusiunea, sub numirea de partidă naţională şi s'ar fi formulat un aranjament înscris, spre a fi trimes comitetelor locale ale ambelor partide In interiorul ţării. —x— Vm eri ea, Netn-York, 20 Aprilie.— Prin debordarea fluviului Lorenz oraşul Montreal a suferit o iriundaţiune ne mal pomenită. Toate prăvălieie principale, otelurile şi biurourile ziarelor stafi In apă. Paguba este dett milioane dolari sau 30 milioane franci. Mulţi oameni aii pierit In valuri. —x— Galitln. Lemberg, 19 Aprilie. — Trei părţi din oraşul Stry, sunt nimicite de foc. Vântul ducea scântei până In satele vecine, unde ad ars 15 bordee. Un canton. multe chilometre departe de Stry, a lost deasemenea prefăcut In cenuşă. Scenele din timpul incendiului nu pot fi descrise. Bătrânii, copii şi bolnavii trebuiau scoşi din flăcări; unii mureau de căldură, dacă nu de arsuri. Mulţi locuitori s'au sinucis vCzendu-se cu totul ruinaţi. Se zice, câ s'au găsit până acuma 00 de cadavre. Şapte mii de persoane au pierdut tot ce ad avut. Incendiul nicia-cum nu e stins de tot. Împăratul, auzind despre această catastrofa, a trimes imediat 5,000 fiorini spre a fi împărţiţi celor fără pâine. Administraţia militară dă corturi celor fura adăpost. Se vorbeşte câ se va face un Împrumut de maî multe milioane spre a veni In ajutorul victimelor. La orl-ce sgomot nenorocita tresărea; credea ca în fle-care moment aude pe Regele care se Întoarce; dar In tăcerea acestei nopţi lugubre nu se auzea lu realitate de cât tictacul orologiului ce facea să se auză uniforme şi regulate, minutele, ce treceau In eternitate. — Doamne! doamne! el nu va mal reveni. Sdrobilâ cu desăvârşire, ea simţea ca un gol se face Împrejurul el. «Nici odată, nici odată nu’l va mal revedea.» Neliniştea, desperarea, temerea el se mărea necontenit. Cu toate acestea,timpul trecea cu repeziciunea fulgerului. Nadjeska se scoală dreaptă ca un spectru, şi reîncepe a se plimba. Dar In cele din urmă oboseala o coprinde; ploapcle sule roşii de lacrămi şi de veghere se Îngreuiază; ea Începu să aţiptască, adormi. Dormea profund, când de odată auzind nişte lovituri repetate aproape de ea se deşteptă sărind din pat. Cine-va cu o lumânare In mână era la capul patului ei căutând s'o deştepte. Nadjeska începu să tremure. Crezu de o camdata că este regele. Dar nu, era servitoarea el. — Vă cer ertare d-nă princesă,— zise aceasta femee — marea maestra a palatului este In odaia de alături; ea roagă pe Alteţa Sa .de u ’i acorda câte va minute de convorbire. Nadjeska Ivanowna, speriata, simţi ca evenimente groaznice trebue să se petreacă. Inconşcient, maşinaliceşte ea răspunse: CRONICA PREA DEEAFtTE Au mers prea departe cu gluma, o- norabilit!..., Nici mai mult nici mai puţin. In şedinţa di eri a Camerei, fiind la ordinea zilei, alegerea unui membru care se figureze In comisia ce are se fixeze preţul cumpărarel chibriturilor şi cărţilor de joc, lttire alte buletine, s a găsit, la întâiul scrutin, şi unul cu numele d-lui Radu Mihal Dacă ar fi fost vorba numai de chibrituri sunt sigur că onorabilul domn ministru general ar fi fost lăsat In pace, dar mai era vorba şi de cărţile de joc. A crezut, adică, stimabilul cel cu buletinul In chestie, cum câ nimenea nu este maî destoinic Intru ale fixa preţul. de cât d. Radu Mihal. Onorabilul ministru auzind citirea a-cestui buletin s’a supărat foc. şi cu drept cuvânt, a bătut cu pumnul In masa şi a esclamat lntr'un chip tra-gico-eomic: «Nu este permis să vă bateţi joc de miniştrii!» Are dreptate şi Încă mare de tot d. Radu Miliul, şi iată câ noi opozanţii, (vorba d-lui Cogalniceanu) venim şi declurăm cu a mers prea departe cu gluma ăl stimabil. Apoi cu sistemul acesta, unde putem merge? Inchipuiţi-văcă mâine vin alte chestiuni lu ordinea zilei ! Apoi frumos va li ca se asistăm iarăşi la scene de asemenea natură ? Dacă ar II să se voteze, bună oară, vre-o lege In privinţa prolegiârel industriei naţionale a cobzelor şi s'ar prevedea şi vre un consilia pentru... pentru... ca să ia diurne şi tantieme, să ne pomenim şi cu numele d-lul Stolojan pe vre-un bilet ; or când va fl la ordinea zilei legea asupra pescuitului să ne pomenim cu numele d-lui Ştefan Bellu ; Din aceste puţine esemple, or şi cine poate Înţelege că avea dreptate d. Radu MdiaiQ şi cu deviza d-sale : «Nu este permis să vă bateţi joc de miniştrii I » Daca lucrurile s'ur II mărginit aci însă, şi dacă la al doilea scrutin păcătosul s’ar fi pocăit, am II trecut cu vederea poate acest incident. închipuiţi-vO Insa ca la a doua votare numele d-lul Radu Mihaiu a figurat pe două bilete ! Aceasta dovedeşte o mare decadenţă a moravurilor noastre parlamentare şi nu ne ar prinde mirarea ca să vedem dizolvată această Cameră 1n care s'au gâ6it doi oameni care 'şl tnchipuesc câ “tţi este permis ca să'ţl baţi joc de miniştrii». D. Rudu Mihaiu se vede Insa că nu este om rău la inima, căci ar (1 putut să le facă d-lor deputaţi vre-un mic pocinog In calitatea d-sale de ministru al lucrărilor publice. Putea, spre pildă, să spună câ din cauza zâpezei care a căzut eri comunicaţia este Întreruptă pe la Buzău, şi că domnii deputaţi nu pot pleca din Bucureşti până In Sâmbăta paştelor; or — Spunel d-nei de Langweilig ca să aştepte până mâine; atunci li voi fi da audienţa ce ooreşte. Fiind foarte supărată ea zise aceste cuvinte cu glas tare pentru a arăta marel maestrecâacum ea esteReginiâ. Marea maestră ri'avea timp să observe aceasta. Ea representa pe bătrâna Împărăteasă ce acum ardea de nerăbdure şi care ţinea prisonier pe Regele Teîsallel până la plecarea tră-surel ce avea să ducă pe d-na de Mine-leko. Ştind câ era In interesul ei de a lucra repede, se hotârâ de a nu parlamenta mal mult şi Împingând brusc uşu ea intră lu odaea Nadjeskei. Nadjeska Ivanowna mai mult insultată de cât speriată de acestâ violare, avu curagiul s'o tnlrebe: — De când d-na aveţi dreptul de a pătrunde noaptea In camera mea? — Doamnă, — zise marea maestră cu impertinenţă — viu din ordinul Regelui. — Din ordinul Rpgelui?... al Regelui soţului meu — strigă Nadjeska iritată de insolenţa mare! maestre. — Da Doamnă. Majestalea Sa a semnat un decret de expulsiune contra d-v., şi eu am datoria, foarte penibilă vă a-sigur, de a vă comunica această ştire. D-na de Mineleko crezu la Început ca marea maestră e nebuna saQ că a înţeles rău. — Sunt nevoită, de a vă ruga, de a vă ordona chiar, pentru a vă grăbi. 0 trăsură ie poşte vă aşteapla la poartă. dacă, nu arii putut să poruncească ca trenul ce era să conţie tn pântecele sale. pe onorabilii reprezentanţi ai naţiunei, să'şi iasă puţin din sărită şi să comită o mică deraliare extra-parla-mentara. Şi avea, omul, toată dreptatea ca să’şl permită o mică râ^hunare, căci : «Nu este permis să'şi bată joc de miniştrii!» Ba du Ţandără. scani se poarte numele de pasagiul principelui Dem. Ghica. X O nenorocire s’a întâmplat prinţului Dem. Ghica. Un câne turbat a muşcat eri pe o nepoată a d-sale. X Diseară va fi mare banchet al membrilor congresului didactic în sala Orfeu. Presa este invitată. INFORMATIUNI D. M. Kogălniceanu a pleacat eri seară in Dobrogea. X Erî a apărut un nou organ de opoziţie intitulat Steagul. Urăm confratelui nostru isbândă bună. X Se zice. că guvernul a comandat o cupolă de probă, la o mare nsină engleză. X Directorul şi casierul Băncei «Prevederea,» implicaţi în afacerea furtului de la creditul funciar urban, 'şi au dat demisia. X Se zice că d. Genowitz, şeful see-ţiunei de comision a Băncei «Prevederea» ar fi denunţat consiliului de administraţie contractul seu. X M. S. Regele a făcut o visită P. S. S. Mitropolitului Primat. X Erî la congresul corpului didactic maî mulţi membrii au redactat o moţiune de blam la adresa d-lui Dim. Sturza. Această moţiune Insă nu s’a putut supune membrilor congresului, de oare-ce s’a recunoscut, că ntri-buţiunile congresului nu permit se se emită un asemenea vot. X Eri a fost adunare generală ordinară a societăţii Dacia-Rom&nia. In această adunare s’a decis a se restitui acţionarilor câte lei 50 în aur de lie-care acţiune; s’u fixat divi— dentul de lei 32 în bilete; s’a des-cârcut consiliul de administraţiune de gestiunea anului trecut. S’au reules membrii principele D. Ghica, principeleAlex. Ştirbey .şi d. Pache Protopopescu, cari căzuseră la sorţi. S’aCi reales în fine, censori aceleaşi persoane ca tn anul trecut adică d-nii Ferd. Ghica, Nicolae loanid şi B. D. Arvaneso. X In şedinţa de eri a adunării ge-neralea acţionarilor Danl-Romanii s'a propus ca pasagiul nouei clădiri a acestei socielăţi din strada Lip- DEPESI TELEGRAFICE Ylena, 21 Aprilie. — Nona presa llborn spune ca conferinţa nu*-Iro-roninna discuta lmsele unei noi convenţiuni comerciale. Acelaşi ziar asigura ca dlspositlu-nlle suni acum foarte favorabile unei înţelegeri, cnel se crede ca se poate constata o întorsătură mai buna în cercurile guvernamentale din Pesta. Itoma, 21 Aprilie. —D. Franasovicl a sosit azi dimineaţă. A fost primit azi dimineaţă de contele Robilant. El va presinta mâine M. S, Regelui scrisorile sale de rechemare şi va pleca luni la Belgrad. Itrinriisl, 21 Aprilie. — S ad constatai In ultimele 24 de ore 5 caşuri de holeră şi 2 decese. In provincia Veneţiei s'aQ constatat asemenea 5 caşuri şi 2 decese. l ondra. 21 Aprilie.—Daily Neics constată că e teamă tn lumea diplomatică In privinţa apropiării unui conflict Intre Turcia şi Grecia. Anglia negociază lntr'un mod activ cu puterile In vedere de a evita res-belul. Francia secondează cu hotarlrea sfor-ţârile.el, dar pare că Rusia Incuragiazâ îndărătnicia Greciei. Daily News mal constată că Grecia are drepturi şi ca n'a fost mulţumită de Europa, care n'a făcut să se execute tratatul de la Berlin. Cu toate acestea e încă posibil să se dea satisfacţiune Grecieipe cale diplomatică,dacă va consimţi ea va sta liniştită. Atcnu, 21 Aprilie. — Ministerul de marina a rechisiţionat patru pache-boate care vor fi transformate In croa-sori şi vor fi armaţi cu tunuri mari. Se desminte ştirile privitoare la insinuările consulului grec la Canea. O scrisoare din Canea asigură că partidul unionist a repurtat un mare succes tn alegerile pentru adunarea generală. DECRETE Sunt înaintaţi la gradul de căpitani in arma Cavaleriei: —Calomfirescu Ion, Simiel Pavel, Nec-şiu Mihail, Haret Ion, Papadopol Pândele, Rucşau Nicolae. ba gradul de locotenent In arma cavaleriei : lonescu George, Averescu Alecsan-dru, Dimitrescu Nicolae, Stoenescu Slerie, Cotescu Ştefan, Coscum Atanasie. — ba gradul de maior tn arma infanteriei. Trebue repede să vă Îmbrăcaţi şi să plecaţi. Pentru moment Nadjeska păru sdro-bita, dar revenindu-şl în fire zise: — Pretindeţi câ Majestatea Sa Regele va dat aceste ordine? Regele care’ mă iubeşte mai mult de cât viaţa sa, de cât tronul său! — zise ea cu mândria unei regine supărate — EşII... eşî Îndată!... eşti o mizerabilă, pentru că minţi! Drept răspuns, d-na de Langwei'.ig preseijtă nenorocitei decretul de espul-sare semnat de Însuşi Regele. Semnătură, pe care Nadjeska o cu-noscu foarte bine ca este proprie a lui. Nenorocita nu se mal putu ţine şi căzu pe un scaun. Printr'o sforţare supra omeneasca ea caula să şi reculeagă puterile perdute. Marea maestră surâse răutăcios şi ironic văzând triumful ei. — 'Ml-aţl arâtat această hârtie, fie!— zise ea.—Dar sunt ferneea legitima a Regelui, spune dar acelora cari va trimis că eu nu voiu părăsi acest palat fără să revăd pe soţul meu, fără să aud din buzele lui că acest decret nu este o mistificare neghioabă. — Regele a prevăzut totul doamnă princesă, trebue să vă spun că II este peste putinţă de a răspunde dorinţei d-voastra. Un râs strident scăpă de pe buzele tinerel femei. El bine! — zise ea cu hotărâre — daca el nu va veni la mine, mă voiu duce eu la el! Ea se şi ridică pentru ca să easâ, dar d-na de Langweilig o opri. — Atunci, eQ sunt prisoniera d-lalo,? victima, fără îndoială, a unei infernale maşinării?-• strigă violent soţia Regelui. — Doamnă princesă să vă esplic limpede faptele: nu c nici un mister, nici o maşinărie. S'a semnat un decret pentru espulsarea d-voastra, câruia sub pedeapsa de a fi constrânsă prin forţă, trebue să vă supuneţi lndata. N'aveţl nimic de făcut acum, trebue de o cam dată să vă supuneţi liniştit la ceea ce vi s’a poruncit de o voinţă mal puternică ca a d-voastră. Pe urmă, dacă veţi voi, veţi putea lua măsurile ce le veţi crede trebuincioase. i— Vă rog, pentru câ vă place sS fiţi atât de clurâ şi esplicită, spuneţi-mî pentru care crima se cutează, mă Înţelegi bine se cutează, a mă insulta astfel, pe mine,o ex-ambasadrice şi lu pre. seut ferneea Rebelul. D-na de Langweilig puţin timidă nu răspunse. — Tăceţi?... şi Regele nu mal vine?— zise de odată Nadjeska foarte desperată.— Dacă este adevărat ceea ce 'mi spui, ah! cu ce laş nedreapta soartă m'a unit! (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — ii APRILIE 3 Paraschivescu George, Baidac Ion, Bo-teanu Dimitrie, Dancovicl Dimitrie. —La gradul de căpitan In arma infanterie: Jean Eduard, Ciuleiu Constantin, Nedelescu George, Cugler Casernir, Teodo-rescu Vasile, Butnaru Ion, Solomonescu Dimitrie, Atanasid Teodor, Tomescu Ion, Ţânlu George, Stubeiu Gabril, Mateescu Alecsandru, Marinescu ştefan, Petrojanu loan, Balotescu AndreiO, Pănculescu Cris-todor. La gradul de locotenent tn arma infanteriei: Atbanasiâ Alecsandru, Forescu Constantin, ŞoiculescuScarlat,Mihail George, Negri Vasile, Teodor Nicotae, Pârăianu Grigore, Panu l-asoâr, Costescu ştefan, Budacbevicl Savel, Brezeanu loan, Strâm-beanu Grigore, Dimitrescu Marin, Botez Constantin, Cartojanu Petre, Mânescu A-tanasie, Danilescu Ilie, Conta Chiriac, Ni-colescu Marin, Constantinescu Angliei, Paulinescu Ştefan, Ianculescu Nicolae I, Angbelescu Grigore, Belianu Ion, Paulian Ion, Xlanolescu Attianasie, Angbelescu Ştefan, Măinescu Alexandru, Christescu Gri-gorio. S ad înaintat la gradul dc administrator clasa I: Ghimpeţianu Ştefan, Corbuleanu Mihail. l-a gradul de administrator clasa II: Vă-tăjescu Nicolae, Ionescu Yirgiliu, Vagiliu Dimitrie, Alecsandrescu Sterie, Georgescu Petre, CiovicA Dimitrie, Butescu Anton, Scârlălescu Nicolae, Goorgescu Cbristea I, Florescu Grigorie, Măndăchescu Liimitrie, BAdulescu lamandi, Droancă Ion, Lascu Nicolae, Cazacu Alexandru, Stoenescu De-metre. S'aO înaintat1'la gradul de medic de regiment clasa I: Dr. Teodorescu Nicolae, Casasovicl Haralambie. La gradul de medic de regiment clasa II: Dr. Mileticl George. S’aO Înaintat la gradul de farmacist de divisie: Constantinescu George, Dinescu ton, Marinescu Mihail. S'aO înaintat la gradul de farmacist de regiment,: Popescu Vasile, Dimitrescu Nicolae, Vasilescu Dimitrie. La gradul de farmacist de batalion : Cbristescu Blamate, Vasilescu Ştefan, Pe-trescu Constantin, Popescu Alexandru , Bartolomeiu Dimitrie. S'a înaintat la gradul de veterinar de corp de armatA, Constantinescu Panait. 1-a gradul de veterinar de divisie: Con-stans Dimitre, Predescu Dimitrc, Colben loan. 1-a gradul de veterinar de regiment: ComAncscu Harel. S a restabilit trei circumscripţiunl sanitare militare, pe ziua de 1 Aprilie 1886, şi s’afi numit: Medicul inspector-general de brigada doctor Teodori lulifi. şef al circumscripţiei corpului 11 de armaţi. Medicul inspector-general de brigada doctor Fotino Androcle, şef al circumscripţiei corpului I de armatâ şi al divisiel Do-brogea. Medicul şef al spiLalulul militar central dectorul Severin Emonoil, medic de corp de armatA, tu funcţia de şef al circumscripţiei corpului III şi IV «).»armatA. FELURIMI l’udurc arsa. — In seara de 29 Martie trecut s’a aprins şi a ars pădurea îlănţeşti din judeţul DorohoL Causa acestui incendiu nu s'a descoperit plnâ acuma, dupe cum spune Vocea Botoşanilor. • • Duel l'e meni ii.—Acum câle-va zile a fost la Walerloo un duel Intre două femei. O francesă d-na Astiâ de Val-sayre, s’a bătut cu spada c'o americană, miss Shelby. Causa duelului a fost o discuţiune în privinţa superiorităţii doctoriţelor francese asupra doctoriţelor americane; In timpul|certeî, d-na Astiâ de Valsavre îşi aruncă mânuşa în faţa americanei miss Shelby. Duelul s’a făcut, miss Shelby a fost rănită la braţ. • • \ Iutii lunga. — Curierul Balasan spune că, individul Leiba Moisi sin I-ţic, de profesiune dascăl la o scoală is-raelită, domiciliat In strada «'Arapul» No. 18 din oraşul Iaşi a încetat din viaţă In vârstă de 113. ani, Luni In 7 ale curentei. Defuntul a fost căsătorit pentru a doua oara cu Feiga Zisla, care traeste şi asta-zi, având vârsta de 80 ani. Defunctul lasă pe urmă sa 10 copil legitimi, dintre cari cel mal mare are vârsta de 00 ani şi traesce In oraşul Odessa. comuni LECUITOAKE CAMERA Şedinţa de Miercuri 9 Aprilie 1886 Şedinţa se deschide sub preşedinţa d-lnl loan AgaricI, la ora 12. Dupe citirea sumariulul şi îndepli- nirea celor-l’alte formalităţi Camera trece în secţii spre a face oare-care proeete. La ora 2 şedinţa se redeşchide. Se constată presenţa a 150 deputaţi, de oare-ce numai deputaţi aflaţi tn a-ceasla zi la şedinţă vor putea lua diurna pe vacanţă. D. Tăcu, citeşte proectul de lege pentru acordarea unul credit de 257.144 lei d-lui ministru al cultelor pentru deplina restaurare a catedrelor de la laşi şi Curtea de Argeş. Legea se votează dupe două mici observaţii ale d-lor Ciocnzan şi N. Ionescu. Se procede Ia alegerea unul membru In comisia pentru Axarea preţurilor, cu care si? se cumpere chibriturile şi cărţile de joc. Primul scrutin dă următorul resul-tat: votanţi 108; majoritate absolută 55. AH avut: dd. Câmpineanu 31. Po-roineanu 28. Procopie Cazotti 12, Petre Ene 0, Nicâ Mircea i, Catuneanu 3, Lupulescu 3, Oroveanu 1, Schileru 1. Tatâranu 1, Sefendache 1. Răducan Ion 1 şi Radu Mihai 1. (Mare ilaritate. D. Radu Mihai, este foarte supărat, şi strigă, că nu treime, ca deputaţii să 'şi bată joc de miniştrii.! Votul este declarat nui şi se procede la al doilea scrutin. Rezultatul votului : Votanţi 127, majoritate 64. Au întrunit; d. Ion Ctmpineanu 92 voturi, Poroineanu 19, Radu taihaid 2 (ilaritate generală. Numai d. Radu Miliaid nu rlde). D-nil Petre Ene şi alţii c!te un vot. Slnt şi 8 bilete albe. D. Ion Ctmpineanu este proclamat ales. Se votează fără discuţie un credit de 100,000 lei pe seama ministrului de finance, pentru a se plăti zecimile Comunei Bucureşti. D. .V. Ionescu cere, a i se primi demisia din Comisia pentru modificarea regulamentului, flind că după vacanţă nu ştie daca va putea veni cu asiduitate la şedinţă. Camera respinge In unanimitate cererea. La ora 3 şedinţa se ridică, iar cea viitoare se anunţa pentru Vineri la 25 Aprilie 1880. IViioI SENATUL Şedinţa de Mercuri 9 Aprilie 1886 Şedinţa să deschide la ora 21/2 sub preşidenţia d-lui D. Guşti. Interpelarea d-lui Gherghel relativ la descrescerea populaţiei române In Moldova de sus se amână până dupe vacanţă. Se votează fără discuţie proiectul de lege pentru Axarea preţului chibriturilor şi cărţilor de joc cum a fost votat de Cameră. Se alege ca membru, din partea Senatului, In comisiunea pentru Axarea preţului chibriturilor d-lui R. Opran cu unanimitate. Se decide ca vacanţa să dureze până la 24 inclusiv. D. Ministru de Finance. Roagă Senatul să nu plece căci trebue a se voia mai multe proiecte de legi. D. II. Isvoranu. Să mira cum v a putea Senatul vota mai multe legi când mai sunt 2 ore numai până la ridicarea şedinţei, iar legile nici studiate tn secţiuni n'au fost. Poate d. Ministru are vre-un mecanism particular pentru votări. Se votează fără discuţiune proiectul de lege prin care se fixează preţul mo-netelor de aur streine dupe cum a fost votat de Cameră. Şedinţa se suspenda la ora3 1/2. La redeschiderea şedinţei d. L'reche citeşte proiectul de lege relativ la emiterea de rentă 5 0/o pentru construcţia localului scoalelor superioare şi inferioare din ţară. D. Gogu Slefănescu spune,ca cu toată buna-voinţa ce ar avea de a vota legea nu poate, de oare-ce abia adineaori s’a împărţit Senatului espunerea de moitve. Roagă Senatul a amâna discuţia după vacanţă, pentru ca fle-cine să aibă timpul a studia proiectul. D. Ureche cere, a se vota chear azi acest proiect, de oare-ce este una din primele necesităţi ale ţării, de a avea localuri pentru scoaie. Legea se ia tu considerare şi se primeşte cu 54 voturi contra 8. Se autoriză guvernul a emite renta 5 o/o pentru suma necesară reparării catedralelor din Iaşi şi Curtea de Argeş. Şedinţa se ridică la ora 5. ŞTIRI MĂRUNTE Erl seară a avut loc la OiTeu Banchetul Congresului Corpului didactic. • • D. general Bercudey a inspectat erl dimineaţă regimentul I de genio. Se zice că d. Paîadi va 11 numit prefe< t al judeţului Suceava. Prinţul George Bibescu a părăsit capitala ducându-se la Berlin unde e instalată familia d-sale. la d-na Nica Nenciu, nişte zidari au descoperit ascunsă fntr’un zid, o ladă de fier. Procurorul a fost chemat ea să Ile faţă la deschiderea acestei lăzii. Casa aparţinea tnuinte prinţesei Tru-betzkoi, născută Ghika. ILTIMK IMinn ni D. Ion Brâtianu a avut eri o întrevedere eu Baronul de Mavrcu care a avut o explicaţie, în privinţa incidentului provocat de cuvântul Colectivitate pus la un bal, de câţi-va diplomaţi, sub un tablou represintând o sticlă şi o furculiţă. Am vorbit mai de mult de acest incident, care încă nuc sflrşit. Doamna de Hertz pleacă mâine la Paris cu fiica d-sale care n fost muşcata de un câine ce se crede a fi turbat. D-na de Hertz se duce se consulte pe d. Pasteur. însoţită fiind de doctoru Patzelt. Suntem informaţi că d. Radu Mihai nu estrein la eşecul d-lui Eleva. Se zice căd. N. Manolescua cărui relaţiunl cu d. Eleva sunt destul de încordate, este cel care are mal mulţi sorţi d’a fi numit primar al Capitalei. D. M. Ferikidi şi d. Gr. Ghica sunt aşteptaţi poimâine în Bucureşti. Citim în Homdnia IJberd: Câţi-va comercianţi şi agenţi de cereale s'au constituit în comitet de iniţiativă şi au convocat o întrunire pentru 15 Aprilie, In sala Bursei din Bucureşti. Scopul acestei Întruniri este o in-tervenire colectivă pe lângă guvern pentru îmbunătăţirea comerţului nostru de cereale. Suntem informaţi că d. Brâtianu a cerut consiliului comunal ca se pue un imposit de 4 zecimi asupra nuoilor clădiri şi care până acum eruii scutite în timp de 3 ani. Se zice că d. Brâtianu a primit demisia d-lui Fleva. Este azi hotărit că proiectul de reformă a instrucţiune! publice va veni in discuţiunea camerilor, în una lui Maiu. Delegaţi ai secţiunelor au fost a-eşi dd. Visanti, Cozadini, .Nicorescu, iorş, Laurian şi Câtuneanu. Ni se comunică următoaroa in-brmaţiune în privinţa liberărei mandatului N. 12676 pentru retribuţiunea învăţătorilor din judeţul Argeş pe trimestrul de Octombre 1885, şi car* retribuţiuni se ştie că au mal fost ordonanţate încă odată pe numele fostului revisor Arsenescu. In luna trecuta Martie, Prefectul a-celuk judeţ, In urma deselor recîama-ţiuni ce primia din partea învăţătorilor, câ nu mai pot urma cu şcoala fiind-câ nu li se plăteşte, face un raport la ministerul de interne, prin care cere a stărui pe lângă ministrul cultelor spre a satisface justele cereri a acelor în- văţător; şi pedepsirea funcţionarului culpabil care a călcat legea comptabili-tâţei, ordonanţând lefi le acelor învăţători pe numele lui Arsenescu. Acest raport s'a înaintat Ministerului de Culte, şi pe care d. D. Strdza a pus următoarea resoluţiune: se va face raport la Consiliul ile Miniştri spre a se cere un credit din eseroiţiul anului bugetar viitor 1880-87. Legea Comptabililăţei generale a Statului, zice precis câ nu se poate ordonanţa de două ori pe o luna leafa unui funcţionar. In caşul ânsă când funcţio-narul’a fost frustrat de persoana căruia i s’a încredinţat leafa pe acea luna, seva cere credit Camerilor când se găsesc convocate saQ consiliului de miniştri şi apoi publicându-se prin « Monitorul U-fleiat» deschiderea acelui credit, se va face ordonanţarea. întrebarea este: s’a procedat In felul acesta saQ nu? Nu, căci noi nu am văzut tn ««Monitorul oficial» deschiztndu-se un ast-fel de credit şi cu toate acestea s’a liberat ordonanţa de plată No. din economiile resultatediu eserciţiul anului 1885-80—bani pe care numai casa pensiunelor era în drept să’I primească, ca resultaţi din numiri din noii şi e-conomil prin vacanţă. BULETIN COMERCIAL Din raportul oficial a consulatului austro ungar din Focşani estrugein următoarele: «Situatiunea pieţei se uliu lot pe nivelul scăzut, ca in lunile trecute, “transacţiunile de mărfuri sunt neînsemnate, consuinaţiunea endetail foarte slabă. Clientela din provincia este lipsită de or ce credit, şi din causa crisel n’a putut să răsufle plnâ acuma. ţerauul este lipsit de or ce mijloace ; cu toate aceste, târgul nostru ’şi a apropiat tendinţa ciudată, d’a urca de a-cuma preţurile mărfurilor, anticipând ast-fel regimul inevitabilului tarif autonom. Aceasta dovedeşte, câ nu prea exista vr’un excedent tn mărfuri, şi că comercianţi voeşte să profite de aceasta ocasiune. O luptă de concurenţe Intre pluguri germane şi austriace a avut loc aicea, care s’a terminat tn favoarea fabricantului german; 100 de bucăţi s ad vândut deja In cursul lunel curente (Martie) şi se speră tn vtnzarea altor 100 bucăţi. Din Belgia sosesc cantităţi însemnate de fier şi cue; In ramura manufaclurel nu se obsorvă nici o mişcare. Tendinţa calma predomina, şi comandele locale găsesc cu anevoe fabricanţi, care se le efectueze. De remarcat este faptul, că mai mulţi Unguri, comercianţi de Vinuri, au făcui lu localitate cumpărări însemnate, ceea ce a [fost un mare bine pentru producătorii noştri cari au pim-niţele pline. Este tnsâ de temut, câ cu timpul districtul Putna să nu facă o concurenţă straşnică exportului vinurilor ungureşti. Starea semănaturilor e buna. GrâQ, 1.000 hect., 581/4 lib., 11.40 lei; grâu, 4.400 hect., 55 lib., 10.45 lei; grâu, 2.700 hect., 57 1/2 lib., 11.75 lei; grâu, 1.900 hect., 00 lib., 14.05 lei; grafi, 1.400 hect., 553/4 lib., 10.75 lei; cin-cantinâ, 3.000 hect., 02 lib., 8.05 Ier; cincanliua, 1.000 hect., 63 lib., 8.05 lei; porumb, 800 hect., 00 1/2 lib., 8.10 lei; porumb, 800 hect., 50 1/2 lib., 0.75 lei. Botoşani, 8 Aprilie. Popuşoiul, dupe calitate, vagon 950 —1050 lei: Orzul, tot după calitate, 1000 —1200 I. Boii de frunte pentru muncă perechea 380—400 lei; Boii de frunte velniţâ părechea 200—250 lei; Mascurii, unul 18—20—22 lei; Micii negri, la ţară, 3 I. 85, 3 I. 90. Pânea albă 30—35 bani chilo; pânea neagră 25 b\—Făina de grâu 40—45 b. chilo; călit. inf. 30 b. Făină de popuşol 15—25 b. Fasolea mică 30, mare 40 chilogramu. Carnea simplă 35—40, cu muşchi 45 b. chilo. Carnea cuşer 1 leu chilo. Peşte proaspăt de iaz 1 led 25 bani— 1 led 50 bani chilo.—Morun sărat 1.00 —2 lei —2.50 chilo. Morun proaspăt 2 I. Icre de ştiucâ 5 lei, de crap 3.20 chilo. BULETIN FINANCIAR Bucureşti, 9/2/ Aprilie 1886. Ştirile din străinătate ne indică o recrudescenţă tn tendinţele răsboinice ale Greciei. Din această causâ atât la Bursele din afară şi prin repercusiune la Bursa de aci, valorile au perdul din fermitatea lor. Agiul s'a urcat la 14.40. Ceea ce este mal îngrijitor se obser- vă din partea schimbului, care se scum-peşle din lipsa de devize asupra străinătăţii. Aşa cek Paris face 100.35. Cek Londra 25.27 1 2. E semn rău ; căci dacă în «această perioadă a anului, ecuivalentul ce l primim din afară pentru esportaţiunile noastre este slab, sau cu toiul minim, ce se va tntîmpla, când vom intra în perioada mal puţin favorabilă Comerţului. Notăm In cota de astâ-zi: Dadele 293. Construcţiunile 1911 2. Tendinţa liniştita. BIBLIOGRAFIA A apărut la Paris . IJnin^o inols 1 iţr. de stat........ 6% Oblig. % Scris. func. rurale . . . 5'\ împrumutul comunal . . Obli»;. Casei pens. lei 10 dob.i împrumutul cu premie . . . Acţiuni hânrei nation . . . Acţiuni «Daria-Itomania » . . » Naţionala.............. Credit mobiliar . . , » Constructiuni. . . . « Fabrica de hârtie . . Argint contra aur . . . . . Bilete de Banc? contra aur. Florin austriac!........... 11 itsi r. i>in vie\ v Napoleonul . Ducatul . . . Lese otomane Rubla hârtie . CI RSUL l)l\ RFItLIA Renta Amort........... O: ; nheim. ....... Obligaţiuni noul 6% C. F. R. « » 5% H M H Rubla hârtie.......... CURSUL OF PARIS Renta Românâ.......... Lose otomana.......... Schimb Paris 3 luni . . » la vedere . Londra 3 luni *i la vedere Berlin 3 luni . . Vinna la vedere . j« 3 4 8V • 4 fty a»! 112 ţij i ş y| i :s sil 4 7*, j » i’IO :h 1030 «ai 240 Şi ni 195 6$ 14 t 4 1114 j>.rw 10.035 5.92 17.50 123.50 05.50 109.50 106 Iul .40 200.10 35.50 1001/2 I 25.50 123.-10 2.02 nnuzutnu iie i\ciiiimt O casă mare cu două etape, Încăpătoare pentru două familii, având 20 camere. 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 grajduri, şopron de 3 trăsuri, curte spaţioasă, etc. Asemenea de vânzare un loc de casă, a-vănd 17 metri Ţaţă, 34 fund. A se adresa strada Biserica Amzel, 6. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Ratixtei ,Vn. h. | f i i i t i t i i x v. I /•’, DE POLEITORIE G. >jUFNAC£L 78. — CALEA MOŞILOR — 73. In acest atelier se primeşte orice reparaţiunl de Oglinzi, Mese, I; Galerii, Tablouri poleite. Se găsesc & gata galerii, pervazuri de tol-fel cu preţuri moderate RECTIFICARE MOŞIE DE ARENDAT MOŞIA VĂLENI, districtulfl Oltu. plasa Şerbătieştl, fosta parte n tl-lui A. Burke. — A se adresa In d-nul Nicu Moscu actualul proprietar. Strada Mi-ni rva Nr. 12. bis. N. A- PARADAT AVOCAT Str. Biserica Icni Xo. 8 bis. z < < o d CL 00 Q o h C O o* X < N H O C 5 i i I J « I I I i J i. * j -———- ►.•a;'—*., TIPOGRAFIA li s n km BUCURESCI, STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI AGRST ATELIER KSTE PUS IN POŞIŢIUNE A ESECUTA TOT FELUL I)E LUCRĂRI ATI NUATOARE DE ACEASTA ARTA CU ACURATEŢA PRECUM I ZIARE QUOTIDIANE SI RKftnOMAITARE BFtOSTJFtI LUCRATE IN CARACTERE Et.ZEVin IMtFFIl l;r» s 4 4 K N E 8 7ti 4-T 5.0 ENE 3 8.0 NNE 2 761.6 3.0 K 7 75(».6 1.0 KNE 2 acop. l senin noros acop. ploios zapftila Directorul Institutului, St. IJepites. Starea inarei Ia Const. si Sul. pot. Noaptea ploaie. Barometru se urca. o mmm Absolventă a cursului secondar şi având «Diploma de maturitate», st oferă a da lecţiunl.tn vre-o familie pentru cursul primar sau secondar. în special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele fisico-naturale. A să adresa la redacţiunl. I V VTI IU VT tlon‘s,'e a P^da lec- L\ Dltllu.il ţi uni pentru Clasele Primape, în schimbul unei modeste plaţi. A se adresa la administraţia ziarului. iUi ion vr din causa arendării pro-Ull.VlML.ilJ prietâţii, se vând, 0 lo-comobilă 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Ramson sistemul cel mai perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşcarti judeţul Ilfov, adreslriduso la d. E. Reimer administratorul. ROiERBâD (Gnslniniil Slirii'i) DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1886 ST. N. Situală |*o calea ferată de Sud (prin Irettu accelerat st ajunge de la Viena tu s I/2ore, de la Triesl Iu (jure). Băl puternice de 30—31“ lt pentru oameni debili, con-sumaţiazilnica‘20,000 liectolilre, foarte eficace la pelagra, reumatisme, boli nervoase, parâlisiu, debilitate, boli de femei, menstru naţii le, esudaţil tnvecbile, boli crcnicl de cataruri băşici etc. Ilasin mare, băl de marmora, separate şi elegant mobilate, precum şi băl de putina, locuinţe confortabile, (tnMuiO şi Sept. cu 330/0 maleftin)posiţiunemuntoasa foarte plăcută, promenade din noii construite, Conducte de apa de băut din munţi, reservoardeapa rece. Medicul bftiifl: D.nonsiLer sanitar lir.H. Mni/erho/er operator din Viena (până la linele Aprilie domiciliat In Viena 1 Krugerslrasse 13), Prospecte detaliate împreuna cu tariful se trimite gratis si francodecălre Direcţiunea Uailor lluiucrl.adS'.eier-mark de jos. Ue la I MaiO trenul accelerat se opreşte aci. -UL»*.. DE VANZARE Locul din strada Dionisic No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţ»t nre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metrişi adâncime de îl metri. Se vinde In total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, I). Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. i Un loc spaţios, situat în bunecondiliunl In fundul alei Eldorado, se poate împărţi tu doue loturi, vriizăndu-se şi separat. Doritorii se pot adresa la d. inginer C. Boltea, Strada Pitar-Moşo N'o. 5. \\l IM ililiUT domniei Nr. 29. — lişle No. 11. «Io la 23 Aprilie viilor, casele din Strada Aca-A se adresa strada Ba- A V I S Aflând că o casa concurentă d’aicî, introduce prin o amăgitoare contra facere a mareei noastre, CIMENTUL seu în ţările Danubiano, ne permitem a atrage atenţiunea onor. noştri consumatori si a Ie recomanda se observe că etichetele noastre portă pe lângă Urma noastră şi rin ALBASTRU ALBASTRU (nici de cum un alt animal). Ast-lel vor putea consumatori cimentului nostru li apăraţi de falsificat. | g WHITE & BR0S -LIMITED LONDRA I f f V * f I IBM INSTITUTUL FROHLICH Pensionat de dominare cu 8 clase şi cursuri superioare. ir WIENâ I. GRUNANGERGASSE N". I. Iu timpul vere! se uflă In Vila sa proprie la Itmlcn lângă Viena unde se continue cursurile ştiinţifice, de limbi streine şi mu-sică. J I 'I y A 1 i fo 4 (ti; c\m: data de Sf. Dimitru, stăpâni; culme, dependenţe, ele. A adresa ofertele cu preţul chiriei la administraţia ziarului «Epoca». KICOOOOOîXXXXmXXXXXXXXXKXXXKXXXXXXXXXXXXXXX K 7 BAZAR D’ENGLITERA BUCUREŞTI 3, COLTUL STRADEI GABROVENI SI ŞELARI, 3 K 8 X X X X X X X X X X X X X X X CC C/> —I ^ C-3 S se c □C «a: r^l tc «>5 O O I co LjJ CC Z) o =D QQ Avem onoare de a recomanda onorabil Iul public fi clientelei noastre magazinul nostru, bine asortat cu tot felul de stoffe moderne de comande pentru Se sonul de Prima-Verâ şi sleC/iavtot, Parlesiurl de V eră. Asemenea a in pri-m mfioacfynen,Pantelonifan- mit un bogat assorlitnent T_I /V T ]\I £ taisie] Veste Brocate şi de haine con > rS'we»* *:■ -*■ -^”^-J--L N ^ Piquet fan- TviSml\BARBATESCI, SI PENTRU COPII Journal.Co- ||A|\ir\ irit şi Costume sturne Sacot la Deraierev | j(|;ţ TlOIIrJi \ 1 copii cele mai mo-Mode, Redingote cu vesteai Ş denie şi cu preciurile Diagonal, Jaqvete cu \re--r-foarte convenabile. De aceea rugăm pe onorabilul public şi clientela noastră, a ne onora cu Visitele d-lor, asigurăndu-vă că vor fi pe deplin satisfăcuţi. xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx cş o 03 DO a o cz DO m cn r^j ®>SSs» gj îO« IIL VIIENDIT, chiar de acum pro-, prielatea Crângurile din bistr. Vlaşca, PI. Câlniştea, doritorii se pot adresa la 'proprietar Em. Grădiştea-nu, Piaţa Amzi No. 1 Bucureşti. PRIMA IMPERIALA REGALA PRIVILIGIATA ITINERARIU Valabil de la 28/9 Ianuarie 1886 pînă r. Socec. OUVRAGE ENT1EREMENT TERMINE ESSAT COMPARE SUR 5 ET IES LOiS DE LA ROUMANIE OEPUIS LES TE Al PS LES PLUS RECULES JUSQU'A NOS JOURS PAR mCÎ)LJ5.S BLJLPJLMBSaS UN VOLUME D’ENVIRON 500 PAGES, EDITION DE LUXE PAPIER VELIN, CARACTERES ELZEVIRS. PRIX 20 FRANCS-TI RAGE LIMITE On peut souscrire â partir du 1 j 13 janvier dans Ies bureaux du « Pet/ple Roumain » et ehez tous Ies libraires de Rucarest, Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro