ANUL I No. 110. ANTEIA EDITIUNE MERCUR! 9 APRILIE 1*86. Grigohe G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară I an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei tn străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL N. Gr. FI LI PE SCU Proprietar ANUNCIURI: tiiiiuciuri pe pagina a patra linia 30 bani, i iiihciurl şi reclame pe piş. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL \ SlTl lTHIN \mm BALCAMCA PRESA AUSTRIACA şi CONVENTIUNEA DE COMERCIU CONVENTIUNEA COMERCIALA Şi ZAHARUL AUSTRIAC CONFERINŢA D LUI DE LA VRANCEA REGELE T E S A LI El dar e bun in mod temporar : el f rebut? să Înceteze când cducaţiunea industriei e sfîrşilâ, când ea a ajuns adulta.» Aceste idei treime să-şi găsească a-plicaţiunea la noi : Trebue să apărăm numai acele industrii ce vom fi recunoscut ca aii sorţi d'a reuşi şi aceasta trebue să o facem cu moderaţiune şi In mod vremelnic, căci o industrie ce nu să poale susţine de cât prin drepturi excesive şi persistente, e o industrie ce nu e trainica. Am exprimat acuma părerea noastră In mod complect : «'Trebuc sS pro-lejem numai industriile acelea ce pot reuşi la noi tri ţară şi trebue să le pro-tejem numai un timp oare-care.» Acesta e scopul pecare nu trebue să'l pierdem din vedere; acest scop trebue să'l urmărim fie priu tractate de comerţ, lie prin tarif autonom, fie pentru moment, fie numai In viitor, dacă convenţiunele până în anul 1892 ne Impedica d a putea realisa de o cam-dată acest scop. CESTIDNEA ECONOMICA «Avem să Îndeplinim azi, zicea mal deunăzi d. Costineseu lu Cameră, actul cel mal Însemnat după independenţa. Avem să câştigăm, acum, independenţa noastră economică.» Intr'o cestiune atât de Însemnata, a-tât de vitala pentru ţară, privim ca o datorie patriotică d'aspuno limpede părerea noastră şi d’a lua o posiţiune clara şi bine definită. Mal Întâia ni să pune aceasta Întrebare : «Sunteţi protecţionişti or liber schimbiştl ? Iată răspunsul nostru : E indiferent d'a să şti de o cam data daca aparţinem scoalel protecţ ion iste or dacă împărtăşim doctrina liber-schimbistâ, e destul să spunem ca azi şi pentru cită va vreme suntem protecţionişti. S6 ne explicam. Liber-schimbiştil cel mal convinşi admit că ţările care nu au încă o Industrie, dar care vroesc să creeze, una, aâ dreptul să recurgă la drepturile protectoare, dar însă, numai până etnd acele industrii ajung In situaţia d’a putea lupta cu concurenţa străină. «Naţiunele a căror industrie şi comerţ, sunt Intr’o stare nâscîndâ, zice un economist francez, nu pot Înfrunta fără protecţiune, concurenţa strâiua.» Aceasta teorie, pe care unii economişti o numesc teoria drepturilor educatoare. e admisa de imensa maiori-tate a liber-schimbişlilor. Aşa dar toata lumea e de acord în acest punct : Intr'o ţara ca a noastră In care industria e Încă de creat or cea care e creată e Încă tu fuşe, trebue să fim protecţionişti. Pe acest tâ-rlm liber-schimbiştil ca şi protecţio-nişlil fără distincţiuue îşi dud mâna. De aceia am crezut inutil d’a mal complica discuţi unea faetnd o profesiune de credinţa generală, pentru or contra liberului schimb, şi deschizind controversa Intre liberul schimb şi pro-tecţionism, atunci cînd tn casui nostru nu există deosebire între economişti şi când putem zice cu toţii împreună că in situaţia ţării noastre, trebue să fim protecţionişti. Trebue să mai facem o observaţiune, pecare nici liber-schimbiştil nu vor tăgădui ca e fundată. Când toate ţările învecinate sunt protecţioniste şi Închid graniţele lor exportului nostru, nu este cu putinţă ca noi se ne punem pe tărlmul liberulul-schimb şi să deschidem porţile noastre exportului străin. Să vedem acum In ce condiţiuni admitem aceasta protecţiune. Intr’un discurs rostit în parlamentul frauces, Thiers zicea : întrebuinţat ca mijloc de represalii, sistemul restrictiv e vălamalor; ca favoare, el e ubusiv; ca încurajare pentru o industrie exotică, el e neputincios şi i-nulil. întrebuinţat pentru a protege un product ce are sorţ d’a reuşi, el e bun Alena, 19 Aprilie. — D. de ButzolT ministrul Rusiei, a plecat azi dimineaţă la Livadia, unde a fost chemat. La trecerea sa prin Constantinopol, va (1 întâmpinat de d. NelidolT, care merge a- | semenea la Livadia. Se dă o mare importanţă acestei călătorii. Atena, i9 Aprilie. — Ministrul de resbel pleacă astă-z( tn Tesalia unde se duce spre a inspecta trupele. Numeroşi ofiţeri ’l însoţesc. «Jurnalul oficial» promulgă legea privitoare la lărgirea cadrelor. Guvernul e mered dispus a revendica drepturile Greciei chiar cu forţă. Vlerni, 19 Aprilie.—«Corespondenţa politica«> vede In alegerea d-lor Keri-kydc şi Ghika indiciul că guvernul român doreşte într'adevăr că negociările privitoare lu noul tratat de comerţ se reuşească. Legile austriaco şi ungureşti ne prevăzând prelungirea convenţiunil comerciale, camerile din Viena şi din Pesta vor avea să pr.meascâ tratatul definitiv, dacă se va reuşi a 11 încheia. Yicna, 19 Aprilie, — Camera seniorilor a adoptai proectul de budget. Ministrul de finanţe declară că toate puterile cele mari sunt animate de dorinţa de a menţine pacea şi că ast-fel liniştea în Europa nu ar putea fi Întemeiată pe mal bunâ garanţie. El a-daogâ că creditul Austriei este intact, dar se va evita cu toate acestea de a contracta nuoî împrumuturi; şi termină spunând că lipsa a or ce dificil administrativ demonslră că finanţele se des-voltă In condiţiuni favorabile. Lenibcrgi 19 Aprilie.— Siluaţiunea în Slryi e teribila. Mal multe mii do persoane şi au perdut tot ce aveud, şi surprinşi de foc aii trebuit să scape jumătate goi. Un oare cure număr de cadavre s'au găsit carbonisate sub cenuşa, în mijlocul darămâturilor. Focul continuă. Stricăciunile sunt evaluate la mal multe milioane de fiorini. ItHţrrnd, 19 Aprilie. — Sgomotul după care, intenţiunea manifestată de guvern de a contracta un nou împrumut, causeaza o criză financiară e cu totul falş. lirimlisi, 19 Aprilie. — S'au constatat de erî 3 caşuri de holeră şi 2 dece-surl. PRESA AUSTRIACA si CONVENTIUNEA DE COMERCIU Ziarul Vieuez Wiener Ailuetn. Zei-tung publică următorul articol, de o importanţă incontestabilă: Lunî vo«* începe negociările privitoare la reinoirea convenţiuneî comerciale austro-ungnrn-românn. delegat fiind din partea llomfmiei însu-şi ministrul seu de externe, d. FerieKide. Această ştire ne este cu totul indiferentă, de oare-ce vederile Românilor sunt destul de cunoscute, şi guvernul nostru n'u făcut până acum nici un avans dorinţelor României. Declaraţi unea deputatului Ilamasz-kan exprimă vederile unei majorităţi însemnnt»' a parlamentului no-strn, eă zidurile vamale la graniţa României nu pol fi destul de înalte ngrariilor unguri. Daca ne am da osteneala se no es-plicntn atitudinea românilor cu veleităţile lor fiscal-protecţioniste, nr însemna se ţinem pe economiştii de acolo mal naivi, de cât sunt în realitate. Se ştie foarte bine în România, câ prin faptul închidere! graniţelor române industriei austriaco, nu se obţine ult-ceva de cât fa vor i-sarea exportului germano-englez. Prin introducerea tarifului autonom nu s'a atins ţinta dorită ci s’a ocasionat o vătămare a intereselor monarchieî. Dorinţa de represalii pare a fi dietul României o asemenea •atitudine.Închiderea graniţelor noastre importului vitelor românesc! se consideră intr'o mare parte a României ca o nenorocire simţitoare. Spre a dovedi cele zise de densul, ziarul Vienez reproduce raportul consulului Austro-Ungar din T.-Se-verin, care arată într’un tablou înspăimântător consecinţele funeste, ce închiderea graniţei ungaro a e-sercitat asupra industriei vitelor române. V icnet Al Igemeine Zei lung, nu se îndoeşte cu deschiderea graniţelor monarchieî Habsburgilor pentru vitele de provenienţă română, va fi prima condiţiune ce se va pune înainte d'a începe negocierile, şi fiindcă din declaraţiunile oficiale făcute până acuma nu resultă de loc, ca ar 11 motive d'a crede că guvernul Austro-Ungar se facă această concesiune, de aceia negociările caro vor începe Luni, nu sunt menite a deştepta mari speranţe. SITUATIUNEA IN PENINSULA BALCANICA Situaţi unea in peninsula balcanică nu s’a îmbunătăţit într’un mod simţitor. In adover principele Aleo-sandru a primit învoiala turco-bul-gară cum a fost modificată de con-ferenţâ; dar această primire a fost făcută într’un mod condiţional şi cu rezerve cari micşorează mult valoarea ci. Dovadă este că Rusia sub a cărei inspiraţiune se făcuse modificarea impusă de puteri, cere astăzi ca guvernul bulgar se primească decisiunea conTerenţel fără nici o rezervă şi urmează a lucra pentru resturnarea principelui Alexandru. In acest scop agenţi ruseşti cutreeră Bulgaria şi escitâ spiritele contra principelui. S’a format chiar un partid, având de şef pc d. Zankof, care servă politica rusească şi care la un moment dat, va provoca turburărî In Bulgaria. Ast-fel posiţiunea valorosului suveran al Bulgariei e foarte dificilă. Succesele militare repurtate în resbelul contra Serbiei şi bărbăţia pe care a arătat’o, i’a câştigat simpatiei© poporului bulgar dar influenţa rusească e încă atât de tare şi de înrădăcinată pe pământul bulgăresc, în cât situaţiunea unui guvern care se reazămâ pe altă pro- teoţir.no de cât cea rusească este a-nevoionsâ In Sofia si în Filipopol. I Se ştie rn ultima mişcare bulgaro-rumoliota a fost făcută sub scutul influenţe! engleze; era firesc eă Rusia se nu vază cu ochii bine-voitori ca politica engleză se se folosească de isbânda obţinută in 1877 prin sângele versat de armata rusească pe pământul bulgăresc. De aceea am vezut câ de la înee-1 putui incidentului bulgaro-rirmeliot până nstă-zi, Rusia a pus tot feltd de piedici mişcare! în capul căria se pusese principele Alexannru. Am a-sistat ast-tol la straniul spectacol d’a vedea pe d'o parte pe Rusia combătând o mişcare ce nu ora de cât restabilirea parţială a tratatului de la St. Stela no, iar de alta pe Anglia care In 1878 combătuse acest tratat cu energia, venind astăzi se împingă la realizarea lui. Aceaşi luptă de interese urmează "'şi va urma în peninsula balcanică şi de aceea nici nu se poate încă vorbi de o soluţiune care va asigura pacea în Orient, până în ziua când statele mici vor fi dobândit neatârnarea lor complectă şi vor li definit fronlierile lor etnografice. Aceleaşi cauze există şi pentru mişcarea ee si* procede în sudul peninsulei balcanice. Grecia nu poate admite ca elementul bulgar se devină domnilor asupra unor provincii ale peninsulei în care elenismul este în majoritate. Prin mărirea Bulgariei Grecia simte câ iuteresele ei ethnice sunt puse în pericol. Dar şi aci lupta de influenţă intre Rusia şi Anglia se manifestă ca şi în Bulgaria. Rusia pare că încurajează în secret speranţele Greciei, căci alt-fel nu s’ar înţelege pe ce bază un stal ce dispune de mijloace atât de restrânse, se se expună la cheltueli enorme şi disproporţionate cu puterile sale financiare. Împiedecarea cea mai mare a acţiune! Greciei contra Turciei, vine din partea Angliei. Această putere urmăreşte doue scopuri opunându-se aspiraţiunilor elene în peninsula balcanică şi, mal ales, în marea Egec şi în Archipelag. Pe faţă, Anglia face politică filo- turcenscă şi se preface că apără n-colnşl tratat de la Berlin pe care 11 sfâşie prin unirea Bulgariei şi Ru-raelieî. Dar iu realitate politica britanică are in vedere interesele proprii ale Anglie;, adică posiţiunea sa preponderentă şi esclnsivă în marea Mediterană. Bărbaţii de stat ai imperiului britanic nu pot uita că Multa, Cypru şi Egiptul sunt puncte neapărat trebuincioase pentru a apăra şi a posedu calea cea maro a Duliilor priu canalul de Suez. Se ştie că Grecia are pretenţium asupra insulei Creta care este situată pe această cule a Indii-lor care are o mare însemnătate pentru Anglia. De aceea interesele engleze nu permit ca vr’o datăacâsUi insulă se fie alipită Greciei şi se devie o staţiune maritima însemnată în care o altă putere nr putea găsi un reazâm când va voi se se opună omnipotenţei engleze in marea Mediterană. Iată dar contraste de interese cari cu greu se vor putea resolva pe calea pacinică. Isbucnirea conflictului oriental poate că va fi amânată şi astă data, dârei va remânea în stare de criză-latentâ şi va apăsa încă mult timp asupra atmosferei politice europene. it. CONVENTIUNEA COMERCIALA si / VIIAIM I Al STItlAC în casai ne-relnoircl convenţiuneî comerciale austro-ungară romfnă, un pericol serios ameninţa industria zahurina austriacă. Exporta)Zahărului austriac spre Humânii* a luai In ultimii cinci ani pro-porţiuul însemnate ; numai zahărul ra-finul din care în 1880 se exportase numai 107,220 kilograme, atinse deja tn 1884 respectabila cifra de 1,140,710 Uilbgrame. In vederea termenului scurt, care ne desparte tacă de expirarea convenţiuneî actuale, şi Iii consnieraţia că tn locul lari fulul convenţional 'de 2o franci 0/0 de Klg, pentru zaliar raliuat, se va aplica după expirarea convenţiuneî comerciale laxa de 50 franci, stipulată tn tariful autonom, comitelui central al industriei za-harino din Austria şi Boemiu a supus ministrului de comerciiî austriac un memoriu, din care eslragem următoarele : «Aplicaţiuneu laxelor din tariful autonom asupra zidarului de provenienţă auştro-ungarâ ar II identic cu înlăturarea definitivă a acestui articol de pe târgurile române. «Deoarece conveuţiunca comercială a României cu Germania expiră la 10 Iulie 1891, ceu cu Italia la 13 Martie 1891, ambele state bucurându se ptnă atuncca de stipulaţiuniletarifare a convenţiuneî noastre, ar resulla din aceasta, că tn timpul unei perioade de cinci ani zuliarul rallual auslco-ungur ar avea de .plătit 30 franci drepturi vamale mal mult de cât Germania şi Italia, fiind bine înţeles că o asemenea diferenţă vamală tn defavorul nostru exclude din 'nainle or ce concurenţă din partea noastră.» Memoriul tn ccsliuno face istoricul tn-lăturărel concurenţei franceze, încercărilor zadarnice a Germaniei, da concura zahărul austriac pe târgurile române, şi ajunge la conclusiune, că industria zulia-rină austriacă, care de doi ani .luptă tn contra crizei care o bânluc, s'ur expune din nou uneldepreciărl inevitabile, «Iacă i s'ur închide debuşeuI regulai şţ^igur a .târgurilor consumăloare române, de aceia guvernul austro-ungar ar trebui să caute ca tariful autonom român să nu se aplice asupra industriei zahărului, şi In cazul înclieieiei unei couvenţiunl cu Komânia, dreptul vuraal actualmente In vigoare s6 nu se mărească. PARTEA ESTERIOARA Italia. — Noma, 17 Aprilie.—Mişcarea socialistă devine tot mal pronunţată In cercurile ţăranilor. S'a format o ligă de resistenţă şi Intre lucrătorii de câni)) dau prejurul Moazei, fusi.onându-se cu asociaţiunea manufacturierilor din Milano. Subprefectul anunţă, câ membrii acestei asociuţiunl fac cea mal vie propagandă printre ţărani. Huma, 17 Aprilie.—Mal mulţi deputaţi sicilian! au rugat astăzi pe ministrul preşedinte, ca dispue măsuri de apărare tn Sicîlia contra Introducerii boierii. Depretis a răspuns, ca după ce va primi avisul consiliului sanitar va dispune Înfiinţarea carabinei. In prOviocia Tjecc^Js’âd interzis toate ttrgurile, serbările pablîcfc şi procesiunile religioase.—Primul cas de holeră s'a lnltmplatîn familia unei spălătorese, care spălase rufele mai multor matrozi ai unul vapor peninsular. —x— Rusia.—Odesa, 17 Aprilie.—Trimisul extraordinar al Sultanului, generalul Nusred-paşa a sosit aici cu o suită numeroasă. Aici. a venit şi şeful escadrei din Mediterana. contra-admira-lul Bassargin pe vaporul de resboiu Săbiaka. l’etersburii, 17 Aprilie.— Ziarul Petersburqskia W/edomosli, primeşte o scrisoare de la un personaj tnalt din Rumelîa Orientală, în care se zice. că acolo liniştea pentru mult timp e gred de a fi garantată. Dacă va părea inevitabila o nouă mişcare, atunci Rusia cată să intervie negreşit. Nouă revoluţiune va scrie pe steag înlăturarea lui Batten-berg şi simpatiile pentru Rusia, ceea-ce este fără Îndoială o deviză bună, dar nu însemnează o misiune naţională şi va exercita o înrlurire numai asupra www.dacoromanica.ro 5 EPOCA —9 APRILIE unei părţi din poporaţiune şi prin urmare va provoca un rfisboid civil, pe care '1 vor stinge trupele turceşti sau ruseşti. In basa esperienţelor şi a ob-servaţiunilor sale, corespondentul sfa-tueşte pe Rusia ca sfi nu lase a se des-voltâ o noufi mişcare fără participare rusească, căci In cele din urmă tot Rusia trebue sfi ia In mână soluţiunea. —*7 Serbia. — Belgrad, 17 Aprilie. — Serbarea naţională a liberării Serbiei va fl Împreunată mâne şi cu o serbare militară, căci se va procede la sfinţirea steagurilor noul pentru toate batalioanele active. La această festivitate vor participa comandanţii şi de-putaţiunile batalioanelor. Seara se va da In Conak o mare masa militară. Foaea oficială publică o listă a re-presentanţilor naţiuni, ce au sfi fie a-leşl după numărul contribuabililor. In 22 districte cu 102 colegii electorale se vor alege 121 representanţl şi 40 deputaţi guvernamentali vor fi numiţi de către rage. Scupştina va fl convocată pentru 18 Maid In Niş. DECRETE — Comuna urbană C.-Lung esteautori-zaU a face uu Împrumut la casa do depuneri lu suma de lei 100,000. — Comuna Rasa din Ialomiţa şi Bistri-cioara din Neatnţu sunt autorizate a percepe mal multe taxe. —Sa disolvat Cousiltele Comunelor Moara Domueaua din Ilfov, Tarpediţa din Dolj. — Sunt numiţi şi transferaţi: D. loan D. Simioneseu, ajutor la plasa Silistra-Nouă. — D. Al. Grecoanu, In funcţiunea de comisar al acelui oraş, înfiinţată din noO prin acelaşi budget. — D. T. Teodorcscu, comisar al oraşului Ostrov. — Se promulgă legea pentru esproprie-rea terenurilor necesare la fortificarea Capitalei. —Se deschide un credit de Ici 14,000 care 96 servească la inpădurirea proprietăţilor Statului din Dobrogea. — Se aproba darea In antreprisă a construire! unei părţi de şiosea din judeţul Brăila. — Se promulgă legea care modifică cite-va articole din legea creditelor agricole. — D. Teotor Tutor se numeşte comisar al guvernului pe lingă creditul agricol din Fălci ft. — Se promulgă legea care modifică cir-cumscipţia Curţel de apel din Craiova. — Se acorda Inpămăntcnirea d-lor Udritky Vicentie, Frlederich Tliyr, Adal-bert Benedict, Samuel Scherfel, Anton Foscolina, Conrad Scott, Angliei Petrovicl şi losef Schiflelers. DINTR’Q ZI INTR’AITA CONFERINŢA D-LUI DE LA VRANCEA Retorici» poporului Duminică seara sala Ateneului gemea de lume, sexul frumos mal cu seama era foarte bTneT^Bpresentat. TrG-buia sfi vorbească BarbudeTâ Vr.m- F01ŢA ZIARULUI «EPOCA» 48 ARY ECILA W REGELE TESALIEI PARTEA A DOUA (Urmare) VIII Marele banchet Începu. Din toate părţile săreai! dopurile de la sticlele de ehampanie cu un sgomot asemeneu focurilor de artificii ;capetele se aprind, limbele se desleagâ. Soseşte momentul solemn al toastelor; se ridică toastu pentru tot şi pentru toate: cele mai strălucite, cele mal bine pronunţate sunt cele mal sincere. Fie-care partid politic era represeotat. De şi oamenii curţel şi demnitarii regatului erati la banchet, 1n palat numărul persoanelor devenise imens; de la şase ore, trăsurile soseai! una dupe alta, aducând pe Invitaţi şi Invitate. Toţi servitorii Regelui eraâ In livrelele de paradă. Mai multe batalioane din diferite regimente erad tnşirate de o parte şi alta a marilor porţi, unde soldaţii ste-teaO ţepeni, nemişcaţi şi cu sabia în cea, care şi soŞeşle In aplausele frenetice ale asistenţilor. D-sa suicidu-se la tribună arata imensitatea subiectului ce tratează şi imposibilitatea de a'l restrtnge Intr'o singură conferinţă. Tn buea dar ca dupfi prima conferinţă, limba rominească. In care n’a tratai de cât despre cuvinte ca noţiuni separate, sfi vorbească despre legătura acestor cuvinte In frase şi a inselor In perioade. In prima conferinţa a sa d-nu de la Vrancea a probat, esaminând mal cu seamă verbele, că tendinţa limbo! româneşti este de a materializa ideile abstracte. Râmlne acum de cercetat daca această tendinţă, ce o observăm In cuvintele separate, se continua de geniul limbel române şi In frase şi In perioade. Spre a stabili o justă continuare tntro prima şi această conferinţă, conferenţiarul aminteşte cele zise atunci că, verbele In limba romtnă desemnează nu numai acţiunea dar şi coloarea ac-ţiunel, ceea ce constitue acel caracter ai limbel noastre de a prinde ca Intr'o crustă abstracţiunea ce vrea s'o comunice, d’a face o icoană fidelă a situaţiu-nel ce vrea s’o represinte ; şi aceasta se probează tot aşa de bine nu numai prin verbe dar şi prin poreclele întrebuinţate de poporul român. Aceste porecle, cu cari poporul descrie caracterele omeneşti, circumstanţele diferite In care omul se găseşte, demonstra prin incisivitatea lor moralitatea es-trema şi spiritul ascuţit ce domneşte In clasa celora de cari ne-am obişnuit a vorbi tot d’a-una cu dispreţ. Spre a vorbi de retorica poporului conferenţiarul nu recurge de cât la basmele, colindele, snoavele şi scrierile vechi, şi dacă ajutat deaceste isvoare preţioase va putea convinge că exista o puternică retorica a poporului, cu aceeaşi tendinţă rare s’a observat In verbele şi poreclele Iul, conferenţiarul declară că datoria sa II va fi împlinită. Ştim că pictura represintă partea es-terioarâ a lumel şi foarte rar şi cu multă greutate partea interioară, ar-chilectura partea rigidă a formelor şi muzica nu ne da de cât partea de admiraţie a omului, partea vagă care ne mişcă fără a o Înţelege, ei bine trebue o artă care sfi represinte partea filosofica, partea interioară a omului şi a na-turel şi aceasta e reservatâ literaturel. Ori-ce situaţiune din natura, ori-ce stare phisică a omului, o simţim flecare din noi, dar asemenea fie-care din nof am putut observa că atunci când voim sC comunicam simţirea noastră altora, adese-orl se Întâmplă ca ceea ce pe noi ne-a Întristat de exemplu, pe altul sfi'l fucă sfi râză. A-ceasta ne arată că a descri o situa-ţiune, aşa In cât sfi producă în toata lumea aceleaşi simţiminle ce nouă ne a produs, este o artă şi aceasta aria o execută literatul artist ajulat de retorică. Una din greutăţile cele mal mari ale creerului este abstraţiunea din punct de vedere literar ; acesta abstracţiune Insă din literatură trebue gonită dacă vrem ca literatura sfi poată fi o artă, comunicând tuturor naturalul , partea aceia care impresionează şi mişcă pe om. C?.ci trebue să se ştie că atunci scriitorul e artist când toţi cei culţi ca şi cel neculţi. îl înţeleg , când el descrie aşa cele mai delicate nuanţe ale unei siţuaţiunl In cât fie-care citind să zică : da, aşa este, am văzut şi eu. Şi lot aceasta cale trebue urmată de literatură şi !n descrierea părţeî interioare a omului. Eacă ce constitue problema literară care nu se poate resolva de cât posedând cheia. Şi cheea acestei probleme este a-ceasta: literatul trebue ’.ntâiu să simţă şi al doilea sfi poseadă instrumentul, adica totalitatea forţelor ce se află în geniul limbel. Acela numai e artist In literatura care In limba poporului găseşte mijlocul de a transmite altora ceea ce el simte. Să vedem acum cari sunt aceste forţe, aceste mijloace ce se găsesc In limba noastră. E o utopie credinţa ca acestea le-am afla In retorica ce se predă In şcoale, eăci această retorică nu e de cât o statistică, o culegere a figurilor ce se găsesc In diferiţi autori. Şi nu exista scriitor al cărui talent sfi fie datorit studiului acestei retorici. Trebue sfi ne adresăm, pentru a afla aceasta, la limba Întrebuinţată de popor, căci numai aci găsim elementele materiale prin cari putem concretiza diferitele abstracţiuni. Următoarele esemple probează cu prisosinţă acest adevăr. Poporul ca sfi concretiseze şi mal bine fuga unui cal, espriim aceasta prin următoarea frasâ : s’aţterne pe fuga, sau : ţi fugea mări fugea văile se limpezea Citi rid poesiele şi basmele poporarc vedem ca poporul reuşeşte de minune a brutaliza o abstracţie spre a o lace cât se poale de lesne înţeleasa de toţi. Când mama lui Corbea haiducul vine ia fereastra închisorei In care el zăcea şi 'I zice : Corbeo maică aicea estl ? tlorbeo maică mal Irăeşll ? Corbea lu auzul acestor cuvinte sC deşteaptă şi toata durerea pe care el o simte o concretiseaza prinlr'un singur, cuveni, printr’o singura particulă: «Maica, mâiculiţa mea parcă tot mal slnt vid.» Acest parcă face pe toată lumea sfi înţeleagă câl de Înspăimântătoare sunt durerile şi suferinţele lui. Şi ca să spuie cum el trăeştc, Corbea zice : Vftz şerpoaice ca grinzile broaşte ca ploştile năpârci ca butiele Aoeastâ exagerare numai da putinţă ori cui sfi simtă impresiunea ce a produs asupra lui Corbea aceste lighioane. lata dar că şi In retorica poporului găsim aceaşi lege, aceaşi tendinţă de a concretiza abstracţiunile şi aceasta este prin urmare singura regulă a literaturel. Ironica, care probează un spirit su- perior este minunat prinsă şi mânuită de limba poporului. Ast-fel poporul ca sfi asprime Îndeletnicirea unul om cu lucrări ce 1 este peste putinţă el zice : «din coadă de pisică sita de mătase nu se face; ' când vrea sfi arate că o persoană e calomniată şi sfi o consoaleln acelaşi timp poporul zice: «gura lumii numai pământul o astupă;» cu să arate cât de repede cuvintele de rfii! se rfispândesc zice :'"«^uvAntul cei rT'fi e ca vântul ce nu se ajunge nici cu armăsarul, nici cu ogarul»; ca sfi arate puterea fiinţei supreme zice : «ochiul lui Dumnezeii nu doarme nici o dată»; când un om farfl importanţa e târât spre esemplu de vre un curent politic şi se păcăleşte poporul esprimă aceasta ast-fel: «pe lângă lemnul uscat arde şi cel verde»; spre a arfita graba cui-va In vre-o afacere zice: «n'a ajuns la rîil şi 'şi-a ridicat poalele In cap;» ca sfi arate decepţia ce ’ţi lasă un om ce ’l cunoşti de curând sau II vezi din depărtare zice: «de departe trandafir, de aproape borş cu ştir»; ca sfi descrie nesimţirea unui om zice: «ţara piere de tătari şi el bea cu lăutari» ca sfi arate necazul unul comerciant de concurenţa cei se face zice: «bumbă-carul nu se uită cu ochi buni la câinele alb»; când vrea sfi recomande indiferenţa saă supunerea zice : «eflt eşti nicovală rabdă, cât eşti ciocan loveşte» şi tot aşa înainte găsim la popor espresiuni ca acestea: «netezeşte mâţa de vrei sfi’şl ridice coada;» «cine cade In gârla nu se fereşte de ploaie ;» «de cât orb şi călare, mai bine şchiop şi pe jos;» «la copaciul căzut toţi aleargă sfi tae o creangă;» «lupul mănâncă şi din oile numfirate» «an scuipam 1n earbă şi estimp In barba». O mulţime de figuri Schakspeariane găsim In limba popo-porului nostru: «n'a apucat sfi 'şi dea sufletul şi’i dă zor cu doamne ajută ;» până nu ei seama calului nu’i vezi racina din spate ;» «câte cuvinte le zici le vinzi câte nu le zici le cumperi, etc.» Din aceste esemple, culese din basmele şi poesiele poporului ne putem convinge de bogăţiaşi puterfi limbel noastre. Noi de vre-o jumătate de secol, n'urn făcut de cât am prăpădit această limbă. Scriitorii noştri habar având de limba poporului, a scâlciat’olnlr'un mod îngrozitor, împrumutând de hi străini espre-siunile şi figurile. Singurul om care a ştiut sfi profite de aceasta limbă, a fost numai Nicolan Bălcescu. D. Barbu de la Vrancea probează a-ceastâ, citind câte-va bucăţi din Cântarea României. Terminând, confenţiarul declara că e de o importanţă capitala de a stărui pentru înălţarea limbel române, cobo-rândune la înălţimea documentelor, in cart limba ţi geniul ei se desvelueţte. Un popor poate peri ca naţiune, din punct de vedere eeonomic, dar limba lui nu va putea peri nici odată, dacă ea ar fi cultivată. Limba singură concentra In sine simţimintele, locul unde am născut, cântecile ce ne-a Înveselit ele. Cultivând limba poporului, întreţinem focul sacru al iubire! de ţară ! Atenian. mână. Palatul întreg era deschis pentru sărbătoare. Pe lângă mesele banchetului regal destinat numai Invitaţilor oficiali şi intimi, mal erai! aranjate mari bufei uri, unde veneail a se răcori personagiele de a doua mână. Nu mal puţin vesel era prânzul prezidat de împârâseasa Hindustanilor. Bătrâna împărăteasă a vorbit şi a râs foarte mult cu micii sfii copii, tn urmă fie-care simţindu-se obosiţi s'ati dus la culcare. Dupe ce Împărăteasa a îmbrăţişat pe iubitele ei princeso se pregătea sfi se retragă In apartamentele sale private când i se anunţă chambe-lanul prinţului moştenitor al imperiului Babilonului. — Blach, ce voeşte el la aceasta oră? — zise împărăteasa omului el confidenţial care ’f Împărtăşi aceasta vi-sita neaşteptata. — Nu ştiu Majestate, dar 'mi-a spus că are o afacere urgenta ; vine din partea principelui imperial care 'l-a recomandat de a vedea Îndată pe Majes-tatea Voastră. — Atunci zii sfi intre. Comtele de Schade apăru şi se Închina profund Înaintea suveranei! — Ce afacere urgentă vfi aduce la a-ceastă oră domnule de Schade? — întrebă Împărăteasa. — Majestate, Alteţa Sa imperiala, prinţul moştenitor, ne putând părăsi banchetul, 'mi-a ordonat de a întreba pe Majestatea Voastră, la ce ora In a-ceastâ seară chiar, Alteţa Sa va putea sfi uibâ onoarea de a vfi vorbi. împărăteasa păru mirata. — In această seară! lucrul e atât de urgent Comte? Mărturisesc că fiind puţin obosită, aş prefera sfi amânăm lucrul pe mâine. — Majestatea Voastră sfi mfi erte dacă voiO cuteza sfi insist. Prinţul 'mi-a spus ca comunicarea ce o are de făcut Maiestăţi Voastre nu poate cu nici un preţ a se amâna. — Doamne! mfi tospâimântezi, mfi sperii,comte! S’a întâmplat ceva aşa de grav? Comtele de Schade răspunse: — Ceea ce e Alteţa Sa imperială doreşte u comunica singur Majestăţel Voastre. Şi lnclinându-se respectos părăsi a-parlamentul imperial. Când împărăteasa reintră în came-rile sale, unde trebuia sfi primească pe principele imperial, se puse pe gânduri foarte preocupată. Ce o fi având a( comunica prinţul imperial? Ea se perdea In fel ae fel de închipuiri fără sfi poată a’şi Închipui de ce va fi vorba. Aşteptarea o inerva, timpul li parca foarte lung. In sfârşit prinţul imperial fu anunţat; figura lui era agitată. Vâ-zândul aşa de schimbat pe el ce era atât de calm şi flegmatic, împărăteasa ghici că un lucru extraordinar a trebuit sfi se Întâmple. — Doamne, Frilz'. ce ai a 'ml spune ? pari aşa de tulburat. — Sunt In adevăr Majestate. împărăteasa Începu sfi tremure. — S a Întâmplat vre-o nenorocire?.... Augusta suferă de ceva? zicând acestea Împărăteasa alerga ca cum ar fi voit sfi sară In ajutorul copilului sfiu. Prinţul imperial Insă o opri: — Rog pe Majestatea Voastră sfi bine-voiascâ a mfi asculta! — Ceea ce şi eu doresc; dar vorbeşte, vorbeşte repede, te conjur. Nu vezi pe ce cărbuni aprinşi mai pus ? Cu toate acestea prinţul imperial părea ca uu cuteza a vorbi. — Dumnezeule ! ce mfi nelinişteşti,— zise Majestatea Sa—spunemi odată ce ai de spus. — Dacă Majestatea Voastră mi pro- mite că va fi liniştită, eu vfi voiă spune. împărăteasa Îngălbeni. — Do ce este vorba? — De Regele Teşaliel. — De Regele Teşaliel!.... cil ’l-am lăsat sănătos sunt acum abea doua ore. — Sănătatea sa este şi acum lot aşa de buna, şi.... ceeu ce este mai mult, Majestatea Şa Tesaliană se afla Intr’o mare fericire. împărăteasa nu lnţolegea nimic şi părea că lnebuneşte de necaz. — Ca Regele sfi fie fericit, preafericit cliiur, ca şi mine, ca şi voi toţi din cauza casulorieiificei sale şi a briliantei căsătorii ce se prepară pentru Alina, aceasta uu e de loc de mirat şi eă nu văz ce vfi obligă ca sfi mfi faceţi sfi perd repaosul de care am atâta trebuinţa. Prinţul luă afectos mâinele Împărătesei şi T zise: — Doua căsătorii a fost astâ-zl Majestate! Aceia a Regelui a precedat cu câte-va ore pe aceia a ficel sale. De o cam dală împărăteasa crezu că prinţul a Inebunit. — Nu mfi credeţi? zise prinţul uimit de liniştea Împărătesei;—d-na de X”* a descoperit prin soţia preotului.... că d-na de Mineleko şi Regele s'au căsătorit In secret azi dimineaţă. împărăteasa scoase un groaznic strigăt. — D-na de Mineleko şi Regele Tesa-liel s'au căsătorit In secret azi de dimineaţa?..'." Cum! el, bărbatul Alinei sale, al A-Iiuel sale adorate şi moarte... a cutezat el a ultragia până la aşa grad memoria acestei dulce princese?Şi încă căsătorit cu o necunoscuta, cu o particulară, a-ceasta este un sacrilegiu. împărăteasa se supărasetntr’un grad excesiv, sângele i se sui In cap şi o apucă o tuse In cât prinţul crezu ca va www.dacorornanica.ro INFORMATIUNI Erî am întâlnit pe un deputat şi un senator guvernamental, care sunt în posiţie da şti, ce se petrece prin sferele guvernamentale ei ne au zis în privinţa tarifului autonom, textual aceste cuvinte. «De se va vota, or nu tariful autonom, ast-fel cum e întocmit, u-ceastae indiferent; un lucru esigur, că convenţia cu Austria se va încheia». X Ni se raportează următorul fapt: Numitul Tudorache Paul ducân-du-secu un portărel Iad. Dendrino membru la Curtea de Apel, pentru ca acesta se’i respunzâ 380 lei, ce’i era dator, d. Dendrino la luat Ia bătăi şi la dat afară. X Primul ntimer al Pruncului român a apărut eri. Iată programa sa ce o găsim în capul gazetei: Pruncul român reapare! Fandat tu 1848 de C. A. Rosetti spre a lupta pentru desro-birea omului, el a căzui odată cu rcvolu-ţiunea. Desrobirca Ţiganilor s'a făcut şi negustorul este acum privit ca om. Boeril aO dispărut dar aristocraţia, titlurile academice a înlocuit pe acea a naş-terel I Singurul muncitorul do la ţară şi cel din oraş rob este încă. Pruncul român 'şl va urma lupta începută pentru emanciparea lor.; Organ al muncitorilor,pentru el va lupta şi numai prin ei va stărui s6 se săvârşească reforma politică .şi socială către care ţintesc. Luarea pleunei interne, desemnată de G. A. lloselli, este ţinta noastră. X D. George Ghika, ministru! nostru la Constantinopol, a sosit eri în capitală. X gonresul corpului didactic continuă şedinţele sale în sala Orfeu. X D. Haret, secretar general al ministerului cultelor, lucrează la elaborarea unui proect pentru organi-sarea învăţământului rural. X Dârîmarea spitalului Colţea a început eri. DEPESITELEGRAFICE Constantinopol, 19 Aprilie.—Eyub-Paşa, care comanda în Macedonia des-ininte, că trupele greceşti ar fi ocupat Tripo pe fruntaria turceasca, după cum circulase ştirea. Eyub-Paşa ăfirmâdin contra, că d'a-lungul frontieril nici nu există vre-o avea un atac de apoplexie, şi se pregătea sfi sune spre a 'I veni tn ajutor. — (Jpreşte-te — zise ea cu’n ton poruncitor. Sunt liniştită, voesc sfi lucrez. Rfispunde-ml simplu şi repede la următoarele Întrebări: Serbarea s'a sfârşit? — Da. — Atunci toată lumea s’a retras? — Da. — Si Regele Teşaliel? — Da. — Singur? — Nu ştiu — El este In cumerile sale private şi a dat ordin ca nimeni sfi nu ’l deranjeze. — Voia călca eu acest ordin! — Ah! rog pe Majestatea Voastră sfi nu faca un scandal. — Voiu face ori şi ce, voiu face totul pentru a sdrobi această căsătorie infama! această unire blestemată! Mânia împărătesei era aşa de mare In cât ar fi fost pericolos sfi scapi un cuvânt pentru a scuza pe Rege. Prinţul regreta acum că ’f-a spus.vfizând scandalul ce ’l va face împărăteasa. Ne mal ţinând socoteală de demnitatea sa, nebună de furie, Imparateasa deschise repede uşa şi voi sfi alerge spre apartamentele Regelui, dar prinţul imperial o opri. 0 adevărată luptă se încinse Intre ei. In sfârşit forţa prinţului fiind mal mare, bătrâna femeie turburată de mânie trebui sfi ’l asculte. Singura concesiune ce ei o obţinu, fu ca sfi nu meargă Impărăleass la Regele ci sfi trimeatâ sfi ’l cheme imediat la dânsa. (Va urma) EPOCA — fi APRILIE 3 localitate cu acest nume şi că trupele greceşti nu s'afi mişcat de la cantonările lor. Londra 19 Aprilie.—Standard spune ca marile puteri aO decis, să someze pe guvernul elen, de a procede la desar-mare Intr’un mod determinat. Acelaşi ziar desminte, ca Prinţul Bulgariei are intentiunea de a merge la Livadia. Paris, 10 Aprilie. — Hanotaux, care a represintat Francia In sinul Conferinţei de la Constantinopol, a fost ales eri deputat in departamentul Aisne. Roma, 19 Aprilie. — Guvernul a prescris măsuri de carantina lu privinţa tutulor bastimente ce provin din litoralul Italian al Adrialicei şi al graniţei austriace. FELURIMI O fapta eroica. — Către Pester Loxjd s? relatează din llutzfeld următoarele : Banat-Komloş este o comuna mare, locuită de Germani şi Români. La 29 Martie, in timpul unei vijelii teribile, comuna a fost in mare primejdie de a ti distrusă prin incendiu, O şiră mare de nutret luând loc, flacăra Începu repede să se înalte şi furtuna ducea scântei şi fire de nutret «prins In depărtare. Toată lumea vedea, că dacă focul nu va fi stins Îndată, să Yor prăpădi toate casele acoperite cu trestie şi pae. Deodată veni fuga un ţăran român Sebastian Traian, şi fără să se gândească lapropria’i viaţă, se urca pe şira se trânti cu corpul pe flăcări şi cu mâ-nilo Începu să apese şi să stingă paele. învelit In fum şi llacărl ucest brav bărbat nu asculta de strigătele concetăţenilor săi, de a fugi din acel loc periculos. In fine locuitorii sosiră cu tulumbe şi reuşiră a stinge focul. Comuna a făcut deja demersurile necesare spre a se da o decoraţie bravului Traian. Olra va..—Foile Auslro ungare spun, că pe la Panciova femeile aii început să se folosească tot mai mult de otrăvuri, pe cari le debitează prin comune tigran-cile şi alte femei vagabonde. Autorităţile urmăresc acum de aproape pe u-ceste otrăvitoare, carlmineazâ atât moralitatea, cât şi sănătatea ţăranilor. Dur la noi până când oare va dura regimul tolerantei faţă cu otrăvitoarele prin suliman, carlurâresele şi vrăjitoarele de lot soiul ?! Sinucideri.— Din Praga să anunţă sinuciderea Iul Ferdinan Oppcnheimer, mare proprietar de moşii şi mare industrial. In Londra s a sinucis lordul de Shaf-tesburg, trăgendu'şi un glonţ de revolver In cap, chiar In caretă, pe când mergea pe stradă In Londra. Iurasi Basteur.—Din Lundenburg se scrie, că acolo au fost muşcaţi de o pisică turbată cinci copii In etate de la 3 până la li ani. Copii aparţin la trei familii. Atât contesa Vetter, cât şi primarul au contribuit, ca cele trei' mume să plece la Paris cu copii la Pasteur. S'a consultat, că acea pisică fusese acum l i zile In atingere cu un câne turbat, care a fost imediat Împuşcat. * • I*e mure. — La 19 Martie a plecat din Odessa o corabie mare. încărcată cu petroleO şi benzină, dar îndată după ce a ieşit din port. a urmat fără veste o detunaţiune teribilă şi corabia, cu tot ce era Intr’Insa şi cu echipajul de 13 persoane, a sburat In aer. Intr’o clipă Marea s'a acoperit cu flăcări pe o mare Întindere. Cei cari ad văzut această catastrofă, nu o vor uita In viaţa lor. Bucăţi din corabie, butoaie şi oamenii ad fost aruncaţi la 30—40 stânjeni In sus, de unde ad căzut apoi iarăşi In Marea jnflacârată. • 4 Mliillslii. — Din Petersburg se scrie către «Gazeta de Colonia», că Nihiliştil au Început din nod să dea semne de viaţă. Acum câte-va săptămâni s’au u-restat mai multe persoane bănuite, cari stad Închişi In cetate, aşteptând să fie judecaţi. In Charkow s’ad făcut a-restărî, ce stad In legătură cu călătoria Ţarului. Guvernatorul din Odessa, generalul Roop, s’a dus la Petersburg şi a rugat pe Ţarul să nu vie la Odessa, Iu care oraş plin de vagabonzi Internaţionali, nu poale garanta pentru siguranţa Ţarului. CIIItlTRILE LEGIlilTOARR CAMERA Şedinţa de Luni 7 Aprilie 1886 Şedinţa se deschide la ora 1 1 2 sub preşedinţii d-lui general D. Leca. D. Dincă Skileru aduce două petiţii ale mai multor locuitori din Muscel, cari cer să li se vlnză moşia Corbu. Dupe cererea d-lui ministru al domeniilor şi al preşedintelui, d. Skileru retrage petiţiile spre a le prezintă la minister. D. Ministru al domeniilor, cere a se vota următoarele proocle de legi : 1. un credit de 15,000 lei pentru locuinţe; 2. de 250.000 lei pentru băile de la Căli-măneştt şi Lacul-Sârat ; 3. unul de 100.000 let pentru cumpărare naftalină. D. Oroveanu, tn înţelegere cu d. ministru Îşi amină interpelarea anunţată d-lui ministru al domenilor. D. Nicorescu mulţumeşte că s’a revocat măsura luată ca gradaţia profesorilor să se plătească la trei luni. Se votează fără discuţie legea, prin care Statul cedează societăţei Ateneului, locul din dosul grădinei Episcopiei pentru clădirea edificiului el. Se votează tot fără discuţie cele trei credite cerute de către d. ministru al domeniilor. Se votează Încă câte-va credite la diferite credite. Se citeşte proectul de lege pentru deschiderea mai multe creJite d-lul ministru al instrucţiei, pentru claeirea de localuri şcolare. Aceste credite, şi cu altele votate mai Înainte, Însumează peste 19 milioane. D. I. Agaricî declara că nu poate vota acest proiect de lege, fiiud-că anuităţile pentru acest Împrumut nu sunt trecute In budget şi deci budgetul va fi Îngreuiat şi dezechilibrai. U. N. Fleva combate şi d-sa proiectul de lege pentru mai multe motive : 1) Pentru ca acest Împrumut va Încurajaşi va mări agiul, căci anuităţile vor trebui plătite tn aur ; 2) Pentru că mal lntâiQ ar trebui făcute scoale rurale, căci ţăranii n'afi unde Învăţa, şi tn urma să se facă palate. D. Fleva declară ca mal bine ar primi un împrumut făcut In ţară şi In moneda ţârei pentru ca nu va mai fl nevoie de plătit agiil. D. Fleva declară că va vota In contra proietului. I). E. Costinescu spune ca îndată ce a văzut acest Împrumut s'a speriat, căci budgetul care abia cu multă greutate s'a alcătuit iar nu s’a echilibrat, se va lngreuia şi mai mult. D. Costinescu, exprimă şi d-sa ideia facerei Împrumutului In ţară pentru a nu se mat plăti anuităţile la aur. D-sa spune că nu poate vota împrumutul ce se cere, pentru motivul că ne creăm o stare financiară dintre cele mai periculoase. (Să nu se uite ca d. Costinescu este raportorul de zece ani al bugetului.) D. A. Vizanti, susţine proectul de lege pentru originalul motiv că scoli primare nu putem avea fără licee, iar licee putem avea fără scoli primare. Deştept o d. Vizanti. D. G- Paladi, combate şi d-sa Împrumutul aducând mallntâiu argumentul că ar trebui aşteptată votarea legel instrucţiei şi apoi să se clădească şcolile. D-sa susţine apoi ca d Fleva ca cea d’ântâiu preocupare a parlamentului trebue să fie lntemeerea Învăţământului primar, iar tn urmă să facem lux. D-nil /. Cdrnpineanu si Ministru! Nacu susţin cu frase patriotice votarea împrumutului. Discuţia se Închide. Legea se ia tn considerare cu 05 voturi, contra 15. La ora 5 şi 10, şedinţa se ridică. l'ciiel SENATUL, Şedinţa de Luni 7 Aprilie 1886 Şedinţa se deschide la ora 2 p. m. sub preşedinţa d-lul D. Gr. Ghica. Presenţi 68 Senatori. D. Ministru de lucrări publice. Zice, că să se constate ca d-sa este preserit ca să respundă interpelării d-lul Mâr-zescu, dar că interpelantul lipseşte. D. Obedcanu. Cere, ca tariful autonom care a fost luat deja tn considerare de Cameră, să fie împărţit Senatului pentru ca fie-care să aibă timpul a’l studia. Pe urma mal mulţi d-ni Senatori întreabă pe d. ministru de lucrări publice, ce se face cu liniile ferate votate. D. Ministru de lucrări publice. Res_-punde că ele sunt In studiu, liniile Insă Focşanî-Odobeşti şi P.raiova-Cala-fat vor începea săcon-lrui chiar anul ăsla. La ordinea zilei proedul de lege pentru : înfiinţarea Cons 'iultă permanent de legislaţiune. D. P. Micşunrscu. Susţine proectul şi declară, că dacă are oare care obser-vaţiunl le va face prin amendamente la articule. Proectul este luat In considerare. Articulele 1 şi 2 să primesc fără discuţie. La art. 3. D. T. Boldur Lăţescu. Regretă că tn proect s'a ţinut cont numai de titluri şi nu s’a avut In vedere şi esperienta, propune deci un amendament că acei ce ad făcut parte din 4 legislaţiunl să poată fl primiţi fără a avea titlul de doctor. Amendamentul să respinge. . D. 11. Isvoranu. Cere, ca vârsta de 35 ani să fiâ scăzută Ia 30 ani, şi a se es-plica ce să Înţelege prin funcţiuni înalte, să se spună unde începe funcţiunele Înalte şi unde sfârşesc. D. Casimir. Simţindu-sn lovit de d. Isvoranu ia cuvântul pentru a’l res-punde—dar da ocasie.ca Senatul să rldâ puţin de d-sa. Art. 3 se primeşte nemodificat. La art. 4 d. P. Micşunescu, cere ca şi membrii de la Curtea de Casaţie să poată intra In acest consiliQ. Amendamentul să respinge şi articolul 4 să primeşte ne modificat. D. Preşedinte declară câ art. 5 şi 6 s’au primit. D-nii Atirelian şi Lăţescu protestă, că se voteaze articolele fără a se da cuvân-^ tul celor ce aii cerut. I). Preşedinte. Ora fiind 5 consult Senatul dacă vroeşte a prelungi şedinţa. D. T. 11. Lăţescu. Olărlţl d-voastră nu ne mai consultaţi pe noi—căci uşa a’ţl procedat adineaore (sgomot). Şedinţa se prelungeşte şi cele-alte articole se votează ne modificate. Legea în total să primeşte cu 41 voturi contra 4. Şedinţa să ridică la ora 5 1/2. ŞTIRI MĂRUNTE Ministrul finanţelor zice România Libera a arătat erl deputaţilor schiţele figurilor pentru jocurile de cări,l ale lfegiel, desenate de d. Aman. Figurile represintă diferite- personagie istorice din trecutul nostru. Acuarelele d-lul Aman vor fi mai întâii! reproduse de fabrica Grimaud din Franţa şi numai tn urmă la noi tn ţară. l’ersonagiele masculine sunt lucrate cu multă maestrie şi după asemănarea [ce ne păstrat'o tradiţiunea. Acum trei zile patru 'aresta n ţl s'ail evadat din penitenciarul Târguşor, judeţul Prahova. • • ♦ D. general Bcrendey a plecat la Ttrgo-vişte. Un te-deum a avut loc azi la tl ore Ia Mitropolie pentru naşterea M. 8. Regelui. M. S. Regele a primit azi dimineaţă tn audienţă pe d. I. G. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri. • • • Un escroc anume Fred. Berger a furat de la Viena o sumă de 26.000 fiorini, Poliţia Vieneză este informată că acest individ se găseşte tn Bucureşti. Poliţia locală e pe urma lui. • • • D. Gavary, al li secretar la legaţiunea francesă a fost numit ofiţer al Coroanei României. Suntem informaţi că guvernul A-ustro-Ungar a făgăduit că domnu baron de Mayr va obţine titlul de consilier al Curţii dacă se va încheia convenţiunea'de comerţ cu România. • Consiliul comunal a fost convocat azi la 9 ore dimineaţa. D. Ioan Brătianu anunţase câ va lua parte la acea şedinţa. • D-nii Vernescu şi Petre Grădiştea nu care se duseseră la Craiova pentru întrunirea publică de Duminică, s’au întors eri în Capitală. # D. Paladi, prefectul de Olt şi-a dat demisia. Aflăm că demisia d-sale va fi primită şi că i se va da o altă funcţiune. Se vorbeşte de numirea d-lui De-leanu în postul de prefect al judeţului Olt în locul d-lui Paladi. • Precum am anunţat m ii sus, consiliul comunal s’a întrunii azi dimineaţă la 9 ore. D. Brătianu, crea faţă la şedinţă. D. Procopie Dumitrescu a atacat cu multă violenţă pe d. Fleva. In urma unei vii discuţiuni, consiliul comunal a emis un voi de ne- CONGRESUL CORPULUI DIDACTIC DIN R0WANIA Al treilea Congres al Corpului didactic va fi tn Bucureşti la 7, 8, şi 9 Aprilie, când se va discuta organisarea invetamentului primar urban. Memoriile, propunerile privitoare la aceasta cestiune, cât şi Înscrierile sâ se adresese d-lul profesor C. C. L)o-brescu, strada Scaune 47, până la 1 Aprilie. Reducerea la căile ferate va fi de 50 0/0. Sunt invitaţi a participa la congres toţi membrii învăţământului de or-ce grad şi de ambe-sexe din România. Cornisiunea organisaloare. Încredere în persoana d-lui primar. 19 voturi a fost contra d-lui Fleva, iar d-sa n’a întrunit de cât 3 glasuri. La ministerul domeniilor se lucrează la un proiect de lege relativ la parcelarea moşielor statului. La nouvcle mute de la 15 Aprilie conţine o scrisoare a prinţului Bi-bcscu prin care d-sa desminte sgo-motulcâar fi autorulcărţiintitulatâ: Quitize mois cTun rigime libera! en Rotnnanie, carte apărută de curând în Paris. • LOTERIA ATHENEULUI Tragerea loteriei Atheneulul este fixată la 1 MaiO a c. persoanele ce au bine voit a se Însărcina cu desfacerea biletelor acestei loteri, sunt rugate că până la 15 Aprie să verse la Banca Naţională costul biletelor desfăcute. Ultimile bilete să găsesc la Banca Naţională sucursalele ei, la debitanţi de tutunuri, la oflciurile telegrafic-poş-tal la principale case de comerţ etc. ele. Jalnicii, soţ, unchiii, soacră, mătuşe, bunică, nepoţi şi nepoate au durerea u anunţa regretabila pierdere a scum-per lor soţie, nepoata, noră, mătuşe ELENA AL. GHICA Urmând a se desfiinţa un referen-dar de la Curtea de Compturi, iată dupe Naţiunea ce s’a petrecut : Consilierii Curţel de conturi, după chibzuiala matură, recomandă minis-truhit de finanţe sâ suprime postul cunoscutului d. Duport, cure ni se spune a fi cumnat al d-lui Ghica. Ministrul, nu ştim, graţie cărei influenţe, refuza a suprima postul d-lui Duport, şi cere consiliului sâ i se recomande altul. La rîndul sâii, consiliul Curţel râspunde ca singurul ce poate fl suprimat e d. Duport. Atunci d. ministru de finanţe delagă pe secretarul său general sâ mearga a pune regulă lu Curte. Secretarul, Însoţit de poliţie — trebue sâ recunoaştem însă ca s'a făcut Curţei distinsa onoare de a se trimite chiar prefectul poliţiei, iar nu vr’un epislat — se duce la Curtea de conturi şi ordonă din oficiu suprimarea postului d-lui Folescu şi măn-ţinerea d-lui Duport. BULETIN COMERCIAL Brăila, 6 şi 7 Aprilie. Porumb, 2.000 hect., 59 1/2 lib., 7.75 lei; porumb, 1.300 hect., 59 i/2 lib., 7.45 lei; pormb, 1.000 hect., 56 lib., 6.50 lei; porumb, 3.550 hect., 57 1/2 lib., 7.05 lei; porumb, 3.000hect., 57 1/2 lib., 7 Joi; porumb, 1.390 hect., 581/2 lib., 7.50 lei; grâu, 1.550 hect., 57 1/2 lib., 11.70 lei; orz, 1.460 hect., 421/2 lib., 5.55 lei; rneiu, 1.480 hect., 57 1/4 lib., 5.00 lei; meiu, 2.000 hect., 57 lib., 5.50 lei. BIBLIOGRAFIA A apărut la Paris : (Jiiinzc mois de Itrgiiiie liberal en Itnunmine şi se afla de vânzare la toate librăriele din Cupitalâ. I. C. Brătianu. Pere nouvolle, Ih «liclature. de Erederic Dame re-dactorul-şef al Independenţei Române şi se află de vânzare la toate librăriele. A apărut şi se altă de vânzare la principalele librării din ţară, precum şi ta librăria editoare Haimann, in Bucuresci: Oberon saQ corpul minunat, basm cu gravuri fine In culorT, format In 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani Prinţul sparge alune şi regele soarecilor-basm cu 6 gravuri fine tn culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Guliver in tara piticilor, basm cu 6 gravuri fine tn cnlorl, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Guliver in tara uriaşilor, basm cu 6 gravuri fine tn culori, format In 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Flautul magic, basm cu 6 gravuri fine tn culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. La librăria Socek şi C-nie se află de vânzare: Curs de exploatarea poştelor si telegrafelor de. Thoma Ilasi/escu.—Preţul 10 lei. A eşit de sub tipar şi s'află de vânzare la librăria Socec in Bucureşti : Al treilea supliment la codicele romane, coprinzând toate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1886, ediţiunea B. Boereseu continuată de : C. Boe rescu şi C. Vlalmtzi. RERARIA UNIREA Sucursala Oppler In firta gradinei Episcopii BERE SPECIALA escelenlă proaspătă şi rece. Salon elegant, serviciul prompt. în etate de 22 ani, încetată din viaţă în ziua de 6 Aprilie 1886 şi roagă pe toţi amicii, câţi n'ati primit bilete, sâ bine-voiască a asista la ceremonia funebră, care va avea loc la cimitiru Belu în ziua de 8 Aprilie ora 2 p. m. O RUGĂMINTE in ziua de 5 Aprilie, tn trenul de la ora 4 i/2,Intre staţiile Bucureştî-Piteştl, ’ml-aO dispărut o cutie tn care era: 2 pălării de leulre-blanChe garnisite cu veloursde mulase şi panglici albastre, 2 perechi pantofi de peie albă; 2 perechi de ciorapi şi mănuşi de fii d'Ecossc, lăsându-ml tn schimb o cutia cu un geamantanaşiQ nod de mână, pe care l-am lăsat la gara Piteşti, tn primirea d-lul Şer de staţie Dudeseu. Gel ce din eroare ’mt va fi luat-o, e rugat a 'ml-o trimite la Slat ina, «Capell-Maestru lonescu”. . . 11“ ElIGEMl BESLEIiEAl ItitIOL BUCUREŞTI lî. — BULEVARDUL ELISABETTA — lî. MODE — Miercuri, 9/£l Aprilie 1886.— Deschiderea sesonulul de primă-vâră cu esposiţie pentru pălării de danteleşi jeurl penlru Doamne ,şi Domnişoare, cu preţuri moderate. xăsşr ATELIER POLEITORIE /plSl I. STRADA MIHAI-VODĂ I. —(VIS-A-VIS DE MAŞINA DE AP.v)— Recomandă bogatul său asortiment de oglinzi cu console aurite şi negre, Mese mari şi mici, tot felul de galerii şi pervazuri, Inca-dramente de fotegrafil, negre şi aurite.—Primeşte ori ce comande In meseria sa. N. A. PARADAT AVOCAT Str. Biserica Ieni No. bis. PRIMA SOCIETATE ROMANA PKNTRU FABRICAREA HÂRTIEI Mai mulţi domni acţionari fondatori ai fabricei de hârtie, cerând ca, adunarea generală sâ se întrunească Duminică 20 Aprilie în loc de Miercuri 10 A-prile, Consiliul de administraţie acestei Societăţi a hotărât ca adunarea să se amâne pentru 20 Aprilie 1886, în ziua de Duminica Tomel la ora 2 p. ra. Bucureşti 4 Aprilie 1886. Consiliul de adniinistraţiune S'a perdul p&lru b^e.Le ale loteriei Ateneului, scrise pe dreapta jos următoarele nume: Ioan Baciu, Chitu Baciu, Maria Ba-ciu şi Glieorghe Baciu. Rog respectuos pe «nor. comitet a reţine câştigurile dacă vor fi până la presenlarea proprietarului lor. Gheorghe Baciu. ? www.dacoromanica.ro EPOCA — t» APRILIE 4 CASA DL SCHIMB I. M. FER M O —87.8TRADA LIPSCANI, 27— 1 URS I I. I» U t l H I . S 4 1 X .4priite 1886 DEVÂNZARE 5% Renta perpetua .... 8s 1 i | 6% Oblig, de 9tat sş t ;s )»X Oblig, de st. drutnu de Ter 7Scis func. rurale . . . . 103 1 t 5 . 8eris. func. rurale . . . S6 :$ 1 7% Scris func. urbane . . . yy 1 <; 6% Sens func. urbane . . . yi Vi Scris. func. rurale . . . 82 5\ împrumutul comunal . . 751 4 Oblig. Casei pens. (lei 40 dob.) împrumutul cu premie . . . 21u 32 Acţiuni bancei nation . . . 1040 Acţiuni «Daeia-Homania * . . 29T. » Naţională 210 Credit mobiliar . . . 2!0 » Constructiunl. . . , 11*2 « Fabrica de hârtie . . Argint contra aur 133/4 Bilete de BancS contra aur. . 13 3 4 Florin austriac! CUItSLX DIX VIEX \ Napoleonul Ducatul 10.035 5.y2 Î7.80 123.75 Loso otomane Rubla hârtie cunsui.mx iikhlix Renta Amort yr>.so Oppenheim tio Obligaţiuni noul 0% C. K B. 106.20 • . 5% * . ■ 101.30 Rubla hârtie 200 CUHSUL l»K IVVltlS Renta Română Lose otomana Schlmh Paris 3 luni * la vedere 1001/: Londra 3 luni « la vedere 25.5l Berlin 3 luni 1.231: Viena la vedere 2.011/* Locul din strada Dionîsic No. 20 şi strada Crinului No. o. Acest loc are faţa pro strada Dionisie 27 metri, prc strada Crinului 10 metri şi adâncime de li metri. Sc vinde în total sau In loturi, de câte o a patra parte Doritori se pol adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucoscu, str. Clemenţi No. 2. l'u loc spaţios, situat in bune condiţiunl ta rundul alei Eldorado, se poale împărţi In douft loturi, vâuzeiidii-sc si separat. Doritorii se pot adresa la d. inginer C. Doilea, Strada PitaryMoşu No. 5. r — \ \ 4 i I i < if i i i I i ■V EU/ > 4 DE POLE 1TOR IE $ GJOFN/m 7P. — CALEA MOŞILOR — 73. J 4 I * In acest atelier se primeşte ori- 4 ce repara Huni de Oglinzi, Mese,- w Galerii, Tablouri poleite. Se găsesc ţii gata galerii, pervazuri de tot-fel cu preturi moderate. ifc $ RECTIFICARE MOŞIE DE ARENDAT MOŞIA VĂLENI, districtulu OHu, plasa Şerbaneşti, fosta parte a d-lui A. lturke. — A se adresa la d-nu! Nicu Moscu actualul proprietar. Strada Mi-norvu Nr. 12, bis. li D înrvniŢ chiar de ncutr pro-IHi \llU.MI 1 I % priHalca Crângurile diu Distr. Vlaşca, PI. Cdluiştea, doritorii se pot adresa la proprietar Em. drădiştea-nu, Piaţa Amzi No. 1 Bucureşti. SE CUTE rr» data deSf. Dimitru, •nsa do îl cuinei-o de stăpâni, culme, dependente, etc. A adresa ofertele cu preţul chiriei Ia administraţia ziarului «Epoca». + * l ) $ i l i y I i 1 \ $ f i i * * < 5 Şs P D Cl O HI > I r ^ t j cr. i § 9 1 ° 2- 8 . wZ--'- li o DI w > 1 * 1 Directorul Institutului, St. Hepites. Starea m&rei la Const. liniştita Sul. uşoara. Noaptea ploaie. Barometru se urca. o iiiiMMsouu sszzzr* având «Diploma de maturitate», s6 oferâa da lectiunl.tu vre-o familie pentru cursul primar sa a secondar. In special pentru limba franccsă, matematici şi ştiinţele lisico-naturale. A s6 adresa la redacliunl. w tn doreşte a preda lec-ţiunl pentru Clasele schimbul unei modeste Primare plăţi. A se adresa la administraţia ziarului. AU I (tn vii din causa arendării pro-UllAlMlJiiiJ prietfiţil, se vând, O lo-comobilă 10 cal putere şi o maşină de treierat din fabrica Ramson sistemul cel mal perfecţionat ambele tn perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprie-tateaPâşcam judeţul Ilfov, adrestnduse ta d. E. Keimer administratorul. A V I S Aflând câ o casa concurentă (Teici, Introduce prin o amăgitoare contra facere a mftrcel noastre, CIMENTUL seu în teri le Danubiano, ne permitem a atrage atenţiunea onor. noştri consumatori şi a le recomanda se observe că etichetele noastre portă pe lângă firma noastră şi un ALBASTRU l J.B.WH1TE ABRO* ' UIMI TEU i 1 london. URS ALBASTRU | kfs&m--------9 _ ij SAM8ATA 5 APRILIE J! j^' DESCHIDEREA ***§ 1 .................. î (nici de cum un alt animal). Ast-fel vor putea consumatori cimentului nostru fi apăraţi de falsificat. | g WHITE & BR0S -LIMITED LONDRA 1 BERE GAMBBINIANA Fabricatiune Oppler ' " DEPOSIT GENERAL DE IPSOS ROMAN si CIMENT ENGLES DE PORTLAND LA MARCA «URSUL ALBASTRU'" Doritorii să sc adreseze la secţia comercială a Bănceî Prevederea, BUCUREŞTI 15 — St,r*acl& Doamnei — 15 DE VENZARE SAL DE NWWm 0 casft mare cu două etage, tncâpâtoare pentru douC familii, având 20 camere, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 grajduri, şopron de 3 trasuri, curte spaţioasa, etc. Asemenea de vânzare un loc dc casă, a-vând 17 metri faţă, 34 fund. A se adresa strada Biserica Amzcl, 6. De la Sfântu Gkeorylie, 0 casi aşezata pe strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu curte şi grâdină. — A se adresa la proprie-atca care locueşte tntrâusa. D* Ra RQSBTTl AVOCAT Strada Batistei No. 4. X X X X X X X X PUBUCmTBA ZIARULUI „EPOCA i 4 îSti'ada Episcopiei, No. 3. ANUNC1URI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. X X X X 1 X X X X X X X X lll m inim i de la 23 Aprilie, CasGc IIIj I îl/IIIIH 11 din Strada Academiei No. 11 compuse clin 16 Camere, cu o curte spaţioasâ In care se allft grajdifi şopron şi alte dependinţe. Aceste casc mal afi şi o grădina importanta. A se adresa Strada Batiste No. 11. DE ÎNCHIRIAT de la 23 Aprilie viitor, casele din strada Aca-demnict Nr. 20. — A se adresa strada Ba-tişte No. 11. BL A. FâFAlAT AVOCAT Str. Biserica leni No. 8 bis. OUVRAGE ElSlTlLrTUJVlEIVT TERMINE ESSAI COMPARE SUR rj& \H\wrvmy\iTflim\w wm j 43 j aaiwa* >• DE LA ROUMANIE OEPUIS IES TEMPS LES PLUS RECULES JUSQU'A KOS JOURS PAR MSS©3LRS BL&lULfi88R6 UN VOLUME D ENVIRON 500 PAGES, fiDITlON DE LUXE PAPI1CR VELIN, CARACTERES ELZEVIRS. PR1X 20 FRANC S-T 1R A G E LIMITE On peut souscrire d partir du 1 /13 jantier dans Ies bureaux du «Peuple Hottmatn» et ckez tous Ies libraires de Bucur est. tn BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Uydrotherapia — 2. Electrizare — 3. Inthopedie— 4. Gimnastica medicala—5. Orhalaţl—6. Masajiu sistematic—7. Ser-viciulla domiciliu — 8. Consultaţii meii icale. Secţia higienica 1 Bae abur . . . . . . • . 3— 1 Bae de putina cu şi fără duşc . 2.50 medicamente...............1.— 1 duşe rece sistematica . . . 1.50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1 Băile de abur sunt deschise In toate zilele de la 7 ore dimineaţa plnâ la 7 ore seara. — 2. Peijlru dame Insă băile de abur, o-data pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa plnă la 2 posl-meridianc! Preţurile la secţia medicală conform prospectului.__________Direcţiunea. AU APARUT PRIMA IMPERIALA REGALA PRIVILIGIATA ITINERARIU Valabil de la VS/U Ianuarie 1880 piuă ta altă disposiţiune NB. Orele de plecare mal jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimba dupScirconslanţele timpului şi apelor: tn nici un caz Insă vapoarele nu vor pleca de la staţiuni mal Înainte ae orele indicate In acest llinerariO. Pornirea vapoarelor de la staţiuni va avea loc după orologiurile agenţiilor. CURSELE VAPOARELOR DE POSTA Placare in jos, de la Luni Joi Marţi Vineri re DE A. VLAHUTA De venzare la. Iilor*. Socec. Orşova Severi n Galafal Vidin — — Lompalanca — — Rahova — — Bechct \ — — Corabia — — Nicopol — — Măgurele — — Şiştov — — Zimnicea — — tn Rusciuc — — de la Itusciuc Mere. Sâm. Giurgiil — — Turtucaia — — Olteniţa — — Silistria — — Ostrov în Braila tn Galaţi Galaţi, 5 Februarie 8t. n. 1886. p. m. a. m. 3 5 10,10 — 10,35 — 12,40 p. m. 3.15 — 3.30 — 5.30 — 7 — 7,20 — 9,10 — 9.25 — 41,30 — 6 40 — — 12,15 — — 42.20 — - f2,45 - — — 3,15 — Joi Dumineca dimineaţa a. m. p. m. Plecare în sus, dc la Marţi SAmb. 9 Galaţi Braila Ostrov Silistra Olten Turtucaia — — In Giurg. Sm. — — de la GiurgiO — — Rusciuc — — Zimnicia ‘ — — Şiştov — — Măgurele — — Nicopol — — Corabia — — Bechet — — Rahova — — Lompal. Joi Luni Vidin — — Calafat — — în Severi u — — de la Severiu Vineri Marţi a. m. 10,25 — — — 9,30 — — 10,30 — Mere. Dum. 2 a. m p. m. a. m. p. m. a. m. Inspectoratul Agenţiilor Dunărei de jos. Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. ff: *r e www.dacoromanica.ro