anul i no. no. A DOUA EDITIUNE mercuri 2 aprilie im Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară 1 an 10 le*, «hitiV20leî,Sluni 10 lrt tn străinătate 1 an 50 lei, 0 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. N Gn FI LIPESC U Proprietar ANUNCIURI: ■tnuncinri >*e pagina a patra linia 20 bani, anuneiurl şi reclame pe pag. Iii 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI ISrUIVrEIRUL APARE IN TOATE ZILELE IO BANI NUMERUL 0 SESIIXK IlftfliTOMlE MĂRTURISIRI PREŢIOASE POEŢI SI CRITICI CAUZE NEPREVEZUTE ÎNTRUNIREA DIN FOCSIANI C A S S I A N 0 SESIUNE RODITOARE ralâ pentru un t\eO't-p61 buvornuluI şi reuiâ-.5*£entrul In minoritate isolat. Acest proect de lege privea druplul împăratului de a Iernile decrete pentru colonii, pe care Centrul l’a combătut, zicând că nu trebue să se mai mărească puterea preşedintelui consiliului federal. AJaţional-Zeitung publică un articol fulgerător contra propunerilor mai recente ale Papei, zicând, Intre altele, că aşa propuneri monstruoase nu s'aQ făcut Prusiei de la Olmutz lncoacl. —x— Belgia.—Brujccla 9 Aprilie. — Grevele devin tot mai ameninţătoare tu toate părţile. Asta-zi a îsbucnit o grevă In Gând. Poliţia a confiscat toate esem-plarele cunoscutului calechism anarhist ; apoi o scriere Incendiara scrisă de Defuisseaux. ce era să apară In cu- rând. — Foaea 'socialista Le Pettple a-meninţâcu isbucnirea unei mari revo-luţiuni politice, dacă se va mânţine interzicerea manifestării de la 13 Iunie. Haliţi. —Roma. 10 Aprilie.—Cotigre-ijatio de pro/mganda fale a primit o confirmare a ultimelor măcelăriri de creştini tn Tonkin. Sgomotfle despre o pretinsă terminare a negocierilor dintre Vatican şi China sunt neîntemeiate. Negocierile se mai continua, dar merg foarte încet. Deasemenea este neexact, că vicarul apostolic de curând numit pentru India, monsignoru! Aliardi, va pleca In curând In China. Bulgaria.—Sofia, 9 Aprilie.—Foaea oficială de aici a publicat nu de mult un decret princiar, In privinţa înfiinţării şi organizării statului major general pentru armata bulgara, care până acum n'a existat ca inslituţiune independenta militară. Asimilarea administrativa a Ru mei iei orientale cu principatul se urmează consecuent şi nu de mult s'a decis, ca disposiţiunile legii sâ uibe valoare şi usupra şcoalelor comunale şi private, precum şi usupra inspectorilor districtuali şcolari din Rumelia orientală. Filipopol, 10 Aprilie.—Organul partidei domnitoare actualmente tn Bulgaria şi Rumelia orientala, Nezavisimost (Independenţa) publică un articol. In care se aduc plângeri şi acuzări contra Rusiei pentru ca a respins propunerea de mediuţiune a Italiei, lăudându-se şi a-probându-so pe deplin atitudinea prinţului Alexandru. Articolul îndeamnă pe guvernul bulgar să udreseze cabinetelor o nota, In care să declare, că nu | poate accepta aranjamentul turco-bul-gar modificat. Dacă guvernul bulgar nu va avea curajul st facă aceasta, atunci să convoace pe deputaţii ambelor Bulgarii Intr'o adunare, care ’i va da fără Îndoială autorizarea st adreseze puterilor o asemenea notă. ÎNTRUNIREA din focşani Miercuri 20 Martie, la ora opt seara, s'a ţinut In sala Teatrului din Focşani o imposantă întrunii*; la care a luat parte peste 1200 cetăţeni. întrunirea a fost presidulA de d-nu lunca Fot in Italiene u. | |Gesliunea ce se discuta era modul prin care s'ar putea menţine Curtea de Apel din Focşani. Cel d’ântâiu care a luat cuvântul a fost d. Gacrilă Jonescu, delegatul consiliului judeţiau, care face cetăţenilor o dare de scamă despre resultatul de-legaţiunel trimisă tn acest scop la Bucureşti. In urma d-sa se Întreabă: ce mal e de făcut? Dupe d. Ionescu, Curtea e perduta, şi d-sa e de părere a cere guvernului o compensaţie. D. Petru Hasturescp- al doilea Înscris termină ast-fel cuvântarea sa: Se mergem deci înainte, cact Majes-tatea Sa Regele, ţinând seamă de nenorocirea noastră, va tmpedica executarea acestei legi. Vom arăta Regelui că Focşanul care a subsistat In urma focurilor de la 18T>4 şi 1880 nu va mal putea exista tn urma focului de la Mar-liu 1880 prin strămutarea Curţei. Negreşit că Regele atunci va ţine seamă de plângerile noastre. Galaţulul nu’I trebue Curte ci prin redarea baniţei numai, se poate ajunge la relnflorirea lui. Representanţilor noştri să le zicem : «v’aţl luptat eroic, aţi fost la Înălţimea «voastră, aţi renegai acest Guvern u-«cigâtor şi l’aţf părăsit,» căci el a pustiit cu totul Oraşul nostru. Se persiste tn demisie cu toţii; Con-! silul Comunal şi consiliul judeţean se ' demisioneze asemenea, căci ast-fel Guvernul poate simţi, de ce este capabilă muma când i se fura copii. Sâ se creeze deci un gol tn juru Guvernului din partea Focşanului şi numai ast-fel el va fl nevoit sâ revină asupra unei meşteri nedrepte. Demisionare deci şi la noi alegeri. Vom realege pe foştii representanţi, pentru actile lor patriotice, căci suntem siguri că ei vor face oposiţiune Guvernului desbrăcator». I). Gheorghe Simionesctt, consilier comunal, declara că d-sa împreuna cu întreg consiliul comunal este gata ca să demisioneze. D. Grigore Rălănescu propune renunţarea la împrumutul de un milion şi jumătate pentru aducerea apei şi să se reclame Guvernului a se reforma cettsul căci veniturile ui! se scaila. Asemenea şi coborârea oraşului Focşanlde la gradul 1 la gradul II. E de sperat ca tn faţa acestora, Guvernul având a se pronunţa asupra acestei cestiuni financiare, va schimba atitudinea In privinţa Curţei. V. Nicolae Voinov pare desnadăj-duit In privinţa Curţei ; pentru d-sa strămutarea Curţei era un fapt Îndeplinit, Încă de când legea s’a votat ia Cameră şi nu are nici o speranţă că legea nu va fi aplicată. Propune două mijloace: 1. Demisionare generală şi la nuoi alegeri, candidaturi intransigente din toată ţara, aceasta Insă numai, când alegatorii nu se vor mal teme de ciomag, căci libertate în a-legeri e ceva iluzoriu ; al douilea : O resistenţă analogă revoluţiuncl, In cazul când va fi să se strămute Curtea, adică să selmpedice luarea a celticei, revoluţiune pe care o recomanda, fără Insă a’şl lua respunderea saQ conducerea el ; In cazul IntâiD, etnd este vorba de demisionare să fie cu toţii umăr la umăr, iar nu unii Deputaţi să se Întoarcă la posturile lor şi alţii să rămână demisionaţi căci, In acest caz d-sa nu vede, pentru ce ar ceda locul altuia din localitate. VI Gheorghe Apostoleanu luând cuvântul a vorbit ast-fel : «Dacă cetăţenii Forşeneni vor persista cu energie pe calea apucată deja, sper că se va isbuti, a se menţine In Focşani, Curtea apelativă, aceasta cale apucată prin întruniri de a arăta pă- surile lor şi a persista In acele arătări, este foarte legală La împrejurări se invoaca necontenit ceea ce se petrece In Anglia cu regimu constituţional !, precum pretindem şi noi al avea. Mal deunăzi Însuşi Lord maiorul Londrei, adică Primarul el a luat parte la un meeling, care avea de scop de a face cunoscut Guvernului că cetăţenii din Londra nu Împărtăşesc părerile Ministerului în reformele proectate pentru Irlanda. In privinţa demisiuniî Deputaţilor şi Senatorilor, d-sa nu are a se amesteca şi nici nu este de părere a se mat zice nimic ; a mal lua o rezoluţiune ca dlnşil să persiste In demisiunele lor, ar fl a se lăsa a se Înţelege, că aeele demisiunl n’ati fost serioase şi intim cugetate, dar numai reclame electorale ; rămlne Insă ca Focşenenil să'I judece după faptele lor şi este o cale legală şi demisionarea, de acest mijloc au uzat altă dată, însuşi partidul acum la Guvern şi negreşit că şi demisiunele consiliului comunal şi judeţian ar fi de oare care greutate, spre a face ca şi Guvernul să aban-done neaplicatâ, legea strămutărel Curţei. Aceasta este ocale legală, căci s'ar dovedi că nu se găsesc FocşenenI cari se sugrume oraşul lor, aceasta ar fi întocmai celor Întâmplate In Electoratul de Hessa când sub-Ministerul Hassenpflug nu s’aQ găsit funcţionari cari să aplice ordonanţele ilegale ale Electoratului. Negreşit prin nuol alegeri se continua a dovedi statornicia voinţei acum manifestată şi urmând presiune poliţienească, o abţinere generală. Aceasta este părerea sa, ne In-partăşind părerea d-lul Voinov, că numai prin o revoluţiune s'ar scăpa Curtea, căci d-sa nu împărtăşeşte i-deea de rescoală, adopta Insă tn totul rezistenţa legală, mal ales că cu dările actuale urcate şi cu căderea oraşului, socoteşte că mal nimeni nu va mal avea putinţa a le plăti voluntar, de cât doar numai după urmăriri foarte costisitoare.» In urmă acestor cuvlntărl, adunarea prin frenetice aclamaţiunl, a luat următoarele resoluţiunl: 1) D-nii deputaţi şi senatori sunt şi rămân definitiv demisionaţi. Prin a-ceastă numai, vor dovedi ca au lucrat In Interesul Oraşului şi al judeţului, de a se menţine Curtea de apel tn Focşani. 2) Respingerea protestului represen-tanţilor legali al judeţului şi al comunii, In afacerea Curţii de apel, dovedeşte neîncrederea guvernului. Pentru prestigiul lor dar, el vor demisiona ca şi d-nil deputaţi şi senatori. 3) Telegrafic se face apel, la sentimentele de înalta dreptate ale Majeslâ-ţei Sale Regelui, de Comitetul de acţiune, pentru a nu sancţiona legea de strămutarea curţei de apel, la Galaţi. 4) Comitetul de acţiune In numele Oraşului şi al judeţului, va aduce mulţumiri de recunoştinţa d-lor senatori Dimilrie Brălianu, Costicâ Boerescu şi Remus Oprcanu. 5) Comitetul de acţiune va provoca întruniri publice, ori de câte ori va crede util şi necesar, până la restabilirea lucrurilor tn starea de mal înainte. După ce adunarea a repetat de mai multe ori aclamarea acestor resolu-ţiuni. D. Costache Ornat a zis că demersurile cetăţenilor, sunt revoluţionare şi demisiunele corpurilor elective, de anarchice; atuncea publicul simţin-duse foarte indignat, nu a mai vdit a'l asculta şi s'a retras din sală, rămânând numai d. Cernut cu 5—6 funcţionari de la Primărie şi creditul agricol. INFORM ATIUNI D. G. Gerkez a fost însărcinat pro-visoriu se ocupe postul de primar al Capitalei. D. Brătianu persistă însă a refusa demisia d-lui Fleva. X D. Dim. Sturdza a părăsit In fine Capitală. Călătoria Ministrului instrucţiune! publice, va fi destul de lungă. D-sa se duce mai înteiu la Jena şi pe urmă va face, cu fiul seu, o călătorie pe Rhin. X D. Haret, directorul ministerului instrucţiune! publice, a plecat ieri în Moldova spre a inspecta mal multe şcoli. X D. general Leccn, preşedintele Ca-merii zice România Liberă şi-ar fi luat concedia la M. S. Regele, pentru a se retrage la Bacău. X Mâine trebue se vie în discuţiaSe-natului interpelnrea aaresată de d. Mârzescu d-lui ministru de interne prin care d-sa întreabă pe guvern dacă tariful autonom se va aplica Germaniei şi altor ţeri or dacă ele vor urma a se bucura de tariful convenţional de la 1877. X M. S. Regele a lucrat azi cu d. Angelescu, ministru de resbel. X D. Ministru de resbel a decis ca regimentul al 3-a de roşiori din capitală, se plece la 9 Aprilie în Do-Lt rugea. X Citim In România Liberă: Un număr din membrii consiliului comunaljdin Viena au propus In şedinţa din urmă, ca Primarul Vie-nei se stârue personal şi prin peti-ţiuni către guvern şi ambele Corpuri Legiuitoare : 1) ca Convenţiunea comercială cu România, atât de importantă pentru comerciul austriac, se fie încheiată; 2) ca exportul de boi din România atât de dorit de Români, şi atât de folositor pieţei Vienei, se fie liber. X FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» CASSIAN — Intraţi la odăi! răcni comandantul, vlnăt la faţă şi tremurând de mânie, la odăi că vă ’mpuşc!... Un tumult asurzitor de glasuri sbuc-ni şi mal năprasnic din gloata înfierbântată. Sute de braţe goale se agitau epileptic In aer. Cassian se rupse din grămada şi, făcând doi paşi largi înainte, tşl desfăcu peptul şi In auzul tu-tora ţipă c’o voce ascuţita şi clara: Trage, dacă ŢI dă mânn. Eată peptul! Nu nil frica du gloanţele voastre! Comandantul smânci arma din mâna unui soldatşiochi...Fu un moment de tăcere şi de lmârmurire generala. O detunătură Înfiorătoare vui şijse sparsedezi-durile castelului. Toţi tresârirâ, ca şi cum glonţul ar fi trecut de odată prin toate inimile. Dar un hohot nebun şi batjocoritor respuuse acestei neisbutite Încercări de intimidare a comandantului. Plumbul lovise păretele, de-asupra uşii. Cassian avea dreptate: întind puştile şi trag numai ca să 'I sperie. Câte-va focuri cese maldeterâ ’n ventil Întăriră pe deplin ln această convingere, şi compremiseră pentru tot d’aunalno-chii lor autoritatea armelor. S'a hotărât pentru a doua zi a li se da numai jumătate din porţia de hrană. Când ştirea aceasta a ajuns In castel, toţi s’aO năpustit grămadă, până aproape de poartă, strigând înfuriaţi ln contra asupritorilor, ameninţând cu ne-Infrânata lor mânie toata puterea ce le-ar sta ln potrivă, şi declarând, că nu primesc nimic şi nu se retrag c’un pas, până când nu lise va da dreptul lor Întreg. Ofiţerul de gardă, galben de necaz şi de frica, alergă la Director şi ’f mărturisi ca e cu neputinţă sâ astâmpere răscoala şi că, refuzându-le porţia, el numai garantează, cu opt-zeci de soldaţi, paza acestei mulţimi Inlârl-tate. Arestanţii’şî-au primit Iahtul Întreg. Din ziua acea el râmaseră stăpâni pe situaţie: Cassian avea un partid. Nici o pedeapsă nu ’I mal putea atinge de-acum. Veniră prefectul disLrictului şi procurorul, Însoţiţi de-un Colonel... adpompam et ostentationem. Cassian, ’ltrcă, Pârlici şi Dănţug fură chemaţi la cancelarie. Vorbă de clacă. Ce. eraQ nebuni sâ ’şi vâre capul sdravân sub e-vangheiie?.. Ofiţerul, din ordinul colonelului, se duse cu câţl-va soldaţi, ca să 'I aduca cu de-asila. Încercare naivă. — Domnule sublocotenent, II zise Cassian c’un glas liniştit şi mândru, cautâ ţl de treabă şi ne lasă ’n pace. Eşti tînăr, şi n’ar trebui sâ'ţî pui zilele ’n primejdie, fără nici o noimă. Dum-neatea nu ştii ce sunt In stare să facă patru sute de oameni, disperaţi cum suntem noi. Asculta-mă, zău, şi lasâ-ne ’n pace, dacă nu ţi s'a urlt cu zile. Ofiţerul Înţelese cât de prudent era să se folosească de un ast-fel de sfat. Colonelul se făcu foc. îşi compuse o figură teribilă şi se Înţepeni In pragul cancelariei. Arestanţii steteau In picioare, Înşiraţi de-alungul peronului. Ameninţările furiosului colonel fură zadarnice, şi câte-va gloanţe date ’n vânt speriarâ ciorile de prin prejur. — Nu ne temem, domnule Colonel, puteţi să trageţi colea ’n carne, nu ne temem de moarte!.... Prefectul şi procurorul se deteră mal aproape de el, ş'o luară mal cu binişo-rul, singurul mijloc de a se Înţelege cudânşii. — Bine, bâeţf, noi vrem să vă facem dreptate. De ce vă purtaţi aşa, şi de ce nu veniţi să ne spuneţi pasul, ca sa ştim şi noi cine'I vinovat?.... Cassian se rupse din mulţime şi se opri solemn pe-a doua treaptă a peronului. Se făcu tăcere ca ’ntr’un pustiii: cuvântul lui era hotărârea tuturora. — Domnule Prefect, noi nu facem nimic,suntem lini ştiţi.Nu vrem sâ venim la cancelarie, pentru că ştim noi ce ne aşteaptă acolo. Suntem sătul de gherla şi de prigonirile d-lul director. Ni ’s mânele rănite de fiare şi coastele rupte de bătăi. Ne dă mâncare proasta şi puţină. Toate vitele, cari mor din prejur, le car’uicea şi ni le dă nouă sâ le mâncăm. Faina e In două cu ţărână. Veniţi de vedeţi.... mâncăm pământ fiert In loc de mămăligă!....... Spuneţi şi voi fraţilor! Aici se opri, lutorcându'şl faţa către al lui. Un clocot de gesturi şi de glasuri se porni din mulţime. Răcnete rupte şi năbuşite de alte răcnete, asur-ziau auzul. Abia se desluşeai!, tn răstimpuri unele strigăte, cari spărgiau ca nişte tunete, valma de glasuri: — Ne omoară, domnule Prefect,., ne fură banii de la livrete.. Faceţi-vă milă. Scăpaţi-ne din ghiarele acestui director!... Nu mal putem rabda....Ne o-moara, domnule Prefect! Apoi toate intrară ln linişte. Autorită-ţile lăsară lucrurile balta. Trecură aşa, două săptămâni. Directorul — pentru motive destul de puternice — nu mal dădea prin castel. Gardienilor începuse a le fi frică sâ se mal ducă sara şi dimineaţa, la numărătoare. Mâncarea, nici vorbă li se dedea întreagă. Dar atmosfera era Încărcată, şi de sub această linişte aparentă, toţi aşteptau sbucnirea unor întâmplări estraordinare. Aşa steteau lucrurile în noaptea In care Cassian, culcat pe o rogojină, ln sforăitul tovarăşilor săi, urzia In capu’I trudit de gânduri şi de nesomn, programul unei mişcări serioase şi hotârl-toare, al cărei Început era fixat pentru a doua zi. II. A doua zi era vreme frumoasă.Di- rectorul sta, lngrijat, la fereastra ce dă ln curtea castelului şi urmărea cu luare aminte toate mişcările arestaţilor. El II vedea cum cară la odăi ţoale uneltele din atelier, cum se strâng grupuri, şi se sfâtuesc Intre dânşi. Cassian umbla forfota printre el, era un neastâmpăr ş’o mare bucurie de copii, cari pregătesc o mare ştrenyărie. Nirneni.de-afară, nu putuse afla ce au de gâud sâ facă, şi nimeni nu putea intra Intre ei, ca să ’i lmpedice de la ceva. Atât se ştia, că vor să pue mâna pe Director, sad pe grefier. Dar aceştia, de-o lună nu mai călcau prin penitenciar. Spre sara suiră mesele pe peron; a-colo, pentru 'ntâia oară şi mai de vreme de cât ori când, mâncară pe ’ndele-tele, şi, după masă, cu toţii ’ntr’un glas, Ii traserâ un cântec haiducesc, de clocoteau văile. — Apoi ridicară mesele şi le suiră la odăi.—închisoarea era o clădire mare, cu două rânduri. Jos erau patru camere largi, sus eraU trei, şi un salon pentru bolnavi — în sală, ei se sfâtuira cum s â se împartă pe la odăi. Soarele se cufunda încet şi trist la spatele castelului. (Va urma) A. Vlahuţă. www.dacoromanica.ro EPOCA — 2 APRILIE 3 D. Or. Toeilescu, inspector general al şeoalelor, a plecat la Botoşani spre a face o anchetă Ia liceul din localitate. ft Se ştie că afacerea scandaloasă de la creditul fonciar urban a fost urmată de un scandal analog la banca Pret'ederea. Aflăm că şi acolo tagma colectivistă ’şi da toate silinţele spre a face lucrurile muşama. Se Întrebuinţează tot felul de manoperl pentru a a impedica se se facă lumină. Eri seară comisiunea însărcinată d’a face o anchetă rugară pe d. Marco-vici s’o ajute în lucrările sale. D. Marcovici a venit, dar vezînd că si* fac tot felul de manoperi necorecte menite a face or ce cercetări illuso-rii, el a declarat că nu poate primi însărcinarea d’a lămuri lucrurile de căt sub condiţiune, câse'i se dea depline puteri. In cercetarea care s’a făcut eri seară d. Bosianu luase o atitudine atăt de îndrăzneaţă în cât d. Marcovici a fost silit se’i facă aspre observaţi uni. CRONICA Cause neprevăzute! Nişte aflşuri manuscrise s'afi lipit eri seară pe uşele intrări teatrului naţio-nul spre a anunţa publicului ca repre-sentaţia ce domnişoara Teodorini se hotărtse să dea la 31 Martie, tn mai multe scopuri de binefaceri, s’a amânat pentru 2 Aprilie, din cause neprevăzute! Care afi fost numeroasele scopuri de binefaceri ce au Îndemnat pe domnişoara Teodorini să mal cânte o dată In Bucureşti, aceasta este un secret pe care ’l ştie şi păstrează cu sfinţenie numai d. Schurmann-Xenopol călăuzul divei noastre. Care sunt motivele ce au lmpedicat representaţia de eri seară, aceasta era o taina până astazi de dimineaţă când alte afişurl tipărite ne afi dat deslega-rea neprevăzutelor cause în chestiune. Să strigăm cu toţi Ossanah ! glorie şi mulţumire ţie Scliurman-Xenopol că te’al liotarlt să linişteşti publicul Bu-cureştulul care a petrecut o noapte Întreaga fără somn. Ne tnchipuisem cum câd-şoara Teodorini a răguşit, că lăsând la o parte numeroasele scopuri de binefaceri se întoarce la Madrid zicând: adio ingraţii patria, că tu tinere im-presario eşti reţinut la biblioteca naţionala, cu cercetarea unor documente semitice sad la minister cu afaceri de cabinet, că poate ’ţi lipseşte ceva materie la «Voinţa ;Naţională» şi din a-ceastă pricina fiind nevoit să lucrezi nu poţi să supraveghez! seara vânzarea biletelor In scopuri de binefacere la casa teatrului. Ne Închipuisem mii şi mii de bazaconii unele mal rele de cât altele; acum Insa ne’al liniştit. Căuşele neprevăzute care afi amânat representaţia sunt cause budgetare. lntr'adevăr acum o săptămâna, ţi-ai Închipuit tinere Schurman că oraşul Bucureşti este pădurea Vlasiel, şi drept aî avut să argumentezi ast-fel de vreme ce faci parte din escorta guvernului. Atunci când el a urcat toate imposi-tele al voit se ridici şi tu toate preţurile: lojele ad ajuns o sută de franci, stalurile lntâiu 25 franci. A venit seara de 3i Martie şi teatrul a rămas gol; nu te-am Întâlnit de cât pe tine gătit cu vecinicul tău frac, cu mânuşi albe şi lipind pe uşele intrârel auunciul cu căuşele neprevăzute. Astăzi al Împărţit afişurl, ai redus preţurile 1 te ai Întors la cele vechi 1 Să'ţl ajute Dumnezed cel puţin data aceasta, ca să poţi Îndeplini numeroasele scopuri de bine-facerl , pentru care dai această representaţie. Max. DECRETE — Comuna Cdmpu Lung este autorizată a percepe mal multe taxe. — Colegiul II electoral pentru senatori este convocat tn judeţul Fălciu In ziua de 11 Mal, spre a alege un Senator. — Se deschide un credit de 4.700.000 lei, Ministerului de resbel. — Se fixează uniforma studenţilor mc-dico-militarl. — Sunt numiţi: Colonelul Băicoianu Sergie, directorul eneral al ministerului de resbel, comau-arit al regimentului t de călăraşi. Locotenentul-colonel Roşiauu Constantin, comandantul regimentului 1 călăraşi, tn asemenea calitate la regimentul 2 călăraşi. Maiorul Câplescu Constantin. din regimentul 2 roşiorl.tn regimentul 11 călăraşi. Maiorul Drăgulinescu At&nnsie. din regimentul 2 căţăraIn regimentul călăraşi. Maiorul Teodorini Nicolae, din administraţia centrală a resbelulul, tn regimentul 1 călăraşi. — D-nii Sabin C. George, Hcinricli \rtur Atanasiu Gheorghe sunt treculi tn rc-serve. — Sunt chemaţi a ’şl face stagiul medicii Andronescu Constantin şi Itauţoiu Constantin. — Se promulgă legea monopolului Chibriturilor. — Se promulgă legea bugetului general, pentru eserciţiul 1886-1887. CORPIHILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de Marţi I Aprilie 1886 Şedinţa se deschide la ora 1 1 2 sub preşedinţa d-lul G. Cbiţu, de faţă sunt 97 stimabili. D. Şendrea, adresează d-lul ministru de răsboiu o interpelare, In privinţa relei stări a hergheliei de la Nucet. D. Ministru, declară că va răspunde In termenul reglementar. D. N. Catargm, cere a se începe facerea docurilor de la Galaţi. Legea transporturilor militare se votează In total cu 58 bile.albe, contra 2. Se votează câte-va credite In sumă totală de 78.000 lei. Se dă citire proectulul de lege pentru plata In aur a telegramelor şi scrisorilor de valoare pentru străină Lite. I). G. Paladi, combate legea pentru motivul, că atunci se va mări agiul şi se va Încuraja creşterea lui. D. N. lonescu, cere ca legea să fie luată In consideraţie şi apoi să se a-mendeze legea. D. Ciocazan, combate de asemenea legea pentru motivul, că In nici o ţară din lume, nichi chiar tn Austria, care are cel mal mare agifi, taxele nu se plătesc In aur. I). Dimancea, susţine votarea legel, d-sa arată că din momentul ce străinii ne plătesc nouă telegramele In aur este foarte drept ca şi noi să le plătim lor tot ast-fel. Apoi, daca taxele nu s'ar plăti In aur, agiul ar trebui să'l plătim cu toţii, şi nu înţelege, pentru ce oamenii săraci să fie nevoiţi a plăti pentru aceia cari ah relaţii cu străinătatea. IJ. C. Zamfirtseu, raportorul, spune câte-va cuvinte pentru luarea în consideraţie. Discuţia se închide. Legea se ia In consideraţie cu 05 bile albe, contra 20 negre. Se dă citire ari. 1. D. Tarhe lonescu, In principiu este pentru lege, Insă d-sa propune, ca să nu se perceapă taxele cu agiul dupe cursul zilei, căci aceasta ar da loc la greutăţi de calcul din partea funcţionarilor ci să se fixeze pentru un an bugetar, un agio fix de 10, 15 sad 20 la sulă. D. N. lonescu, propune un amendament, pentru a nu se spune prin lege că laxele se vor percepe In aur, dar că se va percepe o suprataxă proporţională cu agiul zilei. D. Nicorescu, spune că cea uial bună redacţie este aceia a comitetului dezlegaţilor, şi deci cere a se vota legea nemodificată. 1). Nicorescu arată că şi la drumurile noastre de fier, bilele pentru străinătate se plătesc In aur şi nimenea nu se plânge ; este drept deci a se plăti astfel şi la poştă şi telegraf, mai ales că, exista o convenţie internaţionala care ne obligă la aceasta. D. I. C. Urât ia nu, susţine şi d-sa legea, pentru motivele invocate de d. Nicorescu. Discuţia se închide. Amendamentul d-lui Nicolae lonescu se respinge şi articolul 1 se votează nemodificat. Art. 2 se votează fără discuţie. Legea In total se primeşte cu 56 bile albe, contra 9 negre. Se dă citire proiectului de lege pentru modificarea legei sanitare militare. D. Dr.lovitz propune două amendamente : 1. A se acorda medicilor trimişi cu ambulanţele militare pe lângă raţie şi Indemnizaţia prevăzuta In legea pentru poziţia ofiţerilor. 2. Ca medicii şi farmaciştii can ar căpătă infirmităţi, sau ar pierde viaţa In timpul concentrărilor, să se dea familiilor lor pensiuni ca şi militarilor căzuţi In resbel. D. Prim-Mmistru cere a se primi cel d ânteiu amendament, fiind-câ e drept iar pe al doilea 11 combate. Discuţia să Închide şi legea să ia In consideraţie. Amendamentul cel d ântriu al d-lul Dr. lovitz se primeşte, iar al doilea se respinge. Legea In total se votează cu unanimitate de 67 bile albe. Se citeşte proiectul de lege. pentru midificarea ari. 18 din !> gea sanitara a armatei, In luţele9, ca toţi medicii, farmaciştii şi veterinarii cărora li s'afi acordat 4 ani. spre a obţine titlul academic, să fie şterşi din controalele urmatei, dacă nu vor obţine titlurile până la 13 Aprilie 1886, iar aceia can posed aptitudinea de a căpăta aceste titluri In timp de 4 ani, vor remâne In armată spre a face stagiul, conform legei, dupe dobândirea titlului. Legea să votează fără discuţie cu 57 bile albe contra 2. D. E. Costinescu citeşte proiectul de lege pentru fixarea cheltuielelor trebuincioase Ia combaterea filoxerei. A*-ceste cheltuieli se ridic la suma de peste 700,000 lei. D. N. Itomanescu cere amânarea proiectului pentru a se tipări raportul şi proiectul de lege. D. Costinescu arata că sunt foarte puţine ţifre şi de aceea nu s'a văzut trebuinţa de a se imprima legea. D. N. lonescu cere informaţiunl în privinţa sumei ce s’a încasat de la proprietarii de vii. D. Prim-mmistru răspunde că s’a fi Încasat 100,000 de lei. După ce mai |spun câte-va cuvinte pentru lege d-nil Ganţili şi Stolojan legea In total se votează cu 52 bile albe contra 5 negre, abţinuţi 15. Se dă citire proiectului de lege pentru modificarea unui articol din legea pensiunilor militare. In Înţeles a se n-corda pensiuni şi militarilor safi familiilor militarilor cart au căpătat infirmităţi tn timp de pace ca şi celor infirmi safi morţi In timp de răsboifi, fără sporul de a 5-a parte din soldă. Legea să ia Inconsiderare fără discuţie. D. Dr. Cantemir propune un amendament, ca să se adauge după cuvântul militari şi cuvântul «şi asimilaţii militari», pentru a se înţelege că aceleaşi drepturi le nfi şi medicii militari ctc. Art. 7. Ast-fel modificat să votează. Legea In total se votează cu 50 voturi. Să observă, că acest număr nu este Îndestulător după reglement şi votul ar trebui să fie nul, totuşi biuroul Iu rezultatul votului adaogă şi io abţinuţi, cari nu există. Ast-fel Camera nu mat estetn număr şi totuşi biuroul urmează cu acest scandal, de a proclama \oluri ruşinoase prin ilegalitatea lor. Afi pierdut şi ruşinea aceşti domni, Să dă citire bugetului Casei de depuneri, consemnaţii şi economii, Bugetul să ia In consideraţie fără discuţie. D. Poenaru-Uordeu propune un a-mendament pentru a se mări leafa casierului cu 300 lei pe lună, fiind-că face şi serviciul de Casier al Casei pensiunilor. D-nil Vizunii şi Costinescu combat a-cest spor. După cerea d-lu) Prhn-ministrn se vo- Ducâ observările de mai sus sunt le-tează casierului o diurnă de 200 lei n. lunar. Bugetul In total se voteuză cu 58 bile albe contra 2 negre. Şedinţa se ridică la ora 51/2. Penel. SENATUL Şedinţa de Marţi 1 Aprilie 1886 Şedinţa să deschide la ora 21/2 p.m. sub preşedinţia d-lul D. Guşti. PresenţI 73 Senatori. D. G Mdrzescu. Interpelează pe primul ministru şi pe ministru de domenii asupra violării art. 32 din constituţie ; cerând motivele ce ’i-au determinat, de a desfiinţa legea din 1864, suprimând catredrele de L. Elenă de la şcoalele Comerciale, numai prin votul Camerii fără a discuta Senatul. Să votează fără discuţie proiectul de lege, prin care să Infiiuţazâ un puncl vamal la Mamcrniţa. D. Micescu. Citeşte raportul comitetului delegaţilor şi proiectul de lege asupra modificării unor articole din legea Caselor de Credit Agricol. I). Mdrzescu. Spune că senatul, a a-doptat un rău obiceifi, de a discuta legile, fără ca proeclele să fie tipărite şi Împărţite Senatului. întrebă unde e proectul acestei legi nu’I vede la nici un Senator. Cum dar vom putea vota a-ccaslă lege, când uiminea.na studiata : apoi chiar raportorul este foarte laco- nic şi nu face nici o menţiune de cele ce s'a discutat în secţiuni, şi jn comitetul delegaţilor, aşa că or-cine vede că proectul este opera unui impiegat ministerial iar nu opera Senatului. D. D. Gr. Ghica şi Ministru de Justiţie. Protestă contra acusaţit aduse de d. Mârzescu că Senatul nu lucrează serios tn afacerea legilor, şi urnă pe d. Mârzescu că puni* piedici tn lucrurile Senatului. Discuţia să închide şi legea se primeşte dupe cuina fost modificată de Cameră cu 45 voturi contra 4. Senatul votează apoi indigenate şi ri-ridica şedinţa la ora i 1 2. ŞTIRI MĂRUNTE . Un furi important s’a săvârşit tn astă noapte tn Calea Itahovel No. 50 la d-na E. Grâjilânescu. S’afi furat honuri tn valoare de 16,000 lei. Poliţia a fost sesisal.â de a-ceustă afacere şi dândui-se borderoul ’i-a comunicat tut iilor Calelor do bancă. La 28 Martie s a hitîmplăt o explosle la fabrica de pulbere de la IAculeţele. Una din mort a fost aproape distrusă şi doi lucrători aii fost uşor răniţi. Aflăm cad. Teodore-;cu, tinsul de la teatrul naţional, va li trimis în străinătate pentru a’şl complecta studiile. M. 8. Itegina a făgăduit căli va asigura 6 bursă. D. Kiriţescu prefectul judeţului Teleorman, a sosit tn Capitală. Consiliul de administraţie al căilor ferate Lemberg-Cernăuţl-IaşI a hotărî! să împartă acţionarilor 3 Horim dividend tn loc de 4 (Ionul cum s’a împărţit anul trecut. I). Lupi) Coslaclie, perfectul judeţului* Covurlui şi d. I. Radu, prefectul judeţului' Baeăfi, «fi plecat azi la posturile lor. In curând zice Voinţa Naţionala se va începe la Lacul-Stfat din judeţul Brăila, construcţia unurslabiliment de băl pro- vi sori (T. D. General Pencovicl a sosit in Capitală I*. 8. 8. Mitropolitul Primai, cure să ulla suferind de câtă-va vreme, esLe uzi pe deplin tiisănătoşil. P. 8. S. a primit azi pe Episcopii şi pe Vicar. Astă seară e un ultimul mare prânz la palat. Se ştie, zice Românul, că Miercurea trecută, poliţia prea cuvioasă, ta tnterven/-rea P. 8. Mitropolitului, a dat lumea afară din teatre, paftind-u la denii .şi rugăciuni. S’a găsit însă lume care să se scandali-seze si un mare număr de studenţi au găsit mizlocul d’a protesta contra acestui scandal trecând vineri pe Ia 8 ore seara (când iarăşi era denie) cu 3 tarafuri de laularl întrunite, pe sub ferestrele Mitropoliei, făcând ast-fel serenade preasf. sale. ULTIME IMOHMVTH Consiliul de miniştri care s'a ţinut azi dimineaţă a discutat jcestiu-nea d’a se şti daca trebuc primită or nu demisia d-lui Eleva. Consiliul în unanimitatea respins demisia. • Acţionarii creditului funciar urban. în urma celor întâmplate la acest institut de credit sunt hotă-riţî a cere convocarea adunării generale a acţionarilor. • Citim în Franh furter Zeitung următoarea ştire, trimisă din Bucureşti : «Si* pare, şi dupe situaţia financiară a statului nostru, e chiar foarte probabil, că cercurile diri-gente se gândesc din nou la, reali-sarea noului împrumut de 155 milioane, votat încă din anul trecut.» «Ignorăm daca s’au început negocieri serioase, dar in ori-ce cas un împrumut mai însemnat nu se va mai putea amâna, daca nu voim se întrerupem construcţia nuoilor linii ferate şi fortificarea Capitalei .» • Alaltâ-ierî alegătorii din judeţul Ilfov erau convocaţi pentru a alege câţi-va membrii nuoi în consiliul judeţean. Nici un alegător nepresintându-se i alegerile n’au putut avea loc în ] acea zi. Consiliul comunal a iscălit in u-nanimitate o adresă către d. Eleva, prin care primarul Bucureştilor e rugat aşi retrage demisia. Azi s’afi întrunit acţionarii societăţii pentru fabricarea |lnrtiei. Au lipsit însă 280 voturi, pentru ca se se poată ţine o şedinţă conform statutelor societăţii. • l/i inauguraţiunea casinulni ans-tro-ungar, s'a întâmplat un scandal, provocat de proprietarul foiţei germane «BukaresterTagblatt» d-nu Bohmches. Graţie numai intervenţiei mai multor persoane, lucrurile s’au potolit. Un alt scandal s'a întâmplat în aceiaşi zi. D-na Bohmches, proprietarul sus-numitei foiţe guvernamentale, a provocat la duel pe secretarul casinnluî, d. Lhrhmann. Acesta n’a acceptat provocarea, zi-cînd, că nu se poate întâlni, cu un fost ofiţer austriac pălmuit, din care causă a şi trebuit sâ părăsească armata. Iată motivele, pentru care d. ministru de interne nu va aproba budgetul comunal : t. Pentru că nu se poale orga-nisa or desorgani.su serviciile prin simple operaţiuni budgetare. 2. Eiiud că budgetul comunei tinde la descentra lisa rea serviciilor Toţi agenţii de percepţie au primit ordinul, să constate depositele de spirtoase de pe la comercianţii cn gros pe ziua de | Aprilie.—Aceasta lucrare pe cit de anevoioasă, pe atît de delicată, va urma conform circularii mi nistru lui de finanţe sâ fie terminată In maximum 48 ore. In acest scop, agenţii au primit instrucţiuni Dumineca trecută, de modul cum trebue să procedeze. Tot Duminecă au fost învăţaţi, cum Să opereze cu colul Taleogano si li s’a distribuit In ace laş timp cile un nlcoolometru con teşi mal. ULTIMA ORA l.omli’H. 13 Aprilie. — Slmulard spune, ca d. G Iad stane, va presuita di-senrâ mai multe modificări la proiectele sale irlandeze, mai cu seamă In ceea ce priveşte admisiuuea delegaţilor irlandezi In parlamentul imperial. Berlin, 13 Aprilie. — Camera.—Ministrul Agricullurei d. Lucius declară, că guvernul n’are Latenţi unea de a propune o ridicare de laxe asupra grânelor şi vitelor, spunând că crisa economicii rurală este aiurea mul mure de cui In Prusia. BTLETH ilYWCIAK Bucureşti, 1/1-'} Aprilie 1S86. Liquidaţiunea a Început. După cum am prevăzut, ea se \a afectiva fără nic-un incident. Agru după ce a făcut dimineaţa 14,15 u descins până la 13.95. Schimburile sunt aproape invariabile. Valorile de speculaţiune afi o tendinţă mal favorabilă. Ast-fel Daciele sunt căutate cu 295 casa şi 2971/2 ultimo. Construcţiunile, de şi dau loc la puţine afaceri, se menţin cu oare-care fermitate la 1971/2 pâaă la 198 pe bani gata. Băncile Naţionale fac 4040 pe bani gata. Reportul asupra lor costă de la 8—9 lei. Vieua liniştita. Napoleonul 10.005. Mobilierile austriaco 296.10. Rentele tn general câştigă de la 10 până la 30 kreiţari. In general situaţia e mul bună, în urma ştirilor primite din afară. Tendinţa liniştita. LOTERIA ATHENEULUI Tragerea loteriei Atheneulul este fixată la 1 Maifi a c. persoanele ce au bine voit a se însărcina cu desfacerea biletelor acestei loteri. sunt rugate că până la 45 Aprie să vei se la Banca Naţională costul biletelor desfăcute. Ultimile bilele să găsesc la Banca Naţională sucursalele eî, la debitanţi de tutuuui'G ia ofiejurile telcgrafic-poş-tal la principale case de comerţ etc. ele. www.dacoromanica.ro \ 4 EPOCA — 2 APRILIE CASA DE SCIUMB I. M. F E R M O 27,-STRADA LIPSCANI, 27— I < ( k sri di: c 3S Martie tS lefe 0% Rente amortizabilii 5% Renta perpelită 6% Oblig, ii ti stat . . ti v Oblig, do st. drutao 7% Scis. func. rurale . . . 5% Scris. func. rurale . . 7.t Scris func. urbane . . 6% Scris func. urbane . . 5% Scris. Tune. rurale . . 5% împrumutul comunal . Oblig. Oase! |>ens. (Ici 10 dob împrumutul cu premie . . Acţiuni bâncel nation . . Acţiuni «riacia-ltomania » . » Naţională. .... Credit mobiliar . . » Constructiunl. . . » Fabrica de hărtie . Argint contra aur .... Bilete de Bancă contra aur. Fiorin austriac!......... CURSUL DIN VIENA ii r S ( I Napoleonul . Ducatul . . . Lo»o otomane Ruiila hârtie . CURSUL DIN BERLIN Renta Araort............ Oppenbeim. ....... Obligaţiuni noul 6% C. F. R. « » 5% » » » Ruiila hârtie........... CURSUL DE PARIS Renta Românit........... Lose otomana............ Hdiiitili Paris 3 luni . . » la vedere . Londra 3 luul . •• la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere . 94 1 I 9o 89 3 4 1031 I 87 «>i ji 921 4 82 1 4 75 1 4 216 33 KUO 2115 240 200 133 4 133 4 2011 2 10.01 5.91 18 t 124.50 95.90 109.50 100 101.80 202 90 30.25 moşii iii: u>z\re MOŞIA VĂLENI, (iistrîctulu Ollu. plasa Şerbflncşti, fosta parte a d-lui A. Murke. — A se adresa la d-nul Nicu j Boscu actualul proprietar Strada Mi j nerva Nr. 12, bis. din causa arendării pro-I UMI 7L priot;'iţii, se viind. O lo-comobilâ 10 cai putere şi o maşina de treierat din fabrica Ramson sistemul cel mai perfecţionat ambele tu perfecta stare. Doritori le pol vedea la proprietatea Paşcani judeţul Ilfov, odrcsînduse la d. E. Reimer administratorul. I DU ( II ŢI pentru data dcSf.Ditnilru, tjlj "Lll. Iii o i-as» de O camere de stăpâni, cuhne, dependenţe, etc. A adresa ofertele cu preţul chiriei la administraţia ziarului «Epoca». —■—— ATEIJER OE POLEITORIE I. CERNOK I. STRADA NIIHAI VODt I. — (VtS-A-VIS DE MAŞINA DE APAţ— Recomanda bogatul sCO asortiment de oglinzi cu console aurite şi negre, Mese mari şi mici, tot Telul dc galerii si pervazuri, Iuca-dramenle de fotografii, negre si aurite.—Primeşte ori ce cnmnnde In meseria sa. i 1 P t * f) a t t t DE VANZARE Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 melri, pro strada Crinului io metri şi adâncime de H metri. Se vinde în total sau în loturi, de cfite o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. PROPRIETATEA SILISEASCA din judeţul Teleorman—Gară la 5 minute depărtare.—A se adresa la d-na Clisa Clironidi, strada Intrarea llo-setti, Nr 5. I î < P O f O I £ l h P i I z < CC Q s h O £ O* CC < i ^ X >—I N E- U I P P P I P P 1 P J P P I P P » . r si-.—*.—, TIPOGRAFIA Asi > >■/ W BUCURESCI, STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI ACEST ATELIER ESTE PUS IN POS1TKJNE A ESECUTA TOT FEI.UL DE LUCRĂRI ATINGATOARH DE ACEASTA ARTA CU ACURATEŢA PRECUM : SvS^jg>-. hsavŞMjgjr 1 1 \ P P P 1 1 ZIARE QUOTIDIAjNE SI HEBDOMADARE BROŞURI LUCRATE IN CARACTERE ELZEVIR imun ii itn.i si vr l oxnri: MOin ri vn. > o H CC •-3 PJ > £3 g j o o X N > x w co O O § > a > rs $ i p m j1 ret t o KT S2 $ ! % p BULETIN METEOROLOGIC DIN BUCUREŞTI STAŢIUNI — II U ri» Veni. Starea Bcrurwrtci T.-Severin 766.0 7i NE 3 «cop. Ifîllot.'l Slatina 7*3.0 h.r, NE NE 7 ploios Giurgiu 761.4 7.o r, ' Ml Constanta 762.3 9.0 E , 2 aoop. Sulina 763.4 12.4 E 2 p. ii or. Galantz 763,2 M LNE 4 noros Brăila 761.4 N N \\ I ţfiop. HP.n i ii laşi 749.5 9.0 NNE t Ora io va 759.6 7.4 NE . 4 ploios Roman 747.9 9.0 S 1 aeop. Directorul Institutului, St. IJepHes. Stare» marei la Constanta liniştita, la Slatina uşoara. Ploaie in multe parti ale tarei. \ \m vr\Ta unci ?co11 rc:iIe /tlrGlMil Ulii superioare din A-ustria, doreşte a medita unu salt dofl c-levl, de limba germana în schimbul unei modeste pensiuni. A sc adresa la administraţia acestui ziar. f’ în doreşte a preda lec-ţiuni pentru Clasele schimbul unei modeste Primare, A se adresa la administraţia ziarului. 0 l)0«MS0AI{\ îîBKM'S având «Diploma d6 maturitate», sfi oferâa da lecţiunl,tn vre-o familie pentru cursul primar safi secundar. In special pentru limba franccsft, matematici şi ştiinţele fisico-naturale. A se adresa la redacţiunl. | VIS-A-VIS OE I PALATUL REGAL \ MARELE MAGAZIN CALEA 70 VICTORIEI 70 1 DE COLONIALE SE DELICATESE LA ,, SPERANQA “ Se găseşte asortat cu tot felul de articole pentru menagiul casei, a-semenea Cogniacurl, Hornuri, Liqueruri slreine din cele mal renumite case. Vinuri streine şi indigene. Articole de post. Icre proaspete de morun, homarzi, languită, etc. IPetr*aolie loun. I •v E I« / p . I ţPOLEITORIE I I O, P ?p. - calea moşilor - 73. i» In ace>t atelier se primeşte orl-W ce reparaţiunl de Oglinzi. Mese, 1 ® Galerii, Tablouri poleite. Se găsesc | gata galerii, pervazuri do toL-fel u W cu preţuri moderate. U DEP0SIT GENERAL DK IPSOS ROMAN 81 CIMENT ENGLES DE PORTLAND ■ n LA li MARCA „URSUL ALBASTRU" \ Doritorii să se adreseze la secţia comercială a Bănceî Prevederea, BUCUREŞTI 15 — Strada Doamnei — 15 fi DE \M1RE SAL DE ÎNCHIRIAT O casă mare cu două etage, încăpătoare pentru două familii, având 20 camere, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 grajduri, şopron de 3 trăsuri, curte spaţioasă, etc. Asemeneu de vânzare un loc de casă, a-vând 17 metri faţă, 34 fund. A se adresa strada Biserica Amzel, 6. De la Sfăntu Gheorţ/he, 0 casă aşezată pc strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu curte şi grădiuă. —A so adresa la proprie-atca care locueşle lutrânsa. BL A, PAP ABAT AVOCAT Str. Biserica Icni No. 8 bis. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXK UBIICITJITBA i i X X X M ZIARULUI „EPOCA X Q Strada Episcopiei, No. 3. X--------------------------------------- X ANUNCIURI SI RECLAME X anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. X XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX X X X X nil iVnillilIT 'Jo la 23 Aprilie, Casele IfL I Hillllll 11 din Strada Academiei compuse din 10 Camere, cu o curte spaţioasă în care se află grajdio şopron şi alte dependiuţe. Aceste cuse mal aii şi o grădină importantă. III*' \\nm\T c^'ttr «cum pro-UaJ filltillU l I ^ prietatea Crângurile diu Distr. Vlaşca, PI. Câlniştea, doritorii se pot adresa la proprietar Em. Grădiştea-nu, Piaţa Amzi No. 1 Bucureşti. O. R, RQSETTI AVOCAT Strada Batistei No. 1. PRIMA IMPERIALA REGALA PRIVILIGIATA SOCIETATE ! DE IVIfiAŢiP VAPOARE PE D1ARE ITINERARIU Valabil de la 28/9 Ianuarie 1886 pină ta altă dixposifiune NB. Orele de plecare mal jos arătate sunt a scînţeloge aproximativ şi se schimbă dupăcirconslanţele timpului şi apelor: In nici un caztnsă vapoarele nu vor pleca de la staţiuni mal înainte de orele indicate în acest ltinerariu. Pornirea vapoarelor de la staţiuni va avea loc după orologiurilc agenţiilor. CURSELE VAPOARELOR DE POSTA Placare in jos, de la Plecare în sus, de la Orşova Luni Joi 3 - p. m. Galaţi Marţi Sâmb. 9 a. m. Severin Marţi Vineri 5 a. m. Braila — 10,25 — Galafat — — 10,10 — Ostrov — — 9,30 — Vidin — — 10,35 — Silistra — 10,30 — Lompalanca — — 12,40 p. m. Olten Mere. Dum. 2 a. m. Rahova 1 — 3.15 — Turtucaia — — 2,15 — Bechet — — 3,30 — în Giurg. Sm. — — 5,30 — Corabia — — 5,30 — de la GiurgiO — — 10 — Nicopol — — 7 — Rusciuc — — 11 — Măgurele — — 7,20 — Zimnicia — — 2.15 p. m. Şiştov — 9,10 — Şiştov — .. , — 2,45 — Zimnicea — — 9.25 — Măgurele — " - — 5,10 — !n Rusei uc -r- — 11,30 — Nicopol — — 5,20 — de la Rusciuc Mere. Sâm. 6 a. m. Corabia — — i 7,10 Giurgiu — — 10 — Bechet — — 9,55 — Turtucaia — — 12,15 p. m. Rahova — — 10,10 — Olteniţa — — 12.20 — Lompal. Joi Luni 6 a. m. Silislria — — J2.45 — Vidin — — 8,45 — Ostrov — — 3,15 — Calafat — — 9,15 — tn Braila Joi Dumineca dimineaţa In Severin — — 4,30 p. m. în Galaţi — — — de la Severin Vineri Marţi 5 a. m. Galaţi, 5 Februarie st. n. 1886. Inspectoratul Agenţiilor Lunarei de jos. waaaei AL \STiTLTtL MW, îl BUCUREŞTI 6—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrolhempia — 2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orbii laţi— 6. Masaj ifi sistematic—7. Ser-viciulla domirilia — 8. Gonsultaţil medicale. Secţia higieuica t Bae abur......................3 — t Bae de putină cu şi fără duşe . 2.50 medicamente................t.— 1 duse rece sistematică . '. . 1.50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1 Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa piuă lu 7 ore scara. — 2. Pentru dame insă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa plnă la 2! post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului.____ Direcţiunea. DE ÎNCHIRIAT Un atelier* de templai’ie DE VENZARE Tesghele si scule de tâmplarie de acuma saO de la Sf. Gheorglie. Doritori se vor adresa Calea Rabovel No. 60. dFimuat tteiMSrs demnieî Nr. 29. — A se adresa strada Ba-tişte No. 11. OUVRAGE ElNTTl^FlEAIEISrX TERNII TVE ESSAI COMPARE SUR I 4 , 4 Ti LU DJ DE LA ROU MANIE DEPUIS LES TEMPS LES PLUS RECULES JUSQUA NOS JOURS PAR jsscDLAS mjtsummm UN VOLUME D'ENVIRON 500 PAGES, 6DIT10N DE LUXE PAPIER VELIN, CARACTERES ELZEVIRS. P RIX20 F R fi NCS-TI RAGE LIMITE On petit souscrire d par tir du 1/13 janvier dans Ies bttreaux du « PeUple Roumain » et chez tous Ies libraires de Bucarcst. DE VANZARE HÂRTIE MACULATURA Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro