ANUL I No. 117.
A DOUA EDITIUNE
JOl'I 10 APRILIE 1886.
Grioorr G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In V.irft 1 un 10 lei. 0 tuiil 30 tel, 3 luni 10 lei In str&itiâtnte l un 50 lei. 6 luni 25 le*
RED A C Ţ I A
No. S.—Piuiţi Episcopiei.—Ho. 3. IO BANI NUMERUL
N. Gr. FILIPESCU
Proprietar
ANUNCIURI:
eunucii)rl j>e pagina a patra liniu 30 buni, ununeimi -ţi rerl&nie pe pag. III 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.— Ho. 3.
IO BANI NUMERUL
greşelile iiiuKMi.il
IN
c E STIIX K V E C O \ O IIICA
DECLARATIUNEA ,,NATIUNEI“
ROMANIA SI AUSTRO-UNGARIA
întrunire* opositiei oe l» focşani
REGELE T ES A LI El
GRESELELE GUVERNULUI
IN CRSTKJXRA. ECONOMICA
In numeral nostru d« eri, am zis că trobue se apărăm cu drepturi protoctouro industriile ce au sorţi se reuşească la noi in ţară, dar numai acelea, şi că aceasta trobue făcut cu moderaţiune şi In mod vro-molnic.
Mal adâogam că acest resultut să poate atinge, fio prin tarif autonom, fie prin tarif convenţional.
Am lămurit ast-fel bino, scopul la care trobuo se tindem.
Pentru a putea realisa acest scop, erea nevoe ca guvernul, cu mal mulţi nnl înainte, se pregătească tărâmul pentru negocierile ce sunt «zi Începute şi sil facă ast-fel, se dispară In parte, neajunsurile ce nasc inevitabil tn starea de inferioritate Iii care ne allăm, cănd tratăm cu o putere mare ca Austria.
8e cercetăm dar, ce ar li trebuit să facă un guvern conştiincios, înainte d'a Începe tratările cu Austria, sau inainto d'a pune In discuţiune noul proeot de tarif autonom şi eă vedem cum guvernul actual ’şi-a In-plinit datoria.
triace, într’a situaţie financiară căt de prosperă.
In loc de aceasta, finanţele noastre se află tocmai azi lntr’un aşa hal, în căt preocupaţiunile budgetaro domină azi cestiunea economică.
In tariful autonom, ce s‘a presin-,at mai deunăzi cnmerilor, o mulţime de laxe sunt Înfiinţate, nu pentru a veni in ajutorul industriei naţionale, ci sunt impuse de necesităţile financiaro şi aâ de scop numai şi numai d’a umplea golul ce există in budget.
In starea de ruină a finanţelor noastre, guvernul romăn nu e tn stare azi se vie cu prime, în ajutorul industriei naţionale, şi nu poate nici se Încheie convenţiunî de comerţ, nici se stabilească un tarif autonom, fără se fie dominat de nevoile fiscale.
5. Guvernul romăn trebuia se’şi păstreze Întreaga sa libertate do acţiune şi se nu Înceapă negocierile cu Austro Ungariu având înăinilo legate prin convenţiunea de la Londra.
Astă-zi dacă vom rupe negocierile începute la Viena, e mal mult do căt probabil că Austria va redeschide cestiunea Dunări şi va încerca să exercite o presiune asupra noastră cu tractatul de la Londra care a rămas ca spada lui Damocles suspon-dat asupra capului nostru.
Iată dar in ce situaţia ne nfiăm tocmai tn momentul cănd începem, Intr'o cestiune atât do vitală pentru ţară, negocierile cu o putere ca Austria, care deja ara o mare superioritate asupra noastră.
Suntem convinşi că dacă, în loc se avem pa d. Brătianu de prim ministru, am avea la guvern pe un ministru Austriac, el n'nr fi putut sluji mai bine interesele nustro-un-gare, şi so ne pue intr'o situaţie mai critică. în momentul cănd pretindem că «vrem să câştigăm independenţa noastră economică».
1.	Inaintedetoate trebuiaîntocmitâ o listă de toate industriileco credeam că pot rouşi la noi tn ţară, şi tre-bueau studiate cu amănuntul condi-ţiunelo !n care se pot produce materiile pe caro credeam că le vom putea fabrica.
Kâcut'a guvernul aceasta ? Putem să răspundem categorie, nu.
2.	Paralel cu această lucrare, erea absolut necesar so se facă la vecinii noştri o anchetă asupra condiţiu-nilor de fabricaţiune a productelor similare. Comparând ce se cbiamă, le coiit de production, la vecinii noştri şi la noi, numai ast-fel puteam cunoaşte cari sunt industriile ce merită o protecţiune, şi căt de râdi-cute trobue se fie drepturile protectoare pentru ca ele să compenseze superioritatea productelor străine.
3.	Gu nici un preţ nu trebuia se încheiam convenţiunî de comerţ cu un termen mai lung ca termenu eonvenţiunil austriace, căci altminteri protecţiunea ce acordăm în aparenţă productelor noastre nu e In realitate de căt o protecţiune pentru statele co au convenţiunî de corner, cu noi.
Aci guvornul a comis o greşală ne ertată şi care ne va costa scump, încheind cu Germania şi cu alte ţări convenţiunî, a căror termen trece cu vre-o 0 ani peste termenul convenţia nii cu Austro-Ungaria.
4.	Trebuia se ne dăm toate silinţele pentru a ne afla in momentul expirării eonvenţiunil aus-
Ylenn, 20 Aprilie. —D-nil Ferickide şi Gliika aa avui ieri o conferinţă cu contele Kalnoky şi cu I). de Szoggenyi. El aQ fost primiţi astă-zi In audienţă privată de călre împărat. După nmeazl, negocierile formale pentru Incheerea unul noii tratat de comerţ, vor Începe la ministerul afacerilor străine sub preşedinţia d-lui de Szogyenyi.
La aceste negociâri vor asista din partea Ungariei, Secretarul de stat D. de Matlckovici şi consilierul MihailovicI; din partea Austriei, baronul de Kalch-bergţşi secretarul de ministerd. Strybal. Ministerul afacerilor streine a delegat pe baron de Giantz şi baronul Biege-leben.
1‘nrls. 20 Aprilie.— Camera deputaţilor. D. Frederic Passy cerând un ur-bitragiă tn cestiunea Greciei spune că principiul de arbitragiâ trebue să fie a-cela al lumel ci vili sate.
D. de Freycinet respunde câ e de a-acord cu d. Passy tn privinţa acestui principia dar că In cestiunea grecească iniţiativa Franciel e imposibilă, căci exista pentru afacerile din Orient, un arbitru cu totul desemnat: concertul european. Preşedintele consiliului a-daogâ că arbitragiul reclamat există în adevăr, pentru că puterile se silesc a regula cestiunea Intr'un mod amical şi câ Frnncia lucrează In tot-d'a-una In sensul pacific în vederea unei soluţiunî satisfăcătoare pentru toţi cei interesaţi, (aplause).
Paris, 20 Aprilie. — Senatul a adoptat Împrumutul uşor modificat.
Camera a adoptat In principia proiectul unclexposiţiuni universale Ini88U.
IIECURATIIAŞI „SITUAT
Ziarul Naţiunea de ieri face a-ceastâ declaraţiune, pentru a precisa atitudinea grupului seu, în cestiunea tarifului autonom şi a con-venţiunil de comerţ:
Liberi schimbiştl In principie, nu tn-ţelegem şi nici cerem ca acest si9tem să se aplice României precum nu stn-tem de părere să i se impue sistemul opus.
Interesele noastre bine Înţelese reclamă o combinare Înţeleaptă a acestor duoă sisteme, combinare ce de alt-fel predomină astă-zi in raporturile comerciale dintre mai toate Statele ci vi lisate din lume.
Organul liberal-naţional resumâ în aceste patru puncte ideile sale tn cestiunea reiaţiunelor noastre comerciale :
lată-le ast-fel precum eraU formulate In numărul nostru de la 8 Mal 1885.
*1. A scuti, In ceea ce ne priveşte, «de orl-ce taxa vamală produsele ce «esportam, şi a lua toate măsurile ca «ele să nu fie supuse Ia nici o formalitate jignitoare ia intrarea lor In ţara «cu care vom contracta.»
«2. A impune o taxa moderată mâr-«furilor de lues co se importa la noi şi «cari fac parte din marea industrie ce «ne lipseşte.
«3. A taxa mărfurile de rănd impor-«tato şi cari aU similare In Ilom&nia, «In aşa fol ca ele să (le puse In neputinţa «de a faco concurenţă produselor noas-«trs, şi a nimici ast-fel mica noastră «industrie, precum s'a întâmplat penă «acum sub regimul convenţiunei comer-aciale ce avem cu Austro-Ungaria.
«4. A scuti de or-ce vama, la intrarea «lor In ţara noastră, materiile prime co «ne lipsesc, precum şi maşinelo agricole ce nu suntem încă In stare a fa-«brica.»
ROMANIA SI AUSTIUHNGARIA
Cetim In FremdtnUalt următoarele : Consulul român din Viena (d. Lind-huirn), a ţinut In clubul funcţionarilor de la căile ferato austriace o conferinţă In privinţa importanţei ţărilor dunăreno pentru Austro-Ungaria. După o scurtă Introducere, conferenţiarul a arătat câ In urma tratatului dc la Berlin Împrejurările la Dunăre s'atT schimbat In mod esenţial. Dc atunci so numără şi Rusia Intre statele dunărene; do altă parte prin independinţa politica a României, a Serbiei şi Bulgariei s'a format o grupă de state, care are un caracter decisiv pentru desfacerea produselor industriale ale Austro-Unga-riel. Această grupă se compune din 9 milioane de locuitori; fac prin urmare 25 de procente din poporaţiunea Aus-tro-Ungariel. Desfacerea In statele dunărene, şi In special In România, face 10 procente din desfacerea totală a fabricatelor austro-ungare.
In faţa acestei ţifre Însemnate, ori cine trebue să recunoască că relnoirea convenţiunei cu România este dc cea mai mare importanţa pentru politica noastră comercială. Din toate părţile s'aQ emis aceasta părere şi chiar In cercurile unde infiuinţa agrară este precumpănitoare, a Început a se forma un curent pentru încheierea unei conven-ţiunl. Nu osie esact câ cele două puncte, de cari se foloseşte oposiţiunea In contra relnoirii convenţiunei şi anume concesiunea importului nelimitat do vite şi cereale din România, ar păgubi agricultura austro-ungarâ aşa de mult după cuin sc afirma de către unii.
Asupra importului de vite România trebue să staruiascâ din causa câ vitele fac unul din produsele el cele mal importante de esport, şi România, ca-re’şl trage produsele sale fabricate es-clusiv din străinătate, trebue să găsească mijloacele, spre a şi plăti importul săa. De alta parte interzicerea grâului român ar avea drept urmare căde-
rea industriei de făină din Austro-Ungaria.
Conferenţiarul Înfăţişează apoi tabloul posomorit al comereiulul de esport român şi zice că Austria are interes să menţie capitalurile Intr’o ţara. care este cea mal bună cumpărătoare a produselor sale industriale.
D. Lindheim esprimă In fine dorinţa d'a vedea cât mal curând ambele state vecine ajunse la o înţelegere, şi opinează câ tănărul regat, care şi-a câştigat atât de repede independinţa politică, In curând va deveni un factor important pentru viaţa economică a mo-riarchiet austro-ungare.
ver contra celor, pe cari nu ’I credea morali şi a celor, cari i se păread prea puţin culţi şi instruiţi; preoţilor tineri le interzicea de a ţine servitoare tinere. Episcopul era un orator bun şi deputat. Regina Christina a vârsat la-creml auzind aceasta întâmplare trista. Episcopul n'a murit încă.
IWRIMREA PUBLICA
A
OPOZITIUN El UNITE
Ţinuta la Focşani tn 6‘ Aprilie l(H6
PARTEA ESTERIOARA
Austrln— Oedenbt/rg, 19 Aprilie.— Biserica catolică din Kovesd a fost jefuita alaRă-ierf. Ttlharil afi scos fiarele de la o fereastră, aO pătruns prin altar In biserică şi aO furat tot ce aU găsit mal preţios.
Timişoara, 19 Aprilie. — Maiorul Vincenoz Seiberl, comandantul unul batalion de aici, s'a Împuşcat cu un revolver In birje, pe cănd mergea din oraş In suburbia losephstadt. Se crede că a comis fapta Intr’un moment de alienaţiune mintală.
—x—
Italia. — lloma, 17 Aprilie. — Ziarul Diritto blamează pe guvern, pentru că a permis, ca ataşatul militar austriac să visiteze fortificările din Sardinia şi arhiducele Albreclit fortificările de la graniţă şi de la lacul Garda.
Roma, 19 Aprilie. — Circulă sgo-motul, câ alegerile nu se vor face din causa boierii ; toate foile zic, câ a-ceasla ar fi o eroare fatală.
Zerbi a ţinut un discurs electoral In Nea pole, In care a afirmat necesitatea formării unei mari partide liberale, care să ţie piept cu anarhia şi socialismul, In aceasta partidă ar trebui să fie bărbaţi ca Rudini, Spaventa şi Crispi.	i . m,,
—i—
I ronia. — Paris, 10 Aprilie. — Foile revoluţionare publica articole violeute contra guvernului pentru condamnarea Iul Ernest Roche şi a lui Duc-Quercy la 15 luul Închisoare. Ele cer, ca să se hotărască prin sorţi, care dintre amlndol să fie numit candidat pentru Cameră In locul lui Rochefort, demisionat.
Intr'un meeting popular de ieri s'a decis, ca toţi agitatorii revoluţionari, foile şi ziariştii să se unească spre a agila pentru cel doi ziarişti con-demnaţi.
Paris, 19 Aprilie. — Asupra atentatului contra episcopului Jzquierdo de Madrid se cunosc următoarele amănunte: Episcopul Martinez Jzquierdo de Madrid a fost împuşcat de un preot la uşa catedralei San Isidoro. Atentatorul se numeşte Galeotto Colilia şi a fost preot Intr’o mănăstire de călugăriţe. Episcopul II interzisese de a sluji In biserica şi de a spovedi. Atentulorul venise, o jumătate ceas înainte de comiterea crimei, a vorbit liniştit cu mal mulţi vânzători de ramure dc palmieri şi a zis: «In curând am să fac o treabă mal bună.» Episcopul sosi In careta sa. Pe când urca scara spre biserică, atentatorul trase trei focuri asupra lui; e-piscopul căzu la pământ. Atentatorul venise In veşminte preoţeşti şi era printre cel-l’alţi preoţi cari aşteptaQ. Revolverul 11 ţinea convulsiv strâns In mână, In câtd’abia i s’a putut smulge. Episcopul fu dus In altar şi aşezat pe un covor. Afară Înaintea bisericii se adunară o mulţime de femei, cari ţi-paâ şi îşi smulgeafi parul. Un preot a-dresă la mulţime cuvinte liniştitoare, apoi biserica fu închisă. Medicii declarară că rănile episcopului sunt mortale. Un glonţ n’a putut fi scos.
Unii zic, câ acel atentator a comis faptu Intr'un moment de alienaţiune mintală. Alţii pretind, că a facut’o din resbunare, căci episcopul era foarte se-
Intrunirea se deschide la 8 ore seara sub preşedinţa d-lui V. G. Romanov In presenţa unul public numeros şi ales.
înscrişi pentru a lua cuvântul sunt d-nil Apostoleanu, Paladi, C. Boerescu şi Bâlănescu.
/). Apostoleanu începo prin câte-va cuvinte bine simţite, a arăta mulţămirl d-lor Boerescu şi Paladi, cari aa venit să ne tncalzeascâ şi să ne lumineze prin organele d-lor, tocmai lntr’un timp o-portun când trecem printr’o grea cumpănă.
Apoi combate guvernul actual, al căruia representant este d. I. C. Bratianu. Arată câ este un guvern falş pentru-efl numai liberal naţional după cum se Intitulează nu poate fi.
Dovada despre aceasta sunt noile im-posite create anul aceasta, căzând asupra mulţimei, asupra nevoiaşilor, de unde se vede ca numai liberal nu poate fi acest guvern.
Asemenea dovedofte ca acest guvern nici naţional nu poate fi, citează convenţiuncle posterioare eonvenţiunil Austro-Ungare, apoi “spulsările făcute; toate acestea numai acte naţionale nu sunt.
Mal arată, că d. I. C. Bratianu cu deosebire, Intru cât ne priveşte pe noi Focşăneni a fost falş, ipocrit, pentru că ni s'a spus ca se stremută Curtea pentru a face economii, şi astă zi se vede echilibrat budgetul cu un spor de 4 milioane.
D. Apostoleanu speră câ Curtea nu se va duce, pentru ca acest guvern vitreg nu va trece pragul lui Iulie, şi un alt guvern nu va strămuta Curtea.
Apoi mal arată starea destrăbălată şi tncurcată a finanţelor ; dovedeşte că noile imposite sunt nechibzuite, nesocotite,şi nu numai câ nu va aduce spor, ci din contra crede că guvernul va păţi ca acela care omoară gainu ca să scoată toate oule.
Asemenea şi Învăţământul public este râu,aceasta însuşi d. Sturza a mar-turisit'o, d. Brătianu a mărturisit ca a făcut greşeli, şi d. Apostoleanu se Întreabă care e remediul unor greşeli ne-permise tn politica ?
D-sa crede câ respunsul nu va fi cel dat de Voinţa Naţionala care zice că d. Bratianu ne va guverna, până nu vom mal avea ce se dăm,—ci trebue se eşim din amorţeala, se ne unim cu toţi, pentru resturnarea acestui guvern vitreg.
I). Apostoleanu 'şl sftrşeşte discursul In mijlocul aplauseior generale.
D Paladi spune că a primit se vorbească In Focşani cu multă plăcere pentru ca este locul unde a fost leagănul unirel, unde a fost cemisiunea centrală, unde s’a înscris ca cetăţeanul este liber. Cu toate aceste, zice d-sa numai liber nu este cetăţeanul supt acest guvern ;deputaţil sunt trimeşl de prefecţi, deputaţi sunt slugi cinstite. Insista, descriind deputatul actual, modul cum votează fără conştiinţă, cum după un semn al lui Brătianu prefacându-se că se duce cu sacu de grăunţe îşi schimbă convingerea. Descrie, cu colorile cele mai vii câ numai deputaţi şi camere n'avem, suntem guvernaţi esclusiv de bunul plac al d-lui Brătianu.
Dupe câte-va cuvinte relativ la strâ mutarea curţii trece la partea financiara şi arată ca stăm foarte răa, d. Brâ-tianu este nesocotii, a urcat bugetul la 138 milioane tocmai când poporul este
www.dacoromanica.ro
o
EPOCA —10 APRILIE
tu ui sarac, si a pus imposite locm l a-supra celui care nu poate se strige, a" supra celui sărac.
O să ajungem ca F.gipelu. să lim se-questraţl. pentru că o să ajungem să plătim jumătate din venituristrainatuţit.
Vorbind <le espulsaR, d. Pa Iad i zice că guvernul a făcut un act de servilism, atât de înjositor, tneât s*a găsit un un jurnal unguresc care să zică cft prea !• servil guvernul român.
Conclusiunea d-lui P.iladi este că staui foarte reu, pifita ajiitl'? lntr’o stare di» plorablilâ, sub guvernul condus de d.
I. C. Bratianu, şi este aşa, este că însuşi frulete d lui Brătianu. D-rtu D. Urutianu a calificat pe fratele seu: şeful corupţiu-ncl. Daca ne aflam ast fel, uu rămâne alt-cevu de făcut de cât să ne adunăm să ne cousfatuiui, şi văzând cu toţii u-ceste rele. văzând averea despuiată, o-noarea degradată, sâ lim uniţi In acest timp al durerilor, al suferinţelor, şi să resturnăm acest guvern.
Aplause entusiaste şi prelungite.
b. ('. Roerescu să sue la tribună tn aplause geţerale.
Iai 1807 şi 18<iS, pe când d. Bratianu ca şi ustă-zi era şeful cabinetului şi i se imputa că protege mişcările revoluţionare ale comitetelor panslaviste, d-sa interpelat In adunuro răspundea: La acusarea ce mi se face,că se conspiră Iu România, răspund: de ce uu s'ur conspira şi In România când se conspiră şi In alte ţări.
La 1808, i se aducea acusarea de Aus-t ro-Ungaria Câ Iaci* agitaţiuni tn Transilvania, şi, interpelat răspunde că : de ce n’ar face agitaţiuni când o soră de a noastră este inallratutfi.
Prin urmare, zice d. Roerescu, tn 1807-08, câup nu erum independenţi, d.1 Brutianu nu esila u lua sub prolecţiu-' nea sa. nu numai pe Bulgari, ci a se o-pune şi Austriei. Gasea atunci, că este legitim o opunere tn contra Austriei penlru românii d'acolo.
Acest limbagiu zice d. Roerescu l’a ţinut d. Brătianu pentru a trece drept cel mal mare partriol.
In anul 1885, în Bucureşti, un român, mic, neînsemnat, e acusat că face un apel la revolta românilor din Transilvania: şi d. Brătianu, decretează es-pulsarea a 0 români. Pentru ce,’ care era cuvântul ? După cum nici d-voustrâ nu 11 ştiţi, nici eu ca senator nu tl ştiu.
Dar rămâne, o socoteala *lo luat, zice! d. Roerescu ;
Cum sc face ca la 1885 Transilvania, nu nud este sora României?
Oare nu merită românii transilvăneni aslă-zi atâta lavoara cât a meritai bulgaria la 1808 ?
S'a Invocat legea din 1881, d. Roerescu insisl* asupra acestei legi; şi u-rată căd. Brătianu udat promisiuni solemne In camere, ca nu va aplica a-ceastă lege de câl vagabonzilor iar pe urmă s'a slujit de dânsa pentru a exila pe fraţii noştri Transilvăneni.
Apoi se întreabă d, Roerescu : ce face astăzi d. Brătianu, cu toate promisiunile date ?
Pentru ce d. Brătianu e alt om la 1807 şi 1808 şi alt om la 1881 şi 1885.
? -- ' - ------------------
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
4b
ARY ECILAW
REGELE TESALIEI
I*AHTE.\ A DOUA (Urmare)
IX
E mult mai Ieşim, de sigur, de a Înţelege de cât a descri, impresiunea produsa asupra Regelui Tesalţel care, pe când se afla In prima noapte a uuuţef, lntr’o desăvârşită fericire cu femeia sa iubită, aude deodată, cu toate ordinele formale ce le dăduse, bătăi repetate cu iuţeală lu uşc, bâtăJ care Ii smulseră din beatitudinea In care se gaseau.
Nadjeska Ivanowna, tremurând de spaimă se lipi mai aproape de inima augustului ei soţ. Ragele,ca şi ea înţelese tndats că o asemenea infracţiune la ro-gulele etichetei nu pot li cauzate de cât printr'un eveuimeul neobicniuit.
Pe jumătate Îmbrăcat, Regele trecu repede lntr'o odae vecină, de unde cu o voce necăjită Întrebă cine .cutează să vie a '1 tulbura ast fel.
Era bietul şambelan care tremura de frica din cauza groaznicei însărcinări ce i se dase.
După suirea pt tron a M. S. trebuiai sene gândim la independenţă *fce d. Roerescu . De ta 1807, această ideie In-1 cepe să Iacă progrese şi prouiotorirt a-cestei i'letsunt oropsiţi de d. Brătianu pentru că voia el sâ aibă meritul singur. I Ast-ftd că vine la 1877 şi se a fii azi cu Rusia, ca se capete independenţa, pe cari^preAecesorii Set începuseră tT~d dobândi p’o cale sănătoasă, uu Insă, cu vărsare de sânge cum a dobândit'o d. Urâţi» nu după plac arbitrar.
Promotorii independenţii adaogă d. Roerescu găsesc cu cale si Încheie cu Auslro-Ungariu, un tractat de comerţ d. Brătianu atunci tu oposiţie, trată de trădători pe promotorii independenţii, combătând convenţia , şi , fatalitatea face că d. Bratiauu se vie la pulere Înainte, de se sancţiona con ven ţi unea, — şi, venind hi putere o sancţionează. Şi nu se opreşte numai aci, merge mal departe Încheie şi alte convenţiurtt.
Cum se esplici purtarea d-lul Brâ-tianu ? se esplica,numai, pentra că este arbitrar, pentru să vrea se .facă aşa : «Tradare când se faced’altu,patriotism când şc face de d-sa.»
Ludovic al 11 a zis : stalul suni ort, d. Bratianu, zice : Patriotismul sinii rit.
Termina, vorbind puţin şi despre Curte : arătând că aceasta ideia a uvut'o şi conservatorii, tuse, convîngându-se de marea nedreptate ce su face Focşanu-lui, a ţinut compt de opiuiu publica ce se formase, prin justele cuvinte ale Eocşeneuilor, ’şi-a părăsit această idee.
AsU-y.i tu 1880, aceeaşi idee se propune ded. Bratianu care a combâtut'o Înverşunat. Pentru ce ? In zadar, zice d. Roerescu, veţi căula se găsiţi un singur cuvânt, şi nu veţi găsi altul de cat ca aşa li place d-lui Bratianu.
Şi aci ca şi cuoc.isiuiica celor-alte legi se găseşte acelaşi om capricios, arbitrar, pasionat.
| (Parlamentul tu România,sub d. Brâ-tiariu, este o musca sub care se ascunde adevăratul despotism.
Nu ştiu. zice d. Roerescu, dacă s’a Îmbrăcat sub mantia liberalismului pentru a ajunge la despotism, dar ceea-ce şliu este, că <1. Brătianu, face totul, face actele cele inai despotice, violâzâ toate libertăţile, numai şi numai ea să se menţin In putere.
Conchide, ca şi cei l'alţi dd. oratori, Că treime să ne unim cu toţii ca s*^ scăpăm de acest guvern.
I) Rălăuesru citeşte npot moţiunea pe care am publical'o tntr’un număr precedent şi care e primită tn unanimitate şi cu ap'ause de publicul present.
FORTIFICAREA IH'Cl'BESCILOR
Ziarul austriac A rmeeblutt din Viena, scrie un lung articol asupru fortilicarel Bucureştilor, pe caro credem necesar al resuma :
Ne aducem aminte că generalul Brial-
mont a făcut, acum doi ani, o călătorie la Bucureşti, care. a produs oare-căre sgomot. Celebrul şef al geniului belgian, se dusese ca să studieze, Ia faţa locului, condiţiunilc aperâreret ţăret tn
general, şi ale lucrărilor ce ar trebui să se ridice psitru a garanta siguranţa fruntariilor.lObservaţlunile făcute de cabinetul din Viena asupra amestecului unui ofiţer străin tn această eestiune, aii causat generalului Briajmont o dis-graţiă de scurtă durata. Insa aceasta nu l’a tmpedicat de aşi continua studiele pe teren, cariTaft condus la conclusiunea că trebuia, Înainte de toate, să se ctveze pentru România un câmp r<*-tranşal foarte solid In jurul Capitalei, ast-fel ca trupele active, cari ar lupta penlru apărarea teritoriului, să ştie că Jn urina lor s*s gâseşte un punct de sprijin absolut sigur, a cărui resîstenţâ le va putea permite, In cas de înfrângere, să unu ţină odată piept inimicului şi se obţină condiţiunl de pace onorabile.
«Acest proiect de a transforma capitala României tn câmp de retranşat a gâsit. natural, şi partisant şi adversari. Aceşti din urma II imputa că va crea. pe de o parte cheltuieli considerabile, iar pe de altă că va provoca părăsirea restului ţârei, care se va considera ca perdut dînjziua In care toate forţele naţionale vor fl reduse a se retrage sub protecţiunea forturilor Bu-cureştiulul. Cel-1'alţi din contră, art făcut să reiasă avantagiul pentru o ţara puţin Întinsa, dea avea un centru bine fortificat,care să primeascăaprovisiona-mentelc şi mijloacele de ori-ce natură, şi să le adăpostească In contra întreprinderilor inimicului, aşa ca armatele de operaţiune să fie libere tn mişcările lor, servindu-se de capitală ca de un pivot.
«Treime, cu toate acestea, să recunoaştem că sub toate punctele de vedere, Bucureştii! convine admirabil pentru a fl organizat tntr’un vast câmp retranşat. Mai Inlâiu, situnţiuriea sa geografică permite, mai mult do cât orl-care alt punct, să se adune tn el, cu cea mat mare înlesnire mijloace din toată ţara. Apoi din punctul de vedere topografic şi militar, capitala are avnn-tagiul de a nu fl dominată de nici o înălţime, aşa tn cât, protegiata prin forturi Înaintate, dânsa va fi complet adăpostită tn contră unui bombardament şi va putea susţine un asedift regulat de lungă durată».
DINTR’O ZI INTR’ALTA
IVntru Nailonul
Frumoase speranţe da teatrul naţional la deschiderea stagiunea Partea musteulu luase uu puternic a-veut. Ca prin minune se improvi-suse opera română; publicul făcu toi ce este cu putinţă spre u incu-ragia această întreprindere. Sala era mai in tol-d'u-una plină când d-şourn Leria căuta. Abonamentele se făcură cu uşurinţă. Detractorii operei române erau reduşi la tăcere. Ast-fel trecură primele doue luni ale stagiuneî.
Chiar in partea dramatică prevederile erau bune. Programa publicata, înaintea duschiderel stagiuneî,
El abea pronunţă aceste cuvinte:
—	Împărăteasa Uindustanilor insista de a vedea pe MajeslaleaSa chiar acum.
Un fior rece trecu prin tot corpul Regelui la auzul acestor cuvinte.
Ea ştie aşa dar totul! Această somaţie espresă de a ‘I vedea Îndată, probează prin ca Însuşi imensa furie a bătrânel suverane. De sigur scena va fi spfli-mântăloare! groznica!... Dar pentru că aceasta tot era să se întâmple mat curând şart mal lârziO, poate să fie mai bine dacă se va esplica Indat*.
—	Spune-I Majestâţel Sale că ’i sunt la ordine tnlr'o jumătate de oră — zise Regele.
Şambelanul se retrase şi regele a-lergă repede la scumpa sa Nadjeska Ivanowna. Când ti Împărtăşi adevărul princesa tresări:
—	Cine ştie dacă te voifl mat revedeu vre odaia! — zise ea aruncându-se scal-
, dată In lacrămt la gâtul regalului el soţ.
—	Copil ce eşti, cum poţi tu sa te | temi de aceasta? — li zjse regele cu un j ton de mustrare, dar delicat şi dulce , dupe cum o mumă mustră pe copilul
ei bolnav.
—Nu, nu te yoiu mai revedea!—zise ( Nadjeska cu un Ion desnadâjduit. — Daca Împărăteasa te chiamă la această oră. aceasta o face spre a 'ţi pune cuţitul tn gât. Noi femeile, avem facultatea de a prevedea, presimţim nenorocirea!... Uite! urâtâiidu’I inima — I e scris aci.... viitorul meu e sdrobit . pentru toi d auna!
I De şi vorbea liniştit se vedea cât de
mult eu suferă; Regele nu observase de o cam data cum Întregul ei corp. a-lât de adorabil, tremura. El o copriuse Jn braţe şi începu s’o acopere cu săruturi pe ochii, pe gură, pe sân, mângâind prin dantelele cu care era îmbrăcata perfecţiunile corpului el.
—	împărăteasa vă aşteaptă, Sire! — zise Nadjeska cu un strigăt dureros. — Ea 'ţi va da să alegi Intre a mă goni, pe mine.... sau a perde pentru tot d auna buna voinţa, averea şi umiciţa et. Ce o sâ al se faci ?
Şi sângele rece cu care ea se armase dispărând, ex-ambasadricea Începu să plângă ca un copil.
—	Nu uila că eu nu mai am pe nimeni în lume decât pe tine ! — striga ea cu uu sfâşietor gemăt.
—	Aşi putea oare?.... Aşi putea eu vre odată!.... — zise Regele In care ardea dorinţa de a poseda tot d auna a-ceastă superba creatură. Cu toate acestea, el trebuia să se grăbească.... lm-pârăteasea nu este obicinuită a aştepta şi vai de acela care va cuteza să o contrarieze.
Abea trecu o jumătate de oră de la ordinul bătrâne! suverane şi Regele Tesaliet se afla înaintea ei. Princesa Corisandra, prinţul şi princesele moştenitoare ale Babilouulut erau pe lângă ea.
Cum intră Regele, Împărăteasă ÎI zise foarte Înfuriata:
—	Dute de goneşte pe acea femeie 1.. acum.lnduta, în aceasta noapte chiar!..
Pentru a nu lăsa un singur moment
de^directiune. promitea nnşirde reprezentaţii interesante.
Opereta era deja formată de anul trudit. Pentru prima, oară teatrul naţional dispunea de un chor numeros şi de o orchestra stabila.
lu loc ca societatea dramatică se dea sala teatrului naţional la trupe streine şi se fle nevoită n juca mimat de trei ori pe săptămână, dânsa devenise stăpână pe casa ei şi avea la disposiţie tot timpul stagiune!.
In faţa unor împrejurări atât de favorabile se putea spera cu drept cuvânt că resultatul stagiuneî va fi strălucit, atât din punctul de vedere material cât şi din acela al desvol-tărei artistice a primei scene române.
Elementele pe cari direcţiunea le avea la dispostţiunea el erau îndestulătoare spre a garanta succesul. Cu toate acestea totul s a sfârşit prin o nereuşită complectă. Societarii sunt nemulţumiţi, căci resullutul material este prost şi publicul a perdut Încrederea în progresul institu-ţiuneî.
Cari sunt cauzele ce au produs a-constâ stare de lucruri ?
Desigur nu indiferenţa publicului, coci el a umplut teatrul când i se oferea ceva bun şi a dovedit o răbdare .şi o indulgenţă extraordinară.
Sunt dar alte cauze de ordin interior cari au contribuit ca se parali-seze avântul pe care îl luase scena theatrului naţional, in prima linie s’a comis o greşeală cu aducerea baletului care a mărit bugetul primelor trei luni cu o sumă însemnată şi fără a aduce nici Un folos. Greşnlu era uşoară de Îndreptat dupe prima lună. renunţând In balet. Nu ştim din care cauză nu s’a făcut, lu partea musiciilâ a fost o oroare maro d’a continua stagiunea de operă dupe terminarea abonamentului şi, mai ales. dupe ce direcţiunea s’a lipsit de concursul preţios «1 d-rei Leria.
Toate încercările cari s’au făcut In urmă nu puteau se reuşea sen, căci lipsea elementul principal : o primă cântăreaţă formală şi sigură de rolurile ei. Fără a mai vorbi de nenorocita Încercare cu d-ra Miclea, chiar debutul D-nci Chrysenghi (cu tonte calităţile şi meritele artistei) nu putea se înlocuiască lipsa unei prima dona. Afară de aceustu, a fost o greşală neertulă d u monta opere cari nu erau In puterile cântăreţilor, ca Fra Diavolo şi Emani. Cea mai mare parte a respunderei pentru nereuşita operei cade asupra d-lui Stefănescu. Cu tot meritul seu netăgăduit ca musicnut şi ca compo-sitor, D-sa n’a ştiu*, a ae ridica pe d'usupra intrigilor şi micilor pasiuni cari, din nenorocire, pa roţi -seazâ or ce avânt artistic pe scena noastră. Din cauza unoi neînţelegeri Intre d. Stefănescu şi d-ra Leria, tinera operă română a pierdut pe aceasta excelentă cântăreaţă. Tot ast-fel de cauze au provocat schimbări nenorocite In distribuirea rolurilor. Ceşti uni personale, resbunări, favoruri In fine, lot felul de intrigi mesqnine au esercitat o influenţa reu-lacâioare asupra mersului o-perei noastre născânde .şi a stă-zi am ajuns a crede că nu mai e cu putinţă d’a reîncepe această frumoasă
de roflexiune Regelui, a cărui slăbiciune de caracter era de toţi cunoscuta, Împărăteasa chemase pe d. de Brutali, ministru de interne şi ped. deWerther secretar de SLul la afacerile streine şi până la sosirea lui Charles-Ferainand dresase, împreună cu et, un decret de exil contra d-iiel de Mineleko; nu trebuia de cât a fl legalizat penlru ca să fie executat.
—	\lajestate,tnduraţi-va! Nu veţi putea sâ forţaţi pe aceasta nenorocită să plece chiar tn aceasta oră, singură şi lipsită de ori-ce sprijin. Lovitura ce voiţi a ’t da este Îngrozitoare; aşteptaţi până mâine: veţi fl mal liniştita şi veţi lua o hotărâre mai înţeleaptă. Un ast-fel de procedeu vă va atrage blamul tuturor— zise împărătesei prinţul imperial, pe când et desbâteau împreună ceea ce era mat bine de făcut.
—	Nul nu!.... îndată, în aceasta oră, voesc ca această femeie, ca această nedemnă creatura să.disparâ de aci !...0 I doamne, de ce nu pot ca eu însu-ml s’o isgonesc! — voci-fera turbată bătrână împărăteasă.
Nenorocita Nadjeska avea foarte mare
dreptate!... soarta el va li irevocabil
hotărâtă.
Regele surprins, uimit de aceasta lovitură neaşteptată nu avu curagiul să zică vre un cuvânt. împărăteasa nu ’I permitea să vorbească de cât atunci când, văzându’l cu totul zăpăcit, să ’l forţeze să ’i jure pe lucrurile cele mai sacre că nici o dată nu se va mal Încerca de a revedea aceasta «mizera-
kş |
www.dacoromanica.ro
întreprindere, fără o reorganisaţiune
complectă.
Dar cu toate apucăturile greşite ale d-lui Stefănescu. s’ar fi putut scăpa situaţiunea, daca direcţiunea ar ii procedat intr’un mod energic şi cu competinţa ce era în drept publicul s’o aştepte de la dîtvsa.
Precum am zis. stagiunea de operă trebuia închisă odată cu sfinţitul abonamentului: atunci publicul ar fi remas cu o i(opresiune favorabila şi anul viitor s’ar (i profilat de experienţele făcute, s ar 11 complectat trupa de operă cu oâţi-va artişti streini şi ast-fel s’ar (1 putut iarăşi face o scurtă stagiune musicalâ in ruport cu mijloacele noastre. Ast-fel cum s’a procedat, s’a compromis chiar viitorul pentru un timp oare care Şi această este o greşală neer-lată. Intr’un alt articol ne vom ocupa şi cu partea dramatică căci şi a-colo s'au comis greşeli cari trebne se nu se repete daca voim ca insti-tuţiunea întreagă a teatrului naţional se nu se pericliteze pentru mult timp.
ft.
INFORM ATIUNI
Suntem informaţi că mai deunăzi d. Mont gol fier, venind în Bucureşti, a făcut guvernului nostru propuneri din partea unei case francese, pentru un Împrumut.
Acest stabiliment de credit oferea se dea imediat guvernului OOde milioane.
*
D. Morouzi, prefectul de poliţie al capitalei u fost înaintat la gradul do căpitan în reservă.
Mai are încă d. Morouzi până se’l ajungă pe d. Radu Mihaî !
*
Se vorbeşte că se va presinla un proect de lege modificând din nou legea de recrutare.
*
Citim In Telegraful:
O foae a oposiţiunel anunţă că d. Ca-varry, lost al douilca secretar la legiţiu-nea francosă din bucureşti s'a decorat cu coroana llomăniet.
Ne uducem aminte că acest domn, la serata dată acumcât-va timp unde n’a invi-. tut do căi doul miniştrii români, Intre em-I bleinole ce decora sala, a pus la un loc o | sticlă cu bere şi alte lucruri şi a scris de i desubt : la colectivitate!
Ministru! nostru de esterue l’a decorat. Asta dovedesee că not francesilor chiar când ne insultă, le răsplătim cu b.ue.
Trebue se adăogăm, că daca faptele s'au petrecut aşa cum zice Telegraful, apoi şi d. |Eisenstein şi d. Michotte de Well au făcut acelaşi lucru ca si d. Gavarry, şi aceasta ne dă o idee de opinia ce o are nu numai d. Gavarry, dar corpul diplomatic despre guvernul actual.
Intru căt priveşte pe d. Gavarry, mai putem adăogu, că a fost vorba sc ’i se dea şi bene inerenţi, dar că
bilă» cu care cl aproape fără voia ei se căsătorise tn acea dimineaţă chiar şi căruia Înaintea Iul D-zeu ti făgăduise ajutor şi protecţiune, amor şi fidelitate!
— Nu esita, Sire! jurâ-ml aceasta, şart dacă nu, îţi declar că copii tăi va fl pentru tot d'uuna desmoşteniţi de mine, — striga cu furie bătrâna fâmee*
Charles-Ferdinand dele proba de o foarte puţina inteligenţă. Cu niţel sânge rece dacă s ar fi gândit el ar fl văzut ca împărăteasa, cu toată mânia el, cu toata iritaţiuueu ei, nu ar fl mers nici odată până acolo tn cât să execute a-meninţarea, afara de cazul unet veritabile demenţe. Ea! sâ facă rărt nepoţilor săi, pe care ’I iubea mat mult de cât ori-ce tn lume, sâ facâ rărt copiilor scumpei sale flec? Nici odalâ! In bătrâna ei inima nu mai rămăsese de cât o singură virtute: amorul el matern; şi cu acest amor en Întrecea orice margini: tigrii 'şl iubesc şi ei copii!
Regele ramase mul: ti era frică! bărbat numai cu numele, om de pae, ei nu ştiu nici a păzi, nici a apăra pe nenorocita culcare el Îşi unise soarta. In faţa mâniei soacrei sale, nimicin-du'şi voinţa şi amorul, el o aruncă pe drumuri dând'o prada batjocorii nemiloase a publicului.
(Va urma)
EPOCA — 10 APRILIE
d. Sturza s’a opus la aceasta din toa te puterile sale pentru motivul arătat de Telegraful.
X
D. Baron de Mayr, ministru al Austriei a avut azi o Întrevedere cu d. 1. Brătianu la care a fost faţă şi d. Eug. Stătescu.
X
Naţiunea află că de 6-7 zile au trecut Dunărea In Dobrogea. pe la Isacea şi alte puncte, aproape trei inii sfteni emigranţi din judeţele Brăila şi Râmnicu-Serat,
X
Se vorbeşte că d. Nae Manolescu or d. Gr. Cerkez va înlocui pe d. Eleva la primărie.
D. Brătianu pănâ azi n’a consimţit a aproba bugetul comunal.
FEL U RIMI
O vijelie — Din New-York se
scrie de la 3 Aprilie, ca tn Minesota a fost o teribila vijelie cu vtrtej, ce a făcut devastări îngrozitoare. Uraganul a mâturut de pe faţa pământului întregi comune. Saint-Cloud şi Soubera-pids sunt cu totul distruse şi sub ruinele locuinţelor zac Îngropate familii întregi.
In timpul zilei s’a făcut un lntunerec bezna. Multe persoane, prinse de vijelie pe strade sad în câmp, aCi fost trântite la pămlut şi orbile de praful cel des. Numârul celor morţi este de peste o sută. Răniţi sunt cu miile.
*
• #
lu Iloclmrn.— Podoapsa cu moarte este de două feluri în Bochara. Cel condamnat la moarte este legat la mâni şi picioare, băgut îulr’un sac, care se leagă şi el ; acest colet se u-runcă din vârful unul turn înalt ; nenorocitul cade pe caldartmul curţii şi se sdrobeşte ca un ou. A doua pedeapsă este, câ cel coudamnat stă tn genuchl cu mânile legate, iar călâul îl apucâ de cap şi li tae gâtul. Câte-o-dată se tae aşa mai mulţi oameni, ca nişte ol, şi cadavrele zac 3-3 zile în stradă.
•
• •
•luponczll studiază mulţi pe 1a u-niversităţile europene. Nu de mult a luat In Berlin diploma de doctor tn medicina tânârul japonez Terumaro Calo. Teza sa, Bcrisa în limba german», a tractat despre «încercări a-supra cerebrulul broaştei.»
•
• •
I* urlu monturi mii american. —
Dupâ spusele unei fol germane americane, tn Camera deputaţilor din Chili se Întâmpla scene cum nu se vid de cât foarte rar în Europa. Aşa lntr'o şedinţă doul deputaţi, Bruno Larian şi Manuil Balbontin, înfuriându-se unul contra altuia, aO început mai întâi sâ se tutuiască. Bruno strigă: «Dac* eşti băraat, canaliă miserabilă, atunci vino cu miue afară sâ ne râfuim.» Balbontin răspunde : «Că’ţl plăteşte guvernul ca să mă insulţi ?»
— Un deputat din oposiţiune strigă: «Toată ţara ştie cine a furat registrele la alegeri». (Mare sgomot In toată sala). Ministru Zunartu : «Ceea cea zis acest deputat este o infamie, ce o poate pronunţa, numai o canaliă.» (Sgomot colosal). Deputatul Puelma : Ministrul de externe mă numeşte o canalia. Daca nu 'şl retrage cuvântul, atunci dânsul şi ministrul de justiţie sunt nişte Inşi. — Ministrul : Repet că deputatul din San Carlos este o canalie ! (Larma asurzitoare). Ruelma zbiară : Satisfacţiune de cavaler, or eşti o canaliă Însutită! (Scandal îngrozitor. Deputaţii se insultă mutual).
A doua zi a fost un duel nesângeros cu pistolul între ministrul Zanartu şi Puelma, dupâ care cel doi caballeros şi aQ dat mâna şi s’afl Împăcat la un pahar de punş.
• •
Jurul Ituslcl sl croitorul sau. — E
ştiut, că larul Rusiei iubeşte foarte mult slrguinţa şi cruţarea şi că în a-ceastă privinţă a Introdus foarte multe reforme salutare In curtea sa. Câte o dată însâ îşi perde eumpâtul şi mergo prea departe. Aşa mai de unâzi a dat de urma, că croitorul sâfl italian i-a acolit mal mult cu 40 de mărci un pantalon, ca do obicei. Ţarul s'a supărat foarte şi în mânia sa afur» din cale a ordonat, ca croitorul sâ se expulseze la moment din ţară. La curte s'a produs o mare nemulţumire, pentru ca isteţul
croitor atât de cu gust lucra, încât a-nevoe l'ar fl putut suplini alt cine-va. Din acesta pricină, aristocraţia din IV-tersburg a luat în apărare pe bietul croitor şi pe lângă o stăruinţa obositoare a isbutit, ca 7'arul sâ graţieze pe croitorul şi sâ ’şl retragă ordinul sâfl cel aspru.
CORITRIU! IRilIITIRRE
CAMERA
Şedinţa de Miercuri 9 Aprilie 1886
Şedinţa se deschide sub preşedinţa d-lul loan AgaricI, la ora 12.
Dupe citirea sumanului şi îndeplinirea celor-l'alte formalităţi Camera trece In secţii spre a face oare-care proecte.
La ora 2 şedinţa se redeşchide.
Se constată presenţa a 150 deputaţi, de oare-ce numai deputaţi aflaţi în a-ceastâ zi la şedinţă vor putea lua diurna pe vacanţă.
D. Tăcu, citeşte proectul de lege pentru acordarea unul credit de 257.144 Iei d-lui ministru al cultelor pentru deplina restaurare a catedrelor de la Iaşi şi Curtea de Argeş.
Legea se votează dupe douâ mici observaţii ale d-lor Ciocazan şi N. Io-nescu.
Se procede la alegerea unul membru în comisia pentru fixarea preţurilor, cu care sC se cumpere chibriturile şi cărţile de joc.
Primul scrutin dă următorul resul-tat: votanţi 108; majoritate absolută 55. Afl avut: dd. Cdmpineanu 31, Po-roineunu 28, Procopie Cazotti 12, Petre Ene 0, Nică Mircea 4, Cătuneanu 3, Lupulescu 3, Oroveanu 1, Schileru 1, Tatăranu 1, Sefendache 1, Răducan Ion 1 şi Radu Mihai 1. (Mare ilaritate. D. Radu Mihai, este foarte supărat, şi strigă, că nu trebue, ca deputaţii sâ 'şi bată joc de miniştrii.)
Votul este declarat nul şi se procede la al doilea scrutin.
Rezultatul votului : Votanţi 127, majoritate 04.
Afl Întrunit; d. Ion Cîmpineanu 92 voturi, Poroineanu 19, Radu Mihaifl 2 (ilaritate generală. Numai d. Radu Mihairi nu rlde). D-riiî Petre En# şi alţii cîte un vot. Slnt şi 8 bilete albe.
D. Ion Cîmpineanu este proclamat ales.
Se votează fără discuţie un credit de 100,000 lei pe acuma ministrului de flnance, pentru a se plăti zecimile Comunei Bucureşti.
D. N. lonescu cere, a i se primi demisia din Comisia pentru modificarea regulamentului, fiind că dupâ vacanţă nu ştie dac» va putea veni cu asiduitate lu şedinţa.
Camera respinge în unanimitate cererea.
La ora 3 şedinţa se ridică, iar cea viitoare se anunţa pentru Vineri la 25 Aprilie 1880.
Penel
SENATUL.
Şedinţa de Mercuri 9 Aprilie 1886
Şedinţa sâ deschide la ora 21/2 sub preşidenţia d-lui D. Guşti.
Interpelarea d-lui Uherghel relativ la descrescerea populaţiei române tu Moldova de sus se amână până dupe vacanţă.
Se votează fără discuţie proiectul de lege pentru fixarea preţului chibriturilor şi cărţilor de joc cum a fost votat de Cameră.
Se alege ca membru, din partea Senatului, în comisiunea pentru fixarea preţului chibriturilor d-lui R. Opran cu unanimitate.
Sâ decide ca vacanţa sâ dureze până la 24 inclusiv.
D. Ministru de Finance. Roagă Senatul sâ nu plece căci trebue a se vota mai multe proiecte de legi.
D. II. hvoranu. Sâmiră cum v'a putea Senatul vota mal multe legi când mal sunt 2 ore numai până la ridicarea şedinţei, iar legile nici studiate în secţiuni n'afl fost. Poate d. Ministru are vre-un mecanism particular pentru votări.
Se votează fără discuţiune proiectai de lege prin care se fixează preţul mo netelor de aur streine dupâ cum a fost votat de Cameră.
Şedinţa se suspenda la ora 3 1/2.
La redeschiderea şedinţei d. Ureche citeşte proiectul de lege relativ la emiterea de rentă 5 0/q pentru construcţia
localului scoalelor superioare şi inferioare din ţară.
/>. Gogu Stefănescu -pune.ca cu toată buna-voinţa ce ar avea de a vota legea nu poate, de oare-ce abia adineaori s'a împărţit Senatuluiespunerea de moitve.
Roagă Senatul a amâna discuţia după vacanţă, pentru ca fle-cine sâ aibă tim pul a studia proiectul.
D. Ureche ceru, a se vota chear azi acest proiect, de 'oare-ce este una din primele necesităţi ale ţârii, de a avea localnn pentru scoale.
Legea se ia îu considerare şi se primeşte cu 54 voturi contra 8.
Se autoriză guvernul a emite renta 5 o/o pentru suma necesară reparării catedralelor din Iaşi şi Curtea de Argeş.
Şt dinţa se ridică la ora 5.
ŞTIRI MĂRUNTE
Aslâ-noaple la hotel Unirea unul din pasageri anume I'apadopulo a fost găsit mort tn patul sâfl.
£>e crede că această moarte ar fi provocată prin ruptura unul anevrism.
•
• •
Un consilia de miniştrii s’a ţinut azi sub preşedinţa d-lul I. C. Brătianu.
Din causa săptămtnil mari conferinţa d-lnl Trai an Djuvaracare trebuea să aibă loc Joi 10 Aprile seara, se amină până după sărbători.
• •
Astă seară va avea loc la Orfeu Banchetul Congresului Corpului didactic.
• •
L). generat Borendey a inspectat azi dimineaţă regimentul I de genio.
D. M. Kogălniceanu pleacă astă seară In Dobrogea.
•
Azi a apărut un noii organ de opo-iţie Intitulat Steagul.
Urăm confratelui nostru isbăndă ună.
•
Se zice, că guvernul a comandat o cupolă de probă, la o mare usină engleză.
•
Directorul şi casierul Băncel «Prevederea,» implicaţi tn afacerea furtului de la creditul funciar urban, 'şl au dat demisia.
•
Se zice că d. Genowitz, şeful secţiune! de comision a Băncel «Prevederea» ar li denunţat consiliului de administraţie contractul seu.
•
M. S. Regele a făcut o visită P. S. S. Mitropolitului Primat.
m
Azi la congresul corpului didactic mal mulţi membrii au redactat o moţiune de blam la udresa d-lui Dim. Sturza.
Această moţiune Insă nu s’u putut supune membrilor congresului, de oare-ce s’a recunoscut, că atri-buţiunile congresului nu permit se se emită un asemenea vot.
Astă-zi a fost adunare generală ordinară a societăţii Dacin-ltomănia.
In această adunare s’a decis a se restitui acţionarilor câte lei 50 în aur de fiecare acţiune; s’a fixat di vi— dentul de lei 32 In bilete ; s'a descărcat consiliul de administraţiune de gestiunea anului trecut. S’au reales membrii principele D. Gliiea, principeleAlox. Ştirbey şi d. Paehe Protopopescu, cari căzuseră la sorţi. S’au reales In fine, censori aceleaşi persoane ca In anul trecut adică d-nii Eerd. Ghica, Nicolae Ioanid şi
B.	D. Arvaneso.
In şedinţa de astâ-zî a adunării generalea acţionarilor Dacil-ltomanii s’a propus ca pasagiul noei clădiri a acestei societăţi din strada Lipscani se poarte numele de pasagiul principelui Dem. Ghica.
e
O nenorocire s’a intemplat prinţului Dem. Ghica. Un câne turbat a muşcat azi pe o nepoată a d-sale.
Diseară va fi mare banchet al membrilor congresului didactic iu snla Orfeu. Presa este invitată.
ULTIMA ORA
Yiena. 21 Aprilie. — Voim presa libera spune ea eonferlnla nus-tro-roniana discuta basele unei noi conventlunt comerciale. Acelaşi Har asigur» ea dlsposillu-nlle sunt neuin foarte favorabile unei înţelegeri, caei se crede ea se poale eonstala o întorsătură mal buna în eereurlle guvernamentale din Pesta.
Itoniii. 21 Aprilie. —D. FranasovicI a sosii azi dimineaţă. A fost primit azi dimineaţă de contele Robilant. El va presinta mâine M S. Regelui scrisorile sale de rechemare şi va pleca luni la Belgrad.
Krlmltsl, 21 Aprilie. — S'afl constatat In ultimele 24 de ore 5 caşuri de holeră şi 2 decese.
In provincia Veneţiei s'afl constatat asemenea 5 caşuri şi 2 decese.
l.ondra, 21 Aprilie. — Daily News constată câ e teamă în lumea diplomatică în privinţa apropiâril unul conflict Intre Turcia şi Grecia.
Anglia negociazâ într’un mod activ cu puterile In vedere de a evita res-belul.
Francia secondează cu holarlrea sfor-ţările.el, dar pare că Rus,a încuragiazâ îndărătnicia Greciei.
Daily News mai constată că Grecia are drepturi şi ca n’a fost mulţumită de Europa, care n’a făcut sâ se execute tratatul de lu Berlin. Cu toate acestea e încă posibil sâ se dea satisfacţiune Grecielpe cale diplomatică,dacă va consimţi ea va sta liniştita.
Atena. 21 Aprilie. — Ministerul de marina a rechisiţionat patru pache-boate care vor fl transformate în croa-sori şi vor fl armaţi cu tunuri mari.
Se desminte ştirile privitoare la insinuările consulului grec la Canea.
O scrisoare din Canea asigură câ partidul unionist a repurtat un mare succes în alegerile pentru adunarea generală.
Bucureşti, 9/21 Aprilie 1886.
Ştirile din străinătate ne indică o recrudescenţa In tendinţele râsboinieo ale Greciei. Din această causâ atât la Bursele din afară şi prin repercusiune la Bursa de aci, valorile afl perdut din fermitatea lor.
Agiul s’a urcat la 14.40.
Ceea ce este mal îngrijitor se observa din partea schimbului, care se scumpeşte din lipsa de devize asupra străinătăţii.
Aşa cek Paris face 100.35. Cek Londra 25.27 I /2.
E semn răfl ; căci dacă îu această perioadă a anului, ecuivalentul ce’l primim din afară pentru esportnţiunile noastre este slab, safl cu totul minim, ce se va lnllmpla, când vom intra tn perioada mal puţin favorabilă Comerţului.
Notam tn cota de astâ-zî:
Daciele 293. Construcţiunile 194 1,2.
Tendinţa liniştita.
BULETIN COMERCIAL
Brăila, 8 Aprilie.
Grâfl 3800 hect. 55 3/4 lib. 10.50 »	2900 hect. 50 lib. 10.82 1/4
»	1300 bect. 51 1/2 lib. 11.25
»	1300 hect. 5* * 12 lib. 11.50
»	770 hect. 5G 1/2 lib. 12—
Porumb vechi 3050 hect. 57 3/4 lib. 7.70 »	»	3500 hect. 58 1J2 lib. 7.35
Orz. 2800 hect 43 lib. 5.02 1/2 »	1750 hect. 43 1/4 lib. 5.62 1/2.
.	1400 hect. 44 1/2 lib. 5.73
Din raportâil oficial a consulatului austroungar din Focşani estragem următoarele : «Situaţiunea pieţei se află tot pe nivelul scăzut, ca in lunile trecute, "transacţiunile de mărfuri sunt nelusemuate, consumaţiuuea endetail foarte s>abâ. Clientela din provincia este lipsită de or ce credit, şi din causa crlsei n’a putut să răsufle piuă acuma, ţâranul este lipsit de or ce mijloace ; cu toate aceste, târgul nostru 'şi a apropiat tendinţa ciudată, d’a urca de a-curna preţurile mărfurilor, anticipând ast-fel regimul inevitabilului tarif autonom. Aceasta dovedeşte, că nu prea există vr'un excedent în mărfuri, şi câ
3
comercianţi voeşte să profite de aceasta ocasiune.
O luptă de concurenţe între pluguri germane şi austriace a avut loc aicea, care s'a terminat în favoarea fabricantului german: 100de bucăţi s'afl vândut deja în cursul lunel curente (Martie) şi se speră în vtnzarea altor 100 bucăţi. Din Belgia sosesc cantităţi însemnate de fier şi cue: în ramura manufacturei nu se obsarvâ nici o mişcare. Tendinţa calma predomina, şi comandele locale găsesc cu anevoe fabricanţi, care sâ le efectueze. De remarcat este faptul, câ mai mulţi Unguri, comercianţi de Vinuri, afl făcut în localitate cumpârârî Însemnate, ceea ce o Jfost un mare bine pentru producătorii noştri cari afl pim-niţele pline. Este însâ de temut, că cu timpul districtul Putna să nu facă o concurenţă straşnică exportului vinurilor ungureşti. Stare» semănaturilor e buna.
BIBLIOGRAFIA
A apărut la Paris : ţjulnze moi* de Hegiine l iberal en Houinalne
şi se afla de vânzare la toate librâriele din Capitală.
I. C. llratlaiin. Fere nouvolle, la (llctature, de Fridiric Dame. re-dactorul-şef al Independenţei Ho mâne şi se află de vânzare la toate librâriele.
A apărut şi se află de vânzare la principalele librării din ţară, precum şi la librăria editoare Haimana, in Bucuresci:
Oberon safl cornul minunat, basm cu gravuri fine tn culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 baril
Prinţul sparge alune şi regele soarecilor-basm cu 6 gravuri line în culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
Guliver in tara piticilor, basm cu 6 gravuri fine în cnlorl, formal tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
Guliver in tara uriaşilor, ba6m cu 6 gravuri fine tn culori, format în 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
Flautul magic, basm cu 6 gravori fine în culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei
I,	50 bani.
La librăria Socek şi C-nie se află de vânzare: Curs de exploatarea poştelor si telegrafelor de Thoma Basilescu.—Preţul 10 lei.
A eşit de sub tipar şi s’afla de vânzare la librăria Socec In Bucureşti:
Al treilea supliment la codicele române, coprinzând toate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până lu Ianuarie 1880, ediţiunea
II.	Iloerescu continuată de : C. Iloe rcscu şi C. \ lahiit/l.
LOTERIA ATHENEULUI
Tragerea loteriei Atheneuluî este fixată la 1 Maifl a c. persoanele ce afl bine voit a se însărcina eu desfacerea biletelor acestei loteri, sunt rugate câ până la 15 Aprie sâ verse la Banca Naţională costul biletelor desfăcute.
Ultimile bilete sâ găsesc la Banca Naţională sucursalele el, la debitauţi de tutunuri, la oficiurile telegraflc-poş-tal la principale case de comerţ etc. etc.
0 RUGĂMINTE
lu ziua de 5 Aprilie, în trenul de la ora 4 1/2, InLre staţiile Bucureştl-PiteştT, ’mt-afl dispărut o cutie In care era: 2 pălării de feutre-bl&nche garnisite cu veloursde mătase si panglici albastre; 2 perechi pantofi de pele albă; 2 perechi de ciorapi şi mănuşi de (11 d'Kcosse, lăsăudu-ml tn schimb o cutiă cu un geamantanaşiu nofl de mână, pe care ’l-am lăsat la gara Piteşti, în primirea d-Iuî işef de staţie Dudescu.
Cel ce din eroare 'ml va 11 luat-o, e rugat a 'mi-o trimite la Slatina, «Capell-Maestru lonescu».
BUCUREŞTI
H. — BULEVARDUL ELISABETTA — lî.
MODE
— Miercuri, 9/21 Aprilie 1886.— Deschiderea şoşonului de primâ-vâră cu esposiţie pentru pălării do danteleşi jeurl pentru Doamne şi Domnişoare, cu preţuri moderate.
PRIMA SOCIETATE ROMANA
PENTRU
FABRICAREA HÂRTIEI
Mal mulţi domni acţionari fondatori al fabricel de hârtie, cerând ca, adunarea generala sâ se întrunească Duminică 20 Aprilie în loc de Miercuri 16 A-prile, Consiliul de administraţie acestei Societăţi a hotărât ca adunarea sâ se amâne pentru 20 Aprilie 1886, în ziua de Duminica Tomel la ora 2 p. m.
Bucureşti 4 Aprilie 1886.
Consiliul de administraţiune
De la Sfăntu Gheorghe, 0 casă aşezată pe strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu curte şi grădină. — A se adresa la proprie-atea care locueşle tntrâusa.
www.dacoromanica.ro
KSpCA — 10 APRILIE
C\SA DK SCHIMB
I. M. F E R M O
—27.STRADA IJPSCANl, "27— .
t l’ II S | I. »t C l MISII
,9 .1 prifir I $ 9 l<
i' . *cVi- «rrturlirAl'ilk . . . 1	W
!(«*n 1. ţttiriw Iu. ....	Şy i 2
*\ Ublig. ij.‘ .1.1	8'.' 1 l
t- ublig. tL* *t ilfimin <K*rer	
• H .-'Cis. (inie. rurale. , . -	UTU t1
5'. ' ■ris. fuuc. rurale ...	si 1 i
s'cris ftnir. nrluuie . . .	1(M
*\ a i. fuoc. tirbiOH’ . . .	91 ii
&S "ris. liuir. rurale ...	88 1 I
V> ! ii|.numitul euinuaal . .	751 i
mi . Ca.i'l ţa-ns. tel 10 dub.)	8111
fin • urmilul cu premie . . .	:«
A' t mi bancul nLlion . . .	nuo
A. ini «Dacia-lVomania . . .	ivo
» Naţionali		£4(i
Crejit mobiliar ■ • •	81 şi
» Constnieliunl....	ty.)
• Fabrica debArtie , .	
Avg nt contra aur		U.10
Bi '.ele de Banei contra aur. .	t«.»o
Floria austriac!		£.118
cursul m\ vi ea \
Napoleonul Ducatul . . . Lose otomane Rubla hârtie .
CURSUL l)l\ I1F.IU l\	
Ronta Am ort. . Oppunbeim	 Obligaţiuni noul 8% C. F. R. * » 5% » * * Rubla hârtie . . .' . . .•	W.80 110.10 I0b.lt) «01.60 129 .*.)'»
CURSUL 1>K I»AtllS	
Ronta Români .... Lofiu otomana		«A
Sehinili		
Paria 3 luni	 « la vedoro 	 Londra 8 luni	 » la vedere	 Berlin 3 luni	 Virna la vedere		100 l/î 2:».50 1.831,2 i 2.02
1(>.035
5.V2
t7.50
123.25
*
TIPOGRAFIA
EM 'W3WML ME9QW • m
C GcnESCI, STRADA EPiSCGP.EI, GUCURESCi
a.«:k*t a i km r. s rr. its in positu’nf. a kskci'TX tot ff.lul dr
LIXR-Ull A . ..NtiAIOAllF liţi ACEASTA ARTA CI’ ACt’RATKT V PTUiCUM j ZIARE	BROŞURI
QtWrtntA VT. SI HEBDOMM'AKE i I.t’CRATE IN CARACTERK KLZKV1R
rni'.cti ii11.ii si vr i « \it ri mooi h vti.
f
*
\
t
4
I
\
t
t
*
i
I
^	si» S»*. 4 «—•v'i
> ^
\
I
/
I \ f t t
‘f i t
!|
T |
1
N
>
~
o
u
<U
c
o
H
3
>
%
tti I )
V	I
V	1
i
I I
I I
î
I
I
SC'-»'
BULETIN METEOROLOGIC
DIN
RUG URE S T1
Hult'timul atmosferic its la 50 Aprilie ISSit.
<î
N
\
DE mim 8U DE RCllilUAT
0 cosă mare cu două et&ge, încăpătoare pentru doufi familii, având 20 camere, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 grajduri, şopron do 3 trăsuri, curte spaţioasă, otc.
Asemenea de vănzare un loc do casă, a-vAnd 17 metri faţă, 34 Tund.
A se adresa strada Biserica .\mzel, 6.
De TU RQSETTI
AVOCAT
Strada Hatistei No. 4.
> si*s	».
f >V '4
POL E LTORIE
G*H
7?. - CALEA MOŞILOR — 73.
!
■-
In ace-t atelier se primeşte orl-i ce reparai,inul de Oglinzi, Mese,
I f I linierii, Tablouri poleite. So găsesc A gala galerii, pervazuri de lol-fel • } cu preţuri moderate.
t
- ޻S4. s--
RECTIFICARE
MOŞIE DE fiRENDAT
MOŞIA VĂLENI, districluld Oltu, plasa Şerbâneşti, fosta parte a d-lul A. Burke. — A se adresa lu d-nu! Nicu Moscu actualul proprietar, Slrada Mi nerva Nr. 12, bis.
11. A, PAP ABAT
AVOCAT
Slr. Riserica Icni No. 8 bis.
staţiuni	lla tom;	ivmp.,	V«ul. |		Starua
uCruK'Bci	7tU.3	4.0	F.NU |	5	*
T.-9everin balota	TW 1	8 5	KNK (	£	
Slatina	759.8	6.1 1	K.NK	0	»r» f
Oiurgiu	76U.3	S.î ]	NF.	0	> * ‘
(Tonolaiita	70 '.1	2.4 | 7.8	NK	6	R f
Sulin»	702.4		KNK 0		•
Onlanlz	70t 4	d.9	KNK	8	noros
braila	Tdî.9	7^	NNK	0	ploios
laşi	T4-.5	0.0	NNK	4	li
Eraiova Konian	75A9	7.6	KNK	7	acctp.
Directorul Institutului, St. Hepites. Starea marei la Const. si Sul. rea.
Noaptea ploaie. Barometru se urca.
I) DOMMSOMU
Absolventa a cursului secoudar şi avAud «Diploma de maturitate», să oferă n da lecţiunl.tn vre-o familie pentru cursul primar sad secondar.
In special pentru limba franeesă, matematici şi ştiinţele fisico-naturale.
A sfe adresa la redacţiunl.
doreşte a preda lec-IT 11 lll'j.l I ţiunl pentru Clasele Primare, In schimbul unei modeste plăţi.
A se adresa la administraţia ziarului.
firWUAT l*'n causa arendării pro-IfllAMl Uj prietaţil. se vând, 0 lo-comobilâ 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Ramson sistemul cel mai perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea PAşcani judeţul Ilfov, adreslnduse la d. E. Reimer administratorul.

PRIMA IMPERIALA REGALA PRiVILIGlATA
societatea di; \ \ţ ii; vrui ci vapoare pe iii\are
ITINERAR IU
Valabil do la $8 9 Ianuarie 1880 piuă ui altă disposifiune
JL>
AU APARUT
m,*
cc
NB. Orele de plecare mal jos arătate sunt h se Înţelege aproximativ şi se schimbă după circonstanţele timpului si apelor; hţ nici un caz Insă vapoarele nu vor pleca <1e la staţiuni nmi Înainte ele orele indicate tn acest Itinernrlo. Pornirea vapoarelor de la -taţiunl va avea loc dupC orologiurile agenţiilor.
CURSELE VAPOARELOR DE POSTA
Placare in jos, de la
Luni Joi Marţi Vineri
Orşova Severi n Galafat
Vidin	—	-—
Lompalatica —	r-
Habova
Bochet	—	—
Corabia	—	—
Nicopol	—	—
Măgurele	—	—
Şişlov	—	—
Zimnicea	—	—
in Itusciuc	—	—
de la Itusciuc Mere.	Sdm.
Giurglil	—	—
Turtucaia	—	—
Olteniţa	—	—
Silistria	—	—
Ostrov	—	—
tu Braila In G&laţl
Galuti, 5 Februarie st. n. 1RS6.
p. m. a. m.
3
5
10,10 —
10,35	—
12,40 p. m.
3.15	—
3.30	• —
5.30	, —
11 « >_■ —
7,20	—
0,10 —
9.25
11.30	-0
—	—	10
—	-	12,15
—	—	12,20
—	—	2,45
—	—	3.15	—
Joi Dumineca dimineaţa
Mere. Dum.
a. m.
p. m.
Plecare in
Galaţi	Marţi
Braila	—
Ostrov	—
Siliştea OILen Turtucaia in Giurg. Sm. do la Giurgiu Itusciuc Zi m nici a Şiştov Măgurele Nicopol Corabia Bec bot Habova Lom pal.
Vidin	—
Calafat	—
tn Sever in de la Severin Vinei
sus, de la Sămb. 9 -	10,25
9.30 10,30
2
2.15
5.30 10 II
2.15
2.15
5.10 5,20
7.10 9,55
10.10 fi
8,45 9X5 4,30
5
a. m.
a. m.
p. m.
DE
A. VLAMUTA
De vânzare la lror. Socec.
bmata
Joi Luni
a. ni.
■1 Marţi
Inspectoratul Agenţiilor Lunarei de jos
p. m. a. m.
lV *,2
\STITim MEDICII
B'JCURESTI
6.-STRADA VESTEI.—6
Secţia medicala
1, llydrotberapia-L 2. Electrizare — 3. lntbopedic— 4. Gimnastica.medicală—5-Orhalaţl—6. Masaj iu sistematic—7. Ser-V toiul la domicilii') — 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
1 Bac abur .	. «f. .... 3 —
l Bae du putină cu şi fără duşe . 2.50 medică niciiie ....!. 1.—
1 duşe rece sistematică .	. .	1.50
BAI OE ABUR SI DE PUTINA
Notă 1 Băile de abur sunt deschise tn ţoale zilele de la 7 ore dimineaţa ptnă I la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-datft pe săptumănă Vinerea de la 7 orc dimineaţa plnă la 2 post-meridiaue.
Preţurile la secţia medicală conform prospectului.___________Direcţiunea
UN VOLUME D ENVIRON 500 PAGES, fcDlTlON DE LUXE PAPtKR vKi.ix, cahactLrhs klzevirs.
PRIX 20 F R A N CS-TIR A G E LIMITE
On petit souscrirc <i parlir du 1/13 janvier dans Ies bureaux du <■ Peuple Homnain >< ct diez tous Ies libraires de liucarest.
|»'**>m><**> :> <		
1 ii t	rasTrruTCL	i {
	FROHLICH	i
y i	Pensionat de domimtre cu 8 clase şi cursuri superioare.	V A
A	WIENA 1. GRUNANGERGASSE N". 1.	A
•i 1 f:	In timpul verei se află In Vila sa proprie ţa IIikUmi lângă \'i«-nn unde se continue cursurile ştiinţillcc, delimbt străine şi mu-sică.	i i I i
		
?oooocxx	• f<miaxxxx)OOOfta«m»poooo<:
5 .
SE CUTE:
cnlru dala de Sf. DimUru,
stăpâni, culmo, dcfiendenţe, ele. \ adresa ofertele cu preţul chiriei la administraţia ziarului «Epoca».
BUCUREŞTI
3, COLTUL STRADEI GABROVENI SI ŞELARI, 3
Avem onoare dr a recomanda onorabil fui public şi clientelei noastre ma-gasinul nostru, bine asortat cu tot felul de slojfe moderne de comande pentru Sesonul de Primă-Vrrn si >>	i;g<a>şgS' rai'	ste Chaviot, Par leşin rl de
Veră. Asemenea am pri-\fi	4	_	___ g Cpachrnen,Pante/onifan-
uon / lL
! HAINE
jf taisie, Veste Eronate şi 'Şfc's*-'#' Piquet fun-
PENTRU COPII	V
mit un baţ/at assortiuient de haine con-
#m£*\BARBATESOIa#
stume Sacot la’ bcrrnArefc ||ţ|ljU||] llODrJI^l	C()pi~l bele mai mo-
Mode, Redingote cu restcŞţ	f denie şi cu preciurile
Ijiagonul, Jai/urte cu l^foarte convenabile.
De aceea rugăm pe onorabilul public si clientela noastră, a ne onora cu Visitelc d [or, asigur îndu-vf că vor fi pc deplin satisfăcuţi.
DO
d
O
c
DO
m
co
? co
S 13»
Cr. 2
=c =0
2 cn
i—
< Ih
■Ce m
XXXXXXXXXXXXXX^t


ATELIER
DE
POLEITORIE
t.
I. STRADA MIMAI-UODA I.
—(VIS-A-VIS DE MAŞINA DE APa}—
Recomandă bogatul săfi nsorli-ment de oglinzi cu console aurite şi negre, Mese iuarl şi mici, tot felul de galerii şi pervazuri, Inca-dramente de fotografii, negre şi aurite.—Primeşte ori ce comande tn meseria sa.


DE ARENDAT,
chiar de acum pro-prictalea Crângurile din Distr. Ylaşca, PI. Cftlnişlea, doritorii se pot adresa la proprietar Em. Grădişlea-nu, Piaţa Amzi No. 1 Bucureşti.
VIS-A-VI3 de / I PALATUL REGAL
MARELE MAGAZIN
CALEA	|
70 VICTORIEI 70 1
DE
COLONIALE SI DELICATESE
LA „SPERANQA “
Pentru Sfintele Sârbaiori ale P a.ş tel ui, am asortat magazinul meu cu tot felul de articole pentru menagiul casei, In special cu oscei cute mezeluri, asemenea Cogniacuri. Rumuri, l.iquerur1 slreinedincelt' mai renumite case:‘Kmurî streine şi indigene etc. ele., f uluri pentru seauulurl.
Trufandale primesc în toate zilele.
3Poteu.cIie loa.11.
fi : W | SAMBATA 5 APRILIE 4; **
i*4' DESCHIDEREA
S TAVERNEI (iAAIIîBIMSf
tll «"5
* «

, STRADA
SF. OIMITRU K. 3,
- BUCUREŞTI-
CIMENTA
STRADA
SF. DUMITRU N. 3,
r-
BUCUREŞTI-
I A
| BERE tyUHBRINim t
f:	.*
Fabricatiune Oppler o, fi	$
Prin presenta avem onoare a informa pc D-nii Intreprindălorî de lucrări publice şi Architecţi că suntem însărcinaţi cu vânzarea :
CIMENTULUl-PORTLAND
DIN
GROSCHOWITZ
Acest ciment întrece, in cea ce priveşte calitatea, toate produsele tir
fii milare engleze.
imiiiti (nwEwmii-Fi KMTiitt i'iiimm
■,-4	Deposit in lSucureşti la
ARBENTZ & W0LFF
Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain.» strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromanica.ro