ANUL 1 No. 111. JOUl 3 APRILIE 1*80. A DOUA EDITIUNE Grigork O. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In tari 1 an iO lei. 6luni20lei,3 luni 10 le' In străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—fia,ta Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE N. Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURI: ■numenul pe pagina a patra linia 30 bani, iuiuneiun şi reclaiue pe pag. 111 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL TARIFUL \IT0\0M CORUPŢIE PRETUTINDENI POEŢI SI CRITICI CATECHISMUL ANARHIST CASSTAN TARIFUL AUTONOM Comisiunea parlamentară Însărcinată cu elaborarea unui tarif general vamal şi a terminat lucrarea. Înainte de a analisa acest proiect-numit tarif autonom—care din cau-sa materii cu care se ocupă merită o deosebită atenţiune, se esaminăm în căt-va poziţiunea escepţională tn care se găseşte ţara noastră, sub raportul economic, faţă de cele l'alte state europene. S'a întins şi domneşte de căţi-va ani In apusul european o criză intensă care se manifestă sub doue forme deosebite: criza industrială şi criza agricolă. Industriaşii întâmpină dificultăţi In desfacerea produselor lor, din cauza concurenţei ce li se fac de similarele din alte ţâri. Acestea, beneficiind de tarife convenţionale şi de drum de fer scăzute, şi fiind In acelaşi timp de o calitate inferioară şi adesea contra făcute, se vend mai eftin şi prin urmare mai lesne. Sunt şi alte consideraţiuni în joc, cum bună-oarâ sistemul de depozite In străinătate, comişii-oâlătorî, sindicatele comerciale; dar le lăsăm pe toate acestea la o parte, ne liiridu-116 iudispensabile pentru astâ-zi. Agricultorii la rândul lor se plâng că lucrul câmpului s’a scumpit şi că produsele lor s’au eftenil sau le vend cu anevoie, din causâ că pieţele lor sunt inundate de produsele similare din America, Australia şi de aiurea. Ast-fel e pusă problema economică In Franţa, Prusia, Belgia şi Austria. Doue curente contrarii isvoresc de aci: Industriaşul reclamă la guvernul seu ca se’i asigure cât mai multe pieţe de desfacere produselor sale, iar agricultorul reclamă drepturi protectoare pentru ca se ’şi poată vinde marfa pe loc şi se nu fie concurat de agricultorii streini, pe piaţa sa chiar. Cu alte cuvinte, industriaşii sunt Înclinaţi spre liberul schimb şi a-gricultorii sunt de un protecţionism cât se poate de accentuat. Se Înţelege foarte lesne cu câtă dificultate se pot reconcilia de guvernele respective nişte interese utât de variate. La noi problema economică se simplifică, sau se presintâ sub un aspect cu totul contrariu. Agricultorul nostru are interese uproape identice cu ale industriaşului străin; el prin urmare reclama de la guvern scutire de drepturi a-supra exportului produselor sale; el solicită a i se deschide cât mai multe locuri de desfacere, din causâ că producând mai mult de cât consumă, voieşte se’şi aibă asigurat un plasament facil şi remuneratoriu al stokului seu disponibil.—Aşa dară agricultorul nostru e mai mult libcr-schimbist. Industriaşul român, din contră e ae un protecţionism impins până la esces. După acesta, dacă tâbâcarul, pantofarul, cismarul, lumânăraru, dogaru şi blanaru merg reu, causa o concurenţa străină. Austria d. e. ne inundă piaţa cu produsele industriei lor similare, în cât articolele lucrate în ţară se depreţiazâ si nu mai rentează nici un profiit fabricantului român. Prin urmare, acest industriaş ro-ynân, reclamă de la guvern închiderea barierilor spre a nu se putea sAnrge tn ţară articolele industriei vecine. Dar dacă agricultorul nostru e li-ber-scliinibist, dacă industriaşul român e povăţuit de interese n fi pro-tecţionist, întâlnim pe comerciantul român, care şi densul se ridica contra unor drepturi protectoare. In adevăr pentru acesta e indiferent— în cele mai multe cazuri—dacă vinde marfă românească sau marfă streină ; interesul lui imediat este se venzâ mult, eftin şi bun. Numai cu aceaşti trei factori comerţul şefi pros-pereazâ. Negreşit că ar fi mai voios se venzâ in aceleaşi oondiţiuni produse ale industriei române, dar, In lipsa de aceasta. Işi învârteşte comerţul cu ce poate. Prin urmare iata trei categorii de interese în joc; şi fie care din densele au câte o nuanţă de deosebire : ale agricultorului, ale industriaşului român şi ale comerciantului român. Un tarif general vamal trebuie se armoniseze aceste interese şi se nu sacrifice pe unul, altuia. Dur In afară de aceste elemente cari trebuiesc observate la elaborarea unui tarif autonom, mijloceşte şi tendinţa guvernului de a’şi crea venituri. Fiscalitatea drepturilor de vamă, predomină şi astă-zi pe economişti, cari sunt siliţi se renunţe la o parte din ideile lor, numai ca se vie în ajutorul fiscului. Iată dar resumaţi toţi factorii pe care trebuie se’i fi avut In vedere autorii noului tarif autonom. Acest tarif pro cât se ştie, e chemat a fi aplicat, ori de câte ori se va ivi un provizorat în reloţiunile comerciale ale ţârii cu un alt Stat; şi prin provisorat înţelegem caşul când o convenţie particulară n’ar esista cu acea ţară. In această categorie se găsesc astâ-zi, Franţa, Austria, Elveţia şi Turcia. Precum declară raportorul tarifului autonom, In relaţiunea cu care Însoţeşte lucrarea comisiunel, se pare că aceasta a voit să ţie seamă de factorii tus-patru pe care i-arn examinat noi uci.—Ast-fel pentru a-gricultorul romin, tariful autonom e liber schimbist, pentru industriaşul romîn care se îndeletniceşte cu meşteşugul seu şi dă speranţe de înaintare, tariful e cit se poate de protecţionist ; pentru comerciantul romin comisiunea a creat oare-cari favori, scutindu-î de vamă sau apă-rîndu-i puţin acele articole cari fac obiectul comereiului său obicinuit şi cari sunt exotice pentru ţara noastră. In fine şi Statul şi-a reservat partea sa ; partea leului se înţelege. Ast-fel oare-care articole de consumaţie ca ceaiul, cacao, vanilia sunt mult impuse. Dar trebue se recunoaştem că acelaş lucru se practică şi în alte ţări. In general vorbind, dacă în sistemul fiscal al unei ţări e admis impositul pe articolele de consumaţie ca spirtul, ţuica, vinul care se produc în ţâră, e logic ca articolele de consumaţie străine, printr’un metod de asimilare, să fie şi ele impuse, cu atît mai mult că conslitue în mare parte articole de lux în consumaţiunoa noastră Am analisat în mod fidel, credem noi.—fără a fi găsit util să înşirăm ţifre sau se îmulţim numărul esem-plelor —spiritul In care e conceput tariful autonom. Raportorul declară că tariful autonom e o operă de viitor şi de prevedere Nu ştim până la ce punt putem urma pe d-sa în prognosticurile sale eufemiste. In general vorbind lucrarea tarifului autonom se resimte mult. Relaţiunea care o însoţeşte nu eolucrdre meritorie şi suntem convinşi <‘k nici raportorul nu e mulţumit de diusa. Gând este vorba de a stabili jaloanele viitoarei ere de prosperitate a ţării pe tărâmul economic, precum declară raportorul, apoi se cuvine să lim mai sobrii in cuvinte, maî puţini espan-sivl în speranţe şi maî muncitori In analisele ce le facem ca se studiam starea lucrurilor. Raportorul nu no a dat nici o lucrare care să dovedească studiu şi sârguinţă. Ar fi fost bine ca elementele pe care s’a basat în lucrarea sa să le comunice şi altora, căci numai ast-fel se vor lumina toţi. Udată spuse şi acestea, ne rămâne se cercetăm până la ce punt tariful autonom poate fi considerat ca o operă de viitor şi dacă el 'şi va găsi aplicaţiune în comercial nostru internaţional. ('onslanlinopol, 13 Aprilie. Dupe cum am prevăzut, prin una din ultimele noastre telegrame, Pparta a a-dresat astă-zi chiar o circulară marilor puteri, prin care le roagă să intervio pe lângă guvernul din Alena, In ceea ce priveşte desarmarea. Paris, 13 Aprilie, — Se asigură tn cercurile politice că puterile cari participa la demonstraţia navală au început să negocieze pentru a asigura blocarea efectivă a coastelor Greciei. Iniţiativa acestei propuneri a fost luată, se zice, de către Englllera. Atena, 13 Aprilie.—Camera a votat proectele guvernului, printre cari figurează un proect de Împrumut de 25 milioane. Paris, 13 Aprilie.—Un membru al dreptei a interpelat pe guvern tn privinţa conflictului ce s'a Întâmplat In satul La Gombe la 4 Aprilie, cu oca-siunea Închiderii unei Capele. Camera prin 340 voturi contra 187 a aprobat desluşirile date de ministrul de interne. Pesta, 13 Aprilie.—In procesul intentat persoanelor cărora li se adresase proclamaţiuni ale «■României iri-dente» ministerul public a propus să se suspende informaţi uni le, pentru că aceste persoane a declarat că n'au făcut alt-ceva de cât au primit proclamaţi unile ce purtau adresa lor. Yiena, 13 Aprilie.—Camera deputaţilor a votat bugetul. Itoina, 13 Aprilie.—La sfârşitul şedinţei cameril, un deputat al stângei, d. Garenzo a interpelat pe guvern a-supra situaţiuniî politice şi parlamentare. Ilaga, 13 Aprilie.—Cabinetul a demisionat. Berlin, 13 Aprilie.— Camera seniorilor a discutat legea eclesîastică şi a adoptat amendamentul presintat de către episcopul llopp. precum şi Întregul proect.—D. Bismark, a votat pentru acest amendament. < OKI PTIF PRETI riMIFM! Sistemul corumpâtor, pe care regimul ce domneşte astă-zi la noi II Întrebuinţează In conducerea afacerilor Stalului, să răsfrânge şi asupra tutulor inslitu-ţiunilor In care guvernul are un a-mestec. Acest lanţ de corapţiune represintă forţa de căpetenie pe care să razamă guvernanţii de astâ-zl. Fa afi stabilit un fel de osociaţiune, un fel de societate 1n comandita ce are de scop exploatarea ţărel prin toate mijoacele licite şi nelicite, oficiale şi ascunse. Pe de o parte guvernul şi Cmnerile cari nu represintă de cât o singură voinţă, Întind din ce In ce mai mult elasticitatea impositelor şi, prin aceasta, storc măduva averei publice; pe de altă parteinslituţiunile fi nanciare dări au legături cu Statul aă devenii. In mare parte, nişte locaşuri decorupţiune Iu care să atrage lot produsul muncel şi ni economiei cetăţeanului, pentru a lngrăşa o ceată de părăsiţi colectivişti. Banca naţională, creditul fonciar rural, creditul fonciar urban, băncile agricole, societăţile de asigurare, societăţile de economie, băncile formate sub auspiciile membrilor influenţi al partidei guvernamentale, toate aceste instituţiuni cari tn alte ţări sunt menite a veni In ajutor comcrciu-lul, proprietăţel mari şi mici, a tnlesni transacţiunile, aci nu sunt de cât mijloace de căpătuire pentru câţi-va favoriţi al regimului şi complectează mreaja pe care a Intins'o regimul asupra tutulor puterilor vil ale ţărel. Resullutul nenorocit şi desaslros al acestui sistem nu putea să au se manifeste prin scandaluri de tot felul. In adevCr, de cât-va timp, nu trece o săptămână fără ca să se producă vr'un incident scandalos lutr’una din institu-ţiunile de credit cari stau In <»trlnse reluţiunlcu guvernul şi cu partidul care îl Înconjoară. Sunt acum trei ani de când fostul director al ziarului Independance rou-j/wmeascrisln litere mari cuvintele: «să fură la creditul fonciar rural». Această denunţare cutezătoare a produs o mare impresiune. S'a intentat proces In daune interese denunţătorului Înaintea instanţelor civile. Acest proces s’a terminat prin decisiunea Curţii de Casa-ţiune care n'a admis competinţa tribunalelor civile şi a trimes creditul fonciar rural să'şl caute dreptate pe calea criminală. Ce s'a făcut d'atuncf ? Lucrul a rămas baltă. Noi nu credem, cu toate aceste, că se fură la creditul fonciar rural, căci ştim că sunt acolo bărbaţi onorabili cari nu ar per-mile’o ; dar cum remâne cu acusaţiu-nea d-luî Ciurcu. De ce direcţiunea nu s'a adresat instanţelor criminale şi a lâsut să planeze asupra unei inslitu-ţiuni atât de Însemnate bânueli grave? Asta dovedeşte că, dacă nu «să fură» la croditu! foueiar, cel puţin să comit abuzuri şi favoruri cari fac pe direcţiune să se teamă de lumină. D atuncI încoace scandalurile s'afl Înmulţit. In toate părţile se fac denunţări. 0 dată o societate de asigurare este a-cuzatâ In persoana funcţionarilor săi, altă dată se descoperă la creditul funciar urban, abuzuri şi prevaricaţiun! organizate,practicate pe o scară Întinsă de casieri, tolerate de rudele sale cari sunt funcţionari superiori al societăţel. In urmă se află ca la banca Prevederea lucrurile merg cam tot ast-fel. O asemenea stare de lucruri devine Îngrijitoare. Mal ales când vedem că, In loc d’a să pune un stâvilar abuzurilor. prin pedepsirea culpabilor şid'a se face cercetări amănunţite şi conştiincioase a situaţiunel acestei societăţi şi instrucţiuni de credit,săface din contra, toate sforţările pentru a acoperi lucrurile şi a le face muşama. S. POEŢI SI CRITICI 1 (Urmare) Se Înţelege de la sine, că nu noi vom tăgădui ori cărui om de hune credinţă şi de bună ştiinţă dreptul de a spune ceea ce crede adevărat şi ceea ce şlie greşit într’o activitate publică. Şi (lind-ca dd. Ştefânescu şi Vlahuţă suni oameni de bună credinţa şi de bună ştiinţa tn ale literaturei, dreptul lor de a face critica aşa cum au făcut-o este mai presus de contestare. Dar una este dreptul şi alta este folosul întrebuinţării dreptului In fie ce moment. Va fi având şi activitatea critică noima ei, şi nu ori ce dispoziţie răsboinica merita să fie întrupată Iti-tr'o scriere. Şi mai lutâiO trebue să constatăm, ea de regulă poeţii inşii sunt cel mal răi critici asupra poesiei altora. In genere artiştii inşii cel mal contestabili npreţiatorl teoretici al ariei. De şi tn feluritele combinări ale inteligenţelor omeneşti s'a putut şi se poate întâmpla, ca un poet bun să fie şi critic bun, aceasta Insă va fi tot-d’auna o excepţie rară, care va trebui foarte tare legitimată Înainte do a fi primita In contra acelei regule generale. Cine a cetit odată critica unui Volţai-re In contra dramelor «barbare» ale Iul Sbakespeare, va sta tot-d auua pe gânduri, când va mal vedea poeţii apucân-du-se de meseria criticei, şi nu şe va găsi liniştit prin dramele criticului Leasing. Şi In adevăr Intre natura poetului şi natura criticului este o incompatibilitate radicală. Poetul este mal tnlâ'u de toate o individualitate. De la aceleaşi obiecte chiar, despre care noi toţi avem o sim ţire obicinuită, el primeşte o simţire aşa deosebit de puternică şi aşa de personală In gradul şi In felul el, In cât In el nu numai că se acumulează simţirea penă a sparge limitele unei simple impresii şi a se răvârsa In forma estetică a manifestării, dar Însăşi această manifestare reproduce caracterul personal, fără de care nu poate exista un a-deverat poet. Din multe părţi ale lumii primeşte poetul razele de lumină, dar prin mintea Iul ,ele nu trec pentru a fi stinse sau pentru a eşi cum au intrat, şi se resfrânej In prisma, cu care l’a înzestrat natura, şi es numai cu aceaslă restrângere şi colorare individuală. Alt-fel descrie lumea Goethe, alt-fel o descrie Heiue, alt-fel Leopardi, altfel Victor Hugo, de şi cu toţilafi primit impresii de la aceeaşi lume. Vollaire a fost foarte capabil de ţa exprima lumea conform prismei sale personale, dar s’a arătat incapabil de a simţi exprimarea lumii eşitâ din prisma lui Sbakespeare. Căci prisma poetului este menita a restrânge raza directă a luminel, dar nu este menita a mal resfrânge raza odată resfrânta de o prismă străină. Aceasta Însemnează individualismul poetului. Criticul din contra, precât este maî puţin impresionabil pentru însuşi lumina directă u obiectelor (din care cauză nici nu selnchiagâln el vre-o sen-saţie a lumii până la gradul de a cere manifestare In forma poetică) pre atât este şi mal puţin individual. Căci criticul este tocmai foarte impresionabil pentru razele resfrânte din prisma altora, şi individualitatea Iul este dar consumată In înţelegerea şi simţirea altor individualităţi. Criticul este din lire transparent; artistul este din fire refractar. Esenţa criticului este de a .fi flexibil la impresiile poeţilor ; esenţa poetului este de a fi inflexibil In propria sa impresie. De aceea criticul trebue să fie mal ales nepărtinitor ; artistul uu poate 11 de cât părtinitor. Nu este dar chemat d. Burbu Ştefâ- 1) Vezi Epoca Nr. 110 www.dacoromanica.ro o EPOCA —3 APRILIE nescu, nu este chemat d. Vlahuţă, a cărui prismă este poate Înrudită, cu a lut Kminescu şi am dori st' nu-i fie prea Înrudită, ci sft-şt păstreze» individualitatea), nu sunt el chemaţi st' judece pentru public lucrarea poetică a d-luî Alexandri In genul ei propriu. Această sarcină să ne-o lase nouţ' publicului, care, nea vând în sine o individualitate poetică pronunţata, suntem mai lesne primitori pentru tot ce este lumina In felurimea manifestării ei. Junii noştri poeţi sunt chemaţi a-şi exprima, fie-care tn propria sa forma, simţirile primite direct de la lumea reală, dar nu a-şi slăbi această lucrare creatoare prin priviri dealâturl spre o altă lume subiectivă. Puterea lor intelectuală trebue Întrupată In opere de arta şi nu mistuită In elaborări de critica. Dacă observările de mal sus sunt legitime In teorie, ele se legitimează Îndată şi în practica ; şi cu aceasta trecem la o scurtă privire a posiţiel lui Alexandri în literatura română de astă-zi. îndărătul conferinţei d-lui Vlahuţâ, tn partea relativa la antitesa intre poesiile Iul Eminescu şi poesia Iul Alexandri, se ascunde o întrebare, pe care d-sa însuşi nu a pus-o deadreptul înaintea publicului, dar care resultâ întru cât va din modul d-sule de procedare şi care în ori ce cas este pusă de alţii, întrebarea : cine este mal mare poet, Eminescu sad Alexandri ? întrebarea ast-fel pusă ne pare din capul locului greşita, şi ne pare greşita, fiind-ea este unilaterală şi—proprie vorbind — o confusie de cuvinte. Poet mare ! Poet tn ce înţeles ? Poet în care întindere ? Să ne fle permis a limpezi mai întâi discuţia printr’o paralelă din două literaturi streine. De la Leopardi avem numai 35 de poesii, toate sunt admirabile. De la Victor Mugo avem sute de poesii, avem şi drame, avem şi romane, multe sunt contestabile. Cine este mal mare poet, Leopardi sad Victor Ilugo? Neputinţa de a respunde dovedeşte confusia întrebării. Daca este vorba numai de poesia lirică, şi încă în nauntrul poesiel lirice, numai de exprimarea cea mai frumoasă n unei adânci melancolii în mijlocul aspirurii spre ideal şi tot-d'odata a celui mai amare satire, Leopadi este neajuns şi sta deasupra lui Victor Hugo. Dar numai de aceasta poate (1 vorba? Victor Ilugo este incarnarea geniului francez al timpului său tu mai toate as-pirările poetice. Iubirea şi ura contim-puranilor săi, mândria şi vanitatea lor, desrobirea spiritelor de sub jugul clasic şi de sub jugul politic, emoţiunea măririlor şi căderilor istorice, lupta celor miseri în contra celor prea puternici— toate aceste vibraţiuul ale unei întregi epoce ad trecut prin restrângerea Iul Victor Hugo. Şi acum ce înţeles poate avea întrebarea, cine este mat mare poet ? înţelesul de a măsura Incomensurabilele, a-decâ nici un înţeles. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 3 CASSIAN Se suna de culcare. Mulţimea se rupse sgomotos. Când garda veni la închis, toţi eruO aşezaţi, în cele şapte camere de dormit. Gardianul Însoţit de sergentul de post, făcu numărătoarea de sara. Nu lipsea nici unul. Uşile groase se lncuiară pe din afară .Soldaţii primiră «parola<> şi se ’mpârţirâ pe la posturi. Stelele plutiad ca nişte faruri pe nemăsurata şi liniştita mare de întuneric. şi numai glasul sentinelelor se mal auzea,din când în când, violent, răsunător şi prelung, în adânca muţenie a nopţii, strigând: Cine '??.... Cine ’i? Rond.... Stai!... Răsărise soarele. Directorul aştepta neliniştit să vie gardianul, care se dusese la deschis, ca sa ’I spue ce se mai urzeşte prin castel. In fugă şi palid veni de sus un soldat. — Să trăiţi, domnule Director, — a-reslanţil de la numărul 7 au Închis cu el pe Toadir gardianul, şi nu vor să ’l mai dee. Această ştire lmărmuri pe toţi. — 0-fiţerul, însoţit de câţi-va soldaţi,se duse în castel. Dar ce mal putea el sa faca? Ei erail înţeleşi de cu sara. Planul lui Cassian isbutise de minune. Dimineaţa Cum se deosebeşte în Belgia un om liber de un sclav ? In Belgia omul liber e bogat şi sclavul sărac. Sunt oare sclavi în toate ţările ? Ba Republica francezii, cea elveţiană şi americana aă numai oameni liberi.(II) Acolo toţi cetăţenii fac legile şi toţi li se şi supun. (!!) Pe ce se întemeiază sistemul de guvernământ belgian ? Pe punga cu bani. Oare în Belgia n'are nici o valoare cinstea, munca şi inteligenţa ? Nu, cel puţin cât timp e cine-va sărac. Din contra, având cine-va bani, se poate lipsi de cinste, muncii şi inteligenţă. Dă'ml exemple. Asta nu o pot face, fiind prea numeroase. Ar trebui să enumăr toate numele de financiari cămătari, de advocaţi fugari, de adminstratori înşelători şi de toţi acel bogătaşi, cari caută să ajungă 1a putere, spre a putea jefui poporul după plac. Ce înţelegi, zicând un om ajuns la putere ? Este acela, care se pricepe a face, ca densul şi al săi să se hrănească pe cheltuiala stalului. Numeşte'mi un exemplu. Toţi cei ca Frâre-Orban, Maiou, Ia-cobs. Bara, Pirmez, etc. Ce se înţelege subt un liberal? Liberalul e un om, care'şi face treburile frustftnd tesaurul statului. Cum stăm cu impositele ? Impositele, votate de bogaţi, apasă mal mult pe săraci, cruţând pe cei a-vuţl. La ce se Întrebuinţează veniturile din imposite? Spre a plăti pe cel leneşi şi trân-davl. La ce ţine o armată regele Belgiei ? Sunt două cause. Anteifl, crezând că ’şi poate apăra, contra poporului, persoana sa şi lista sa civila. Al doilea, spre a se juca cu ea, cum face şi copii cu soldaţii de plumb. In cel 55 de ani, de când există armata, a văzut ea oare vre-un câmp de resboiu ? Ba ; ea s'a Întrebuinţat numai să împuşte pe lucrători. Ce s’a întrebuinţat în Verviers cu ocasiunea uciderii lucratorului Gilles? Regele Belgiei a dat ordinul lui I^eo-pold caporalul, care u Împuşcat pe acel nenerocit lucrător. De ce a decorat guvernul belgian pe un soldat belgian, care a ucis pe un cetăţean belgian? Pentru că guvernul, ştiind că soldaţii nu vor să împuşte în popor, vrea să'I momească prin decoraţiunl şi să'i întărâte la cruzimi. Oare guvernul îşi va ajunge scopul în acest chip ? Nici odată. Oştirea e compusă din fraţii, fii şi amicii noştri. Iu lecţia a 7 autorul face un fel de re-sumat zicând : Aşa dar eşti într'adevăr un sclav ? Da. Cine te stăpâneşte ? 30,000 privilegiaţi. Sunt aceştia oameni cinstiţi ? Ra : ei traficâ totul: trâesedin munca noastră şi ne refuză totul. Dar ţie ce'ţi lasă ? Nimic. Cel bogaţi iati fetele noastre spre a le seduce : pe fiii noştri, spre a umple tunurile cu ei, şi pe noi, spre a’şi crea dividende grase! INFORM ATIU NI Prinţul George Bibescu a sosit eri seară în Capitală. * Aflăm că romlniî expulsaţi vor fi In curând autorisnţî a se reîntoarce în ţară. X Licitaţia ce a avut loc zilele trecute pentru construirea docurilorla Galaţi, are sorţi d’a'nu fi confirmată, cu toate preţurile avantagioase, cari s’au obţinut. Se şoptesc multe în această privinţă. Intre alte se zice că administraţia locală din Galaţi, în asocia-ţiune cu unele persoane influente din colectivitate, n’ar fi străină la aceste trăgăniri păgubitoare pentru interesele oraşului. Este cestiunea de plocoane şi de geşefturi mănoase ce se proecteazâ cu ocasiunea expro-priărilor cari se vor face. X D. V. Forescu a visitat herghelia Statului de la Nucet şi a adresat guvern ului şi un raport asupra stării în care se găseşte herghelia Statului. D. Forescu a fost primit eri deM. S. Regele. Se crede că d-sa va fi numit director al acestei herghelii. X Citim în România liberă. In Piteşti se răspândise sgomotul că foslul revisor şcolar Arsenescu, ajuns celebru prin conduita lui necorectă, n’ar fi murit în realitate, că ar fi simulat numai moartea, şi că acum petrece In America. Acest zgomot a produs oare care sensaţie chiar în parchetul local; dar la urmă s’a dovedit că e o simplă păcăleală de / Aprilie. X D. Cogălniceanu s’a întors în Capitală pentru a lua parte la discuţia tarifului autonom. X D. E. Stătescu, ministrul Justiţiei, a primit azi pe tna; mulţi magistraţi superiori cu cari s’a înţeles asupra unor nuoî schimbări în legea de admisibilitate şi înaintare în Magistratură. X D. Voinov a sosit în capitulă, însărcinat fiind cu o misiune în cestiunea strămutării Curţei de Apel. D. Voinov va cere o audienţă M. S. Regelui. X Un număr însemnat de căreiumari din capitală au de gând se înceteze comerciul lor. din causa nuoilor imposite. România liberă află că 160 de de-bitanţî de băuturi spirtuoase din laşi au cerut casieriei să’i şteargă de la patentă, căci nu mai vor se mai fie negustori de spirtoase. X Luni 7 Aprilie orele 12 din zi, d. profesor Al. OrSscu preşedinte al societăţii Corpul didactic, va deschide congresul acestui corp. Se vor face comunicări şi propuneri. Domnul profesor C. C. Dobrescu, în numele comisiunei permanente al congresului, va expune in rezumat lucrările şi rezoluţiunite congreselor trecute şi va pune In vederea congresului conclusiunile memoriilor presentate. După acea se va începe imediat dezbaterea asupra cestiunel următoare : Organizarea învăţământului primar urban. Această discuţiune se va urma şi în cele două şedinţe următoare. DECRETE — D. Ştefan Roseli.fost prefect, este numit prefect a) judeţului FuiciQ, în locul d-lui Neron Lupaşcu, demisionat. — D. Gr. Calcnntraur s’a confirmat primar al comunei urbane Mihâileril din judeţul DorohoiO. — L). Teodor Kemingher este numit în funcţiunea de poli ţa ia al oraşului Uac&ă. — Se promulgă legea prin care guvernul e autorisat a descărca debitul locuitorilor comunei Dărăşcl din Ilfov în suma de lei 28,158 bani 42 şi de a plăti acestor locuitori lei 6000. — Se aprobă budgetul drumurilor ju dcţelor Dolj.Tulcea, Covurluî şi 011. — I). G. Cantacuzino este însărcinat cu girarea direcţiunel generale a regiei monopolului tutunurilor şi sărel pe tot timpul absentărel d-lul I). 1‘rotopopescu căruia i s’a acordat un congedifi. — D. Nicolescu-Nuca este numit în funcţiunea de comptabil în serviciul eslerior al vămilor. — 1). Eugeniu Uhrynowski este numit în funcţiunea de ţiitor de registre In direcţia conţribuţiunilor directe şi ordonan-ţărilor. — Sunt numiţi : D. I. D. Andronescu preşedinte al tribunalului Muscel. D. B. Roman judecător de instrucţie la tribunalul Mehedinţi. Li. Stavâr Vâscu actual ajutor la ocolul Slcmnicul, judeţul Yasluiu, în aceiaşi calitate la ocolul FălciO, tn locul d-lul l. Savin care trece în postul ocupai de d.Stavăr. D. C. Vusiliu actual ajutor la ocolul Amaradia , tn aceiaşi calitate la ocolul Sâ ne întoarcem acum la ale noastre. Daca din cele 60 de poesii alelui Eminescu, In adânca lor melancolie şi In amărăciunea lor satirică, am lua pe cele mai bune şi le-am pune alături cu cele mai bune din sutele de poesii lirice ale lui Alecsandrî în eleganţa lor străvezie şi în simplitatea lor gingaşă, discuţia ar fi cu putinţă. Dar* 1 o asemenea alăturare nu este dreapta. Alecsandrî are o altă însemnătate. In Alecsandri vibrează toată inima, toată mişcarea compatrioţilor săi, câtă s'a putut întrupa lutr'o formă poetică în starea relativă a poporului nostru de astă-zi. Farmecul limbel române în poesia populară—el ni l a deschis ; iubirea omenească şi dorul de patrie în limitele celor mulţi dintre noi — el le-a Întrupat; frumuseţea proprie a pământului nostru natal şi a aerului nostru— el a descris'o; «chauvinismul» gintei latine şi ura în contra Evreilor — el le represintâ; când societatea mal cultă a putut avea un teatru în Iaşi şi în Bucureşti — el a respuns la acenstă dorinţă scriindu-1 comedii şi drame; când a fost chemat poporul sâ'şt jertfească viaţa In râsboiul din urmă — el singur a tncălzit ostaşii noştri cu raza poesiel. A lui liră multi-cordă a resunat la ori-ce adiere ce s’a putut deştepta din mişcarea poporului nostru în mijlocia lui. In ce stă valoare unică a lui Alecsandri ? In această totalitate a acţiunii sale literare. T. Malorescu. C4TE0IISMIL ANIMIST Curierul Bursei scrie: «In Belgia a aparul o broşură sub titlul: Le Catichisme du Peitple, ce s'a expediat gratis tuturor lucrătorilor şi al cărei limbaj incendiar a contribuit foarte mult de a aprinde şi zăpăci capetele lucrătorilor de mine. Acest pamflet, împărţit în 7 lecţittni, este un mix-tum composilum de absurdităţi, minciuni şi calomnii, insă propaganda la care a tins, şi-a dat oribilele sale roade, cea ce se vede din scenele, petrecute în basinurile carbonifere de la Char-leroi. Spre a dovedi, până la ce grad de fer-bere au ajuns tn Belgia patimelo prin insolenţa unora şi stupiditatea altora, dăm mal la vale câte-va mostre din a-cest pamflet. Autorul este un avocat cu numele de Fuisseaux, care aleargă după rolul unui m ire agitator politic. Un a-gitator din timpul grevelor în Germania, un oare-care Fauvian, face pe adjutantul lui Fuisseaux, care acum caută sC pescuiască în apă turbure. Prima lecţie a catechismulul anarchisl începe ast-fel : Cine eşti tu ? Un sclăv. Aşa dar nu eşti om ? Considerat din punctul de vedere al umanităţii, fac şi eâ parte dintre oameni; dar raporturile sociale aQ făcut din mine un sclav. Toadir deschise ’ntăi camerile de jos. Apoi urcă scara. Era însoţit de opt soldaţi. Descuie la numărul 7. Toţi frun-taşii(eraD aci,şi steleau în picioare.Făcu un pas peste prag şi dete să ’i numere, dar se pomeni de odată împins de mulţimea celor de jos, cari veniră tiptil pe scară şi deteră busna pesta el. — Nu mC lăsaţi, fraţilor, că mă o-moarâ,strigă bietul Toadir, ameţit de spaimă. Soldaţii se Încercară sâ-1 scape. ArestanţiI îi luară prieteneşte de lupe gât şi’t traserâ afară cu binişorul. Căprarul începu să strige la ei. Cassian îl netezi pe gulon.... — Astămpăraţi-vă, cu voi n’avem nimic. Câtaţi-vS de treabă şi n’aveţi grijă de Toadir, că nu’i facem nici un răQ. ArestanţiI din camerile de sus se închiseră pe din lăuntru şi nu mal voiră sa iasă. Scândurile de la mese eraă lungi, şi lnţepenindu-le c'un capăt în uşă şi cu cel-lali capăt în păretele opus, le bătură sdravăn în piroane, şi se ţinură baricadaţi ca într'o întaritură. A-colo erau peste două sute. — Cel l-alţl rămaser’afarâ hotărâţi a se arăta bla-jinfşi cuminţi, până la.... un tnoment dat... Se telegrafie în toate părţile. — A doua zi, pe la prânz, a sosit procurorul general din Iaşi, peste câte-va ore prefectul şi procurorul din Vasluiu, apoi un maior, trei ofiţeri ş’o companie de soldaţi. Se sună clopotul. ArestanţiI de jos intrară liniştiţi ia odăi. Autorităţile merserâ ’n castel. Uşile aresturilor au câte-o ferestrue. prin care soldatul de pază observă în timpul nopţii mişcările închişilor. Procurorul îi întrebă pentru ce s'afl baricadat, şi ce gând au să faefi cu gardianul. Cassian îi răspunse cu obrăsnicie că aceasta e treaba lor, şi că nu vor deschide până când nu va veni Ministru, ca să le asculte plângerea şi să le faca dreptate. — Sunt mâncaţi el de cercetările şi de isprăvile procurorilor, cari iaO mită şi se pupă ’n bot cu tâlharul de Director. Autorităţile fură nevoite să se retragă !n strigătile învălmăşite şi nebune ale acestei grămezi de sălbatici desmăţaţi şi fără nici o frică. Pe la nouă sara, sosi de la Bucureşti Directorul general al penitenciarelor, un om scurt, bărbos, smolit la faţă, cu ochii mobili şi plini de energie. 1 se spuse resultatul cercetării de peste zi. — II cunosc pe Cassian. Dacă e şi el aici, nu mă mal prinde mirare de nimic. Trebui să mergem numai de cât. Ştiu eu putarama lor. Să ’I ial cu ră-pedea, că le piere piuitu.... Daţi ordin sentinelelor sa nu mai strige când vom trece, ca să nu mal simtă ei. E bine sa ’I surprindem. In liniştea nopţii ei păşiau cuprinşi ca de-o misterioasă înfiorare. încetişor urcară treptele adormitului castel şi se opriră la camera numărul 7. Directorul general îşi vîrî capul pe ferestrue şi se uită în lăuntru. Doi areslanţl, în fund, străjuiau la căpătâiul gardianului. — Unde ’I Cassian? tună în muta încăpere glasul răsunător al Directorului, Cassiene! — Ce pofteşti? răspunse acesta, răstit, prefâeându-se ca se deşteaptă din somn. — Te-ai obrăznicit răii, Cassiene, scoală-te şi dă-te mal încoace sa vorbim ceva amândoi. Ştii că cu mine nu 'ţi prea poţi face mendrele. Cassian puse pe Toadir înaintea lui, ca pe un scut şi se apropie de ferestrue. Gardianul era galben şi desfigurat, ca un om, care moare. Se clătina pe picioare, capul îi bănănâia pe umeri, bra-ţele'i curgeau moi şi grele de-lungul trupului, şi de slăbiciune, de spaimă, de uimire nu putea lega o vorba, bu-zele’l tremurau, ş'o căutătură bolnavă şi smerită slomnia a durere ş’a rnilo-gială din ochii Iul mici şi duşi în fundul capului. — Ce v'a făcut omul ăsta de ’l chinuiţi cu voi aicea? Şi de ce v’aţlînchis? Vă faceţi de cap.... Ce ’i asta? Aţi îne-bunit?.... — Domnule Director general, vorbi Cassian de la spatele gardianului, ne am Închis aicea ca să nu ne omoare..... Nu mai putem suferi barbariele directorului. Ne fură hrana şi ne bale de ne rupe oasele. Nu deschidem pân n’a veni Ministru, ca să ne faca dreptate, şi sa ne scape de acest tiran fără inimă.... — Ba să faceţi bunătate să deschideţi şi să daţi drumul gardianului, dacă vreţi să v'ascultăm plângerile şi să vă facem dreptate. — ŞliQ ea dreptatea dumitale, aşa mi-al făcut şi la Mislea! Nu ieşim de-aci pan n'a veni Ministru. — Ce? nu eşti sdravăn? Cum o să vie Ministru pentru nişte ticăloşi ca voi? Nu cum-va ’şî-a lăsa el treburile pentru toate prostiile voastre? Să vă piară din gând una ca asta. Vă las să vă gândiţi până mâne. Dacă nu ne daţi pe gardian, pui sa vă împuşc aicea, ca pe nişte câni.... Ştiţi bine că eu nu glumesc cu voi... — Murim cu toţii, — Spuneţi fraţilor, că noi nu temem de moarte! Şi toata sala Începu să clocotească de strigătile nebune ale acestei mulţimi desfrânate. Când larma se potoli, Cassian înferbântat luă cuvântul cu o solemnitate ridiculă şi se perdu într'un noian de vorbe fără nici un şir şi fără nici o noimă.Pentru prima oară i se întâmpla să 'şi încurce firul cuvântării.... Da pentru că toţi oamenii sunt egali, şi despotismul s'a dus din ţara noastră.. N aveţi dreptul să ne ucideţl, pentru că nu suntem sub legea marţială, când viaţa unui om.... şi.... pentru că.. Dumnezeu... dreptatea umana.. care-o are lot omul.... — Treanca (leanca mere acre! Vorbeşti prostii. Vă ’ntreb Inc'o dată: Daţi drumul gardianului, sau nu? — Nu '! dăm din mânele noastre, păn n'a veni Ministru!... — Ei bine, să vă fie pe suflet, mâncaţii fript! Dar gândiţi-vă bine la ceea ce faceţi... Vă las până mâne să vă chibzuiţi. Noapte bună!... Şi se depărtă în vuetul de glasuri ce eşeape ferestrue şi se spărgea de păreţi, în largul şi resuuătorul gol al săli. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 3 APRILIE 3 Bârca In locul d-lul M. Anastasescu care trece tn postul ocupat de d. Vasiliu. — D. M. Constantinescu, actual Impiegat tn serviciul taxei d»> 1/2 O.'o pe lântă biuroul vamal Giurgiu este destituit din funcliuneşi dat judecăţel pentru faptul de falş In actele publice. — D. Constantin Aslan este numit tn funcţiunea de Impiegat clasa II la biuroul statistic din administraţia centrala a finanţelor. PARTEA ESTERIOARA Belgii».— Bruxela, 12 Aprile. — La consiliul general al partidei lucrătorilor de aici a sosit astă-zl o adresa de la toate ligele revoluţionare din Londra, tn care se promite că se vor deschide subscrieri multe şi se vor aduna mari sume de bani In toate ţările lumii şi revoluţia sociala se proclamă de singurul mijloc de scăpare. —x— ltusia.—Petersburg, 11 Aprilie.—Se vorbeşte,că nu departe de Nowocerkask oraş al cazacilor de la Don, s'a găsit, acum câte-va săptămâni, material ex-plosiv şi bombe la fiul unui oficer de cazaci. Tânărul e arestat. In Rusia de sud acest cas se pune tu legătură cu un nou proect de atentat asupra 7’arului. Positiv se ştie numai atâta, ca în ajunul plecării Ţarului tu Crimea s'a părăsit proectul călătoriei sale la cazacii de la Don. FELURIMI O moarta vie.—Iată relaţia dată de «Vocea Botoşanilor»; Soţia unul vier din Dolina, are nenorocirea, ca mal toate naşterile sale să fie anormale. A-nul acesta, după trei zile de chinuri şi grele suferinţi, chemând la patul ei doi doctori , aceştia Întrebuinţând toată arta lor, ajunge a constata imposibilitatea naşterii cum şi a estrageril fălu-tulul din pântecele mumii. Întrebaţi llind de primarul comunei, după Invitarea căruia veniseră, doctorii declară că până mâine dimineaţă femeia va fl moarta, cacl copilul căzând orizontal, eşirea e absolut oprită. Primarul lesne crezător In declaraţiunea oamenilor de ştiinţă, face cunoscut procurorului tri bunalulul, că soţia vierului a murit din causa imposibilităţii da naşte; că a Inat disposiţiunl d'a II înmormântată, dar va adasla dacă representatul legal al minorilor, va crede uecesar d'a Interveni. spre a supune unei operaţiuni pe muma d’a scoate tn lume pe copil. Toate actele au l'ostdresateln consecinţa şi nenorocita femeia a fost considerată ca trecută dintre cel vii între cei morţi, In acest timp, mumă abandonată de bărbaţii de artă, a fost lăsata In voia întâmplării. Natura a Intervenit cu forţele de care dispune şi prin mijloacele ei, în secretul căreia încă n'aU pătruns specialiştii noştri, a făcut ca muma să nască un copil mort, dar ea să se bucure d o deplină sănătate. Astă-zl acestă femeie trăeşte, dar actele oficiale constata moartea ei. Bărbatul el, care ar voi pe viitor să evite neplăcerile unor naşteri ce se repetă pe fie-care an şi-I causează mari cheltuell, ni se spune, că medita a contracta o nouă căsătorie. Primarul ca ofiţer al stării civile nu se poale opune Intru cât prima soţie e recunoscută oficial ca moartă ; bărbatul nu se poate teme d’o acţiune In bigamie ce i s'ar putea intenta, Intru câţ nu i se poate imputa c'ar trai cu două femei. Iută dar că precum naşterile acestei femei sunt anormale, ast-fel şi posiţiunea el în sat a devenit anormală. De şi trăeşie, actele oficiale o recunosc de moartă : legalminte a Încetat d'a trăi, ea a trecut Intre cel morţi. • • •lulcs Verue, celebrul romancier francez, zace şi acum în urmă rănii, primită de la un nepot al săâ, care In-tr'un acces de demenţă a tras cu revolverul asupra lui. Medicii asigură că în câte-va săptămâni Jules Verne va putea umbla de o cam-datâ în cârjl. * • Boala turbării. — Profesorul Pa-steur din Paris şi-a găsit un rival în Italia. Cavalerul de Serafini din Pisa pretinde, că deja de 20 ani vindecă boala turbării cu cel mal bun succes. Dintre pacienţii săi n'a murit de cât un copil. Din toate părţile Italiei au fost la densul persoane muşcate. Serafim se oferă a da probe şi a numi mii de clienţi vindecaţi de densul. In Londra preotul Graystone din Tan-kerton Castle, lăsând o avere In valoare de 4,000,000 lire sterlinge, adică o sută de milioane franci. ♦ ♦ In duel ca tunuri.—Foile franceze publică o scrisoare a fabricantului francez de tunuri, Bange, adresata fabricantului german Krupp, prin care '1 provoacă la un duel Intre tunurile lor. Nu se ştie până acum. dacă Krupp a acceptat curioasa provocare a concurentului său francez şi dacă lumea va avea spectacolul unul resboiG civil între tunuri. CORPIRILE LEfillITOiRE CAMERA Şedinţa de Miercuri 1 Aprilie 1886 Şedinţa se deschide la ora 1 1/2 supt preşedinţa d-lul G. Chiţu. D. Mucenic Dinescu face oare cari observări privitoare la vtnzarea pământurilor Stalului, la care răspunde în câte-va cuvinte d-1 Brătianu. D. Lupulescu protestează, In contra cuvintelor rostite de către d. Zamfl-rescu în şedinţa de erl în privinţa Consiliului de administraţie al casei de depuneri şi Consemnaţii. D. Zam/irescu protestează, că n'a vrut să insulte pe nimeni. La ora 2 şi 20 Camera trece In secţii. La ora 3 1/2 şedinţa se redeschide. D. Pop cere a se pune pe mâine la ordinea zilei tariful autonom. D. Cogâimceanu şi Nacu cer acelaşi lucru şi Camera hotărăşte punerea la ordinea zilei pe mâine, Joi 3 Aprilie. Se da citire bugetului casei de do-taţie a oastel. Legea se ia în consideraţie fără discuţie şi apoi se votează nemodiflcatâ cu 47 bile contra 10. Se votează fură discuţie proiectul de lege prin care se autoriză oraşul Piteşti a contracta la Casa de Depuneri şi Consemnaţii un Împrumut de 400,000 lei. Se da citire bugetului Casei pensiunilor. D. Cogălniceanu cere, a se menţine toţi funcţionarii, aşa cum au fost prezentaţi de Comitetul casei pensiunilor şi a nu se primi suprimările Comisiei budgetare. D. Nacu nu primeşte acest amendament, dar se învoieşte ca la fie-care paragraf să se voteze menţinerea funcţionarului suprimat. Amendamentul e pus la vot cu bile şi rezultatul este: Votanţi 08. Majoritatea 47. Bile albe pentru 24. Bile negre contra 44. Votul este nul. Cele-l'alte capitale se votează fără discuţie. Votul tn total se va face în şedinţa de mâine. Se votează fără discuţie proiectul de lege, pentru modificarea unui articol din legea monetara, prin care se fixează cursul, cu care să fie primite la casele noastre publice monetele străine de aur. Se pune la vot legea pentru exploatarea păcurel, fora discuţie, primindu-se şi un amendament al d-lui Bulcu-lescu. Votul In total dovedeşte că Adunarea nu mal este în număr. La ora 5 şedinţa se ridică. I*cnel. I n popn bogat. — Ziarul Kcntist Observer spune, că nu de mult a murit SENATUL Şedinţa de Mercuri 2 Aprilie 1886 Şedinţa se deschide la ora 2 p. m. sub preşedinţa d-lul D. Gr. Gliica. Prezenţi 72 d-nil senatori. D. G. Mdrzescu. Interpelează pe ministrul iucrărilor publice, ducă varianta Barboşi-Galaţi are să stea mult timp nedeschisă. Să amenâ interpelarea d-lul Mârzes-cu adresată ministrului de Externe, din causa lipsei acestuia. D. General G. Angelescu. Citeşte ra portul comitetului delegaţilor şi proiectul de lege asupra prestaţiei In natură. D. Gogu Ştefănescu. Combate proiectul de lege. Legea Insă să ia In considerare. La art. unic, modificator al art. 5 al legel din 1881. D-tiiî Obedeanu şi Aurelian sun ţin articolul combătând pe d-1 Ştefănescu. D. S. Somănescu. Propune un amendament ca; cel cari aU 2 vite să facă 5 zile cu carul, cei cari au 4 vite sau 6 etc. vor face zilele de lucru cu vitele lor, iar greutatea şi distanţa transporturilor,se va aprecia de Consiliul comunal. .Amendamentul se respinge şi articolul să primeşte nemodificat. D. prim-mimsTru. I)a o ire-care es-plicaţii,asupra modulul cum să se înţeleagă zilele lucrătoare cu vite; dar, a-ceste eraU tocmai cuprinse tn amendamentul d-lui Sotnănescu ce sărăspin-sese. Primul ministru cere a se primi a-mendamentul. D. Preşedinte declara că, articolul s'a votat deja respingându-se amendamentul d-lul Somânescu şi deci nu să mai poate reveni. Primul ministru să face foc... bate cu pumnii In masa... toţi Senatorii aleargă în jurul d-s»le, spre a’l linişti... să face un sgomot asurzitor, cacl toţi vorbesc la o lalta. D. Mdrzescu. Par-că suntem în Si nagogă ? Şedinţa se suspendă,pentru ca Senatul să se consulte, căci primul ministru vrea cu or-ce preţ, ca ideia sa să fie primită. La ora 4 1/2 şedinţa să redeschide, şi articolul unic ce s’a votat o data, să citeşte din nod modificat dupe plăcerea d-lul Brătianu. Senatul tăcu ca peştele şi primi modificarea introdusă în articolul pe care ’l votase deja. D. Gogu Ştefănescu. Propune prin un amendament ştergerea articululuî adiţional. Amendamentul să respinge şi articolul să primeşte. Legea în total să primeşte cu 38 voturi contra 14. Şedinţa să ridică la ora 5. p. m. ŞTIRI MĂRUNTE D. Ciocaneli destituit de d. Primar Fleva, apoi forţat de d. Prefect al Poliţii să di-misioneze din postul de inspector de poliţie, se zice că va numit iarăşi la Primărie în postul de şef al salubrităţi, post creat din noU. Trenul fulger care trebuia să sosească erl la orele 3 a avut o întârziere de 50 minute. In Şoseaua Bbsarab No. 92 s’a descoperit astă noapte un cadavru de copil Îngropat sub pardoseala unei Cârciumi. Parchetul lustruind a descoperit pe o femee anume Ioana Văduva care să bă-nueşte că ar 11 autoarea acestei crime. Circulă sgomolul că d. Al. Teişeanu, casier al băncel «Prevederea», acum deţinut tn arestul poliţiei sub inculparea că ar li defraudat o sumă însemnată de bani, a încercat a >6 sinucide. • • • Consiliul de miniştrii s'a întrunit azi de dimineaţă sub Preşedenţia M. S. Regelui. 1). general Zofkari, senator, s'a întors din străinătate Joi 3 Aprilie, la orele 8 i/2 seara d. doctor Ştefănescu Sache, va vorbi în sala A-thcneulut despre Apele Minerale din Ilo-mănia. Poliţia a arestat pe duo!indivizi.ee sunt bănuiţi aii autorii furtului de la d-ua Grăjdănescu, din calea Raliovel. « • D. Gr. Ghica represintantul Romeniet tn comisia dunăreană, şi d. Percy Sanderson, consul general al Knglilerel, pleacă di-seară la Galaţi. • • • Sir William Whitc, ministru al Engli-leril. a avut erl o întrevedere cu d. Ion Brătianu. • * Domnişoarele Bulewsky,vestitele artiste, cari şi-au făcut reputaţie , una pe vioară, alte pe piano, au sosiltn Bucureşti, unde vor da un concert. * « I). Fleva. primarul capitalei, a avut azi o Întrevedere cu d. I. Brătianu. Agenţia Havas ne comunică următoarea depeşă: D. Sturza a sosit. Se zice, că el a-duce consimţimentul cabinetului din Bucureşti, de a alege Viena, ca loc de întrunire al delegaţilor însărcinaţi cu pregătirea noului tratat de comerţ austro-român şi că vine se supue cabinetului Vienez programul negociărilor. Dacă acest program va fi primit aci, negociarile se vor deschide săptămâna viitoare. • Suntem positiv informaţi,că ştirea privitoare la o mişcare de trupe pe lângă Arab-Tabia e eronată. Mai întâiu Arab-Tabia n’a putut fi luate de trupele noastre, de oare ce Arab-Tabia e ocupată încă din toamna trecută de Români. Singurul lucru care a putut da naştere acelei ştiri, care a produs oare-care sensaţiune în public, e schimbarea unul pichet. • D. Fleva a fost primit azi de M. S. Regele. Primarul capitalei ceruse o audienţă, de tre: zile. • Se zice că d. Meitani şi Şendrea, sunt de acum desemnaţi, pentru a face parte din comisiuneu permanentă, pentru facerea legilor, ce e vorba a se crea. D. Ion Brătianu a făcut nzî o vizită prinţului Ourussof, ministru al Rusiei. • Mâine începe în Cameră, discuţia asupra tarifului autonom. D. N. Creţulescu, a sosit azi di mineaţă, cu trenul fulger, în Ca pitală. Ministrul nostru la Petersburg avut azi o lungă întrevedere cu pri mul ministru. Mâine va fi primit în audienţă dc M. S. Regele. m Consiliul comunal se va întruni mâine. La ordinea zilei e revenirea asu pra unor credite, deja votate de consiliu. a ULTIMA ORA Londra, 14 Aprilie. — Camera comunelor. După un discurs elocinte al d-lui Gladstone, Camera a holărît,după obiceiu, sâ se proceadâ la o a doua lectură a proeclului irlandez. Data acestei a doua lecturi e lixată pentru 0 Mai Votul va fi atunci decisiv. Proectul d-Iui Gladstone câştigă teren. Nu este imposibil ca să Re udop-lat. Reuşita depinde de votul a vre o 30 de liberali ce şovâesc. Londra, 14 Aprilie.—Times propune a esercita o nouă presiune asupra cabinetului din Ateriu, pentru a'l face să desarmeze şi de ai semnala în acest scop un ultimatum. Constantinopol, 14 Aprilie.—Consiliul de stat studiază măsurile ce tre-bue luate din causa atitudine! autorităţilor Rumeliel, atitudine ce e contrarie disposiţiunilor statutului organic. Bucureşti, 2/ti Aprilie 1886. Afacerile lichidării împedicâ noi angajamente şi cele esislente fiind aproape compensate, nu s’a lucrat mai nimic la Bursa de asta-zi. Băncile se menţin la cursurile de erl 1040 pe bani gata şi 1048 pe termen. Daciele sunt ceva mal căutate, dar către închidere revin şi ele la cursurile de erl adică 295 pe bani gata şi 207 pe termen. In cele-ralte valori nu s’a Încheiat nici-o operaţiune. Urbanele 5 0 0 cad la 82. Agio descinde la 13.90. Schimbul mal ferm. Tendinţa liniştită. BULETIN COMERCIAL Brăila 30 şi 31 Martie. GrâU 2900 hect. 54 1/4 lib. 9.50 Grâu 4900 hect. 58 1/2 lib. 12.70 GrâU 900 bect. 55 lib. ÎL— GrâU 3900 hect. 56 14 lib. 10.80 GrâU 3200 hect. 56 1/4 lib. 11.40 GrâU 3900 hect. 56 lib 11.40 Porumb2000 hect. 57 1/2 lib 7.25 Porumb 1000 hect. 55 lib 6.10 Porumb 2800 hect. 57 3 4 lib. 7.15. Orz 2000 hect. 40 lib. 0.50 « 200 hect. 47 lib. 6.— « 1500 hect. 40 lib. 6.35 H 1000 hect. 47: 3/4lib. 6.40 u 700 hect. 44 lib. 5.85 *< 1100 hect. 461/4lib. 6.12 1/2 Secară 2500 hect. 55 lil». 8.40 Orz 1000 hect. 421 2lib 5.00 Brăila, 1 Aprilie. GrâU 900 hect. 55 lib. 11.42 1/4 « 1200 hect. 54 1/4 11.15 a 3900 hect. 561 lib. 11.25 « 3500 hect. 50 1 iib. 10.80 Porumb 780 hect. 00 lib. 8,— Orz 2200 hect. 46lib. 0.34 Operaţiunile portului Galaţi pe ziua de 31 Martie : GrâQ 3200 beci. lib. 59-591/2 fr. 14.50 mag; secara 800 hect. lib. 55 3/4 fr. 8.30 şlep; cincantina nouă 1200 hect. lib. Oi 1/2fr. 8.20 mag; Orz 2200 hect. lib. 45 1/2 fr. 0.00 mag. BIBLIOGRAFIA A apărut la Paris : Oiiinzc mois de Rr^inic Liberul en Bouiimine şi se alia de vânzare la toate librăriele din Capitală. I. C. Brntianu, IV* re nouvolle, In dielature, de l'rederic Danii re-dactorul-şef al Independenţei Române şi se află de vânzare la loate librăriele. A apărut şi se allâ de vânzare la principalele librării din ţară, precum şi la librăria editoare Haimana, in Hucuresci: Oberon saO cornul minunat, basm cu gravuri line în culori, formal în 4o, cartonat frumos, Ici 1,50 bani Prinţul, sparge, alune şi regele sonrecilor-basm cu 6 gravuri fine tn culori, format în 4o, cartonat frumos, Jei 1,50 bani. Culiver in tara piticilor, basm cu fl gravuri fine în cnlorl, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Guliver in tara uriaşilor, basm cu 6 gravuri fine în culori, format în 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Flautul magic, basm cu 6 gravuri line în culori, format în 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. La librăria Socek şi C-nic se află de vânzare: (urs dc esplonlarcu poştelor si telegrafelor de 2 borna Basilescu.—Preţul 10 lei. A eşit de sub tipar şi s'aflfi de vânzare la librăria Soccc in Bucureşti: Al treilea supliment ls» codicele române, coprinzând toate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1886, ediţiunea B. Boerescu continuată de : C. Boe rescu şi C. \ lalml/i. ALECU A. BALS ADVOCAT Bucursci Strada Dionisie No. 66. AU APARUT ,, IM dVe le " DE A. VLAHUTA De vânzare la Iilor*. Sooeo. LOTERIA ATHENEULUI Tragerea loteriei Atheneulul este fixată la 1 MaiO a c. persoanele ce aQ bine voit a se însărcina cu desfacerea biletelor acestei loteri, sunt rugate că până la 15 Aprie să verse Iu Banca Naţională costul biletelor desfăcute. Ultimile bilete să găsesc la Banca Naţională sucursalele el, Ia debitanţi de tutunuri, la oficiurile telegrafic-poş-tal la principale case de comerţ ele. etc. CONGRESUL CORPULUI DIDACTIC DIN R0MANIA Al treilea Congres ai Corpului didactic va fi în Bucureşti la T, 8, şi 9 Aprilie, când 9e va discuta organisarea invctamentului primar urban. Memoriile, propunerile privitoare la această cestiune, cât şi înscrierile se se adresese d-lul profesor C. C. Do-brescu, strada Scaune 47, până la 1 Aprilie. Reducerea la căile ferate va ti de 50 0/0. Sunt invitaţi a participa la congres toţi membrii învăţământului de or-ce grad şi de ambe-sexe din România. Comisiunea organisatoare. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 3 APRILIE CASA DE SCHIMB 1. M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCANI, 27— emisi l nuci nest i 3 ,4prilie 1886 5\ Rente amortizabila . . 5% Rotita perpetna . . . &% Oblig, de stat .... 6% Oblig, de st. druniu defer 7% Scis. fune. rurale. . . 5% .Scris. func. rurale . . 1% Scris func. urbane . . 6% Scris func. urbane . . 5% Scris. func. rurale . . 5% împrumutul comunal . Oblig. Casei pens. lei U) dob împrumutul cu premie . . Acţiuni b&ncei nation . . Acţiuni «Dacia-Koaiania » . ■> Naţionala......... Credit mobiliar . . > Constructiunl. . . * Fabrica de hârtie . Argint contra aur . . . . Bilete de Bancă contra aur. Florin austriacl........ CURSUL RIA VIF.W Napoleonul . Ducatul . . . Lose otomane Rubla hârtie . CURSUL l)l\ RERIJA Renta Amort........... Oppenhetm............. Obligaţiuni noul 6% C. F. R. • » 5% » » . Rubla hârtie.......... CURSUL DE PARIS Renta Români.......... Lose otomana....... Scliimli Paris 3 luni . . » la vedere . Londra 3 luni . » la vedere Berlin S luni . . Viena la vedere . 94 1/2 91 90 1031 4 *7 1 4 991 1 9? 8*1/4 74 3 4 *15 33 1040 m 240 199 133/4 • 8011 2 10.01 5 91 18 124.50 95.90 109.50 106 101.00 201.70 90 30.50 ti * A £ < CO C c o 6 h. MJ A h O 2 a CC < N h O < ti ti 1 ti i ti I I J ti 4 1 4 1 4 I î \ f \ TIPOGRAFIA im Ri.T^r BUCURESCI, STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI ACKST ATELIER F.STE rt'S IX POSITIl'XK A F.SF.C.UTA TOT FELUL DF. LUCRĂRI ATIXOATOARK I»F. ACEASTA ARTA CU ACURATEŢA PRECUM: Z I A Ft E yUOTIDIAJÎE SI HEBDOMADARE BROŞURI LUCRATE tN CARACTERE ELZEVIR umili Itll.l ‘st A'T I O ARTE MODFRATE uTmBm ‘W’i 4 ■j. H Cfi - O g co MOŞIE DE ARENDAT MOŞIA VĂLENI, districlulO Oltu, plasa Şerbâneşll, fosta parte a d-lui A. Burke. — A se adresa la d-nul Nicu Moscu actualul proprietar, Strada Mi-nerva Nr. 12, bis. ikiiiu|i \ r din causa arendării pro-UL lMl AL prietăţil, se vând, O lo-comobilft 10 cai putere şi o maşină do treierat din fabrica Ramson sistemul col mal perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adrestnduse la d. E. Reimer administratorul. DU LII ŢI' pentru data de Sf. bimilru, Ijlj "i Al I L o cusii de 11 camere de stăpâni, culmo, dependenţe, etc. A adresa ofertele cu preţul chiriei la administraţia ziarului «Epoca». Îl \ ATELIER DE POLE1TORIE tfe R l\l O K I. STRADA MIHAI VODA I. —(VIS-A-VIS DE MAŞINA DE APA)— Recomandâ bogatul săO asortiment de oglinzi cu console aurite şi negre, Mese mari şi mici, tot felul de galerii şi pervazuri, Inca-dramente de fotegrafll, negre şi aurite.—Primeşte ori ce comande In meseria sa. DE VANZARE Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metrişi adân-cimc de li metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. Un loc spaţios, situat In bune condiţiunl tn fundul alei Eldorado, se poate tmp&rţi tn două loturi, vănzându-se şi separat. Doritorii se pot adresa lu d. inginer C. lioltea, Strada Pitar-Moşu No. 5. BULETIN METEOROLOGIC din BUCUREŞTI BuMimul atmosferic de ta 13 Aprilie ISSti. STAŢIUNI Baron) Temp. Vent. Sta rea 7*12.2 8.0 NN’E 2 ploios 7«M .9 7.2 NE 7 N 8.2 NK 4 acop. 765.4 9.9 K * p. nor. 766.4 12.4 K 2 f.nonin 765,9 9.8 NF 4 V 761 0 10.1 NNE 2 senin 749.3 11.0 NNK 1 Lsenin 760.7 7.t> K 4 ploios 750.6 10.0 SSK 1 f.senin Bneuresci T.-Severin Balota Slatina Giurgiu Constanta Sulina Galantz Braila Iaşi Craiova Roman Directorul Institutului, St. Hepltes. Starea marei la Constanta si Suiina uşoara. Ploaie la Bucur.,Sev., Slat., Giurg. si Craiova. I V l|iv|)| IŢYTa nnel ^co" reale UIi HDlMIL I fiii I superioare din A-ustria, doreşte a medita unu sau doă c-levl, de limba germana tn schimbul unei modeste pensiuni. A se adresa la administraţia acestui ziar. i v cTiinriUT c*°resie a preda loc- lli iMlIIMl ţiunl pentru Clasele Primare, tn schimbul unei modeste plăţi. A se adresa la administraţia ziarului. 0 DOMNIŞOARA îSSSass având «Diploma de maturitate», să oferă a da lecţiunl, tn vre-o familie pentru cursul primai1 sad secondar. In special pentru limba francesâ, matematici şi ştiinţele (isico-naturale. A să adresa la redacţiunl. PRIMA IMPERIALA REGALA PRIVILIGIATA SOCIETATEA DE NU II. ATU Ni-CI VAPOARE PE III NARE ITINERARIU Valabil do la 98/9 Ianuarie 1886 pină 111 1 I I l L IIIilMU 1 BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrotherapia— 2. Electrizare — 3. Inthopedie— 4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. MasajiD sistematic—7. Ser-viciulla domicilia —8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur...............3 — 1 Bae do putină cu şi fără duşe . 2.50 medicamente............1.— 1 duşe rece sistematică . . . 1.50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă I Băile de abur sunt deschise tn toate zilele do la 7 ore dimineaţa ptnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform ppospectulul._________Direcţiunea. OUVRAGE ENTl^REMENT TERM1 ESSA.I COMPARE SUR DE LA ROUMANIE DEPUIS LES TEMPS LES PLUS RECULES JUSQU'â ROS JOURS PAR Ji!C©Ll!.5 SLAR&SfiSS»® UN VOLUME D’ENVIRON 500 PAGES, EDITION DE LUXE PAPIER VELIN, C.ARACTERES ELZKVIR8. PRIX 20 FRANCS-TIRAGE LIMITE On petit souscrire d partir du 1 j13 janvier dans Ies bureaux du « Peuple Roumain » et chez tous Ies libraires de Bucarest. DE VANZARE HÂRTIE MACULATURA iii: vbkzarb sm ke mimat 0 casă mare cu două etage, tncăpâtoare entru două familii, având 20 camere, 2 ucâtăril, 2 pivniţe, 2 grajduri, şopron de 3 trăsuri, curte spaţioasă, etc. Asemenea de vânzare un loc de casă, a-vând 17 metri faţă, 34 fund. A se adresa strada Biserica Amzel, 6. E' De la Sfăntu Gheorglie, O casă aşezată pe strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu curte şi grădină. — A se adresa la proprie-alea care locueşte Intrânsa. ®L A. FâPâ&âT AVOCAT Str. biserica leni Ho. 8 bis. xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx pyiUOTATBâ ZIARULUI „EPOCA X X X X X X X X 4 4 Strada Episcopiei, No. 3. ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. DE ÎNCHIRIAT Uit atelier de templarie DE VENZARE Tesghele si scule de tâmplarie de acuma sau de la Sf. Gheorglie. Doritori se vor adresa Calea Rahovel No. 66. IIP \|{L\ll\T chiar lle ucum pro' IIL lIlL.lll.l I ţ prielatea Crângurile din Distr. Vlaşca, PI. Câlniştea, doritorii se pot adresa la proprietar Em. Grădiştea-nu, Piaţa Amzi No. 1 Bucureşti. xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx: ik r* mm tti AVOCAT Strada Batistei No. 4. A. V I S Aflând că o casa concurentă d’niei, Introduce prin o amăgitoare contra facere a mărcei noastre, CIMENTUL seu în ţerile Danu-biane, ne permitem a atrage atenţiunea onor. noştri consumatori şi a le recomanda se observe că etichetele noastre portă pe lângă firma noastră şi un ALBASTRU ALBASTRU (nici de cum un alt animal). Ast-fel vor putea consumatori cimentului nostru fi apăraţi de falsificat. | g WHITE 4 BR0S -LIMITED LONDRA ( y.**Ll*4 1 * \POLEITORIE ti O f Uc 7P. - CALEA MOŞILOR - 73. 7 4 In acest atelier se primeşte orl-* ce reparaţiunl de Oglinzi, Mese, 5 Galerii, Tablouri poleite. Se găsesc gala galerii, pervazuri de tot-l'el cu preţuri moderate. PHD STRADA i SF. OIMITRU N. 3 t - BUCUREŞTI CIMENT STRADA ) ,SF. DUMITRU N. 3 t -BUCUREŞTI- ) Prin presenta avem onoare a informa pe D-nii întreprinzători lucrări publice şi Architecţl că suntem însărcinaţi cu vânzarea : CIMENTULUI-PORTLAND DIN GROSCHO W I T Z Acest ciment întrece, in cea ce priveşte calitatea, toate produsele similare engleze. imillll CO.WEMBILt-FlRMTDRA PROMPTA Iieposit ta Bucureşti la ARBENTZ & WOLFF HaKBBBtt J * - .«N iţi* . 4 Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. j! www.dacoromanica.ro