ANUL I No. 115. A DOUA EDITIUNE MARTI 8 APRILIE 1886. Grigork G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţara I an 40 lei, A luni‘iO lei, 3 luni 10 let Iii străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 tel REDACŢIA No. 3.—Piaţa, Episcopiei.—No. 3. IO BANI NTJiMEBTJL CONVENTIUNEA qu AUSTRO-UNGAR1A TARIFUL AUTUNOM SI AUSTRIA ÎNTRUNIRILE IN JUDETIE HIPPO SENDREA MANIE I REGELE TESALIEI CONVENTIUNEA cu AUSTRO-UNGARIA Cestiuuea relnoirei convenţiunei coinerciule cu Austro-Ungaria bate la uşă şi se impune atenţiunei tu-tulor. Este bine se ne mai legăm cu această putere, printr’o nouă Învoială saO se tăiem scurt ori-ce re-laţipni în această privinţă şi se a-plicăm tariful autonom ? Desbaterile sunt deschise în Cameră şi în conciliabulele ţinute la Senat. Pănă acum însă nu se ştie lămurit care va ti ideia dominantă In sferele guvernamentale, cu toată pronunţarea diferiţilor oratori pentru protecţionism şi contra conven-ţiunilor, de oare-ce d. Brătianu nu şi-a spus Încă limpede cuvântul seu; şi atunci chiar lucru nu ar ti decis, pentru-câ «ilustru cetăţean» este fourte oportunist şi un lucru de nimic T schimbă In ideile şi teoriile admise. Cum bate vântul d'afară, aceastu este busola politicei d-lui lirătianu, şi din nenorocire Gestiunea economică la noi a luat caracterul unei ceşti uni internaţionale. De aceia, indepenaent de ori-ce preoeupaţiuni sau sentimente străine vom căuta se arătăm desluşit aceia ce credem, tie în tesă generală fie în caşul special de care ne ocupăm. Vom fi franci, ca tot-d'auna, în es-punerea ce vom face, şi lucru nu este greu pentru-că esprimăm propriile şi profundele noastre con-vincţiuni. In regulă generală, suntem pentru liberul schimb în privinţa daraveri-lor economice. Credem că protecţiu-nea statului sau prohibiţiunea produselor străine constitueşte o adevărată scădere a avere! naţionale, silindu-se publicul a plăti pentru mărfurile necesare mai scump de cât valoarea lor; şi, în definitiv, asemenea măsuri nu aduc nici un folos ţerei, căci nu este nici un exemplu despre înflorirea unei industrii diu causa taxărei prea mari a similarelor străine. Special, cât ne priveşte pe noi, avem un cuvânt puternic pentru a susţinea libertatea transacţiunilor comerciale, de oare-ce prin produsele noastre destul de bogate putem face schimburi avantagioase cu articolele trebuincioase străine şi pe cari nu le avem. Grânele şi vitele noastre presentâ o valoare Însemnată, mai ales dacă se vor introduce perfecţionările necesare şi dacă se va da des-voltorea cuvenită industriilor derivate. Ţara românească este bogată ; ’î lipseşte numai siguranţa transacţiunilor, care atrage capitalurile şi le vâră in speculaţiuni productive, şi muncă serioasă şi persistentă, de care ne-au desvăţat ideologii de la 48. Va se zică, ca principiu, liberul schimb, după părerea noastră, ar POCA APARE IN TOATE ZILELE trebui se fie punctul de plecare, al regularilor economice. Aceste idei Insă nu pot fi puse In aplicare de cât numai sub conditiunea ca ace-len-şi precepte se domnească in statele cu cari avem transacţiuni. Ar 11, într’adever, o copilărie se punem taxe infime pe mărfurile unei ţâri, când produselor noastre li s’ar interzice intrarea acolo, sau când taxele asupra lor ar 11 enorme ! Primesc bucuros coen-ce nu am şi uu pot avea eu, dar înţeleg a avea cumpărători pentru produsele mele şi a nu li împedicat de alţii în această operaţiune, căci tot fondamentul transacţiunilor omeneşti, considerate în particular sau în genere, stă Iii această idee: se cumperi eftin lucru strein şi se vinzi scump lucrul teu. De aceia, plecând din această premisă : înlesnirea esporluluî produselor naţionale şi dobândirea eftină a mărfurilor streine, statele civilisate au căutat se şi stabilească reluţiu-nile comerciale prin învoeli, pe termene mai mult sau mai puţin lungi. Negreşit, ele au speculat adesea mai ales când au contractat cu state mici şi fără experienţă sau cu ţări puţin civilisate, fânnndu-şi tot-d'auna partea leului; nu este mai puţin adevărat însă că conventiunile comerciale constituesc un adevărat progres şi că sunt menite a aduce mari foloase pentru daraverile internaţionale. Fie-care stat ’şî facilitează scurgerea articolelor proprii, stipulând scutirea de taxe pentru produsele sale şi priimind, în schimbul acestor avantagiări, mărfurile streine cu taxe mici. Neapărat însă că asemenea tocmeli nu sunt bune fără îndeplinirea acestor cerinţe : ţinerea In socoteală a condiţiunilor e-conomice şi a producţiunilor ţerei, şi mai ales executarea cu sfinţenie a clauselor coprinseîn convenţiune. Neexistând acensta, ori-ce alt regim este de preferat, pentru-că altfel ne-am espune la o speculaţiune neonestă, exercitată, fără drept, contra noastră. Tocmai ideile priimite de noi ne conduc inevitabil la repudiarea oricărei nuoi convenţiuni comerciale cu Astro-Ungaria. S’o spunem lămurit, am fost speculaţi in mod ruşinos de puternicul vecin, care a profitat de scăderea de taxe pentru propriile sale mărfuri şi care a interzis, fără cuvent, importul articolelor noastre principale scutite dupe învoiala din 1876. Ceea-ce a făcut guvernul austro-ungar, şi mai ales guvernul din Pesta, nu se poate califica, şi purtarea lui nu mai merită cea mai mică încredere: cu un înşelător nu te poţi tocmi cinstit! Vina, negreşit, a fost mare şi din partea guvernului român, învăţat se capituleze tot-d’a-una înaintea streinilor, numai se ’şî manţină cu ori-ce preţ puterea. D. Brătianu, a-rogunt cu ai lui, ’şi încovoe tot-d’auna spinarea când trufaşii vecini în-drăsnesc a necălcadrepturile. De mai bine de trei ani, vitele noastre sunt oprite a trece graniţa şi marii noştri politici nu au găsit nici un mijloc pentru a ocroti interesele ro-măne ! Ar fi trebuit se se rescoale lumea întreagă, se se denunţe pretutindeni neomenia ce se comitea, şid. Brătianu se fi luat drept arbitru chiar pe împăratul Franz losef, care, In definitiv, este om onest şi n'ar fi consimţit să se arate in faţa lumel, de călcător al lege! primite! Ne-a fost insă dat să vedem pe Austriac'!, de inilâ negreşit, luându-ne apărarea contra furiei barbare a Ungurilor! S’o spunem tare şi cu fruntea sus: cu călcătorii de lege nu mai avem n-mestec. Să ştie lumea întreagă cum un stat puternic, abusând de tăria Ini şi de mişelia noastră, ne-a spoliat în mod aşa de ruşinnş. Am fost trataţi mai rău de cât o ţară cucerită : am servit numai drept o scurgere a mărfurilor austro-ungare, fără să ne folosim cel puţin de privilegiile supuşilor auslro-ungari. n-dicade scutirea de vamă pentru produsele noastre. Ori-ce s’ar întâmpla, nu mal se cuvine a slugări încă zece ani unor vecini fără scrupule şi lipsiţi de simţul moral: nu putem! Iji 1870, aveam două cuvinte puternice pentru n încerca convicţiunea : făceam un act de independenţă şi nu aveam încă dovadă, despre reaua credinţă întrebuinţată de Unguri în faţă cu obligaţiunile Iunie ; astă zi Insă suntem regat, ne-am convins despre ceea-ce va să zică sfinţenia cuvântului austro-ungar şi din păcate, am văzut de cu sunt buni aceia cari ne guvernează ! « • # Cestiunea este foarte gravă, considerată atât în ea îusâ-şî cât şi din ca uza 1 m prej ură ri lor in cn ri ne găsi m. Intr’adevăr,d. Brătianu a avut nedi-băcie, cn să nu zicem mai mult, de a Încheia cu alte state nouî convenţiuni cari espirâ Iu epoce depărtate, uşa că astă zi, rupând cu Austro-Un-garia, ne găsim copleşiţi de mărfurile germane, fără a avea debuşeu-rile necesare produselor noastre. Ce este de făcut Intr’o asemenea situaţiuue ? Se va vota, fără îndoială, tariful autonom ; Insă, în această privinţă, să nu sopearzâ din vedere aceste două lucruri cari treime să formeze basa transacţiunilor noastreîn materia de care ne ocupăm : 1. Tariful autonom nu consţitue un dcsţdcratum în regulare,a dnrn-verilor economice. Este o simplă măsură de represiune contra vecinilor puţin scrupuloşi suu contra statelor een’arvoi se ne acorde avantagele necesare produselor noastre. Din a-cest punct do vedere, nu Înţelegem clasarea ce este a se face, deosebite- ' lor mărfuri, dupe cum se pot produce sau nu In ţara noastră, şi taxarea lor mai marc sau mai mică pentru asemenea considernţiuni. Din contra, toate mărfurile străinelor xTor fi taxate sus, pentru-că prin mijlocul acesta să’i silim a încheia învoieli cu noi, şi a ne acorda foloase pentru produsele române; alt-fel, dacă Industria lor nu este taxată prea mult, nu a'â nici un interes se mai Încheie convenţiuni cu noi şi se ne recunoască oare-Cnii a-vantagii. 2). Convenţiunile comerciale, creând debuşeurî sigure produselor noastre, ne vor aduce mari servicii, numai însă sub condiţiunea de a se ţinea socoteală, la încheierea lor, de trebuinţele reale şi de mijloacele noastre de producţiune, cum şi de a seîntroduce clauselecuvenite pentru executarea lor întocmai. S’ar putea zice, ca să luăm un exemplu, dacă vitele noastre nu se primesc, în ţara cu care avem învoială, pentru ori-ce motiv, boală sau nu, nici mărfurile de acolo nu se mai admit la noi, în acele epoci, sau ele să taxează, la intrare. dupe tarifele autonome in vigoare. Am avea ast-fel o sancţiune imediată, care ar face se se gun-deaseâ bine aceia cu cari am convenit ; ea este încă foarte dreaptă, de oare-ce noi ne-am înţeles nu mal în vederea unei reciprocităţi de interese, scutind mărfurile străine tocmai pentru-câ şi ale noastre să bucură de aceleaşi avanlagiî. Tariful autonom.bazat pe ideia pro-tecţifinismului şi eseluderea mărfurilor străine şi făcut numai in acest scop. nu ne surâdecâtti-’şî de puţin, pentru-câ suntem convins! că altele sunt condiţiunile naştere! şi desvol-tărei industriei într’iin Stal; T primim numai ca mijloc de a se facilita convenţiuni cu statele străine, pentru înlesnirea schimbului produselor noastre. Datoria Statului, în partea economică, nu este de a crea cu ori-ce preţ industria naţională, ei numai de a asigura, prin învoieli bine cumpănite şi lesne de executat, dcbuşourile indispensabile produselor naţionale. I). t Popescu. TARIFUL AUTONOM SI AUSTRIA «Noua prosti liberă» anunţând sosirea în Vieuu pe ziua de 7 curent a delegaţilor români Ferikido şi Gregorie Ghica, zice că în caşul de faţă iiu este vorba de cât de negociarile privitoare la resolv&realn principiu a cestiunelor prealabile In afacerea relnoirei con-venţiunei comerciale; ajungându-se la o înţelegere comună, se va proceda la desbaterile amănuntelor, care Insa se vor negocia In capilala României. Ziarul Vienez, făcând un studiu comparativ Intre tariful autonom şi cel convenţional pentru articolele principale, ce se importeaza din Austria, observa ca zisul tarif autonom formează In tot caşul o lntroducţiurie ciudată la negociâ-rile tn perspectivă, şi că acceptarea sa din partea corpurilor legiuitoare române va avea de consecinţa inevitabilă provocării uuei mare cristj economice în România. \ lena. 17 Aprilie.—Corespondenţa politică este informata că prinţul bulgariei înainte de a accepta hotărârea conferinţei, a cerut lntr'un mod confidenţial cabinetelor diu Londra.şi Berlin, dacă aveau să ridice oare-cari o-biecţiuni In contra reservelor formulate de dânsul, şi ca a primit respun-surl negatix'e. 1‘a.rls, 17 Aprilie.—Guvernul a fost interpelat Iu senat In privinţa incidentului de la Châteauvillan ţoapei a de la Combe.) Seuatul, ca şi camera a aprobat explicaţiunile date de ministru. I rlest, 17 Aprilie.- Din autopsia făcuta unul soldat mort In acest oraş, ce se pretindea că e victima choleril, a resullut că tifosul a fost adevărata caus& a decesului. Solia. 18 Aprilie.— Guvernul bulgar desminle lntr'un mod formal ştirea dala de «Corespondenţa politică» cum că prinţul Bulgariei ar li făcut un demers pe lângă cabinetele din Londra şi Berlin înainte du a aceeplu holarîrru conferinţei. Iacă textul circularii Porţii adresate marilor puteri la 12 curent In privinţa afacerilor Greciei: Telegrama mea de la 5 ale acestei luni v’a făcut cunoscut sancţionarea de către conferinţa a actului privitor la a-facerile Rumeliei Orientale. Mulţumită bine-voitorului concurs al puterilor, a-ceasta cestiune se găseşte acum resol-vata lntr'un mod pacific şi singura cesiune ce rămâne In suspensiune şi care exige la rândul său o soluţiune grab nicâ este acea care constilue starea a-normală a Greciei. In adevăr de la ultima sa circulară de la 25 Ianuarie, care vă semnala a-ceasta stare de lucruri şi necesitatea de a o remedia cât se poate de iute, situa-ţiunea în Grecia nu s'a schimbat de loc, ci din contra, preparative militare aă N Gr. FILIPESCU proprietar ANUNCIURI: ţninînnrl |>e pagina a patra linia 30 bani, • miaciuri şi reclame pe pag. III 2 lei linia. administraţia No. 3. -Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMEîRUL continuat şi atitudinea guvernului elen devine din ce tn ce mal resboinică. în contra demersului colectiv al puterilor. Suntem de sigur, gata a întîmpina or ce eventualitate, care s’ar produce din partea Greciei, dar nu mal puţin avem via dorinţa de a vedea liniştea şi Înţelepciunea urmând situaţiumi actuale aşa de periculoasă pentru pacea şi atât de păgubitoare intereselor generale. De altminteri atitudinea Greciei, care nu e de loc justificata este cu atât mal intolerabilă cu cât deja, după dorinţa puterilor, guvernul imperial a avut să supoarte tn favoarea ei un sacrificii! teritorial considerabil. Puterile Întrunind fiolele lor nu de parte de apele Greciei pentru a asigura menţiunea păcii, aşteptăm măsurile eficace ce vor crede că trebuesc luate pentru a atinge acest scop. Pentru aceia facem un nou apel la intervenirea lor pentru a face pe Grecia sădesarrneze fără Întârziere. Bine voiţi a comunica Îndată pre-senţa depeşa d-lui ministru al afacerilor streine şi a ne face cunoscut res-punsul exelenţei sale. Conslantlnopol, 18 Aprilie.—Calea indirectă. —Poarta aşteapta respunsul definitiv, ce l vor face marile puteri, după ce se vor fi înţeles, asupra circularii de la 12 Aprilie relativă la afacerile Greciei. Circula ştirea ca Rusia insistă lntr'un mod poruncitor ca prinţul Alexandru să’şi retragă reservele ce le-a formulat tn privinţa clausei numirii pe 5 ani. Sgomotele privitoare la descoperirea unei conspiraţiuni provocate de politica Sultanului de la revoluţiuneu ru-meliotă, par a fi exagerate ; cu toate a-cestea desfăşurarea neobicinuita a infanterii şi cavalerii ce s'a observat ieri la ceremonia Selamttkulul a fost foarte mult comentată. Ga consecinţa n acestor sgomote de conspiraţiune, so spune că fostul mare Vizir Said-Puşa, ar lua In curând puterea. V iciul, 18 Aprilie.- Prinţul Alexandru de Hessa a plecat din Viena, pentru a merge la Munich. \ lena, 18 Aprilie.—Unincendiuadis-trus cu totul oraşul Stryi tn Galiţia. Şase sute case sunt arse şi mai multe sute de familii să găsesc fără adăpost. Multe persoane aQ perit în flăcări. Berlin, 18 Aprilie.— Starea sănătăţii prinţului imperial continua a 11 satisfăcătoare. Driiiili.si, 1 Aprilie.- In timpul celor din urmă 24 de ore, (de la 10 Aprilie Ia amiaza, până lu 17 ueeiaşi oră), s'a constatat 0 decesuri cholerice şi s'aO semnalat alte 4 caşuri. Ilelgrad, 18 Aprilie.— Cu ocasiunea aniversării ridicării Sârbilor sub Miloş, a avut lec o mare recepţiune la rege. I*nris, 18 Aprilie.—Tribunalul de la Villefranche (Aveyron) a condamnat la 15 luni de înshisoare pe cei doi ziarişti parisiaiii. d-nil Duc-Quercy şi Roche, pentru câ afl escitat pe lucrătorii grevişti de la Decazeville. Vlndrid, 18 Aprilie.—Un preot, considerat ca nebun, a asasinat In plina ceremonie publică pe episcopul din Madrid In catedrala. ÎNTRUNIRILE in judeţe Eri Duminica s’au ţinut de oposiţie două mari întruniri publice, una în Cruiova şi cea laltă în Focşani. Acum câte-va zi le, ziceam câ «Coaliţia va fi un partid de acţiune or nu va fi». Suntem fericiţi că oposiţia a început să se mişte şi să devie un partid de acţiune. Primirea entusiastâ ce s'a făcut oratorilor noştri In aceste două localităţi . îi va îndemna, suntem siguri, d'a urma d aci înainte fără întrerupere campania de agitaţie ce au întreprins’o. lata depeşa ce primim din Craiova: Craiova, 6 ore 55 m. seara. Întrunirea publică a avut loc azi la 3 ore. Mult mai înainte un public www.dacoromanica.ro EPOCA —8 aprilie numeros ocupase localul teatrului. Lojele sunt pline de doamne, o mulţime de oameni staţionează pe stradă, in sală nu si mai găseşte un singur lor liber. întrunirea a fost presietată de domnu Nicolaus Hacoviţă, fost ministru, in numele comitetului local. Orvtorn care au luat cu rin tul. au fost dd Ycrnesru, petre Grădişteanu, August Peşiatov ţii Răreanu. Aprobaţiuni generale, ar/amaţiuni nesfărŞiP'.' Discursurile domnilor Vernescn fj Grădişteanu au fost foarte remarcabile ţi ati atras numeroase a-plause. Efectul acestor discursuri a fost zdrobitor pentru regimul actual şi e/e tusiasmul a fost la culme. După discursul rostit de domnu Grădişteanu, publicul a votat in u-nanimitate, o moţiune prin care fă-gădueşte tot concursul sân oposftii-unite pentru răsturnarea, prin orice mijloc, a guvernului actual. Oratorii ati fost primiţi cu ac/ama-ţiuni entuziaste şi ati fost însoţiţi cu mu sica piuă la locuinţa lor. Iată acum şi ştirii»* ce ne vin din Focşani : Întrunirea publică a avut loc In sala teatrului astă-zl 0 Aprilie, sub preşe-denţia d-lul V. C. Romanof. Oratorii au vorbit după rândul Înscrierii, şi la fine d. Bâlânescu a citit următoarea resoluţie : Cunsiderănd că guvernul, presidat de d. I. C. Brătianu, este un guvern personal şi despotic, care a suprimat in fapt institufiunile liberale şi a ruinat ţara priit impozite strivitoare şt prin măsuri economice nesocotite şi antinaţioiuile. Considerând că acest guvern a secat toate isvoarele avuţiei generale şi a ruinat şi ruinează oraşele principale unui dupe altul. Adunarea aprobă fără reservă purtarea şi scopul urmărit de oposiţiunea unită şi pune la disposifiunea sa toate forţele de care dispune pentru a ajunge ia res-tumarea acestai regim odios. Această moţiune a fost votată in unanimitate de adunare. PARTEA ESTERIOARA Frnutii.—Paris, i Aprilie. Mai mulţi membri) din majoritatea republicană a Camerii sau dus astă-zl la ministerul de resbel spre a ’l ruga, să prepare o primire deosebită trupelor ce se întoarce din Tonkin. Generalul Boulunger a răspuns, că s’u ocupat deja cn această cestiune; el are de gând, ca cu ocasiu-nea serbării naţionale de la l i Iulie viitor să ţie iarăşi o revistă, la care se vor aduce onoruri deosebite celor 0,000 oameni din trupele Întoarse din Tonkin. In urma conferenţel de astă-zl Intre comisiunea esposiţiunel universale. Ministrul de comerţ şi directorul creditu- lui fonciar se poate admite, ca proiectul guvernului va fi adoptat de comisiune şi că raportul către Cameră se va face poate Înainte de Paşti. Xnullii — Londra, 17 Aprilie. Foile sunt de acord eâ hilu’ agrariu al lut Gladstone Jeste neînţeles. Însuşi Glud-stone «declarat tndiscursulsăiicâ membrii CamîTiT Comunelor să se fereaVcâ ile a trage o conclusiune pripită : că propunerile sale pol fi Înţelese numai «lupa un studiu foarte minuţios şi o comparaţie a diferitelor propuneri tnlre ele. Raportul dintre cumpărători şi vânzători este nelămurit. Oare statul să Ile vânzător sau numai mijlocitor? Chamberlain a declarat, că deşi bilul actual este foarte schimbat, cu toate astea se teme că vor mal li necesare multe modificări; si poporul irlandez va desaproba bilul. Dar el speră, ca Gladstone va mai urma cu modificările şi ea diverginţa de opmiuui dintre dânsul şi Gladstone nu va mai dura de cât un timp scurt. Itiisin. Petershurg. 17 Aprilie. — Ziarul Petersbugskia 11 iedomosticonsideră visita, ce o va face marele vizir 1 ii Crimea. de un eveniment, care promite o sol u ţiu ne demnă de interesele ruseşti şi care asigură pacea europeană. Aceaşi foae, vorbind de discursul Iul Welserheim In Viena zice, că Austria se apropk* aşa mult de un ce fatal. In cât de asta-dală a lăsat la o parte şi politeţa convenţionala. Graba arătată la proectul de lege asupra gloatelor este prea bătătoare la ocbiu In momentul de faţa şi poate face pe cine-va să creada, că se apropie un resboiu. Oare această pretinsa reformă interioara a Austriei va remânea neobservată de diplomaţia rusă? Oare nu se vor cere declaraţiunl categorice şi nu se va întâmpina acest atac pregătit pe faţa? —x— Anstro-I Pesta, 10 Apri- lie. — In şedinţa Camerii de la 8 Aprilie deputatul Ludovic Mocsary a ţinut un discurs In favoarea naţionalităţilor. Asta-zl a venit la Moscary o deputaţi-une a inteligenţei române din toata ţara, In frunte cu d. Cornel Diacono-vicl, redactorul foii Rutnanisclw Hevue, spre a mulţumi lui Moscary pentru a-cel discurs şi a 1 presenta un album de lux, conţinând o adresă cu 2000 semnaturi. CRONICA Hippo-Sencirea-iiiiinie I D. SUîf. Şeqdrea profesorul de drept civil al facultăţel din laşf şi alesul colegiului întâia al aceluiaşi judeţ, da de cât-va timp semne de o turburare care sfârşise prin a nelinişti pe prietenii săi. Când ti vorbeai, Iţi respundea tot prin proverburl, prin parabole, prin cuvinte cu mai multe Înţelesuri, ast-fel In cât te Întrebai dacă nu cum-va grăeşte vre un al doilea Matului, vepit pe pământ tn locul celui reposat atât de prosaic de vărsat. Care era culisa acestei nelinişte ? Care era cau*a teistul fel dea vorbi ’ Mister! Cei mal In sŞm na ţi medici constatase un sinajar fenomen tn boala deputatului Şendre* : acet de a vorbi mereu despre cai. mai ales despre armăsari, şi despre tot ce se ating»* de harnaşamentul tor. Spre pilda, d.Cliiţu căutânilu’şi Intr’o zi pâkria şi tntrebâudu’l dacă nu cum va a găsite, lluerul Stefănică li răspunse : «Caută Nan iapa şi e cftlarp pe ia!» Pe d. Nacu care refusa la început portofoliul Ministerului de finanţe sub cuvânt căabea ştie se Împartă trei paie la doul măgari, tl Îndemna s»' revie a-supra hotărtr»*! sale căci: «calul de dar, nu se caută la măsele !» Ear pe d. Co-gâlniceanu care se iuţise la vorbă tntr'o discuţie, tl opri pe loc, zicându'I: «Cuvântul eca vântul, nu se ajunge nici cu armăsarul nici cu ogarul!» Rugat de mai multe ori st} vorbească tn chestiuni juridice, refusa sub cuvânt că: «a pus frâu la gura şi lacăt la inimă,» şi tălmăcea presenţa sa de odinioară tn partidul fracţionist zicârnl că: «şi măgarul se vinde tn oborul armăsarul ut !» Daeâ'l întrebai cum găseşte pe actualul Ministru de Externe? lţt răspundea : «Cal verde şi grec cn minte nu se poate!» Bar greşalele d-lul 1. Brătianu le scuza, susţinând ca : «calul bătrân nu se învaţă tn buestru !» Pretindea că urăşte pe d. D. Sturza pentru că : «do departe călu ţi bate şi de aproape ocliii'ţl scoate» zicând că‘f a fost prieten odinioară pentru că : «până nu Incalecl calul nu'i cunoşti năravul !» De câte ori venea tn discuţiune prelungirea convenţiunel comerciale, lua cuvântul spre a zice ; «până la anul, or armăsarul or samsarul !» şi de câte ori tndrăsnea cine-va să se atingă de un cumulard. Stefănică II apăra spuind că : «cine şade coada’I cade ! Intr'o zi, In timpul alegerilor, un membru al oposiţhl povâţuindu’l să se lepede de sprijinul bătăuşilor, li răspunse : «Daţi popa pintenii şi bate iapa cu călcâele» pentru ca : «calul e cu patru picioare şi tot se poticneşte !» Oposiţiel, ti închidea mereQ gura prin: «trâeşte murgul»* la Paşte, earbă verde să paşti!» iar despre masa col»*c-tiviştilor care muncesc ca să se folosească numai câţf-va, zicea :» orzul îl ară boii şi ’l mănâncă caii !» In sfirşit curgeau zicătoarele , cu droaea şi nimeni nu Înţelegea de unde provine dragostea Iul Stefănică Şen-drea pentru neamul cavalin. Vineri 1 Aprilie 1880, la orele două după ameazâ, dup»* cum se vede diu desbaterile Camerei publicate în Monitorul oficial, boala deputatului colegiului Întâia de Iaşi a luat un caracter mult mal grav. Stefănică încalecând pe scaunul de la tribună, trecânduşl mâna prin coama cea sură a nechezit către ono- raţul guvern următoarea interpelare: «Întreb pe d-nu Ministru de resbel. pentru c*- armăsarii hergheliei Nucet nu şi Îndeplinesc datoria. Am primit o protestare din partea iepelor din localitate, şi facându-mă mijlocitorul lor, vă cer voe să citesc Camerei scrisoarea ce ele 'mi-aii făcut onoarea se'ml adreseze!» . - - A ■ ■ Ascultaţi ! ^ Stimabile Domnule Sendrea. «Eşti Încă tânăr şi ne vei înţelege,căci sângele primâverel trebue săclocoteascâ tn vinele d-tale ca şi In ale noastre. Acum cân»1 toate tn natură vorbesc despre amor, noi suntem aici cinci-zecl de iepe nenorocite care trăim mai răO de cât călugăriţele. Suntem lăsâte la bunul plac a patru armăsari bătrân» având de mult drepturi netăgăduite la pensie, dar care să vede că sunt guvernamentali, de vreme ce d-nu ministru nu vrea să 'I treacă tn neactivitate. D-ta ştii ca armăsarul când îmbătrâneşte, ajunge la râşniţă. şi dacă trăind tn BucurescI, oşti călare pe nevoe fleţi mila şi de noi, care trăim tn pustia. Nu uita că avem sânge arăpesc tn vinele noastre ! Eşti avocat, eşti apărătorul văduvelor şi al orfanilor ; nu îndrâsnim să te rugăm să ne fii ca un soţ, dar cel puţiu, fii un adevărat părinte pentru noi! Dacă nu voiţi ca rasa viitoarea»? ajungă din cal măgar, vă rugăm interveniţi către guvern să pornească tu grabă cel puţin un armăsar de căciulă, căci a a-juns cuţitul la os ; numai putem răbda.» Ale D-voastra iepe recunoscătoare. Gând sfârşi citirea acestei scrisori, tânărul Stefănică leşină. Pe la trei şi jumătate, deschise ochii şi se trezi lângă un Veterinar care'i lua sânge! Asta-zi de dimineaţă am fost să întreb cum a petrecut noaptea. Stefănică Şendrea este răQ de tot. Acum are delir: visează cai verzi pe pereţi. Max. INFORM ATIUNI Aflăm că în curând Ministerul de resboiu va trimite o comisiune de câţiva ofiţeri deartilerie, case priimeascâ nişte muniţiuni comandate la Londra şi fabrica Krup. X Din sorginte sigură, ni se zice că d. Ion Brătianu er»*a hotărit se se ducă iu persoană la Livadia, dur ea In urma unei întrevederi cu Prinţul Ouroussof, a renunţat la acest proiect, după sfaturile ministrului Rusiei. X Ziarul Egyetertest din 10 Aprilie, anunţă din Solia: Ciurcu, publicist şi proprietar al foii Dulependance Rou-maine, expulsat din România, In fruntea unei deputaţiuni, a predat prinţului Alexandru o adresă, In care prinţul e rugat se ocupe Dobrogea. Prinţul Alexandru a respuns deputaţiunii, că îndată ce FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 47 ARY ECILAW REGELE TESALIEI PARTITA A DOUA (Urmare) VII In sfârşit! sunt cinci ore fără un sfert! D»*ja toată curtea era adunată tu marele salon unde defileul regal se făcea. Pie-care Invitat a ţinut la onoarea de a răspunde tnvitaţiunel Regelui; toată lumea, tn toaletă de gală, era presentă, nu lipsea de cât familia regala a Tesa-liel şi Împărăteasa Hindustanilor cu priucesa Corisandra. Marea maestrâ foarte activă mergea şi se ducea de colo până colo cu foarte mare gălăgie şi foarte Încurcată; grăbită tot d auna, arunca ici un cuvânt, făcea dincolo o nouă recoman-daţie, mustra damele de onoare cari, Jnţoţonate cu fel do fel de articole de modă, reci şi disgraţioase, tşi fâceaQ concurenţă de moarte. Comtele de Leerkopf, chambelanul şef, aruncă cea din urmă privire asupra organisârel acestei serbâtor! memorabile. Aghiotanţil regelui în mare uni- forma, cu peptul acoperit de decoraţii, staa drepţi tn dârâtul damelor de o-noare. Uitftndu-te la decoraţiele lor te Întrebai spâimântat dacă un singur om, Intr'o singură viaţă, poate atât de mult să merite. Un suveran sau un mare duce rus u zis odată privind pep-turijtot ast-fel acoperite: «Câte stele râd aşezate!» Se putea repeta aceste drepte cuvinte privind. In aceasta zi, toate acele piepturi cari dispâreaa cu desăvârşire sub prodigiosul număr de stele, cruci, medalii, palme, cordoane etc. etc. cestră-luceaQ pe el. D-na de Mineleko, ca ex-ambasadri-ce făcea parte din cortegiul căruia numai ea singură ti-a dat strălucirea. Vijelia şi ploaea Încetase, soarele a-păruse. Nadjeska Ivanowna, ca o tânără de curând măritata (şi nu era oare aşa?) purta o rochie de gală cu totul albă.Printre perul săubrouzat scân-teiaa ornamentele preţioase cu care era gătită. Umerii săi ca de marmură, braţele sale atât de tinere, atât de delicate şi atât de delicios făcute tn cât pretutindeni se vedeaO gropiţe, captiva pe toţi. In sânul ei In care era doua mici globuri de marmură şi cu totu roşu de emoţiune, se părea că sângele fer-bededorinţi. Frumuseţea carnei sale, a formelor ei, aerul Încântător ce avea, făcea din d-na de Mineleko singura către care tn acel moment setndreptaa toate privirile şi care lenta pe toţi bărbaţii Eu nu 'şl lua ochii de la uşa prin care Regele trebuia să intre şi so Încerca să ’şl ascunzâ fericirea ce simţea dar era trădată de ochit ei voluptoşl şi galoşi. Veselia de care ea era co-prinsâ, se manifesta fără voie In tot momentul. De odată uşa se deschide şi In sunetul musicel, o voce de stentor anunţa: — Regele! Charles-Ferdinand al XVIII apăru. Ţinea cu mâna stângă pe augusta logodnică care, foarte majestoasă dar nu destul de mişcată, dispărea sub lungul şi vaporosul ei voal alb; rochea el, de o frumuseţe şi valoare foarte mare, era aşa de lungă tn cât dof pagi trebuia s'o ţină: o coroană de flori de portocal strălucea prin diamantele ce conţinea. Ir urma lor veneaO logodnicul şi rudele. i Câte-va minute trecură.....muzicele răsunară de a doua oară şi o respectabilă tăcere cuprinse întregul salon. A-tuncl, solemnei, In vestmintele de do-lia, Încet şi serios, ast-fel cum o reclamă demnitatea unul atât de nalt personagia,intră augusta împărăteasă a Hindustanilor. Lângă Impărâbiasa, la dreapta el, venea princesa Corisandra, scurtă şi groasă, şi ale cărei trăsuri erau o copie exactă dupe acele a la mamei sale, cu escepţiune coloarea feţei care nu era ca acea a bătrânel Impârâtese. De ce lallâ parte a Împărătesei era princesa Aliua de Tesalia, modest şi graţios Îmbrăcată; apariţiunea el Înve- seli pe toţi, aşa era de dulce şi de afabilă. Câtă graţie!... câtă bunătate? nu se citea pe fruntea el mare şi albă. Ea Înainta simpla, trista şi gânditoare. In sfârşit, tn urma lor, venead cele lalte personage regale, prinţul şi priucesa Babiloniei, prinţul şi princesa de Delhi, câţl-va mici regi şi prinţişori fără importanţă şi tn urma tuturor cele mal tinere pnncest* de Tesalia şi prinţul moştenitor. Cortegiul ast-fel format, urmat de toţi invitaţii şi având tn frunte pe maestru de ceremonii, se dirigia tăcut şi religios spre capela castelului. Ce impresiunl diferite dădea aceste doua ceremonii săvârşite In aceiaşi zi şi In acelaşi loc! Căsătoria de dimineaţă tnlre rege şi d-na de Mineleko, era tăcută, lugubră, făcută tn secret, !n faţa a câtor-va asistenţi şi In mijlocul tunetelor şi a fulgerelor la a căror lumină micul grup de opt persoane tremuraâ ca răft-fâcatorii In faţa altarului; pe când căsătoria de astă seară era veselă,strălucitoare, resimţindu-se de o desăvârşită armonie de plăcere şi amor. Dupe sgomotul şi animaţiunea ce domnea când corbigiul intră Iu capelă urmă o profundă tăcere. Acest mic sanctuar strălucea feeric prin miile de focuri ce le răspândea policandrele şi diamantele asistenţilor. Orga Împreună cu farafarele esecuta sub bolţile antice ale capelei un triumfal marş nupţial. Yk * 0 i www.dacoromanica.ro ’t va aduce asentimentul parlament uită român la această adresă, el va corespunde imediat dorinţei exprimate şi va ocupa Dobrogea. X D. General Fălcoianu, şeful marelui Stat major, d impreună cu mai mulţi ofiţeri de geniu, va părăsi în curând Capitala pentru a Inspecta diferite puncte strategice, aşezate pe graniţă. X l»*ri seară, M. S. Regina a Invitat mai multe persoane spre a asista hi o serată uiusicală ce a avut loc la Palat. X M. S. Regele a inspectat ieri dimineaţă casarma Cuza-Vodă. X Se vorbeşte de demisia unui funcţionar Superior de la ininist»*rul do-menielor. Această demisiune ar fi motivată prin faptul că d. Stolojan făcând o inspecţie In serviciul d-sale, a constatat mai multe nereguli. X In fine s’a hotărit că poliţia municipală va 11 pusă sub ordinele prefectului de poliţie. X D. Stătescu Însărcinat cu interi-mul ministerului afacerilor streine, a făcut cri mai multe visite membrilor corpului diplomatic. X Juriul universitar din laşi a destituit pe d. Racoviţă din postul de director al Igimnasiului Alexandru-cel-Bun. ■■MMM—— » I----Jt-L-LJ I g» FEL URIMI O ('iiptu eroica.—Către Pester Loyd se relatează din Hatzfeld următoarele : Banat-Komloş este o comună mare, locuită de Germani şi Români. La 29 Martie, tn timpul unei vijelii teribile, comuna a fost tn mare primejdie de a fi distrusă prin incendia. 0 şiră mare di> nutroţ luând foc, flacăra Începu repede sâ se înalţe şi furtuna ducea scântei şi lire de nutreţ aprins In depărtare. Toată lumea vedea, că daca focul nu va fi stins Îndată, să vor prăpădi toate casele acoperite cu trestie şi pae. Deodată veni fuga un ţfiran român Sebastian Truian, şi fără să se gândească la propria’! viaţă, să urca pe şiră să trânti cu corpul pe tlacârî şi cu mâ-nile Începu s»} apese şi stv* stingă paele. învelit In fum şi flăcări acest brav bărbat nu asculta de strigătele concetăţenilor sCI, de a fugi din acel loc periculos. In tiine locuitorii sosiră cu tulumbe şi reuşiră u stinge focul. Comuna a făcut deja demersurile necesare spre a se dao decoraţie bravului Traian. Otrava..—Foile Austro ungare spun, că pe la Panciova femeile aC început s6 Dupe ce aceste cântece ce transporta pe Invitaţi Încetă, preotul luteran Înainta către logodnici şi ceremonia Începu. Emoţiunea împărătesei Hindustanilor era foarte mare gândindu-se Iu moartea Reginei Tesaliei, Ucu sa. Priucesa Augusta uitând pentru un moment fericirea tn care se.gâsea se gândi la mama sa asemenea. Emoţiunea princesel Alina întrecu orî-ce margini. Ea cu capul plecat plângea tn dărătul evantaliului cu care tremurând 'şl ascundea faţa. Nu putea s»' nu plângă gândindu-se că cea din urma mure' ceremonie ce a precedat pe u-ceasta tn această capelă, a fost lnmor--mântaroa tinerel Regine, iubitei sale mame. Ceremonia urma. Preotul termină şi pe când orga arunca din nod tonurile el largi şi sonore, tlnara mireasă făcând o profunda reverenţa împărătesei Hindustanilor, lngenuchiă Înaintea el plecându-şlcureligiosilate capul spre a primi bine-cuv»:*ntarea şi sărutul matern. Defileul se formează iarăşi şi reintră tn apartamentele regale. îndată marele banchet de gală va trebui s§ tnceapâ. La acest banchet Insă împărăteasa nu va asista, ea se va retrage tn apartamentele sale şi va prânzi cu ţinerile princese de Tesalia şi de Delhi cari sunt încă tinere pentru a asista la o serbare oficială. (Va urma) EPOCA — 8 APRILIE 3 a se folosească tot mai mult de otrăvuri, pe cari Ie debitează prin comune ţigăn-cile şi alte femei vagabonde. Autorităţile urmăresc acum de aproape pe a-ceste otrăvitoare, cari minează atât moralitatea, cât şi sănătatea ţăranilor. Dar la noi până când oare va dura regimul tolerantei fajă cu otrăvitoarele prin suliman. cârlurăresele şi vrăjitoarele de tot soiul ? 1 Sinucideri. Din Praga sft anunţă sinuciderea Iul Ferdinan Oppenheimer, mare proprietar de moşii şi mare industrial. In Londra s’a sinucis lordul de Shaf-tesburg, trăgându'şi un glonţ de revolver In cap, Chiar în caretă, pe când mergea pe stradă în Londra. lurasl l*«sleur.—Din Lundenburg se scrie, că acolo aQ fost muşcaţi de o pisică turbată cinci copil în etate de la 3 pâufi la ii ana. Copil aparţin la trei familii. Atât contesa Vetter, cât şi primarul au contribuit, ca cele trei mume să plece la Paris cu copii la l’asteur. S'a constatat, că acea pisică fusese acum i i zile în atingere cu un câne turbat, care a fost imediat împuşcat. I’<* mare. — Lu IM Martie a plecat din Odessa o corabie mare. încărcata cu petroleu şi benzină, dar îndată du pice a ieşit din port. a urmat fără veste o detunatiune teribila şi corabia, cu tot ce ora într’lnsa şi cu echipajul de 13 persoane, a sburat în aer. Intr’o clipă Marea s’a acoperit cu (lacări pe. o mare întindere. Cel cari aii văzut această catastrofă, nu o vor uita In viaţa lor. Bucăţi din corabie, butoaie şi oamenii au fost aruncat! la 30—40 stânjeni In sus, de unde aii căzut apoi iarăşi In Marea jiiflacărata. . • • * MIiilMII — Din Petersburg se scrie către «Gazeta de Colonia», că Niliilişlil au Început din noii să dea semne de viaţă. Acum câte-va săptămâni s au a-restut mal multe persoane bănuite, cari stail închişi în cetate, aşteptând să fie judecaţi. In Charkow s’ail făcut a-restârl, ce staQ în legătură cu călătoria Ţarului. Guvernatorul din Odessa, generalul Roop, s’a dus la Petersburg şi a rugat po Ţarul să nu vie la Odessa, In carr oraş plin de vagabonzi Internaţionali, nu poate garanta pentru siguranţa Ţarului. CORPI Ulii LEIillITOARE CAMERA Şedinţa de Luni 7 Aprilie 1886 Şedinţa se deschide la ora 1 1/2 sub preşedinţa d-lul general D. Leca. I). Dincă Sicilent aduce două păţiţii ale mal multor locuitori din Muscel, cari cer să li se vlnză moşia Corbu. Dupe cererea d-lul ministru al domeniilor şi al preşedintelui, d. Skileru retrage petiţiile spre a le prezintă la minister. D. Ministru al domeniilor, cere a |se vota următoarele proecte de legi : 1. un credit de 15,000 lei pentru locuinţe; 2. de 250,000 lei pentru băile de la Câli-mâneştl şi Lacul-Sărat; 3. unul de 100,000 lei pentru cumpărare naftalina. D. Oroveanu, în înţelegere cu d. ministru îşi amină interpelarea anunţata d-lui ministru al domenilor. L). Nicorescu mutţumeşte că s’a revocat măsura luată ca gradaţia profesorilor se se plătească la trei luni. Se votează fără discuţie legea, prin care Statul cedează societăţel Ateneului, locul din dosul grâdinei Episcopiei pentru clădirea edificiului el. Se voteaza tot fără discuţie cele trei credite cerute de către d. ministru al domeniilor. Se votează Încă câte-va credite la diferite credite. Se citeşte proectul de lege pentru deschiderea mal multe credite d-lui ministru al instrucţiei, pentru claeirea de localuri şcolare. Aceste credite, şi cu altele votate mai înainte, însumează peste 10 milioane. !)■ I. Arjaricl declara că nu poate vota acest proiăct de lege, fiiud-că anuităţile pentru acest Împrumut nu sunt trecute în budget şi deci budgetul va Ii îngreuiat şi dezechilibrai. I). N. Fleva combate şi d-sa proiectul de lege pentru mal multe motive : 1) Pentru ca acest împrumut va în- curaja şi va mări agiul, căci anuităţile vor trebui plătite în aur ; 2) Pentru că mai tntâiu ar trebui făcute scoale rurale, căci ţăranii n’au unde învăţa, şi In urma să se facă palate. D. Fleva declară ca mal bine ar primi un împrumut făcut în ţară şi în moneda ţărel pentru ca nu va mal fi nevoie de plătit agiţi. D. Fleva declara că va vota în contra proietulul. D. E. Costinescu spune ca îndată ce a văzut acest împrumut s’a speriat, căci budgetul care abia cu multa greutate s’a alcătuit iar tiu s'a echilibrat, se va îngrouia şi mai mult. D. Costinescu. exprimă şi d-sa ideia facere! împrumutului în ţară pentru a nu se mai plaţi anuităţile în aur. D-sa spune ca nu poale vota Împrumutul ce se cere. pentru motivul că ne creăm o stare financiară dintre cele mal periculoase. Să nu se uite ca d. Costinescu este raportorul de zece ani al bugetului. D. A. Vizanti, susţine proectul de lege pentru originalul motiv că scoli primare nit putem avea fără licee, iar licee putem avea fără scoli primare. Deştept e d. Yizanti. 1). Gr. Paladi, combate şi d-sa împrumutul aducând mal lutâiu argumentul că ar trebui aşteptată votarea lege! instrucţiei şi apoi să se clădească sco-li le. D-sa susţine apoi ca d Fleva ca cea d’ânlâiu preocupare a parlamentului treime să fie întemeereu învăţământului primar, iar în urmă să facem lux. b-nn /. Câmpi neaua şi Ministrul Nani susţin cu frase patriotice votarea împrumutului. Discuţia se închide. Legea se ia în considerare cu 05 voturi, contra 15. La ora 5 şi 10, şedinţa se ridica. IVml Legea în total să primeşte cu 11 voturi contra 4. Şedinţa să ridic;! la ora 5 1/2. ŞTIRI MĂRUNTE Sâmhfttă seara pe la orele 9 1/2, un sergent major «ie genig C. B. a roit se se sinucidă în str. Rahovel. DU. Feldmann din calea Rahovel No. 134 şi N. tiiacoş din calea Moşilor No. 152 afi fost declaraţi de faliţi de către tribunalul de comerţ. • * D. general Arion. Inspector general de artilerie s'a reîntors în Capitală în nrma inspecţiilor ce-a făcut la Calaţi şi Brăila. D, I. C. Brâtianu, preşedintele Consiliului, care plecase la Florica este aşteptat ozl tn Capitală. I’. S. S. Mitropolitul primat, care de ctt va timp se afla bolnav a eşit eri din casă. P. 8. S. a făcut mal multe visile. * • Aflăm că d. Armin Meyer, actualul director şi profesor al şcoalel de equitaţie de la Presburg, soseşte la 20 Aprilie Iii Bucureşti ca să ia direcţiunea manejului Blaramberg. A vis amatorilor de călărie. D. Meyer e (iul colonelului Meyer inventatorul pes-mcţilur pentru cal, numiţi pain d'avoine. Cu trenul fulger au plecat cri din Bucureşti. U. conte Suzara .consul general Auslro-Maghiar mergând la Pesta, şidd. Cr. Uapeleanu, senator, Bllcescu director la Banca Naţională, Const. Capeleanu, Inspector general al acsiselor mergând lu Paris. liLTHIE IMIIIIIUTII SENATUL Şedinţa de Luni 7 Aprilie 1886 Şedinţa se deschide la ora 2 p. tn. sub preşedinţa d-lul D. Gr. Ghica. Presanţi 08 Senatori. D. Ministru de lucrări publice. Zice, că să se constate ca d-sa este present ca să respundă interpelării d-lul Mâr-zescu, dar că interpelantul lipseşte. D. Obedeanti. Cere, ca tariful autonom care a fost luat deja în considerare de Camera, să (ie Împărţit Senatului pentru ca lie-care să aibă timpula’l studia. Pe urmă mai mulţi d-m Senatori întreabă pe d. ministru de lucrări publice, ce se face cu liniile ferate votate. D. Ministru de lucrări publice. Res-puude că ele sunt în studiu, liniile însă Focşanl-Odobeştl şi Craiova-Cala-iat vor începe a să construi chiar anul ăsta. La ordinea zilei proectul de lege pentru : înfiinţarea Consiliului permanent de leghtaţiUne. D. /'. Micşunescu. Susţine proectul şi declară, că dacă are oare care obser-vaţiuni le va face prin amendamente la articule. Proectul este luat în considerare. Articulele i şi 2 să primesc fără discuţie. La art. 3. D. /’. Uoldttr Lăţescu. Regretă că tn proect s’a ţinut cont numai de titluri şi nu s’a avut în vedere şi esperienta, propune deci un amendament că acei ce au făcut parte din 4 legislaţiunl să poată fi primiţi fără a avea titlul de doctor. Amendamentul să respinge. D. II. Isvoranu. Cere, ca vârsta de 35 ani să Ilă scăzută la 30 ani, şi a se es-plica ce să înţelege prin funcţiuni înalte, să se spună unde Începe funcţiunele înalte şi unde sfârşesc. D. Casimir. Simţindu-se lovit dc d. Isvoranu ia cuvântul pentru a’I res-punde — dar da ocasie, ca Senatul să rîdă puţin de d-sa. Art. 3 se primeşte nemodificat. La art. 4 d. P. Micşunescu, cere ca şi membrii de la Curtea de Casaţie să poată intra In acest consilia. Amendamentul să respinge şi articolul 4 să primeşte ne modificat. D. Preşedinte declară ca art. 5 şi 0 s au primit. D-nii Aurel ian şi Lăţescu protestă, că se voteaze articolele fără a se da cuvântul celor ce au cerut. D. Preşedinte. Ora fiind 5 consult Senatul dacă vroeşte a prelungi şedinţa. D. T. 11. Lăţescu. Otărlţi d-voastră nu ne mai consultaţi pe noi—căci aşa a*ţi procedat adineaore sgomot). Şedinţa se prelungeşte şi cele-alte articole se votează ne modificate. Azi am întâlnit pe un deputat şi un senulor guvernamental, care sunt în posiţie d’a şti, ce se petrece prin sferele guvernamentale şi ne au zis în privinţa tarifului autonom, textual aceste cuvinte. «De se va vota, or nu tariful -autonom, ast fel cum e întocmit, a-ceaslae indiferent; un lucru esigur, că convenţia cu Austria se va încheia». • Ni se raportează următorul fapt: Numitul Ţudorache Paul ducân-du-se cu un portărel la d. Dendrino membru la Curtea dc Apel, pentru ca acesta so’i râspunză 38U lei, ce’i era dator, d. Dendrino la luat la bătăi şi la dat afară. Primul numer al Pruncului român a apărut azi. Iată programa sa ce o găsim în capul gazetei: Pruncul român reapare] Fundat tn 1848 de C. A. Rosetti spre a lupta peulru cTesro-birea omului, el a căzut odată cu revolu-ţiunea. Desrobirca Ţiganilor s’a făcut şi negustorul este acum privit ca om. Boerii au dispărut dar aristocraţia titlurile academice a înlocuit pe acea a naş-terel 1 Singurul muncitorul de la ţară şi cel din oraş rob cslo încă. Pruncul român ’şl va urma lupta Începută pentru emanciparea Iur. Organ al muncftorilor.pentruel va lupta şi numai prin ci va stărui st sc săvârşească reforma politică şi socială către care ţintesc. Luarea plec aci interne, desemnată de C. A. Rosetli, este ţinta noastră. D. George Gbiku, ministrul nostru la Constantinopol, a sosit cri în capitală. • Azi conpresul corpului didactic a început şedinţele sale în sula Orfeu. D. Ilarei, secretar general al ministerului cultelor, lucrează la elaborarea unul proect pentru organi-sarea învăţământului rural. Dârtmarea spitalului Colţea a început azi. ULTIMA ORA Constanlinopol. 19 Aprilie.—Evub-Paşa. care comanda în Macedonia des-rninte, câ trupele greceşti ar fi ocupat Tripope fruntaria turcească, după rum circulase ştirea. Fvub-Paşa afirmă din contra, câ d’a-lungul fronlieril nici nu există vru-o localitate cu acest nume şi că trupele greceşti nu s'afi mişcai de In cantonările lor. I niidni 10 Aprilie. Standard spune ca marile puteri aii decis, sâ someze pe guvernul elen, de a precede la desar-mare într*un mod determinat. Acelaşi ziar desminte, ca Prinţul Bulgariei are intenţiunea de a merge la Livndia. Paris, 19 Aprilie. — Ilanotaux, care a represintat Franoia In sînul Conferinţei de la Constantinopol, a fost ales eri deputat în departamentul Aisne. Itonui. 19 Aprilie. — Guvernul a proscris măsuri de carantină în privinţa lutulor bastimente ce provin din litoralul Italian al Adriaticet şi al graniţei austriaco. BULETIN COMERCIAL CONGRESUL CORPULUI DIDACTIC DIN ROMANIA Al treilea Congres al Corpului didactic va li tn Burure.şll la 7, 8, si 9 Aprilie, când se va discuta organisaren inretamântutui primar urium. Memoriile, propunerile privitoare la această rostiurie, cal şi înscrierile să se adrese se d-lul profesor C. C. Do-brescu, strada Scaune 47, până la 1 Aprilie. Reducerea la căile ferate va fi de 50 0/0. Sunt invitaţi a participa la congres toţi membrii Iiivâţământulut de or-ce grad şi de ambe-sexe din România. Comisiunca oryanisaioai'c. LOTERIA ATHENEULUI Tragerea loteriei Atbeneulul este fixată la 1 Maia a c. persoanele ce au bine voit a se însărcina eu desfacerea biletelor acestei loteri, sunt rugate că până la 15 Aprie sâ verse Ia Banca Naţională costul biletelor desfăcute. Ultimile bilele sâ găsesc la Banca Naţională sucursalele el, la debitănţi de tutunuri, la oficiurile telegralic-poş-tal la principale case de comerţ etc. etc. Jalnicii, soţ, unchiQ, soacră, mătuşe, bunică, nepoţi şi nepoate au durerea a anunţa regretabila pierdere a scumpei lor soţie, nepoata, noră,-mătuşe ELENA AL. GHICA în etate de 22 ani, încetată din viaţă în ziua de G Aprilie 1880 şi roagă pe toţi amicii, câţi n'aa primit bilete, sâ bine-voiască a asista la ceremonia funebră, care va avea loc la eimitiru Belu în ziua de 8 Aprilie ora 2 p. m. Brăila, 5 Aprilie. Porumb 800 hect. Oi i 4 lib. 8.10 Porumb 4000 hect. 03 lib. 3.85 Orz 2150 hect. 4® 1/2 lib. 5.50 Orz 1580 hect. 421/2 lib. 5.(30 Orz 0500 hect. 40 lib 0.20 Ovâz 120,000 hect. 0/0 lib. 11.70 Mei 010 hect.57 1/2 lib.. 6.57 Mei 480 hect. 501/2 lib. 5.57 BIBLIOGRAFIA A apărut la Paris : ţjiilnzc mols ' O C 1 b% Uenle ainorUtabilâ ... 91 i 5\ KenVa |>t‘rpetna .... » J t>% Oblig, de stnl 8y l 2 6> tlblig. de i^t. drumu defer 1033 s 7'\ Scis. func. rurale. . . . 5% -cris. fum-., rurale . . . | E Scris Tune. urban** . . 99 3 l 6>\ Scris func. urbane . . . 92 5"v scris. func. rurale . . . 82 1 1 Î>X împrumutul comunal . . 751 2 pldig. Casi'l pens..Lei 10 dob. 215 împrumutul cu premie . . . 33 Aeliuul băucel nation . . . 1040 A . uni “Dacia-Komania » . . 295 National!» .... 210 Credit mobiliar . . . JOO • (instrucţiuni - . . . 2(KI » Fabrica de hârtie . . Argint contra aur BMelS de Bancă contra sur. . 13.90 i.1'2 Florin auslriacl CURSUL m\ \ IE.\A Napoleonul 10.02’» Ilucatui ......... Fi Lose otomane 17.17 123.73 K ubla hârtie ....... ( 1 IIMl. Ill\ IIEIU.I.N Renta Amort 93.80 Oppenlieim * . . Obligaţiuni noul 6% C. F. K. DKI 100.10 H M 5% MMM IUI .80 Rubla hârtie 201.70 CURSUL l>E PARIS Renta Română 90 Lnse otomana....... Schhnh ...... Paris 3 luni » la vedere 1001 2 Londra 3 luni 1 » la vedere 25.40 Berlin 3 luni 1.233 4 Viena la vedere | 2.02! RECTIFICARE MOŞIE DE ARENDAT MOSK VĂLENI. disCr&uilfi Olt» plasa ŞorbaneşU, fosta parte a d-lui A. Burkp. — A se adresa la d-mi! Nicn Moseu actualul proprietar. Strada M nerva Nr. 12, bis. iii; \iu:\im. chiar de acun' pro-, prietatea Crângurile ...n Histr. Vlaşca, PI. Câlui-dea, doritorii se pot adresa ia proprietar Eni. Grădişlea-uu, Piaţa Anizi No. 1 Bucureşti. si; i:\iTErr. data de Sf. Diniitrn. stăpâni, culme, dependenţe, ele. A adresa ofertele cu preţul chiriei ta udminislraţia ziarului «Epoca». V E LJ $ /? DC POLE I TOR 1E G. uEi ??. - CALEA MOŞILOR - 73. In acc>t atelier se primeşte orice reparaţiuuî de Oglinzi. Mese, Galerii,Tablouri poleite. Si-găsesc gata galerii, pervazuri de tol-fel cu preturi moderate. t i i t i i i $ i DE VANZARE Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie B7 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 4 i metri. Se vinde In total sau lu loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peuceseu, slr. Clemenţi No. 2. I n loc spaţios, situat tnbunecondiţiunt tu fundul alei Eldorado, se poate Împărţi tu două Ioturi, venzendu-se şi separat. Doritorii se pot adresa lu d. inginer C. Bottea, Strada Pilar-Moşu No. 5. BONURI FURATE % V < o o CL LU % rv A . $ * i < 1 I Q | | “ • H ă O 2 £ 5 a » CC < N c, x * I « I % I I i t 1 i i i i i 1 i 1 l 1 TIPOGRAF IV BUCURESCI, STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI ACEST ATK1.1PR KSTR 1TS IN POSITH'NK A KSF.C.UTA TOT FELUL DE LUCRA1U AT1NOATOARE DE ACEASTA ARTA CU ACURATJÎTA PRECUM : ZIARE QUOTtDIANE SI UEI1D0MADAHE BROŞURI LUCRATE IN CARACTERE ET.ZKVITl PUI I II Itll l M VI l’OARTF MOOF.RATE t N I i N 1 Km C > O H CA r > z a ■° C o §1 2 a I J I i CC i > 2 H 1 SSS <*r 8~« Se- 4- Sub-8emnatâ Eugenia Ap. Gr&jdinescu, potrivit art. 3 din lege pentru titlurile la purtător perdute, distruse, forate etc. din anul 1883, dau tnconşliinţare că in ziua de trei Aprilie coreul cu notitlcaţiunea ntea făcută Creditului FohCiar Urban din Bucu-reştt, prin Ollciul Corpului pe pdrtâreldiu Bucureşti, m ani opus la plata capitalului de lei 16,600, valoare nominale tn scrisuri l'onciare ale aceleiaşi societăţi 1u mâna ori-câruia altu, precum la plata dohânzelor şi devidentelor, de oare-oe mi s’a furat in ziua de 29 saCi 30 Martie, de la locuinţa mea din Calea Rahnvel No. 39;—Scrisurile fondare furate le-am cumpărat cu bonle-rourile No. 104 din 7 19 Februarie 1886 şi 172 din 20 Februarie 1880 de la casa de schimb Ctiristu Eleflerescu din Bucureşti, Strada Lipscanilor, iar ele se specifică tn modul următor: 1). Cu borderou 104:—10,4001.u,5 0/0 scrisuri fondare urbane rupnnul t Iulie 1886. 090 0/0 bilete lei 9984 1 /5000 No. 18194 5/1000, 18200, 18201, 18200,23697,24474 4 100,24175, 24170,24477,24478 2 . Ca borderou 1726,200 lei noi 5 0/0 scrisuri fonciare,cuponul 1 Iulie 1880 contra bilete a 96,400/0 lei 5970, 80. No. 12,657 a 5O00 lei » 4,035 a 1000 lei m 11.516. 24,212 a 100 lei La aceste scrisuri nu permisem nici dobânzi, nici devidente, liiiul-că nu ajunsese încă la scadenţele unor asemenea plăţi. Această publicaţiune o fac sure cunoştinţă tuturor cumpărătorilor ae asemenea efecte, spre a denunţa autorităţilor iu drept pe detenlorl unor asemenea efecte. Cel cari ini le vor găsi, le va da domiciliul d-lui advocat C. Fortunat, Strada Crinului No. 12, Ic voi da o bună recompensă Eugenia Ap. Grâjddnescu. PRIMA IMPERIALA REGALA PRIVILIGIATA s(KiiT\TE \ de \ \\ iiivni m; i:i v \n.\in; pe iha are ITINERARIU Valabil de la $8/9 Ianuarie 4886 jună ,« altă disposifiune NB. Orele de plecare mal jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după cireonstanţele iimgulul şi apelor: In nici uu caz Insă vapoareje nu vor pleca de la staţiuni mal Înainte de orele indicate In acest Iţincrnrifi. Pornirea vapoarelor de, la staţiuni va avea loc după orologiurile agenţiilor. CURSELE VAPOARELOR DE POSTA Plecare în sus, de !a Clacare In jos, de la Orşova Luni Joi 3 Beverin Marţi Vineri 5 Calafat — — 10,10 Vidin — — 10,35 Lompalanca — — 12,40 Buhova — — 3.15 Beciiet — — 3,30 Corabia — — 5,30 Nicopol — — 7 Măgurele — — 7,20 Şişlov — — 9,10 Zimnicea — — 9.25 tn Husciuc — — 11,30 de la Husciuc Mere. Sâm. 6 Giurgiu — — 10 Turtucaia — — 12,15 Olteniţa — — 12,20 Silistria — — 12,45 Ostrov — — 3,15 tn Brăila Joi Dumineca dim tn Galaţi — — Galaţi, 5 Februarie st. n. 1886. p. m. a. m. p. m. ineaţa Galaţi Marţi Sâmb. 9 Urai la — — 10,25 Ostrov — — 9,30 Silistra — — 10,30 Olteii Mere. Dum. 2 Turtucaia — —- 2,15 tu Giurg. Sm. — — 5,30 de la Giurgiu — — 10 Husciuc — — 11 Zimnicia — — 2.15 Şişlov — — 2,45 Măgurele — — 5,10 Nicopol — — 5,20 Corabia — — 7,10 Bechet — — 9,55 Bahova — — 10,10 Lompal. Joi Luni 6 Vidin — — 8,45 Calafat — — 9,15 in Severin — — 4,30 de la Severin Vineri Marţi 5 a. m. a. m, p. m. a. m. p. m. a. ru. Inspectoratul Agenţiilor Dunărei de jos. C j 1 INSTITUTUL 1 1 FROHLICH ) V A y 1 | Ii Pensionat de dominare cu 8 clase şi cursuri superioare. WIENA 1. GRUNANGERGASSE N". 1. In timpul vere! se află tn Vila sa proprie la ltnd»‘ii lângă Vie- Vi a; i f i f na unde se continue cursurile ştiinţillce, dc limbi străine şi mu-sicâ. i i ăi i % CTI IH'VT <-,on'st(“ a preda lec-MIHLM ţiuni pentru Clasele Primare, In schimbul unei modeste plfiţi. A se adresa la administraţia ziarului. JJ AU APARUT MţpjrsLi rr DK A. VLAHUTA De N/enzLii-e. lu Socec. OUVRAGE EJNnri^IREMEINrT TERMINĂ ESSAI COMPARE SUR DE LA ROUMANIE OFPUIS LES TE NI PS IES PLUS RECULES JUSQU’t NOS JOURS PAH BLJLEMfiBSm UN VOLUME D KNV1HON 500 PAGES, EDIT1QN DE LUXE PAPIKR VELIN, CARACTKRES ELZEVIRS. PRIX 20 FRANCS-T1RAGE LIMITE O/i prut souscrirc d par tir du //I3 junvier dans Ies bureaux du « Ceuple Itoumain >» el diez tous Ies libruires de Hucarest DE VANZARE HÂRTIE MACULATURA hE IM IIIIU VI de la 23 .\prilie, Casele XXXXXXXXXXXXXXKXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX No. 11 compuse din 10 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se allă grajdio şopron şi alic dependinţe. Aceste case mal au şi o grădină importantă. A se adresa Strada Batiste No. 11. PUBLICITATEA de la 23 Aprilie viitor, casele din strada Aca- \)î IMHIKIVI demniel Nr. 29. — A se adre&i strada Ba- tişte No. 11. ZIARULUI „EPOCA Strada Episcopiei, IVo. 3. 4 i * % A* PAPADAT AVOCAT Str. Biserica Icni So. 8 bis. ANUNC1URI SI RECLAME Q K X A X xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 Iei linia. m \E\Z\RE m DE IM1HIHIAT 0 casă mare cu două etage, tncăpătoare pentru două familii, având 20 camere, 2 bucătarii, 2 pivniţe, 2 grajduri, şopron de 3 trăsuri, curte spaţioasă, etc. Asemenea de vânzare un loc de casă, a-vând 17 metri faţă, 34 fund. A se adresa strada Biserica Amzel, 6. De la Sfăntu Gheoryhe, O casă aşezată pe strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu curte şi grădină.—A se adresa la proprie-atea care locueşte tntrânsa. D* ÎU RQSETTt AVOCAT Strada Batistei Mo. 4. ) vis-a-vis DE 1 PALATUI, REGAL 4 MARELE MAGAZIN CALEA | 10 VICTORIEI 70 I DL COLONIALE SI DELICATESE LA „SPERANQA“ Penlru Sfintele Serbatori ale Paşlelui, am asortat magazinul med cu lot felul de articole pentru menagiul casei, in special cu escelente mezeluri. asemenea Cogniacurt, Hornuri. Uguerurî streine din cele mai renumite case. Vinuri streine şi indigene etc. etc.. Culori pentru scânduri. Trufandale primesc In toate zilele. Petrache 1ou.it. ţg. -——--------------------------- a W I SAMBATA 5 APRILIE * DESCHIDEREA ***4 {TĂIEM IrUIBIilUS J X 'I S t A'essŞsA'rr Ig»-' r-»*ţ I ^ $ z t 3 I & = J *i I r ■ 4 ] BERE GAMBRINIANA » Fabricatiune Oppler STILiDA ; SF. DIMII RU N. 3, • BUCUREŞTI • CIMENT I STRADA ;$f. DUMITRU N. 3 , I - BUCUREŞTI- Prin presenta avem onoare a informa pe D-tui Intrepriudâtorl de lucrări publice şi A rchitecţi că suntem însărcinaţi cu vânzarea : CIMENTULUI-PORTLAND DIN GROSCHOWITZ Acest ciment întrece, in cea ce priveşte calitatea, toate produsele similare engleze. PHECltlU C0\VL\\BILE--FIRMTIH\ PROMPTA Deposit in Bucureşti la ARBENTZ & W0LFF Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro