SÂMBĂTĂ 5 APRILIE 1886.
ANUL I No. 113.
ANTEIA EDITIUNE
Ghioore G. PEUCESCU
Direoior politic
ABONAMENTE:
In ţarii i an iO lei, 6 luni20 lei, 3 luni 10 le) In străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei
R F. D ACŢI A
JVo. 3.—Pi»ta Episcopiei.—No. 3.
IO BANI IVUIVrEIBIJL
N. Gr FI LIFE SCU
Proprietar
ANUNCIURI:
.HMincJiirl {>e pagina a patra linia 30 baril, anunciuri =i reclame pe pag. Hf ? lei linia.
ADMINISTRAŢIA
No. 3. Piaţa Episcopiei.-- No. 3.
IO BANI NUMERUL
ÎNTRUNIREA de la senat
TR A DARE A (îl YERMUI
DISCURSUL D-NULUI CARP
REGELE TESALIEI
Tutun umor
Toate consideraţiunile din articolul preşedent au fost formulate fură a ţinea seină de un alt element primordial, care şi-are rolul seu a parte in materie de relaţiuni comerciale internaţionale. Voim se vorbim de consumator. — Alegerea intre produsele industriale locale şi intre similarele lor din alte ţâri e pentru consumator mai în tăi o chestiune de preţ, de gust, de calitate şi tocmai în urmă, şi într’un plan secondar, vine de se aşează pentru densul ces-tiunea naţionalităţii mărfii.
Negreşit că în asemenea condi-ţiunl nu e de aşteptat ae la consumator ca se favoriseze prin oferta sa produsele industriei naţionale şi se se refuse a recurge la acelea ule u-nei ţerî străine, de cât în cas de o estrema necesitate.
Se ivesc pe ici pe colo escepţiuni meritorii, le recunoaştem şi noi; dar nu ne e permis a trage de aci o regulă fundamentală.
Se fie bine stabilit, prin urmare, că, în majoritatea cazurilor,consumatorul preferă unui articol naţional, pe un altul străin, destul ca el se fie mai bun, mai eftin şi mai plăcut o-ehilor. — Aşa dar se nu căutăm în consumatorul însu’şi pe protectorul hotă rit al industriei noastre naţionale. El procede după cum ’l povăţuiesc interesele sale materiale şi ni se pare că nici că-i putem cere nuiî mult
Această observa ţiu ne ne demonstra că nu trebuie se ne rezimăm mult pe iniţiativa privată spre a stabili intre consumatori curente favorabile, cu ori-ce preţ, fabricatelor naţionale. Ligi pentru protegiareu cutare; rumuri a activităţii române sau făcut şi se mai pot funda ; dar de la o manifestaţiune lăturalnică şi de multe ori pasionată nu ne e dat a aştepta mari resultate.
Devine necesar, prin urmare, rolul Statului ca se edicteze măsurile cele mai înţelepte pentru a găsi soluţiu-nea cea mai potrivită pentru inte-meiarea relaţiunilor comerciale internaţionale. Legitimitatea mijlocirii Statului in această materie nu poate li in moment pusă la îndoială. Vorba este acum de a se şti cum trebue practicată această in-tervenţiune. Răspunsul e facil. Ni se pare că el trebue se ţie seamă de toate cerinţele cari se manifestă din partea cetăţenilor. Şi agricultorul şi industriaşul ca şi consumatorul precum şi fiscul trebuie se fie admişi fie-eare n’şi desvolla planul seu economic, interesul său propriu zis; iar legiuitorul trebue se syntetlseze dorinţele esprimale şi să le concreti-seze în o formulă ce mai mult sau mai puţin să mulţuminscă pe toată
i) Vezi «Epoca» No. 111 din 3 Aprilie.
lumea. — Formula aceasta constă pentru toate ţările in Întocmirea unui tarif general vamal—preferim această denominaţinne aceleia de tarif autonom—care să servească ea punt de plecare pentru regularea relaţiunilor de esportaţiune şi impor-taţiune de la stat la stat.
Neapărat că o asemenea operă nu se poate concepe fără sacrificii şi concesiuni. Se cer sacrificii mai întâiu din partea consumatorilor In general, pentru a îndestula trebuinţele fiscului; căci, ori-eâts’ar zice în contra drepturilor de vamă, e necontestat că ele sunt o putere pentru fisc, pe care nu putem să nu'i o a-cordâm.
Să cer să facem sacrificii — şi a-cestea ating şi pe Stat — in favoarea agricultorului. Acesta pretinde ca tonte barierile internaţionale să’i fie deschise; dar străinătatea spre a ne acorda această favoare, ne cere şi densa concesiuni, pe cari vrând-ne-vrănd suntem siliţi să i le promitem. Nu trebuie să uităm însă că ori-ce concesiuni sunt adevărate sacrificii din partea Statului şi a contribuabilului. Nu putem eu ţoale acestea să procedăm alt-fel. Ori-ce act care regulează interese internaţionale, şi un tarif chiar autonom, e tot un act de aşa natură, că nu poate fi de cât un compromis al tuturor intereselor şi, ca ori-ce compromis, Înţelegem bine că nu poate li ultima espre-siune a echităţii sau a raţiune! pure.
Tot ce se poate pretinde în asemenea materie, este să căutăm ca să conciliâm cât mai bine toate interesele interne şi să nu ne înstrăinăm, cu intenţiune relaţiunile amicale ce le am întâlni aiurea.
Atena, 15 Aprilie. D. Delyanis a depus pe biuroul Cameriî corespondenţa diplomatică schimbată cu ocasiunea ultimelor evenimente.
Lucrările parlamentului se vor termina Sâmbăta.
Ziarele se arata mereu partisane a resbelului, şi discursul rostit eri de d. Delyanis nu e privit ca împăciuitor.
Berlin, 15 Aprilie. — Camera seniorilor a adoptat fără modificări proiectele ministeriale privitoare ladesvolta-rea elementului German tn provinciile orientale ale Prusiei.
I). Bismark a susţinut proiectele sale cu aceleaşi argumente, ce le-a invocat şi Înaintea Dictii.
Yiena. 15 Aprilie. — Camera deputaţilor sesisată de o moţiune ce propunea trecerea la ordinea zilei asupra proiectului de creare a landsturmuluî, a respins aceasta moţiune prin 285 voturi contra -i5, şi a Început discuţiunea proiectului pe articole.
Ministrul de resbel a demonstrat necesitatea de a crea un landsturm pentru trebuinţa de a complecta armata care poate fi chemată a intra Întreagă In acţiune.
Landsturm există pretutindeni, a a-dâogat ministrul. Instituirea sa nu va ti o mare sarcină, căci nu va cere un buget separat, dorim să fim amici sinceri ai amicilor noştri, dar cu o putere, care inspiră Încredere şi respect.
Vlcna, 15 Aprilie. — Delegaţii, pe cari guvernul român trebue să-i trimiţă aci pentru a începe negociarile relative la tratatul de comerţ, sunt aşteptaţi Luni.
IMRl \IREV DE LA SLUT
&Hseară a fost iarăşi oîntrunire extraparlamentară lu privinţa tarifelor autonome. Curentul ce să formase pentru a lua tndală In discuţiune tariful auto-
nom, să cam potolise. Mal mulţi deputaţi să pronunţau pentru o amânare a cesliunel până după vacanţele Paştelor, pentru a fi studiată. Se vorbea chiar de o delegaţiune care s’ar cere din partea guvernului lu scop d a modifica tariful sub rezerva aprobam ulterioare a Camerei.
Intr'un cuvânt, zăpăceala e mare.
La deschiderea şedinţei are cuvântul d. Romanescu deputatul din Craiova. D-sa face un discurs de două oare asupra tarifului, intrând bl amănunte şi discutând o serie de articole. Oratorul dovedeşte că taxarea unor articole este greşita. Cuvântarea se prelungeşte peste măsură şi mal mulţi asistenţi dau semne de impacienţă. In fine pe la 11 ore oratorul conchide zicând că tariful trebue studiat şi îeviziut, căci alt-fel n'ar fi de cât o bază greşită care n'ar servi la nimic ci, din contra, ar fi păgubitor intereselor noastre economice.
1). Stolojan ea cuvântul şi să pune pe acelaşi teren ca şi d. Câmpineanu deunăzi. Ministrul de comerţ susţine şi el protecţionisuiul,dur zice că nu trebue să picăm în esageraţie. In cesliu-nile economice trebue sene ferim de decisiuni grabnice şi nechibzuite. D. Stolojeanu espriină Încrederea că parlamentul va da guvernului lot concursul său Jntr'o cestiune atât de vitala, ca să putem întâmpina dificultăţile ce pre-siuta situaţiunea. Când ţara şi guvernul vor avea o singură voinţă tn apărarea intereselor economice, această unire va face ca să putem lupta în negocierile ce vor urma şi să obţinem condiţiuul bazate pe principiul reci proci ta ţel.
Ora fiind tuuurtmU . Întrunirea s'n sfîrşit (ara a să lua o decisiune. D. Bră-lianu nu era present. Unile persoane cred că sar putea ca discutarea tarifului se fie amânata până dupe sărbâto-rele Paştilor.
D. Lupaşeu a adresat în şedinţa de erî ii Senatului acesta interpelare :(?)
Având în vedere apropiata intrare tn vacanţă a Corpurilor legiuitoare;
Având în vedere posiţiunea creata averel naţionale prin expirânda con-venţiune comercială cu Austro-Ungaria şi mal ales nesincera şi neleala ei u-plicare;
Ne putând ane mai face nici o ilu-siune asupra greutăţilor tn cari lăsăm guvernul ţârei luţă cu afirmările presei şi mai ales faţă cu afirmările şi oxi-genţile,exprimate de la tribuna parlamentului ţârei vecine;
Am onoarea dea Întreba guvernul ţârei Româneşti dacă, în posiţiunea sa constituţională, nu are nevoe de noi resurse sl drepturi mai întinse: pentru a duce la sfii sil hun protcc-(turtea aterei şi a de milita (ci naţionale.
TRADAREA GUVERNULUI
l)e mal bine de două luni, presa din oposiţie a acusat guvernul d-lui Bra-tianu, că a trădat interesele ţării încheind cu Germania o convenţiune care prelungeşte pe un timp de 0 ani regimul vama! austro-român,ffcnrz/ri/iz/ Germana alte concesiuni de alt cele stipulate in convenţia cu Austro-l ngariu şi in contra căreia guvernamentală decizi au declamat atcH de mult.
Această acusaţiune de trădare a a-dresat'o toată presa oposantâ guvernului actual şi un bărbat însemnat din opoziţie a tratat această cestiune In-Ir'un mod mugislral, în coloanele ziarului nostru.
Cu ţoale acestea pânA azi guvernul n’a răspuns un singur cuvânt In această privinţă, nici prin camere nici prin ziare.
Toate gazetele guvernamentale păstrează tăcerea cea mai absolută, în a-ceastă privinţă.
D. Mărzescu a cerut în Senat expli-cuţium în aceasta cestiune.
D. Ferikidi a fugit de la Senat ca să nu răspunzi, şi d. Brătianu care se alia pe banca ministeriala s'n crezut să vede de astă data incompetent ca să răs-punză.
D. (îeorge Lnhovary a relevat iarăşi acusaţiunea cu multă energie In l'lnde-pendance Itm/maiur.
La aceasta iată ce răspunde Gazeta ministrului afacerilor streine;
«Conservatorii, încheia oonvenţiunea comercială cu Austro-IJugaria. şi ei mai pe urmă impută această convenţiune liberalilor care fură nevoiţi a o aplica.»
«Prima contrazicere.»
«In timp de mai mulţi ani, în urma. oposiţia cere denunţarea convenţiunei, şi când guvernul o denunţa şi cere un tarif autonom, atunci oposiţia. din nou, acusâ pe guvern.»
«A doua contrazicere.»
Admitem pentru moment toate aceste contraziceri. Admitem că In fie-care din aceste două puncte, oposiţia s’a contrazis şi a comis toate greşalele, câ a fost lipsită de patriotism,ca în fine toate acusuţiunile ce guvernamentalii aruncară asupra oposiţiei suni adevărate.
Întrebăm însă: Intre aceste două acte nu s’a întâmplat nimic? De ce ziarul guvernamental să face că uită tocmai faptul capital, acela pentru care învinovăţim pe guvern ?
lata unde aşteptăm explicaţiile guvernului.
l’ână când Insă nu ni se va explica pentru ce motiv sa prelungit regimul vamal austro-româu,,po un timp de l> ani, până ce nu ni se vor arata foloasele ce ţara a tras din concesiunele a-cordute Germaniei, până atunci, vom declara sus şi tare; ea uu\ormil <1-Ini Bealiaiui a trndal interesele terii prelungind pe G ani regimul stabilit prin eimvenlfa Aus-(ro-ltoniânn si acordând Germanii mult mai mari concesiuni di* rut rele conţinute in convenţia cu Austria, convenţie pe care guvernul actual a privifo cu o trădare.
DISCURSUL D-LUI CARP
Cu ocaziunea discuţiuneî generale asupra budgetului, d. P. Carp a rostit următorul discurs :
Domnilor deputaţi,
Comisiunea d-voastră, aşa zice raportul, a avut anul acesta o sarcină mat grea de edt ori-ethid; ea s'a găsit in faţa unui buget necchilibral şi îu faţa unor proiecte de legi presintate de guvern cu speranţa de a pune capăt deficitului, dar care nu a avut norocul se placă maiorilăţel, cum vedeţi, o situaţiune destul de grea. Faţă cu aceste situa-ţiuni, mal zice d. raportor, s’uu ivit două păreri, una represiutatu prin preşedin-teleconsiliuluicare dorea economii, alta represintatâ prin d. Carp, care susţinea câ nu este putinţă de a se face o. economie fără adesorganisa serviciele. D. Brătianu şi d. Carp represintâ aci două principii diferite. D. Brătianu geniul economiei şi al luminel; D. Curp, geniul cheltuelilor şi al întunericului. Din dosul acestui antagonism se ascunde vechiul antagonism asupra căruia s'a întins astă-zi şi d. Porumbaru, Intre liberali şi conservatori, şi între modul Ipr de a administra linancele. Lung nu mă voi întinde asupra acestui punct.
Cu altă ocasiuue, în anul 1881, am spus cari erau dificultăţile cu cari se lupta partidul conservator, am spus cum el a creat resursele necesarii pen tru a face faţă acelor greutăţi, pe cari le prevedea că au să. fie mai mari pe viilor, şi cum partidul liberal a beneficiat de aceste resurse. Cel puţin atâta nu se poate contesta. Şi 'ini aduc aminte câ nici atunci nu s'a contestat de d preşedinte al consiliului, şi nici mai deunăzf d. Tache Ionescu n'a contestat acest lucru. Prin urmare, ori care va li demeritul partidului conservator, el are
un mare merit, el are meritul de aşi fi dat seama da nevoile crescânde ale a-cestei ţări, de a şl II dat seama ca cu resursele de mai 'nai«te nu putea să meargă Statul Înainte, şi mai şi are meritul da fi creat noul resurse cu un cura-giuşicuo pricepere ce nu a fost tnoa imitata. Aceasta cred eâ nu se poate nega de nimeni- Dar să vedem cheltuitorii şi economii. Uare fost’au partidul conservator atât de cheltuitor cum se zice şi fosl'uu partidul liberal atât de e-conom cum se pretinde? Eu crini cânu!
Fără să mă întind asupra multor cifre am aci vre-0 duoă ţifre cari sunt convingătoare In această privinţă. De la 1870 şi până la începutul anului 1S?0, când a venit partidul liberal lu putere, ia se vedem, scăzându-se anuităţile, cari sunt resursele, fie ordinare fie extru-or-dinare, cari le a avut partidul conservator la disposiţiunea }ul, şi cari au fost resursele ordinare saii extra-ordinare, cari le-a avut de la 1870 încoacl partidul la disposiţiunea lui? Nu voiua-duce înaintea d-voastră de cât cifre verificate de curtea de corupturi.
Partidul conservator Intre anul 1870 până la 1870 a avut la disposiţiunea Iul 82i.000.000, cari fac o mijlocie pe an de 54.000.000; scăzând din această sumă resursele exlru-onJinnre de 75.3i7.000 lei, partidul conservator a cheltuit 41.440.000 anual. .
Partidul liberal a avut la disposi-ţiune de la 1870—85 un miliard şi
32.000.	000 lei; daca scădem din acest miliard, 32-000.000 şi 50.000.000 pentru resbel, (vedeţi ca admit cifra d-lui P.o-ruiub&ru, de şi ini se pare câ este cam exagerata), dacă scădem, zic, din acest miliard 50.000.000 ale resboiulul şi
31.000.	0<X) cu cari s'a plătit deficitul rămas de la conservatori, de şi acest delicii a fost aproape acoperii prin încasările de rămăşiţe cari întrec cu mult cifra de zece milioane dată de d. Porumbaru, ne rămâne 023.000.000 lei resurse ordinare şi extra-ordinare, cari a fost la disposiţiunea partidului libera!. Prin urmare, în vreme ce partidul conservator cheltuia cincl-zeci şi două milioane pe an, partidul liberul, scăzând cheltuelile resbelului şi dfi-citul lăsat de conservatori, a cheltuit anual 103.000.000. Dacă ne uitam numai la resursele ordinare şi dacă scădem 15.000.000, resursele extra-ordinare ale conservatorilor, ei au cheltuit pe an palru-zeci şi unu milioane, şi dacă scădem asemenea 213.000.000 resursele extra-ordinare cari le-a avut liberalii, conservatorii au cheltuit pulru zeci şi unu milioane; liberalii, aproape opt-zeci şi trei milioane. Vedeţi ca oricum ne vom Întoarce ajungem la con-clusiunea că economii liberali au cheltuit tocmai Îndoit mai mult de cât risipitorii conservatori. Vă fac o acusaţiune prin aceasta? Nici de cum ! Dacă aţi cheltuit îndouit mai mult, este ca nevoile Stalului reclamau aceasta. Dar dacă eraţi datori să cheltuiţi atât şi aţi putut să faceţi, având resursele urcate de partidul conservator, vinovat a fost el, dacă neavând la disposiţiunea sa de cât cincl-zeci şi două milioane pe un. s’a găsit în grele dificultăţi? susţin câ nu. şi câ toate acusaţiunile sunt nedrepte; din contra eu admir cum cu asemenea mijloace reduse a putut să învingă greutăţile unei situaţiuni, cu care alţii nu sar fi luptat cu atât succes. Se zice de partidul conservator, câ a ruinat finanţele ţărei. Sciţi ce efect mi face aceasta? efectul unui om, care ar cumpăra o moşie arata şi semănata, dar care ar cumpăra-o toamna, şi ar veni şi ar zice :
Apoi pământul acesta este neroditor, este sterp şi uscat, ce fel de moşie este aceasta? Nu are nici o bucăţică de iarba pe dânsa; eu nu pot face nimic cu dânsa; dar vine primă-vara, şi atunci ceea-ce era uscat toamna devine verde, şi ceea ce era sterp devine mănos. Apoi meritul al aceluia este, care nu a avut de cât se aştepte primâ-vara. ca semînţa a-ruiicalâ in pământ să iasă şi să dea roade, ori meritul este al aceluia care a fecundat pământul lucrându't cum
www.dacoromanica.ro
9
EPOCA —5 APRILIE
trebue şi aruncând seminţe la vreme ? Acest merit II revendică conservatorii şi ei v'au pus pe d-voaslu în posiţiune dea putea cheltui una sutădouă milioane pe an, pc când ei nu dispunea de cât de cincl-zeci şi patru milioane. Aceasta este adevărul, şi de aceea vi' rog se lăsăm încriminările la o parte, şi aceasla cu atât mai mult, cu cât vom vedea îndată că şi d-voastâ vi' găsiţi azi într’o posiţiune în care se alia partidul conservator si d-voastră aţi ajuns la o etapa u disclirei noastre In care resursele nu mai sunt suficiente faţa cu nevoile crescânde ale Statului, şi d-voastră aveţi sO fiţi obligaţi faceţi imposite mai mari şi mai grele, de cât cele de până azi; şi daca acele imposite nu vor da de îndată roadelece Receptaţi,şi d-voastră aveţiS" fiţi obligaţi ca şi conservatorii a face împrumuturi: căci este drept ca nu ziua de azi si* suporte toate sercinele unor creaţiuni de cari generaţiunile viitoare au să se bucure ; că nevoile merg crescând, aceasta o dovedeşte o ochire foarte superficiala ca aceea aruncata de D. Porumbaru asupra siluaţiunel noastre budgetnrft şi financiară.
Aţi văzut ceoa-ce s'a făcut mai de unâ zi la ministerul de lucrări publice ? S'a redus budgetul acelui minister ln-tr'atât în cât pot zice că partea aferentă d Radu Mihaifi, adică ministerul seO, a rămas intactă, pe când partea aferentă a ţârei, partea necesară pentru lucrările publice a dispărut mal de tot.
Credeţi d-v. că cu trei milioane la ministerul de lucrări publice veţi putea merge departe ? Apoi la ministerul de resbel se zice că s'a făcut economie. Da s’a făcui, dar ştiţi asupra ce s’a făcut ? S’a făcut economie asupra echipamentului armatei, s’a făcut economie asupra zilelor de presenţa ale ostaşilor sub drapel ; ast-fcl cu dorobanţii nu a ti de cât 50 zile de instrucţie în loc de 00 ; şi asupra concentrărilor de toamnă. Adică asupra ce aţi făcut economie ? Aţi făcut economie asupra instrucţiune! trupelor şi asupra îmbrăcămintei ostaşului. Apoi când d-voastră desorgani-saţl aceea la care ţine românul mat mult, adică armata, aceasta este situa-ţiunea pe care a trebuit s'o cădelniţaţi, cum n făcut o onor. D. Porumbaru ?
EU cred ca nu ; şi că am dreptate, a-căsta o constata însuşi d. raportor prin raportul d-sale asupra budgetului ministerului de resbel; iata ce zice:
«D. P. Carp a obiectat că asemenea reduceri nu sunt nici bune nici reale, de oare-ce dacă ele se realisă, atunci trupele trebuc să fie desbrăcate; daca nu se rea ţi sa, atunci cheltuiala trebue se fie făcută prin credite suplimentare; deci în acest ultim cas economia e ilu-sorie.
('.omisiunea budgetarâ a recunoscut că alocuţiunile budgelare pentru echipament şi îmbrăcăminte nu sunt tn adevăr suficiente, dacă luam de basă tarifele speciale ale administraţiunel armatei. Considerând Insa că în anii trecuţi s’aQ făcut, prin credite extra-ordinare, iiprovisionârl însemnate de îmbrăcăminte şi echipamente şi ca lipsa de resurse suficiente ne sileşte acum să Întrebuinţam din acele aprovisionări, până când mijloacele ne vor permite să intrăm In aprovisionările anuale nor-ma\®. a admis budgetul cu alocuţiunile
reduse, ast-fel cum era presintat de ministerul de resbel.»
Va se zică, starea d-voastră financiara este aşa. !n cât pe când noui am votat 5,000,000că se avem mi echipament dflj reservă pentru armata la orî-ce nevoie,! d-voastră aţi întrebuinţat fondul de re-* serva la cbeltuell ordinare anuale, si’ ministerul de resbel a făcut prin urmare cbeltuelile ordinare prin emitere de renta. Apoi aceasta este o situaţiuue financiara regulată ? Si în această lupta între geniul economiei şi geniul chel ludelor, care corespunde mai mult cu daloriele ce avem faţa cu această ţară ? Eu cred că geniul chellueielor.
Dar o situaţiune financiară trebue ea judecată numai ast fel cum se pre-sintâ Intru n singur an ? Oare, trebue să facem ea d. raportor şi să zicem ca am acoperit cu uşurinţă deficitul anului trecut, şi este de sperat că deficite In anii viitori nu au se mai fie? Ne mulţumiţi cu puţin.
Nu avem oare datoria s»î cercetam mai adânc de cât ne faceţi d-voastre nevoile acestei ţări, şi să vedem dacă nu avem nevoe de nuoi resurse, şi dacă aţi găsit mijloacele cele mai nemerite pentru a crea acele resurse ? Ceea ce a lacul partidul consarvator, sunt a-cum 12 ani, este datoria d-voastră s'o faceţi asta-zi. Si eu aşi fi fericit dacă aţi face-o cu acelaşi succes ca conservatorii.
IntâiQ, să luăm s'rtuaţlunoa cum este în momentul de faţă, şi pe urmă cum ea are se se presinte mâne.
Iu momentul de faţă am avut a lupta cu un deficit de 10.000.000. Acest deficit s'a acoperit prin următoarele sporuri de imposite: la licenţă,la timbru, la sare, la băuturile spirtoase şi la chibrituri ; toate aceste sume In urma evaluărilor eomisiunei budgelare ufi să dea aproape 10.000.000. Aceste 10.000.000 acoperi* pur şi simplu deficitul şi nevoile ţârei în starea de astâ-zt; penlru mâne ele nu vor fi absolut de nici un folos. Care nu să fie mâne nevoile Statului ? Aciesle nodul siluaţiunel noastre financiare. Lăsând la o parte com-paraţiunile Ifludăroase, fie pentru trecut, fie pentru present, d-voastră vă găsiţi faţa cu următoarele nevoi: După legea votată aveţi se mal emiteţi rentă de 150.000.000 ! care va aduce un spor de anuitate de 7.000.000; o se cheltuiţi peste un an sau doui 00.000.000 pentru fortifleaţiuni primite şi de maiori-lale şi de minoritate; aceasta face un spor de anuitate aproape 3.000.000. Ca să aveţi d-voastră o administraţiune serioasă a resbelului, noi' trebue să mai adăogâm la ministerul de resbel un spor anual de 5 000-000 pentru in-slrucţil şi echipament. La ministerul lucrărilor publice, dacă uu voiţi să se deteriorose şoselele, d-voastră trebue să mai aduoguţi încă :i.000.000.
Prin urmare aveţi se Înscrieţi peste doui sau trei ani 17.000.000 spor de u-nuitate Iu datoria publică.
Cu ce voiţi se acoperiţi d-voastră sporul acesta?Este un sistem foarte comod acela indicat de amicul meu D. N. lo-nescu, câne a felicitat pe D. Nacu ministru de finanţe, ca nu s'a gândit a da imposilelor noastre o alta asietu, ci a recurs la sistemul de u pompa imposi-tele existente. Sistemul acesta este un
sistem foarte comod, şi cel mai neexperimentat advocat poate deveni cu dânsul un financiar distins: n are de cât a pompa şi a pompa ş napoleonii de aur vorfe eşi| la capătul eel-l'alt al pompei, şi sfe va revrrsa ra un fluviO ce abundă asupra ţâr,4.
' In materie de imposite însă. precum ’tni spunea un «mic njal de unăzi. e curioasă socoteala p<‘ când Iu socotelile Ordinare 2 şi 2 fac 4, în materie de imposite se întâmpla ea 2"şfcu 2 să nu facă de cât 1,şi atunci când d-voastre un im-posit oare care l aţi tmlouil aşa tn cât acel imposit să nu mai aibă elasticitate, în loc să aveţi ceea-ce vă da inai ’nainte adică 2. o să aveţi şi mai puţin încă. Prin urmare sistema aceasta mi se pare că nu e bună şi mă întreb: gânditu-v'aţi d-voastră la această nevoe? Gândi-tu-v'aţi d-voastră la mijloacele pe cari trebue să le întrebuinţaţi pentru a face faţa acestor nevoi cari sunt imperioase şi cari sunt tn parte votate şi de cari tură un guvern, fie conservator, fie liberal, nu se va putea feri? Când ’mt vorbiţi de administraţie şi susţineţi că fo-losindu-vă de elemente mal june şi mat nu meroase.administraţia financiară sub d-voastră a fost ceva malaprigă, şi ducă voiţi, ceva mai inteligenta de cât a conservatorilor, vă întreb: atât e suficient? Oare finanţele unei ţâri constă numai Intr’o administraţie aprigă şi onestă, ori constă Înainte de toate de a'şî da seama de nevoile acestei ţări ? Ori constă înainte de toate de a vedea cart sunt resursele cart trebuesc create ? Ori constă nu numai de a gospodari, ceea ce e azi, dar de a pregăti viitorul ? Aci se vede adevăratul financiar care trebue să (le ceva mal mult decât un perceptor sever.
Iu această privinţă am constatat cu părere de rc-u că sunteţi de o inacţiune culpabilă. In anul trecut când mi-ain permis a vă arăta că lucrurile merg pe calea aceasta, d-voastră cu o indigna-ţ.uiie pe care nu o cred simulată aţi zis : cum, gândiţi că noi parlidul liberal să, facem împrumuturi, să punem imposite? Maiorilatea a aplaudai, darn'a trecut anul şi aţi înţeles că trebue să puneţi imposite şi nu va trece anul, şi ducă nu vă veţi gândi la mărirea resurselor, d-voastre aveţi să faceţi împrumuturi, aveţi s8 puneţi imposite; căci nu veţi putea face tul-fel.
Aceastad-lor, era dedaloria noastrăşi le zicem ca minoritate, era de datoria mea, cu atât mai mult să le zic, cu câtd. Costinescu avea aerul să mă pună ca re-presintantul cheltuelilor. Se Înţelege că în spiritul d-sale cheltuelile pe cari le vreau eu erau nemolivate, câct altmintrelea d-sa sar fi asociat cu none. Ea cred Insă ca cheltuelile de cari avem nevoie uu sunt nemotivate, ci absolut necesare pentru a utila ţara aceasta atât sub punctul de vedere militar, cât şi al cailor de comunicaţie, precum şi al instrucţiei publice. Eu cred ca aceste nevoi bat imperios la uşile noastre, şi sunt In drept să repet ceea ce am zis adineaori: d-voastră In loc să vă daţi seamu de aceste nevoi, nu faceţi de cât să cântaţi laudele unul administrator, unul financiar cu care d-voastră credeţi a pune capăt tululor nevoilor, cari însă dupe mine nu vor putea fi satisfăcute fără prevedere şi fără energie.
Nu voiu intra în toate amănuntele In cari a intrat d. Po/ umbaruj jm spus ideile jtoastre In diferi le rtnduri în cât priveşte agiul, în cât priveşte admi-nistraţiuuea financiara; şi precum nu v'am convins atunci, tot ast fel Cred că nici acum nu v'aşl putea convinge, şi pnn urmare ar fi inutil de a vă repeta ceea ce v’am spus. Care este însă datoria noastră? Noi nu putem să vă silim a primi ceea ce vă propunem noi; tuşă avem tffttbria că acofâ tindă vpftetii că este o greşala, că acolo unde vedem că este |o neprevedere, să o constatăm şi ast fel, precum de an şi până astăzi, o parte din acele zise de nnî s’aO adeverit, tot ast-fel cred că se vor adeveri o parte, ba chiar totul din ceea ce v ani spus asta-zi, şi când alunei se va vedea câ d-voastră nu aţi avut nici forţa inte-fosta morala, nici lectuala necesară ca să regulaţi această situţiaune, atunci cred că cuvântul nostru va avea, faţă chiar cu aceasta majoritate, o putere convingătoare mai tare; Jcăci ar avea cu sine sprijinul experienţei făcute, şi rog pe Dumnezeu ca această experienţă să nu fie aşa de trista cum o credem noi.
INFORM ATIU NI
S'a tiotărit definitiv ca cameriie vor fi convocate, în sesiune extraor di nară, după Paşte.
X
0 mare animaţiuna există prin cercurile politice, din cauza tarifului autonom.
Multă lume venise prî la Cameră, unde trebuia se se înceapă discuţiu-nea tarifului autonom,dar s'a schimbat ordinea zilei, în cât numai azi va începe acea diseuţiune.
Se zice, că guvernul a primit eri dimineaţă, o depeşă importantă de la d. Sturdza, de la Viena.
X
Se zice, că e hotărîtcă d. general Angelescu, ministrul de resbel, se va duce la Livadia, pentru a saluta pe împăratul Rusiei.
X
D. Nîcoîae Creţulescu, ministrul nostru la Petersburg, n fost primit eri la 2 ore, tn audienţă de M. S. Regele.
Audienţa a ţinut mai bine de o oră
X
Se vorbeşte de demisia d-iui Mo-ruzi din postul de prefect de poliţie.
X
Pestei' Loyd primeşte din Londra următoarea depeşă :
D. Dim. Sturdza, care are o misiune in străinătate, a plecat la Viena. S'a şi comunicat aceasta ministrului de externe de aci. Călătoria d-lul Sturdza e menită a arăta buna-voinţă ce o pune guvernul român în negocierile cu Austro-Un-garia pentru resolvurea unorcesliuuî de principiu privitoare la încheierea convenţiuneî de comerţ.
X
D. Elie Bosianu directorul Bâncei Prevederea» şi Al Teişanu casierul acest»1! societăţi, aii primit ordonanţele judelui de Instrucţiune, peutru punerea d-lor in libertate provisorie, până la terminarea procesului delapidărilor comise de Casierul Creditului Urban Aristid Economu.
X
Aflăm, zice Românul că ministrul de resbel va încheia zilele acestea un contract pentru furnitura câtor-va
mii de cai.
DEPESITELEGRAFICE
VIenn. 15 Aprilie.—Prinţul Alexandru de Hessa a fost primit eri dupe a-mt'szâ de către împărat, care 'I a înapoiat visita.
Itonm. 15 Aprilie. — Se anunţa în cercurile politice câ disolvarea cameril se va pronunţa astă-zf sau mâine.
l'nvîn. 15 Aprilie. — O greva de a-gricultori a isbucnit tn mat multe comune ale provinciei. S'aU făcut un număr oare-cure de arestări.
Brimlisi, 15 Aprilie.—S’a constatat eri patru caşuri de holeră sporadică, dar nu s'a înregistrat nicl-un deces. Zilele trecute au fost (ii de caşuri şi zece decese.
Se crede că holera a fost importata din Veneţia.
Vtcna, 15 Aprilie —Camera a adoptat prin 125 voturi, contra 77 proectul ministerial privitor la cursul forţat al biletelor de banca.
D. Delvanis a declarat că Grecia în curând va putea concentra o sută zece mit de oameni şi câ guvernul va menţine politica sa actuală.
PARTEA ESTERIOARA
Anglia. — Londra, 13 Aprilie. — Se asigura, ca Gladstone, în faţadesapro-barii generale a proectului de lege irlandez, s'a decis s»Yl modifice ast-fel: intâiu, deputaţii irlandezi să nu fie es-cluşl de tot din parlamentul englez. Al doilea, partea financiară a bilului va fi însemnat modificată şi al treilea, se va introduce dreptul de veto al parlamentului englez. Prin urmare ediţia oficială a discursului Iul Gladstone schimba două adjective, adică vita! şi cssenţial, p<- cari le-a întrebuinţat Gladstone pen-iru propunerile sale, în termenul iniţia-tory. Prin aceste modificări Gladstone ar voi să asigure cu ori ce preţ, pentru a doua lectură a bilului, recunoaşterea în principiu a Iloine-Rouler irlandeze.
—x—
llusia. —Petersburg, 13 Aprilie.— Un decret imperial, publicat tn Finlanda, ordoana guvernatorului general cu limba filandeza să fie pusa pe picior de egalitate cu cea suedeză, oficială până acum. Prin aceasta sa resolvat cestiunea limbelor în Finlanda fără a se consulta adunarea ţării. Un organ al partidei finlandeze zice că aceasta e un act de dreptate, de care nu se poate plânge partida suedeză ; din contra, ar fi o calcare de drept, daca s’ar impune Finlandei limba rusă.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
45
ARY ECILA W
PARTEA A DOUA (Urmare)
VI
In sfârşit ceremonia nunţei d-nel de Mineleko începu.... Regele şi ambasa-dricea, amândoi foarte palizi şi foarte mişcaţi, stetea în picioare în faţa altarului. Un preot luteran, îmbrăcat tn hainele sale sacerdotale, Începu rugăciunile, având grije să escludâ on-ce cântare, orl-ce muzică, spre a nu se auzi afară. De dimineaţa totul era pregătit pentru această ceremonie. Înaltele şi lungile ferestre, ornate mal mult luxos de cât estetic, eraa cu îngrijire astupate aşa ca abia lăsa se se strecoare prin ele lumina zilei, care, îist-fel strecurată, răspândea în castel
un aspect sombru şi lugubru ce foarte mult impresiona. Unde este acea bucurie, acea veselie care de obicei Însoţeşte ori ce căsătorie venită din amor?
Căldura era excesiva, aerul ardea, parea că foc respirau. De odată,pe când ministrul domnului unea pe aceşti doi soţi, o lumina, venind din spre răsărit în zigzaguri, pătrunse prin marile geamuri aşezate d’asupra altarului.
Nadjeska Ivanowna foarte impresionată de fulgerile şi tempesta ce începuse cu atâta furie, mişcată asemenea de o sguduiturâ nervoasă, smulse cu violenţă, fără voie. mâna sa din acea a Regelui. îndată însă. surâse trist şi îi redete din nod şi pentru tot d auna mâna. Dar abia Regele coprinse a-ceastă mână fină, elegantă şi tremu-rândâ ca petala unei roze care e gata d'a cădea, şi o a doua lumină, de astă data mal roşie, mai spaimâritătoare, i-lurnină din nou, ca o puternică rază e-lectrică, obseuritarea Intregei biserici; atunci întregul grup care eraa la picioarele Domnului tremură ca culpabilii prinşi asuprafaptulul: era sinistru. Dar lumina fulgerului dispăru îndata şi înceta ast-fel vedenia înspăimântătoare ce 'i coprinse. In sfârşit, se auzi vocea grava şi solemna a preotului: din buzele sale cădeau una câte una cuvintele sacramentale: «Omul nu desu-neşte aceea ce d-zea a unit....
Abea aceste Impunătoare cuvinte fură pronunţate, şi o lovitură de trăsnet lungă, detunătoare, ca o mie de tunuri de bâtae, păru că a distrus bolta sfântului edificiu. Toţi speriaţi de tempesta ce era afară, râmăseră nemişcaţi, crezând cale-a venit cel din urma ceas. Preotul chiar, cu toata liniştea iui aparenta. a fost obligat de a întrerupe cursul rugăciunilor. D-nu de Mineleko, de spaimă, strânse convulsiv mâna regalului său soţ, căruia părea că ’I cere ajutor şi sprijin.
Nenorocita'.... ce ar fi simţit ea când ar li putut prevedea câ protecţiunea a-cestui om, tn care atât se încredea, nare să ţie de cât atâta timp cât ei vor sta în faţa altarului!.... Ce ar fi devenit nenorocita,ducă inspirata ie o scânteie divina, ea ar fi ghicit câ acest Rege, incapabil de a o apăra, nu va avea ruşinea de a o laşa, pe ea, mult iubita a-lesulul el,şi dea ceda In faţa furiei unei bătrâne în delir; da el o va sacrifica cu laşitate, fără să scoaţa un murmur, a-cestei împărătesc tirane şi arţăgoase.
In timpul pe când Nadjeska Ivânow-na căuta a se sprijini de noul săO soţ, o altă lumină fulgerătoare traversă obscuritatea bisericeî. O detunătură mai apropiată se auzi şi în urmă Începu sb cadă mari picături de ploae cari loveaa cu violenţă ferestrele capelei. Vijelia şi ploaia devenea din ce în ce mai mare.
Preotul continuă cu solemnitate ceremonia Întreruptă, care se termina într’un frig glacial ce Înlocuise căldura îngrozitoare care de dimineaţă arsese oraşul. Nadjeskef 'i era aşa de frig tn cât începu să ’I clănţănească dinţii. Lunga şi lugubră fu prima dreaptă a fericirei sale!
Gând cele din urmă cuvinte ale ceremonialului fura pronunţate, ei trebuirâ să se separe cu multă precauţiune. Nadjeska trebuea să se întoarcă a casă unde, peste un ceas, Regele era sti vie. Capelajforma un singur corp cu castelul regal; dar într'o curte interioară se găsea o mică poartă laterală care prin sulele etagiului de jos dalii Resi-denz-Platz.
Nadjeska Ivanowna însoţita de d. de Brandt,traversă curtea acoperită şi sălile deşerte ale etajului de jos. Gând d. de Brandt deschise portiţa Înaintea căreia o trăsura aştepta pe d. de Mineleko, ploaia şi vfmtul isbi In faţă pe Nadjeska care par-ca fu lovită de un bicia.
Vijelia acum era în toată desvoltarea ei. Fulgerile urmau unul dupejaltul fără întrerupere., tunetile se repercutau din echoa în echou; munţii cari înconjurau Capitala nu mal putea a o protege de tempesta ce din minut în minut se mărea. Ventul de Nord sufla cu furie, arborii se curbau sub puterea lui; nimic
nu ’i resista. Din toate părţile nu se auzeajde cât sgomote.şi loviturlainistre; vântul mugea asurzitor. Acoperişuri de case, coşuri de sobe, sburau Iu bucăţele. ca cum ar li fost nişte uşoare pene.
Vai de acela care ar li cutezat să înfrunte această vijelie; căci dacă casele nu ofereau de cât o slabă siguranţă, strudeleameninţaU se devie,mormântul acelora care le traversau.
Ge să făcuse oare acele câmpuri înfloritoare de acum o oră? Ce va 11 devenit acele recolte atât de fertile,fructul unei obositoare munci? Vai, într'o zi, într'o ora. toată această munca a omului s a distrus.
Oraşul avea o tristă înfăţişare, pre-lutindenea nu erau de cât sfărâmături acumulate unele asupra altora. Decorurile aranjate cu atâta îngrijire pentru sărbătorirea căsătoriei princesei Augusta, atârnau triste şi rupte acum; nu veseliea ele mai anunţau, ci un doliu general şi grea de reparat.
— Ah! nu pot, nu cutez să es pe uu asemenea timp!
Aceste cuvinte scăpară de pe buzele învineţite ale soţiei morganatice a Regelui.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 5 APRILIE
3
Generalul Cernaew zice, Intr'o scrisoare adresată către Nouoe Wremea, că linia ferată transcaspicâ arp un interes numai academic. Ea nu poate fi construită dincolo de Merw, pentru că nisipurile, aduse de vtnturi, fac imposibilă trasarea liniei ferate El Îndeamnă să nu se mal facă alte cheltuell cu o linie nefolositoare şi pledează pentru deschiderea necesară, din punct de vedere politic*strategic şi economic a unei navigaţiuni regulate cu vapoare pe rlul Amu-Daria. Cernaew asigură, că Ir. urma conflictului graniţei afgane, Rusia a perdutrault din prestigiul sâQ In Asia şi se teme că autoritatea ei va scădea tntr'o zi lot aşa şi In Rokliara ca la Belgrad şi la Solia.
Ilnlin.—Roma, 13 Aprilie.—Nici astăzi nu s’a făcut vre-o declaraţiune din partea guvernului. Ziarul Rassegnazicr ca iarăşi nu se ştie positiv, daca se va disolva Camera. De altă parte Insa se asigură, că disotvarea Camerif este lucru hotărtt.
Itelgiu — Bruxela, 13 Aprilie. Şedinţa de astâ-zi a Ca merii a fost foarte interesantă. D. Frere-Orban a ţinut un discurs remarcabil tn contra politicei cabinetului clerical. El a a-rătat toată mizeria ndministraţiunei In genere, enumMnd păcatele guvernului : că a nimicit libertăţile ţârii, a Închis peste 900 şcoale elementare, a dat tinerimea pe măna călugărilor şi a călugăriţelor, etc.
Ministrul preşedinte a fost slab In respunsul sâu ; el s’a scuzat ca e bolnav. Ministrul de Interne a protestat contra imputării, că ar 11 sacrificat legalitatea In favoarea episco-pilor.
Adevârul este, că discursul Iu; Frere-Orban a pus pe gftndurt chiar şi partida clericală. Bâlrftnul bărbat de stat, a vorbit aproape doue ceasuri neîntrerupt.
DECRETE
—	Se aprobă mal multe alipiri şi deş-lipirl de comune din judeţul Suceava si Tuto va.
—	Se promulgă legea prin care Ateneul Rumân este şi rămâne persoană juridică.
Se fac următoarele mutări :
—	Colonel llacoviţă Ionii, comandantul regimentului 3 linie, tu aceeaşi calitate la regimentul 27 dorobanţi si comandant al brigadet li infanterie.
—	Colonel Dumitrescu Nicolae, comandantul regimentului 27 dorobanţi şi al brigadel 12 infanterie, Iu aceeaşi calitate la regimentul 26dorobanţi şi la brigada 13 infanterie.
—	Colonel Paladi Constantin, comandantul regimentului 26 dorobanţi şi al brigadel 13 infanterie, comandant al regimentului 3 linie.
—	Intendentul militar Ha la ban Nicolae din serviciul intendenţei corpului 3 de armată, Iu administraţia centrală a resbelulul însărcinat a Îndeplini funcţia de olicer de control, creată prin budget.
—	Intendentul Vrabie Constantin, de la corpul 2 de armată, la corpul 3 de armată.
—	Sub-intendentul (iliiurgiu Gbeorgho, de la divisia 3 de infanterie, la corpul 2 de armată.
—	Sub-intendentul Anghelescu Dimitrie, de la divisia 6 de infanterie, la divisia 3 de infanterie.
—	Sub-intendentul HongeScu Cbeorgbe. de la intendenţa deposilelor, la divisia Do-brogea.
—	Sub-intendentul Uiraitrescu loan, de
la divisia Dobrogea, la divisia 4 de infanterie.	•
—	Sub-hilendentul Sebaslian Nicolae.de la divisia 4 de infanterie, la intendenţa dc-posilelor.
—	Sub-intendentul Petroni Constantin, de la divisia 2 de infanterie, In administraţia centrală a răsboiulul.
Adjunctul clasa I Livezeanu Constantin, de la divisia 8 de infanterie, la divisia 2de infanterie.
—Adjunctul clasa 1 Vasile (îaelano, de la divisia 8 infanterie, la divisia 6 de infanterie.
—Adjunctul clasa 1 Iordânescu Gheor-ghe, din administraţia centrală a răsbo-iulul, la corpul 2 de armată.
—Adjunctul clasa 1 ştefănescu Alexandru, de la corpul 2 de armată, tn administraţia centrală a rfcsboiulul.
—Se prelungrşte dreptul comunei urbane Cernovoda d’a Întreţine un pod plu-titorpe Dunăre percepând mal multe laxe.
—S’a aprobat punerea in disponibilitate, pe ziua de 1 Aprilie 1886, a d-lul Al. Fo-tescu, referendar clasa I, şi a d-lor Eliodor Butoianu, Al. Or&scu şi T. D. Mâldârescu, referundiul clasa II pe lângă (nalta curte de comptuii.
—Se aprobă convocarea unei sesiuni esţraordinarea curţel cu juraţi din judeţul Mehedinţi cu Începere de la 1 Mal până 10 cu facultatea d a se putea prelungi încă cu 5 zile.
FELURIMI
Clienţi «1-liii Pustoiir — A sosit zilele acestea la Paris douâ doamne clin Athena, d-na Costa femeia unui profesor de la Universitate şi d-na Pbile-mon sora preşedintului Consiliului Comunal din Athena. Aceste douâ dame jucându-s** cu un mic căţel, au fost muşcate, s’a constatat în urmă tocmai că căţelul era turbat.
Fiind-că vorbim de laboratoriul din Strada Ulm, al Dr. Pasteur, vom a-daoga că Sultanul a trimis pentru a studia metoda antirabica o numeroasă comişiune, a’i cănii membri principali sunt: Zocros-paşa, doctorul llu-sein-bev, şi veterinaru llusung-paşa.
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de Joi .3 Aprilie 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 1 2 supt preşedinţa d-lui G. Chiţu.
Fiind de faţă 93 onorabili.
Amendamentul d-lul Cogălniceanu ivmas din şedinţa trecută şi pus la bugetul Casei pensiunilor.se respinge cu 48 bile negre contra 27.
Asupra amendamentului d-lui Bor-dea de la aceiaşi lege, votul e declarat nul.
Se votează In total cu 63 voturi contra 3 proieotul de lege pentru exploatarea pacurei.
I). Oroveanu interpelează pe d. ministru al domeniilor, ca sâ'i râspunză ce
sume daloreşte, arendaşul moşiei Gher-ghensa din jud. R.-Sărut a statului.
D. Nicorescu adresează o interpelare d-lui ministru de instrucţie în privinţa unei circulari ce a dat, ca gradaţiile să se plătească profesorilor In trimestru.
Se votează fără discuţie şi cu 79 voturi contra 3 proiectul de lege amendat deSenat privitor la organizarea Camerelor de Comerţ.
Se votează (ară discuţie proiectul de lege, prin care comuna Galaţi este au torizată a percepe o a treia zecime asupra veniturilor proprietăţilor.
I). Vilner citeşte proiectul de lege pentru fixarea preţurilor chibriturilor.
I). Rutculescu protestează în contra luărel în discuţie a acestui proiect de lege, fiind-că n’a fost pus la ordinea zilei, şi apoi pentru că ziua de asta-zi era hotărîtă pentru discutarea tarifului autonom.
D. Djuvara. Spune că tariful autonom este tocmai al 7-lea la ordinea zilei.
D. Nacu cere, ca înaintea tarifului se se termine toate legile financiare.
Amânarea se respinge.
Legea se votează fără discuţie cu (43 bile albe contra 9.
Se votează fura discuţie proiectul de lege, pentru acordarea unui credit de 1900 lei pe seama ministrului de interne.
Se votează un alt credit de 3700 lei d-lui ministru de interne.
D. C. Stoicescu dă citire proiectului de lege al burselor, votată de Senat şi modificat de comitetul delegaţilor.
La şedinţa de uslă-zi a Camerii au participat şi deputaţii de l’utna N. Sa-veanu, Vidraşcu, Ţunu şi Dr. Gatulescu.
D. G. Paladi, nu este In contra luare! în consideraţie, dar cere ce se se Introducă doua modificări în lege :
1.	Ga garanţia de 10 0/o ceruta agenţilor de (isc, sâ fie minimul ca se cere pulâuduli-se cere şi m.tî mult;
2.	Ca o operaţie de îndată ce a fest trecuta In carnet, sâ fie socotită ca definitivă.
D. V. Al anin, arata mulţumirile d-sale pentru aceasta lege atât ministrului cât şi comitetului delegaţilor, căci aşa cum eşise de la Senat, legea erea foarte defectuoasă.
D. Maniu, cerc ca art. 21 din legea veche sâ fie mănţinut, pentru ca In o-raşele de porturi comercianţii Români sâ nu fie anihilaţi de către străini.
D. C. Stoicescu, dă oare-carl espli-caţiunl şi apoi discuţia se Închide.
Legea se ia în consideraţie In unanimitate.
Art. 1 şi 2 se votează fără discuţie.
D. l.Negruţzzi cere la art. 3 ca delegatul Bâncei Naţionale, sâ fie suprimat şi Înlocuit cu 2 membrii ai camerii de comerciu şi propune un amendament In acest sens.
D. G. Stoicescu, cere menţinerea articolului ast-fel cum a fost redactat.
Amendamentul se respinge.
Art. 3 şi 4 se votează fără discuţie.
Art. 5 a fost suprimat.
Art. 0 se votează Iară discuţie.
Se citeşte art. 7.
D. Al .Djuvara, combate disposiţia din acest articol, care cere, ca mijlocitorii de mărfuri sâ depue o garanţie în bani de 10.000 lei. D. Djuvara cert* menţinerea art. vochiu ca adică; mijlocitorii sâ depue o garanţie de 5.000 lei tn bani saii efecte, sau de 10.000 tn ipoteca.
D. Stoicescu. se Invoesle ca sâ se mai scadă garanţia In bani. dar cere Camerei ca se respingă garanţia ipotecară căci cu foarte multa greutate se poate reintra în banii ipotecelor.
D. Ministru al Comcrciului, cere menţinerea garanţiei vechi, Insă, declară că lasă Camerei, ca sâ st? pronunţe fiind-că nu are deslule cunoştinţe practice în această privinţă.
D. V. Zamflrrscit, vorbeşte în acelaşi sens.
D. Ion Marghiloman, susţine garanţia de r>000 lei, fiind-că este foarte suficientă.
Discuţia se închide.
Amendamentul d-luî Djuvara se admite, renunţând la garanţia ipotecară.
Art. 7 se votează.
Se da citire art. 8 şi se votează nemodificat.
Se dă citire ari. 9.
Aci se face o mică discuţie, dar articolul se votează nemodificat.
Art. 10, li, 12, 13, li, 15, 16, 17, 18. 19, 20, 21, 22, 23 şi 24 se votează fără discuţie.
Legea In total se votează cu i8 bile albe, contra 5.
La ora 51/4 şedinţa se ridică.
Penel.
SENATUL
Şedinţa (le Joi .1 Aprilie 1886
Şedinţa se deschide la ora 2 1/2 p. m. sub preşedinţii d-luî D. Gr. Ghica.
Prezenţi 67 d-nil senatori.
f). Lupaşcu. Interpelează pe primul ministru asupra convenţiei comerciale cu Austro-Ungaria.
Interpelarea d-luî Mârzescu iarăşi se amână, căci ministrul de Externe lipseşte şi astă-zi
Serialul trese în secţiuni dupe cererea d-lul ministru de justiţie, pentru a sâ ocupa cu proeclul de lege relativ la vacanţele curţelor şi tribunalelor şi constituirea secţiunilor acestor vacanţe.
Şedinţa sâ redeschide la ora 3 1/2.
D. Preşedinte. Zice, că la ordinea zilei sunt petiţiuni.
I). Mârzescu. Spune, că de o săptămână sâ pune la ordina zilei modificarea codului de comerţ, şi cu toate astea nu vede începând discuţia acestui proect. Cere a sâ spune,daca v’a începe până în sărbători discuţia codului de comerţ.
li. Preşedinte şi d. ministru de justiţie. Respund, că timpul fiind scurt până la vacanţă, discuţia acestui proect va fi dupe sărbători.
Ministrul de reshel. Depune la biurou mal multe proecte votate de Senat şi roagă Senatul, a trece In secţiuni pentru a le discuta.
Senatul primeşte a trece Iii secţiuni.
Şedinţa să ridică la ora 4.
ŞTIRI MĂRUNTE
Ministrul de resbel a inspectai erl cu-sarma de la Malmeson.
D. Ştefan Veiescu va lua direcţiunea Itevisle! Analele literare.
® •
Aflăm ca Vameşul de la Giurgiu care a fugit cu o sumă do 22,000 franci, a trecut frontiera Rusiei, se zice că u fost arestat aproape de Kiscliinew.
Guvernul românesc a cerut extrădarea
lui.
Se vorbeşte de o schimbare tn personalul căpitanilor de port.
Duminică d. Barbu Stef. de la Vrancea îşi va face a doua conferinţă la Ateneu.
Subiectul e retorica populara.
• •
D. A. Kuslaţiu a fost numit avocat al Stalului la Giurgiu.
D. General Pencovicl comandantul corpului III de armată a plecat azi dimineaţă pentru Galaţi.
Citim In Romanţa Libera :
0 veste care, daca se va confirma, oglindeşte modul ciudat de a judeca al guvernanţilor.
Un inspector dnmenial, agronom'titrat, e invitai să părăsească sfera de activitate agronomică şi să intre !n silvicultură... de sigur pentru eă avem prea mulţi agronomi.
ILTI1IE IMIIHM\TI1
Se zice că sesiunea corpurilor legiuitoare de astă primăvară va ţine de la 21 Aprilie până la 1 Iunie.
•
D. de Goutouly. inin strul Franţei a făcut azi o visilă d-lui lWtkidi, la ministerul afacerilor streine.
%
Se zice că toate decretele de ex-pulsiune vor fi revocate la 10 Maiii.
e
Consulul Austriac din lt unaii. a adresat cabinetului Yienez, un raport din care reese că industria germană de fer a putut se înlăture eu desăvârşire pe cea Austriacă. Din constatările minuţioase făcute de numitul agent consular resultă. că numai In luna Februarie s’a importat In Roman din Silezia prusiana 1200 tone fer şi articole de fer repre-sentând suma de 133.000 franci nur, pe câtă vreme importul acestui articol din Stiria a fost neînsemnat. Este evident că pe lângă preţul cf-tin al ferului german. In comparaţie cu cel Austriac, treime ţinut cont şi de împrejurarea, că transportul din Prusia In România, de şi trece prin Austria, costă mai eflin, de cât transportul din Austria în România. Aşa d. e. se plătesce pentru un vagon din Prusia pânn la Roman 250 mărci, pe câtă vreme transportul din Austria revine la 030 franci, adică cu 317 franci 50 centime în defavornl industriei Austria ce.
m
D, Fleva, Primarul Capitalei a plecat azi dimineaţă la Focşani.
®
Eri o delegaţi dup de vre-o 30 măcelari s’au dus la d. prefect al poliţiei rugându’l ca se intervie pentru a se revoca decisia prin care li se interzice d’a tăia mieii şi porcii in altă parte do cât la abatoriu.
I). Prefecţii luat petiţia făgăduind că o va supune d-luî Brătianu.
Se zice că există o ostilitate destul de accentuată între d. Gâmpi-neanu şi d. Stolojan în privinţa tarifului autonom.
Aceasta s a putut vedea in şedinţa de Mercurî seara de la Senat când d. Stolojan vrând se ia cuvântul a fost împiedicat de d. S. Câmpineanu care Fa dat la o parte pentru a lua d-sa cuvântul.
Asemenea în şedinţa de eri seară d. Stolojan a criticat destul de aspru ideile d-lui Câmpineanu.
M. S. Regele n lucrat azi cu d. Ion Brătianu.
s
Camera 2 ore si un sfert Până acum nu se ştie dacă va veni azi iu discuţie tariful autonom D. Sondrea îşi desvoltă pentru un moment interpelarea relativ la hergelia de la Nucet.
Mare animaţie prin culoare. Unii zic ca discuţia tarifului autonom nu va începe azi. Alţii zic chiar că a-censtn discuţiune va fi amânată după Paşte.
m
Concursul pentru postul de medic primar al jud. Gojrj, început la 27 Aprilie, s’a terminat.
Concurenţii au fost d-nii doctori
/. Auguslin şi l). Cvlcer.
In urma unui strălucit concurs, Comisiunea examinatoare a admis pe d. dr. /. Augmtin, unul din elevii care face onoare facultăţei noastre de Medicină.
Ultima ora. La 3 ore d. Lupu-lescu se suie la tribună pentru a citi raportul asupra tarifului autonom.
III LE ll\ FIYWGAK
Bucureşti, 8 Io Aprilie 1886.
Deşi siluaţiunea publică e aceiaşi, a-titudinea pieţei s’a schimbat mult. Ast-
fel valorile, tntre cari Daciele cad la 294 finele lunei. Construcţiunile descind la 197 1 2. Agi® face 13.95.
Scrisurile funciare urbane 70 0 fac
99 3/4.
Viena ne vine în scădere. Napolebnul 10.015. Mobilieriie cad la 293.50. Rublele 124.
Nu putem găsi altă esplicaţiune a-cestei scăderi, de cât faptul că lichi-daţiunea terminându-se, nu mal sunt In joc aceleaşi Interese de specula, cari sâ susţină cursurile.
Tendinţa slabă.
BULETIN COMERCIAL
Umila, 3 Aprilie.
()râd, 1.200 liâct.; 551/1 lib., 11.30 lei; grâd, 1.200 liecţ., 55 3/4 lib , 11.30 lei; porumb, 1.000 beci i 57 liR.,'6.05 lei: ovâz, 2.000 heet., 413 4 lib.,6 iei: ovâz, 2.000 beci., 43 lib., 5 40 lei; ovâz, 3.500 liect., 43 3 4 lib., 5.45 lei; ovâz, 1.300 hect., 41 1/4 lib., 5.20 lei: ovâz. 850 liect., 43 lib., 5.40 lei: ovez, 1.300 beci., 43 lib.. 5.05 lei.
TEATRE CONCERTE
Tentrn Duela. — Sâni bâtă 5 Aprilie 1880, se va representa pentru prima oară irevocabil, frumoasa piesa isloricâ. îllslerelelnrhisiliei. drama In 5 acte şi 8 tablouri, după M. V. de Fereai.
BIBLIOGRAFIA
\ apărut la Paris : Ouiu/o mois <lo Itrtgiinu liberal <*ii Itmininiiio
şi se află de vânzare la ţoale librăriile
din Capitulă.
I. ( . Itralinnii, IV-re noiivollc, la ilfotnlurc, de P'ridMc Danii re-dactorwl-şef al Independentei Române şi se alia de vânzare la toate librâriele.
A apărut şi se alia de vânzare la principalele librarii din ţâră, precum şi la librăria editoare Haimana, in Bucuresci:
Oberon sad cornul minunat, basm cu gravuri line in culori, formal tn 4o, carlouat frumos, lei t,50 bani Prinţul sporite alune şi regele şoareciIbr-basm cu 6 gravuri line tn culori, furmat'în | 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. j Gulioer in tara piticilor, basm cu 6 gra-i vurt line în culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
Gulieer in tara uriaşilor, basm cu 6 gravuri line în culori, formai tn 4o, Cartonat frumos, lei 1,50 băut.
Flautul magic, basm cu 6 gravuri line în culori, formal în 4o, cartonat frumos, (lei
I,	50 bani.
La librnria Socek şi C-nie se află de I vânzare: Curs dr esploatarea poştelor si telegrafelor de Thorna Rusilescu.—Preţul 10 lei.
A eşit de sub tipar şi s’alla de vânzare la librăria Socec in Bucureşti :
Al treilea supliment la codicele române, coprinzând toate legile, decretele şi regulamentele de lu Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1880, ediţiuueu
II.	Itoerescu continuată de : ( . llae rescu şi C. \ lahulzi.
CONGRESUL
CORPULUI DIDACTIC DIN ROMANIA
Al treilea Congres al Corpului didactic va li tu Bucureşti la 7, h, <i u Aprilie, când s<- va discuta organisureu in oet macat ului primar urban. Memoriile, propunerile privitoare la aceasta cesliunc, cal şi înscrierile se se adresese d-lul profesor C. G. iJeli re seu, strada Scaune 47, pană la 1 Aprilie. Beducerea la căile forate va li de 50 0/0. Sunt invitaţi n participa la congres toţi membrii învăţământului de or-ce grad şi do umbe-sexe din lloinânia.
Comisiunea oryaaisatoare.
BERAKIA UNIREA
Sucursala Oppler
In fata gradinei Episcopii
BERE SPECIALA
escelentâ proaspătă şi rece. Salon elegant, serviciul prompt.
LOTERIA ATHENEULUI
Tragerea loteriei Albeneului este fixată la 1 Maia a c. persoanele ce aă bine voit a se însărcina cu desfacerea biletelor acestei loleri, sunt rugate ca până la 15 Aprie sâ verse la Banca Naţională costul biletelor desfăcute.
Ultimile bilete sâ găsesc la Banca Naţională sucursalele ei, la debitanţi de tutunuri, la oficiuriie telegrufic-poş-tal la principale case de comerţ etc. etc.

D. H. ROŞETTI
AVOCAT
81radu Batistei No. i. ______________________
www.dacoromanica.ro
■ ......——1

4
EPOCA — 5 APRILIE
CASA DE SCHIMB
] M. F E R M O
( L
It S l I. II l t I
/ .1 firii ir 1880
« i: s ( i
5% Kente amortizabila . . . 5\ flenta perpetua ....
6% Oblig, de stat...........
ti', oblig. de st. drumu defer 7% Scis*.	fune. rurale	.	.	.
5". <cri8.	fune. rurale	.	.	.
1% serie	fune. urbane	.	.	.
6% Scris	fune. urbane	.	.	.
5% Scris, fune- rurale .	.	.
5% împrumutul comunal .	.
nbllg. Case) pens. lei iO tlob. împrumutul cu premie . . Acţiuni bancei nation . . . Acţiuni «Dacia-Komania > . .
• Naţionala.............
Credit mobiliar . . . » Constructiunl. . . . » Fabrica de hârtie . .
Argint contra aur...........
Bilete de Bancft contra aur. . Florin austriacl............
CURSUL DIN Y1F.W
Napoleonul Ducatul . . . Lose otomane Rubla hârtie .
CtJRSl'l DIN RRKi.lN ♦
Renta A mort.........
Oppenheim. ..........
Obligaţiuni nou! 6% C. F. R.
•	X 5% XXX
Rubla hârtie .......
CURSUL DE 1WRIS
Renta Români.........
Lose otomana.........
Scltlmh
Paris 3 luni . .
x la vedere . Londra 3 luni x la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere .
9* t 2 I
VI
SV3‘(
1031 ■: «7 t t
1*1*.3, i V? I 2 1*2 1 2
216
:ti
1040
h*>
240
ÎOO
131 i l
tot
to.otri
5.94
17.90
m
95.90 109.50; 100.23 <01.9(1 201.10
90.50
36
«OSIE IIE \liIMI\T
MOŞIA VĂLENI, (lislricluiu Uliu. plusa Şi-iliflm şli, fusiu parte a <1 - Im A. iturkt*. — A st* wîreSa la d-nu! Nicu Moscu actualul proprietar. Strada Mi-
nerva Nr. 12, bis.
hia* de *euiî* pr< irietateu Crânguril
IIEIREMUT,;
din Distr. \ta-gvi, PI. (.illnişlea, doritor se pol adresa la proprietar Km. Grădişte iui. Piaţa Aiuzi N
I Borti rosti.
V i ( \ I IT
l'L \( îl I li ii «’iisii ile II caincce
sUpftnl. cuhne, dependenţe, etr. A adresa ofertele eu preţul chiriei la administraţia ziarului «Epoca».
ntmniitsti ni im unii ii
0 casă mare eu două etape, încăpătoare penlru dulie ramilii, av<‘ud 20 camere, 2 bucătării, 2 pivniţe. 2 grajduri, şopron de 3 trasuri, curtespaţioasâ, ele.
Asemenea de vânzare un loc de casă. a-vând 17 melri faţă, 34 fund.
A se adresa strada Biserica A razei, 0-
ii(\xii\i:
din etiusa arenda rit proprietăţii, se vând, O lo-rdmobil.'i 10 cat puteri* si o maşina de treierat din fhhrica Rninsdn sistemul cel mai perfecţionat ambele In pcrfi'ctii sLare. Doritori le pot vedea la pruprie-tateaPOşcam judeţul Ilfov, adresînduse la d. E. Heimer administratorul.
DE VANZARE
Locul din strada Dionisie No. J0 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre slraila Crinului it) metri şi adâncime de 41 metri. Se vinde în loial sau în loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr G. l’euceseu. str. Clemenţi No. 2.
lin loc spaţios, situai iu Iunie coudiţiuiii Iu fundul idei Eldorado, se poate imporţi fn doue loturi, vt1 uzoudu-se -şi separat. Doritorii se pol adresa la d. inginer C-Boltea, Strada Pitar-Moşu No. 5.
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
PUBLICITATEA
ZIARULUI „EPOCA
Strada Episcopiei, IVo. 3.
i 4
X	ANUNCIURI SI RECLAME
X	X
X	anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame	X
X	pe pagina III 2 lei linia.	X
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
X
X
X
X
X
X
X
X
X
BULETIN METEOROLOGIC
IUN
BUCUREŞTI
IttiIrtlnOil atmosferic de tn I •> A/trilie ISfiti.
STAT IONI	Itarmn	Tctiip.	Veni.		SLi n*a
Bururosci T.-Srvcrin	756.1	y.6	ESE	2	aro|i.
balota Slatina	7.V..6	9.2	HNK	(i	
Giurgiu Constanta	755.7		NK	5	pluti.f
	757.3	fi 1.7	A .	1	norfts
Sulina	75S.5	11.5	#sL E	4	f.aee ni
Galautz		12.2		8	
lîraila	7f»7 x		NK	l	li.tini*.
I&9Î	7 45. i	13.(1	NNK	t	f.şt'iiin
Cntinva	T»i J	.t	EÎSfE	<0	aco|».
lioman					
Directorul Institutului, St. Pepite*. Star»& inarei Inconstanta rea Sul. potrivita. Ploaie in diferite parii ala tarei.
0 DOlIMSOllîl «ssyrs
având ‘'Diploma de maturitate», sâ oferă a da lecţiunl, tn vre-o familie pentru cursul primar sad secondam In special penlru limba francesâ, matematici şi ştiinţele (Isico-nalurale.
A sâ adresa ia redacţiunl.
i i DT| IH’VT doreşte a preda lec-Lll MIIILM ţium pentru Clasele Primare, în schimbul unei modeste plăţi.
A se adresa la administraţia ziarului.
I V 1 IIP Al î rVŢ a unei scoli reale Uil HOllULlull I superioare clin A-ustria, doreşte a medita unu saQ dofi e-levl, de limba germana în schimbul unei modeste pensiuni.
A se adresa la administraţia acestui ziar.
PRIMA IMPERIALA REGALA PRIVILIGIATA
soiimm nu \ ni neci \ \po\m: m in \ uit;
ITINERARIU
Valabil de la $8/9 Ianuarie 1886 piuă <a a Hă disposiţiune
NB. Orele de plecare mal jos arâtate sunt a se înţelege aproximativ si se schimbă dupăcirconslanţele timpului şi apelor: In nici un caz'tiisă vapoarele nu vor pleca de la staţiuni mal înainte de orele indicate ti) acest Itinerarul. Pornirea vapoarelor de la staţiuni va avea loc dupâ orologiurile agenţiilor.
CURSELE VAPOARELOR DE POSTA
Placare în jos, de la	Plecare in sus, de la
Orşova Severin Galafat Vidin
Lompalanca Rahova Bechet Corabia Nicopol Măgurele Şiştov zimnicea tn Itusciuc de la Ruscim Giurgiu Turtucaia Olteniţa Silistria Ostrov In Braila tn Galaţi
Galaţi, 5 Februarie st. n. 1836.
■	Inspectoratul Agenţiilor Lunarei de jos.
Luni Joi	3	p. m.	Galaţi Marţi	Sâmb.	9	a. m.
Marţi Vineri	5	a. m.	Braila —	—	10,25	—
— —	10,10	—-	Uslrov	—	9,30	—
— —	10,35	—	Bilistra		10,30	—
— —	12,40	p. m.	Ollen M(*.to.	DO tn.	*>	a. nu
— . —	3.15	,	Turtucaia		2,15	
— —	3,30	' —r	tnGiurg.Sm. —	—	5,30	—
— —	5,30	—	de iu GiurgiO —		10	—
— —	7	—	Rusciuc —	—	11		
— ~	7,20	—	Zimnicia —	—	2.15	p. m.
—	9,10	—	IŞiştov	35	2,45	
— —	9.25	—	Măgurele	—	5,10	—
— —	li,30	—	Nicopol —	jpj	5,20	—
Mere. Sâm.	0	a. m.	Corabia —	—	7,10	—
— —	10	—	Becliel	—	9.55	—
— —	12,15	p. m.	Rahova —	—	10,10	—
— —	12,20	—	Loinpal. Joi	Luni	0	a. nu
— —	12.45	—	Vidin	—	8,45	—
— —	3,15	—	Calai a t	— S	9,15	
Joi Dumineca dimineaţa			în Severin —	—	4,30	p. nu
— —		—	de la Severin Vineri Marţi		5	a. nu
4
BUCUREŞTI
6.—STRADA VESTEI.-G
Secţia medicala
1, Hydrotherapia — 2. Electrizare — 3. Inlbopedie— 4. Gimnastică medicală—5. Orhaluţi—ti. Masaj iu sistematic—7. Ser-viciulla domiciliu — 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
I Bac abur................3 —
1 Mae de putină	cu	şi	fără duşe	.	2.50
medicamente..............t.
1 duşe rece sistematici	.	.	.	1.50
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Noii 1 Băile de abur sunL deschise tn toate zilele do la 7 ore dimineaţu pîni la 7 ore seara. —2. Pentru daine !usâ băile de abur, o-dulă pe sfiptâmânâ Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptni la 2 post-meridiane.
Preţurile la secţia medicali conform prospectului.__________Direcţiunea.
AU APĂRUT
,,im u-Vele
4 4
U £7
DE
A. VLAHUTA
De vânzare la liL>i'. Sococ.
OUVRAGE EIVXlUlRENIErvrX TERMINE
ESSAI COMPARE
SOR
îf mmm
’ ET
DR LA
R O U M A N I E
DEPUIS IES TE NIPS LES PLUS RECULES JUSQU’A NOS JOURS
PAR
M31515SJS.S BUEJI&îfiSB»®
UN VOLUME D'ENVIRON 500 PAGES, EDITIUN DE LUXE PAPIKR VHtIN, CARACTERES ELZEVIRS.
PRIX 20 FRANCS-TIRAGE LIMITE
On pcut souscrire a par tir du 1 Jf.'l j an vier dans Ies bureaux du « Petip/e tio ama in >. et chez tuns ies libraires de tiuearest.
DE VANZARE HÂRTIE MACULATURA

l
l
a
t' P O L E I T O R I E $
\ anim l
j’	ii
I 7P. - CALEA MUŞILOR - 73. j
I	*
Ă In acest atelier se primeşte ori- ut ' cit reparaţiunl de Uglinzi. Mese, w J; Galerii,Tablouri poleite. Segâsesc iţ: a, gata galerii, pervazuri de lot-fel x X cu preţuri moderate.	w
i	i
\ ^	/ P >
IkC IVi'llllMlT '1° li 23 Aprilie viib r, IIL I.iLIIIIiI 4 I casele din strada Aca-demniel Nr. 29. — A se adresa strada Ba-tişte No. 11.
HXXXXX*
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X?
CD
r^i
■SC
oa
cn
LJ
DC
Z)
o
Z)
DQ
BAZAR D ENGLITERA
BUCUREŞTI
3, COLTUL STRADEI GABROVENI SI ŞELARI, 3
A reni onoare de a recomanda onorabil lui public şi clientelei noastre ma-ya,sinul nostru, bine asortat eu lot felul de sto/fe modeme de comande pentru Se tonul de. Primo I eră fi	ste Citai: iot. Pur teşi urî de
Veră. Asemenea am pri-ţI	__ Coachmen, Pante Ionifaţp-
mit un boyat assortiment^| HAINE ţţtaisie. Veste Brocate şi
de haine eon- > • feclionatedu $

BARBATESCI, SI
laisie.
îj ssbse».-—--a
PENTRU COPI
Piquet fun-
XXX..
(fi taisie. Ase-
pe lltimulu | D«nDHi tooi, o. rui.nu uurilJ menea avem
Journal.Co- >>—•»—im|'*Ai||' lIAlkl'lt IT-	şi Costume
slutite Sacot la l)n niere\ | uLlilt MuIIlIi.I 1 $ de copii cele mai mo-
Mode, tiedinyote cu veste |-------- I denie şi cu preciurile
Diagonal, Jaquete cu	v--.- foarte convenabile.
De aceea rugăm pe onorabilul public şi clientela noastră, a ne onora cu Visitele d-/or, asiyurdndu-ve că vor fi pe deplin satisfăcuţi.
CD
C
O
c=
DCI
m
co
■H
:x%j
Cuc
I
cş
O
r-
s co V S
> DO
C5 ---
c*:
<7

CD
K
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X


ATELIER
OE
POLE I TORIE
§J ii R IM CPK
I. STRADA Ml HAI VODĂ I.
—(VIS-A-VIS DE MAŞINA DE APA)—
Recomandă bogatul sân asortiment de oglinzi cu console aurite şi negre, Mese mari şi mici, tot felul de galerii şi pervazuri, Inca-dramente de fotegrafll, negre şi aurite.-«Primeşte ori ce comande In meseria sa.
' Sili.

ALECU A. BALS
ADVOCAT
Bucursci Strada Dionisie No. 66.
STRADA I (^J T A/T T? ]\T rF \ STRADA )
1—Ă A ^	,SF. DUMITRU H. 3 ,
______	ţ -BUCUREŞTI- \
,Sf. OIMITRU M. 3 ^
- BUCUREŞTI •
Prin presenta avem onoare a informa pe D-nii htlreprindălori de lucrări publice şi Architecţi că suntem însărcinaţi cu vânzarea \
CIMENTULUI-PORTLAND
1)IN
G ROSCHOW IT z===i
Acest ciment întrece, în cea ce priceşte calitatea, toate produsele similare engleze.
I'KECIIKI COWENABILE--FIIIMTLKA Hîimi'TA
Deposit în Bucureşti la
ARBENTZ & WOLFF
I
r
i)
SAMBATA 5 APRILIE
DESCHIDEREA
{T\VEII\mi\«IIIIIMS{
5 |
« f
r^i &
ii
! BERE GAMBRINIAN& f
f	\
Fabricatiune Oppler
• I	} et
----— **• Tr* "*«■ >«r- --— — W
A V I S
Aflând că o casa concurentă d’aici, Introduce prin o amăgitoare contra facere n tnârcei noastre, CIMENTUL seu In ţerile Danubiano, ne permitem a atrage atenţiunea onor. noştri consumatori şi a le recomanda se observe că etichetele noastre portă pe lângă firma noastră şi un
ItRS
ALBASTRU
l J.B.WJ
BR0*
’ LIMITED,
LJ\ london.
ALBASTRU
nici de cum un alt animal . Ast-fel vor putea consumatori cimentului nostru fi apăraţi de falsificat. | g WHITE & BR0S -LIMITED
LONDRA
Bucuresei. — Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
i
www.dacoromamca.ro