ANUL I No. 109. ANTEI A EDITIUNE Grioorr G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE : In ţară 1 an 10 lei, 6 luni 20 Ici, 3 luni 10 lei Iu străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei redacţia No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO 13A.IVI NUMERUL APARE IN TOATE ZIEEEE N. Gr. FILIPE* < Proprietar ANUNCiUi aminciurl pe padina a pair ', auuuciuti şi reclame pe par . i ADMINISTRATIV No. 3. Piaţa Episcopiei. IO BA.IVI NUIVCEil SITUATIUNEA SUI ATI \ 1\ mm\ BALCANICA ROMANI DE AI NOŞTRI? CASSIAN SITUAŢIA Sesiunea corpurilor legiuitoare poale fi privită ca sfârşită. Camerile colectiviste au ratificat gestiunea financiară a guvernului. Budgetul a fost echilibrat pe hârtie. Impositelc nuoî au fost votate. Guvernul ’şi-a luat dar precauţiu-ile ca se o ducă până la toamna viitoare, în aeplină linişte. Se vorbeşte, c adevărat, de o convocare a camorilor pentru dupe Paşte, dar cesliunile ce se vor discuta nu vor crea nici o dificultate guvernului : Nici discuţiunea legii insti icţiuneî publice, nici a tarifului uulonom, nici a legii comunale nu sunt de natură sesdruncine situaţia guvernului. Numai încheierea unei eonvenţiuni cu Austro-Ungaria, va putea face zile amare guvernului t>ăcă va veni astă-primâvară Înainte.' cernerilor. prin urmare, afară de această sin-guru eventualitate, guvernul îşi are asigu,at(to existenţă liniştită p»'>ă la toa:nna viitoare. In ti11pul acesta impopularitatea guvern au!, nemulţumirea in contra lui, se măresc pe fie-care zi. Guvernul nu se mai mulţumeşte a comite greşeli, el a ajuns se is-bească în modul cel mai simţitor, în tonte interesele, el care, numai graţie satisfaceri; intereselor, a putut se se monţie la putere. io Mu o te . ia, toată partea despre munţf s.' le isbitâ în una din is-voa ei. sal 'ncipale de avuţie, jo ii iu.posi ora ţuiceî; oraşul Galai e ru ori marea por- turilor Iran , pr-ntr. a se da puţină prosper,; ■ Galaţilor se ucide şui Foc .; imp. - [,. ti, tot felul sunt crrutcde guvern t-opăpd toate debuşeurile sunt pe cale a n: s;. închide; guvernul are in contra b. -n, toţi cârciumariî, F tot corpul p fesoral. Toată lumea e in contra p;i-vernuluî, toată lumea e ruinata cit. dinsul, toată lumea vede greşei le sale. Şi cu toate acestea, guvernul in loc se cază stă din ce în ce mai neclintit la putere. Cum se ne explicăm fenomenul acesta, că pe când guvernul isbeşte mai tare in interesele contribuabililor, pe când impopularitatea sa merge crescând, in timpul acesta forţa guvernului se măreşte tn proporţie cu greşelile sale? Vina e, o spunem franc, numai şi numai a oposiţiei. Fie-care greşalâ comisă de guvern ce rămâne ne atacată de oposiţie, înrădăcinează credinţa că guvernul poate se mai comită o asemenea greşeală, fără se aibă a se teme de oposiţie. Acum s'a dat pe faţă situaţia de-sastroasă a finanţelor ţerii, itnposi-tele cele mai impopulare, cele mai nedrepte, care isbese clasa muncitoare, s au înfiinţat de guvern, şi o-posiţia n'a dat semn de viaţă. Un colectivist zicea mai deunăzi d-luî Carp; «dacă d-voastră aţi face ce face guvernul acesta, şi dacă am fi noi în oposiţie, am ridica toată ţara în picere». Nu numai n'am ridicat ţara în picere, dar n’am făcut nimic, absolut nimic.... afară de câte-va articole prin ziare. Şi daca n'am rădicat ţara în picere, consecinţa nu e numai că tiu am răsturnat pe guvern, dar guvernul poate acum se înfiinţeze impozite înzecit de mari, poate se comită greşeli şi mai enorme de cât toate cele ce a comis pană azi, ştiind că impunitatea îi e asigurată. Aceasta e trista situaţie în care ne aflăm; situaţie, încarc îşi are şi oposiţia o părticică de răspundere. Trebue soavisăm cât mai in grabă, la mijloacele d’a eşi odată din această situaţie. n Solia, 10 Aprilie.—întârzierea Prin-ţulul Alexandru de a respunde la de peşea marelui Vizir care i a transmis actul semnat de conferinţă, e atribuită aşteptării unei comunicaţiuni anunţate de Gadban ElTendi, şi care n’a fost făcuta oficial, de cât erl seră. Agenţii marilor putină au adresat gu vernului princiar o Notă colectivă pentru al informa despre hotărlrea luată la Constantiuopol. In aceasta notă marile puteri exprimă speranţa că prinţul va accepta resoluţiunea lor. Pare pm*!*»!»»1 oft prinţul va tn adevăr, dar cu oare cari reserve, actul dresat de către conferinţa. Se zice ca starea de asediu, va fi tn curând ridicată din Rumelia şi că alegerile vor ii fixate fără Întârziere. Alena, 10 Aprilia. — Discuţiunea va continua mâine in Camera. Majoritatea voturilor pare asigurată ministerului. Londra, 10 Aprilie.—Juiiul a achitat pe socialiştii inculpaţi de a ti pronunţat discursuri resvrâtitoare,în tin> pul turburărilor ce au uvut nc la Londra. Parts, 10 Aprilie.—Camera a aprobat prin 435 voturi contra 05 explica-ţiunile ministerului privitoare Ia arestarea jurnaliştilor, cari aii oscilat pc greviştii de la Decaze>'ille. licrlin, 10 Reichstag. Pre- şedintele tu^r^Jâmeră o comunicare, ce spune câ d. de BismArk va presinla tn luna lui Maiu ad prciect de imposit asupra zahărului şi alcoolului. ' tona, 11 Aprilie. —Camera a adop-- 1 pnn 129 voturi coitra 83 un ordin de zi ce spune că guvernul are toată Încrederea ef. Proclamaţi unea vctulul a fost pri- cu aelamarl **a-is, li Aprili îO ore dimineaţa. 0 din Senegal spune că tri- buril. insv ,.,'euLcau ,. iar ;l fortul Bakel, Împrejurul s'âd.Uo lupta sângeroasa, ca - duiat Irei zile. Silele - a iniţiativă, a numi o conisiuneami dicală oare va merguţ la Piris să stuii za proced,eurte ar1 -rabce ale d-lui Pasteur. Şiful misiunii e doc:mj, 7 Paşa, care e Însărcinat se romi Pasteur marele cordon Medjidie, 1 o suma de iO.OOO lei, st. : : ar, smalâ a Sultanului peiU'"-1 ins » Pasteur, PROTOCOL No VIII Şedinţa de la 5 Aprilie 1886 Constnntlnopol, 12 Aprilie. — Cale : indirectă.— Eraţi presinţi: pentru Tur- ! cia ; Said Paşa şi Server Paşa; —pentru Austro-Ungaria: Baronul Calice; — pentru Germania : d. de Itadovilz; — pentru Rusia; D. deNelidolT; — pentru Marea Britanie: Sir W. Wliile; — pentru Italia: Baronul Galvagna, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar ul Italiei;—pentru Franţia, d. de llano-taux Însărcinat de afaceri al Franţieî. Şedinţa se deschide la 3 ore. Preşedintele ia cuvântul In aceşti termeni; «De la ultima noastră Întrunire, s'aii produs oare cari schimbări printre plenipotenţiari ; Contele Corti, părăsind Conslanlinopolul, Jd. Baron Galvagna, ministru M. S. Regelui Italiei, lulocue-şte pe ambasadorul; — Marchisul de Noailles fiind In concedii!, d. Hanotaux, însărcinat de afaceri al Franţei ţine locu ca plenipolenţiaral guvernului său. Am onoare a ura bună venire noilor noştri colegi. Trebue să constat po lângă a-ceasta ca Sir Wliite luând parte la primele noastre deliberări, guvernul Ma-jestaţii Sale Regina a manifestat dorinţa ca să asiste Încă la atxsastă şedinţă şi ca să semneze In numele guvernului săd. Cunoaşteţi d-lor, obiectul Întrunirii noastre de astă-zi. In intervalul de la ultima şedinţă s’ad începui nişte in-trevorbirl, în curentul cărora aţi fost ţinuţi, tn privinţa afacerilor din Ru-melia Orientală şi am ajuns de comun acord, la redacţiunea aranjamentului, a cărui lectură vi se va face: Dându-se citire textului arangiarnen-lulul, plenipotenţiarii puterilor aderă succesiv In numele guvernelor lor re.snecli -■ E. S. Said Paşa constată acordul u-nanim al plenipotenţiarilor şi propune de al formula tntr'un act care va fi semnat şi anexat la protocol. In timpul şedinţei acest act este re-digiat şi semnat. E. S. Baronul Calice In calitatea sa de decan pronunţa următoarele cuvinte: înainte de a ne despărţi rog pe E. S. D-nu Preşedinte de a bine-voi să parvină M.Saleesprosiunca profundei noastre recunoscinţe pentru graţioasa os- -htate ce ne-a acordat. ”*aşa răspunde, că se va grăbi a tra. ilustrului său suveran sentimentele u recunoştinţa al căror interpret a bine-voil a fi baromjl Calice. Reluând cuvântul, d. Baron Calice lauda Înalta Înţelepciune şi perfecta curtenie, cu care preşedintele a diri-egial lucrările mulţumiudu-i în numele său şi al colegilor săi.— El corţstata că prin abila sa direcţiune, E. S. Said Paşa a contribuit mult Iu succesul u-nei opere pentru care reprezentanţii puterilor să felicita că ajuns la o Înţelegere deplină. Terminând, ambasadorul Auslro-Un-gariel mulţumeşte tn numele conferinţei d-lor secretari, cari au îndeplinit sarcinele lor laborioase cu un zel neobosit şi spre satisfacţia tutuloj*. Said Paşa mulţumeşte Baronului Calice pentru termenii măgulitori cu care a nipe-voil să se servească In privinţa sa. —E fericit că poute la rândtul seu. să mărturisească recunoscinţa da d-lor ILjpresentanţl ai.Puterilor pentru con-C'ii -ul eficace şi Gine-voitor, ce n'au Ino ide a’i acorda în tot timpul duratei conferinţei. Şedinţa e ridicată la 4 ore şi Preşedintele declara că conferinţa e am ârwtă- Anex la Protocolul No. VII ’. Puterile sunt de acord să accepte, chiar de acum, disposiţiunile f-ranja-mentului privitor la afacerile Riţmeliei ientale, după cum sunt formulate 1 Ia vale şi consimt ca ele se fi»* ime-*■ promulgate sub aceasta foijma şi în vigoare. uvemul general al Hun A iei O-va fi Încredinţat prinţului Bul-Torm articolului i7 al tratar Berlin. cdminisfraţiunea Fţume- j liel Orientale şi a principatului Bulgariei vor remâne In mâinile unei singure şi aceleaşi persoane, satele mu-sulmame ale cantonului Mirdjali. precum şi satele musul m ine aşezate în regiunea Rodopului cart au fost până a-cum tn afară de odministraţiunea Ru-meliel Orientale vor li separate de a-aceaslă provincie şi administrate direct de guvernul imperial şi aceasta din causa dreptului Sublimei Porţi stipulat îniatâiul aliniat al ari. 15 din tratatul de la Rorlin. «Delimitarea ^ntonulul şi a satelor tn cestiune va fi făcută prin îngrijite unei comisiuni technice numită de Sublima Poartă şi de Prinţul Bulgariei. Ea va fi aplicabila asupra terenului şi se va ţine compt de condiţiunile strategice trebuincioase, în interesul guvernului Imperial. 3. Iu vederea de a asigura într'un mod perpetuii ordinea şi liniştea In Rumelia Orientală precum şi prosperitatea tutulor supuşilor M. S. Sultanului, cari locuesc In această provincie. O corniiune numită de Poartă şi de prinţul Bulgariei va fi Însărcinata sa examineze statutul organica! Rumeliei şi de a’l modifica după trebuinţele si-tuaţiunii şi trebuinţele locale. Toate intereseleTesaurului Imperial otoman, vor fi luate asemenea In consideraţie. Această comisiune va termina In termenul de 4 luni lucrările sale, cari vor trebui să fie supuse la sancţiunea Conferinţei de la ConslantinopoL Până ce aceste modificări vor fi sancţionate, Îngrijirea de a administra provincia, dudă formele cerute de circumstanţele actuale, va li încredinţată înţelepciunii şi fidelităţii prinţului. 4. Toate cele l’alte disposiţium ale tratatului ue iu Oerllw ^tSvHor la principatul Bulgariol şi Rumclie) Orientale sunt şi român menţinute şi executorii. Puterile vor da asemenea sancţiunea lor formulă ucestui act Intr'o conferinţă ce se va Întruni la Conslanti-nopoi când vorti în stare să sancţioneze statutul orgauic revisuit al Rumeliei Orientale. Făcut şi semnat la Constantiuopol în 5 Aprilie 1880 In Kioscul Imperial de la Top-Khane. (Semnaţi) Said, Server. (Semnaţi) Calice, Radovitz, Nelidoff, W. A. White, Galvagna, Gabriel Ma-uotaux. Conslnnliiiopol. 11 Aprililie-—Cale indirecta — Poarta va trimite In curând o circulară, care roagă po marile Puteri. afacerea bulgară fiind terminată, de a face uol demersuri la Alena pentru desarmarc. Circularea ar zice că Turciae, de sigur gata a apăra orce eventualitate,dar că ar dori să vază înţelepciunea şi prudenţa să succedeze unei stan de lucruri anormale şi prejudi-ţiabilă intereselor generale. Cireidârea va ruga deci pe marile puteri se lucreze la Atena pentru a face să luce- ranjamentulul tuvco-bulgnr î cu adăogirea cincenalolul prir. Alexandru, a creat o siiuaţiu cele mat Încurcate. Quvemul a primit In principiei deaisiuneaB rilor, dar a Însoţit aceaslîi prim nişte rezerve cari o fac ilusorie. de aceasta, principele Alexan* convocat Ciamera pentru a'i siluaţiunea. Convocarea Parlamentului ne avea alt scop de cât d'a dove terilor că soluţiunea pe pn> pus'o cestiunei bulgnrvft inaplicabila, liind In Cop' aspira ţi uni le poporul u. Ne putem dar aştept deri de tot felul In peninsi nicâ. se poale chiar ca principe mat pe voinţa poporului bu; proceadă prin un fapt linplii clamând unirea ambelor Bulg sceptrul său. Or cum ar (1, decisiunile îuati teri tn conferenţa de la Constan nu aii nici o sancţiune şi ele nu aplicate, In caşul unul refuz lin Bulgariei, de cât prin o aec1 mânu militari. Cine va fi In cin această grea misiune? Ca*' va f terea ce va primi răspund « a m ' semenea mandat? Anglia şi Au vor permite oare ca Ruşi se ii[ decisiunile conferenţel. E u.reii de L zutAsemenea nu e probatul ca IUii să convină ca Austro-Ungaria se li. însărcinată cu acest manda lată dar un nou conflict, care de astă dala, nu se va margini Intre cel miei şi va lua poate proporţiunl mat mari din causu intereselor opuse cari vor 11 In joc. Siluaţiunea este şi mal acu* \ In sudul peninsulei balcanice. Grecia searmeazâ de. 0 luni Dânsa a făcut sacrificii imense In raport c mijloacele ei. Spiritul public n ajuns a fi surescitat într'un mo i nepomenit. Sunt multe cause temeinice cari dove- ' dese că resbolul lurco-grec va isbucni, cu toate sfaturile contrarie ale puterilor şi cu toată intervenţiunea lor navală. Prima cauză este că Grecia nu mai are nimic do pordut prin resbel. Ea a făcut clieltueli enorme şi chiar daca ar fi învinsa, n’ar fi expusă ia pagul teritoriale. Dar dacă, prin ui caz ce să poate Întâmpla, norocul armelor iar su-rlde numai câtuşi de puţin, er r pute;, să dobândească unele foloase însemnate, mai ales că astă-zi eslt aproape ‘ sigur că există o Înţelegere Intre Bulgaria şi Grecia. Din toate punctele de dar, si- luaţiuiioa este tot atât de încurcată cum ora îă ivirea incidentului bulgaro-ru-motiot. Munţinerea pacel atârna de e-venimente ce nu să pol prevedea diutr'o zi Inlr'alla, mal ales că criza canyo în ajun d'a isbucni în Anglia cu ocapunea desbaterel cestiunei irlandeză, poale provoca o schimbare radicală în direcţiunea politicei orientale a lnfl^riului teze agitaţiunea crţada prb« Înarmările brHanic Si lie ^ cădere#«f OJad ; 1 ,1 : — fnln nniliol ifi iii 11 • ÎJ I l«PB/i|OT ' J I . -» O I» şi tendinţele nojustificabile ale Greciei. O oarecare agitaţiune a fost semnalată la Iluran In urma certelor sângeroase dintre Bruzi şi Beduini. Cu toate că Poarta pare a da puţină importanţă. 3500 de oameni de ajutoare au fost trimişi spre a restabili ordinea. Poarta pare ast-fel dispusă a da puţină importanţă Incâerârilor sângeroase, ce s'au întâmplat de curând pe malul stâng a lui Tara Intre Turci şi MunlencgreuL Nu s'a primit nici o ştire de la Sofia. Poarta interpretează tăcerea prinţului ca un indiciu de acceptare. Trupele turceşti fac mari mişcări militare In spre Ianina unde autorităţile ad distribuit cu solemnitate arme pentru popu-laţiune. slone şi revenirea la putere i luî Salis-bury n'ar Însemna de cut'idoptarea unei atitudini energice da/nu rezbel-nica din partea Angliei. 0 Putem dur să nc aştq^m ha evenimente grave In cursul fum. Vulcanul oriental es*^1 plină ebuli-ţiuhe. Vom vedea dacă er 4'unea cea mare să va (iroduce, or dr^'- va putea încă găsi un mijloc pen ^® 0 amâna cât-va timp. , ;■ i . s. —s— PARTE4^tER<0ARA Aiiiţlia. Toate foile.,/ ieri al lulO?, I tub I I 2. SITlMi IV PE\j\Sl ‘ î xvAj: 1 jU) uit ' l.Aî.l Cestiuuea orientului a faşă alâf de ac...., jn oare care nu mâl poate Ratificarea din part' I intrat cit o saft lutâ- :~ Ini;-* ?4ndri*-■ 6 Aprilie. _ bw4 cu discursul de •X”e hi Camera Comunelor Privitor la JdAP^Times scrie, că plănui Tul jone este aşa, tn cât trebue să 9'bspingâ cu totul. Inlr'âosut se i , . i . id'se'at separa irlandei principiu i/, valoare nu " Camera \ www.dacoromanica.ro ! ir se va da acestui plan lo-e grape Înainte de a doua lec-♦ *ot -işa judeca şi Standard, zi-â acest plan tinde a crea o de ceartă eternă Intre Irlanda ;a. Planul 'ui Gladslone colimatoarele disposiţiunt : uuer.tul irlat'i1 / va (i ompus j Cnrnorft. Pairii irlandezi rămân înă acum ta Camera engleza a ir. O constituantă specia1'! irlan-■f‘ fixa Mumi*rul menii' lor parcatului irlandez coleg ele lor e-orale, regulam >*ntu! şi o; .-ce di*" »*ri de detalia Parlamentul iri&n-va avea controlul asupra înlre-iministraţiuni a Irlande, asupra _riel, a impositelor, afara de poşte armată. Cu toate astea ministerul landez va numi pe funcţionarii postii irlandezi şi va regula administrata poştelor tn felul unei Uniuni pos-.ale. Parlamentul irlandez autoriză şi ministerul irlandez dirige şi designează toate eontribuţiunile către im-ariu, precum şi impositele ţarii şi au-prilaţile irlandese percep tonte impo-tele, dar se va crea o proprie aulori-p imperiala, rare >a tlxa contribu-. -laudei pentru scopurile impe-ilt-fel toate impositele perce-Irlanda se. vor tntrebuinţa intru set', ■ an stei ţări. ..i-iocote .<.-■■■ Numai el n drepl niiir wT-veto. Secere el de garanţie, ca part lentul fr-ies să nu poată lua disp' -.iţiunl re-.i> penii a. -scop;.!-; ! 1 ce. Se va i un număr «le xnemir irlandezi, •I vor românea In par entul en-j,z, însă nuc. i ■ ■ doi* .ne pentru | jislaţiunea gem raia a imperiului. i rnntn. — Par, M K\ ribe. — Sub- K refectul depurtamentului Isere, La-jr.ourDupin, ducândus. Lacombe spre a face sC se înciuda apela par-■ftlcuîară, a fost primit cu pietre şi cu jjlmpuşcătun de revolvere, Aub-prefoc-^ tul şi trei jandarmi au v rfiniţl şi s'a * ucis o feraee. —x— Spania. — .Vmirul, 8 Aprilie. — In clubul conservatorilor d. C ’novasţpânâ mul de una-zi ministru preşedinte) arata că purtarea sa u l . inspirată numai de patriotism de Iu moartea regelui Aifonso. Canovas ta divergin-ţele de opmium ale servatorilor şi r a declarat, ca va sprijini cu orl-ce preţ cabinetul tu Un om călare luat drepl program 1 Treaca mearga pentru un prafesor de călărie, dar pentru un partid politic? Proa e prea ! Dacă şovinismul s’ar manifesta numai prin aplause la întruniri, răul n’ar 11 tocmai aşa mare; din nenorocire Insa aceşti amanţi înflăcăraţi al României, voesc să ne silească să ne închinam orbeşte la tot ce este român, să iubim tot ce esle român, se scuzăm lot ce vine de la un român, să ridicam până la cer, numai tot co este român 1 Dacă te apuci să argumentezi, dacă al de când să dovedeşti că omul lăudat nu merită nici laudă, nici cel puţin îuut.LLjn ui rulare munca pentru cart- nu are cea mai mica destoinicie ţi se închide gura : «lasă nene, ca e Român de a'I noştri! !» Spre pilda d. Stefănescu, şeful orchestrei operei, care ar fi fost negreşit foar-folosi tor unul medic pentru experienţe de ipnolism şi catalepsie—căci adoarme grozav de lesne chiar când conduce o orchestră, — şi’a băgat acum în cap ca este un bun musicant, din pricină că noi îl tot aplaudăm sub cuveni că este român de ai noşlriî! Intri Înlr'un birt, la dovleacul naţional; ţi se aduce mâncarea sleită, gătită cu untură; vinul e falsificat, soco- teala umflată, masa şi şervetele sunt murdare, dar să nu îndrăsneşti să te plângi căci birtaşul este român de ai noştri. Te dţjci tntr’o prăvălie, »la Englezul român» sau «vulpea naţională•>, ceri posta'- saQ pânză. Marfa e proastă, mâncată de molii, dar Irebue să te arăţi mulţumit căci o vinde un român de ai noştri. Se întâmplă de te împing nevoeîe să alergi la un cămătar; mai întâia, pentru o suta de lei îţi cere amanet scule care valoareaza cinci sute; apoi când se face socoteala dobânzilor. plăteşti două sute la sută. De, trebue să dai cu plăcere căci cel puţin te jupoae tin român de ai noştri! Dovada că cea ce scria nu este o glumă. o găsim şi In următorul fapt. De câte ori guvernul scoate la măidan un organ de publicitate, simte nevoea să linguşească boala de care suntem co-prinşl. De sigur un ziar guvernamental întitulat Voinţa, saO Steaua, n’ar fl făcut nici un efect asupra găgauţilor ; de acea li s’a pus în coadă veclnicul na-ţioal şi român, carora datoram asta-zl Voinţa naţională şi Steaoa Română, cu toate ca marfa dinlr’o prăvălie este o-vreiască şi din cea cea-I-altâ belgiană ! Mă opresc aici; şi dacă cronica mea va plictisit peste măsura, vă rog să nu perdeţl din vedere că şi eu sunt român de ai noştri! Wnx. Crojiicar naţional, DINTR’O ZI INTR’ALTA ERVVNI Sâmbăta trecuta s’a ropresental pentru prima oara pe scena teatrului naţional opera Emani a maestrului Ver-di, tradusă în limba română. Era beneficiul şefului de orchestra, d-1 Şte-funescu. Cu aceasta ocaziune lumea să aştepta la o represenlure îngrijită şi, cel puţin conformă cu cerinţele cele mai elementare ale artei. Desilusiunea publicului a fost aproape complectă. De când a început opera la noi, nu s’a auzit o interpretare mai slabă de cât aceea a operei Iul Vordi. Afara de mici excepţiunl, toate bucăţele cele mal frumoase ale operei aii fost cântate în-tr’un mod ce nu este demn de o scenă care să respectă. Nu ne miram de o n-semenea negligenţă şi lipsă de gust din partea loc-ţ.itorului direcţiunel generale, "caurşiiLu ca u-sfu ....... „„ou. mal mică idee de muzică, dar ceea ce ne miră este indiferenţa celor-l’-alţl membrii ai comitetului printre cari este şi directorul conservatorului. Aceasta indiferenţă din partea d-lul Wachman nu să poate espiica de cât prin descurajarea care a coprius pe meritosul di- J rector al conservatorului în faţa stătu deplorabile a teatrului naţional. In or ce caz o asemenea stare nu poate du- • nui fără a compromite cu totul o in=‘, ! tuţiunc atât de folositoare şm^.jru I care Statul şi c iuna îşi |itr jc— ficii însemna Nu era permis c^'^^'uîi teulral, • e. . - it la repetiţ’unl şi au ■tu I mergea opera să lase 1 i să rîză de public şi ■ viitorul unor tineri cân- t i'i la o nereuşita sigură, î ; ce o avea publicul d a d a susţine opera ro-i . < : v nposibil să nu rămfte rm'. modului cu care s’a reprezentat Emani. Numai d-na Cri-senghi a luptat cât a putut pentru a scăpa situaţiunea. Tn unele părţi a şi reuşit. Asemenea trebue să recunosc că d. Teodorescu ş’a dat multa osteneală şi câ a fost corect. Dar cel l'alţl interpreţi au fost atât de slabi In cât puţinele părţi bune au dispărut cu totul şi impresiuuea generala a fost deplorabilă. Afât rolul lui Ernani cât şi partea principala, aceea a regelui Carol al Y-lea aa fost sacrificate. Tenorul D unitres cu cu toata vocea lui cea puternică, n’a plăcut şi cu drept cuvânt, căci In mare parte, el a distonat şi a arătat o lipsă a-proapecomplectade scoală.D. Cairetti a cântai puţin mal bine, dar şi el n’a putut să fie la înălţimea rolului său. Publicul e sătul de asemenea încercări făcute înlr'un mod grăbit, fara studia îndestulător. Opera română este o frumoasă instituţiune, dar ar fl trist ca densa să fie compromisa de la început prin lipsa de conştiinţa şi reaoa conducere a celor ce o dirigează. E timp ca autorităţile superioare să se o-cupe de această cesliuue şi să amintească direcţiunel datoria ce o are d’a respecta publicul şi înslituţiunea îu capul căreia dtnsa esle pusă. IU INF0RMATIUNI M. S. ltegole a iscălit decretul, prin care Curtea de Apel de la Focşani se strămută la Galaţi. n D. Ion Brălianu, care era se se ducă Sâmbătă ia Florica, a renunţat so mai plece (iind-că erî s’a ţinut şedinţă la Cameră. * Gausa prelungirii sesiunii Corpurilor legiuitoare, zieo Romanul, ni se asigură că este dorinţa ce are guvernul d'a se vota tariful autonom. Ministerul doresce ca tratările |JCllU u vriuol rt7ll UUn YOIlţiuiitI OU Austro-Unariu se se facă pe basa acestui tarif # Măcelarii in ■ mner foarte mare, a . fost din noii Sâmbătă la i ore la primării-si au dat o petiţiune prin care cep ; 4. Sv'ii se fixeze un alt loc de cât a'ba .'oriul pentru tăerea meilor. 2. Se ii lase se introducă în ghe-■ ele lor, cantitatea de carne ce vor voi. * D. Protopopescu directorul regiei tutunului va pleca poimâine in străinătate. * Sâmbătă dimineaţă d. C. Costa-Foru a plecat din Bucureşti, pentru a merge călare pînă la Bârlad. Mai mulţi prieteni l'au însoţit până la o distanţa de ?0 kilometri. K Aflăm că tribunalul de Olt ce depindea de jurisdicţiunea Curţii de Apel din Bucureşti, va trece sub jurisdicţiunea Curţii de Apel din Cra-iovu. * Domnişoara Adina Ghika fiica d-lui George Ghika, ministru nostru la Gonstantinopol, a fost decorată de M. S. Sultanul, cu ocasia logodnei d-sale cu d. Gr. Olănescu. DEPESITELEGRAFICE Atena, 10 Aprilie.—D. Comundoros a pronunţat erî în Cameră uii discurs resboinic E probabil, ca votul asupra cestiuniT de încredere, va avea loc în timpul serii. Londra, 10 Aprilie.— Ziarele engleze cred că D. Tricupis va fl chemat, sâ înlocuiască pe d. Delyanis, fapt ce ar avea o semnificare paciticâ. Londra, 10 Aprilie. —Camera Co- munelor. — Lord Hartington a combătut proiectele d-lul Gladstone. Discuţiunea va continua Luni. Itolii'rad, 10 Aprilie. — Se dezminte într’un mod oficial ştirea dupS care, Contele Khevenhuler s’ar fl dvs mal de multe ori, să visiteze pe refe în timpul ultimei crise ministeriale. Viena, 10 Aprilie.—/» ultima şedinţă a consiliului comunal, D. Rcistn-ger a propus, s& se ceară guvernului ca să autoriseze importul vitelor comute de provenienţă românească. DECRETE — Bugetele drumurilor diu '• Hâmuicu-S&rat, McliodaiU- t’’>ăici0.> teleorman şi Ilfov se apro) — Se aprobă taxele m ■ sare pentru întreţinerea podurilor iu.iuv ,-r1' peste apa Jiului la punctele : lua-.u ducovăţ şi Jitianu. — Se aprobă vânzarea <1 v.:■,*.> le' <".7 bani pentru acoperirea ului ,,P a- Regia tutunurilor. — Pentru reducere 1 - a inspec- torilor financiari. Pentru strămutarea turtei du ' din Focşani la Galaţi şi suprin'ăre- îmbunatului de apel din TUlcia. — Se promulgă legea organişăre . căloreştî în Ilobngea. FOIŢA ZIARULUI EPOCA» CASSIAN Sub cerul sur şi peticit de nori a-doavuit satul în uqnbra tihnită ce s’a-şterno pe vale, căci soarele se stinge tn apusu’I aducător de pace. Ca nişte urieŞ~ culcaţi pe brânci, slau In neclintire, o. jur Împrejur, dealuri nesfârşite ce ’şi \ngesc coama neteda, ca un volan ne^jj pC cenuşiul spălăcit al bolţii fără lunnl. In zarea asfinţitului strălucesc c\irii aramil, şi din văsduh se lasă o finire grea, posomorâtă şi rece, ca o pâclă a toamnă. tar în mur;nea dinspre pădure a satului răsarş\eticl ale măreţului castel. Porţile Leie se închid cu sgo-mot şi vechia dire se îneacă în întuneric şi tăcer», lAţe-va gianVj maI flearesc în beznă, şi, din cândj când, s’aude, pe la posturi, glasul inelelor, violent,răsunător şv-jrelun^ adânca muţenie a nopţn str.ganw sau 6de osândă în arin , sfintelor zidurî*lăstireşt^ cari adăposteau înlr'o în podele,sub lampa ce-aruncape păreţii gol o lumină somnoroasă, în sforăitul tovarăşilor adormiţi, el stă treaz, cu pumnul sub ceafă, şi ’n capul lui a-prins şi fără odihnă mişuesc noronde de gânduri răsvratile, şi torc in ascuns firul unor întâmplări însemnule şi hotărâtoare, pentru chinuita lui vieaţă. Fire nervoasă, aprigă şi fără astâm-Par, pe care suferinţile n'au putul’o mlădia, făptură îndurăpnica şi croita pentru rele,--- sl se simţia cu atât mal dârj şi mai hotărât, cu cat «tăviiare mai tari i se ridicau în potriva’!.— Era de douâ-zeci şi opt de ani şi cunoştea aproape toate penitenciarele din ţară. Din copilăria lui, triste şi urâte lucruri îşi mal aducea aminte. l'>> mâ-sa n'a apucat’o, murise din facere. Tatâ-so era cărămidar la marginea oraşului Bucureşci. Abia ’şi ’l mal amintea : un om nalt, spătos, cu manele mori y negre, cu nasul roşu şi cu mustaţa mare, un chip de arnăut, vecinie hur-suz şi ’ncruntat, carp, pentru zimbetul copilului său, avea tot d’auna o înjurătură, şi pentru scâncitul lui — o palmă. Îşi mai aducea aminte cum, într’o noapte s’a sculat încetişor, de lângă dânsul, s’a îmbrăcat, 'şi-a făcut cruce a venit să '1 sărute — asta i sc întâmpla pentru întâia oara—ş’a ieşit t'pD.k vre > homarii laftgV nouă ani şi pricepe^ multe, | ca^e se găsea .a hi i ere- ..A.îf ...... _ „ Unci^p. I zile muslâcioşîşi încruntaţi a faţă,—el iarăşi s’a deşteptat şi .raşl s’a prefăcut câ doarme—el s’aă aşezat la pământ, tus ttel, ş’afl numărat bani mulţi între dânşii, vorbia încet şi se ţisluiaa unul pe altul, el asculta cu drag cum îi zu-ruia tn urechi bănetul lor,ca un cântec frumos, şi ’i parca grozav de bine..... Dar peste câte-va zile au năvălit în bordeiul lor oameni mulţi şi răi, ş’uu ridicat pe tatâ-so cu de-a sila, şi l’au dus pentru tot d’auna de lângă dânsul. El rămăsese pe drumuri. L’a luat un cârciumur şi l’a dat la şcoală. A stat doi ani ş’a fugit. S’a făcut vlnsâtor de gazete. La paisprezece ani aven toate viţiile unul om mare. S’a hotarll să se cuminţească ş’u intrat la un tipograf. La opt-spro-zece ani era culegător. Nu’I mal rămăsese din ve chile năravuri de oăt patima jocului de cărţi şi beţia, tntr’o noapte’şl-a perdut jn bunelul de sub pasaj toată averea şi tot creditul de care se mal bucura, şi- ca *sâ ’şl mai întoarcă din pagubă k£ijt în socoteala celor ce câştigai! pâÂă ce-a cazul grămada la pământ .i doua zi s’a deşteptat intr’o od; u- meftedin arestul poliţiei. Era dat ir dccjală. spărsese capul unui pr In făcRl o lună de ’nchisoare. Când u de-jicolo era stricat de tot ş' peni ^ «ivtâma. De-atunci şi până ia vy v l • , vreme de zi Iuti iţipil dar s’a -aiit nec-, viaţă a cu /ioşilor călugări. Amşfita Şi nm; în noaptea asia p0at8- A uoua Zi. bl revărsat prelacut ce ca »u alţi dot oameni, tot aşa nalţi, J se deştep- l zile — n'a stat patru luni - -doarme, de | gurile seyere ale judec ă' de .. 1 ie şi toate ap renţiv 1 şi polemue ale pă, cb<'U erau lucruri de rând, cari nu ’i mal fă-’ cea nici o impreVn | numai pielea lui* ştia câte bătăi mâncase cauta obrâ-sniciel, cu circ se înfăţişa la instrucţiei Acum se găs,a cu cinci condamnări pe cap, cari dupetoate socotelile îl scoteau la cinci ani deîncliisoare corecţionala, de-aci ’nainte Venise le Dobrovăţ numai de vr'o două luni, strămutat de la Mislea, din cauză de revolta...... O, î[1 privinţa asta Cassian avea o reputaţie stabilită. Presuiţu lui îatr’un penitenciar nu era de loc o afu re comoda pentru Directorul respecţi; Şi cum aci, la Lobr- •■■■ imerişe un Director tip r ş *•, care nu ieşia e'o iota d . / :'*ula- mentului, şl cum . 'mpăca de loc cu r'u iro./ ( •sbinarea se declara far; 1"J|f 1 -"ărziert*. Tre-pQe ‘C jd jn închi- 80a. , , ■’ ’1 ml stăpânirii. AR L ue, luai iiine de cr,• ; ,-tie luciul acesta? simpatic la Infaţi-v î avomrfi:. (intre cel c Tl e--La două s plămânţ A\y ir i, dinpatCu sile de In-, . ■- cinci zeci erau cu dtnsul. Prutn-. îjtaaţt circula urmltoarea ■pr-, "Ti.-.a cu sânge: 1 ‘1 or, dacă suferim atâţia bar-t peiilcu ca ne supunem ci nişte Noi avem dreptul la o via â mal bu ia. pentru că şi noi suntem tţneul. Sa jiuram şi sâncu.i.m c: i , ţjntru i|iaratv)a sfintelor noastre / Ni se va da11 Ae frică, ceea ce tp ta h" de bună vo-'e. Să fim hotărâţi şi cu i-^îimă, sâ nu mal ascultam d e porunc 1 şi să nu ne m» upum m pi di pst or Nim< m sfi ou t ;: ■ 111 ■ j In . .■ i ci ie ie cârd vom fi cheu sâ|vina ei la: , riacâ le dă mâna Ne-or ameninţa cu armele,—să nu vAJlemeţ .u nadreptui so ne omoare. Toţi pentru unul şi unu! pentru toţi 1 Unirea face puterea. Suntem pân’acum două sule. Ceia-l-alţt să vie, câte unu’., în dosul bisericel, şi să facă înaintea noastră jurământul de înfrăţire. Val de acela, care ne va trăda! Când vom fl gala, ne vom sfătui ce trebue sa facem. Curaj, fraţilor, şi Dumnezeu va fi cu noi! (Iscăliţi) Cassian, Vircă, Pdrlicî şi Dănţug. Când acest apel căzu în mâna directorului, era prea târzia. Cei patru fură chemaţi la cancelarie, dar nu veni nici unul. Era pe la arniazi. Se sună clopotul,ca sâ intre toţi arestanţii pe la odăi, dar nimeni nu se supuse. Se sună a doua oară, apoi a treia oară.... Peronul . din faţa castelului se ’ntunecâde odatg. Un potop de strigăte Intârltate şfâme-ninţâtoare sbucni din grămada furioasă a celor patru sule de răsvrâtiţi. Trim-biţa dădea semnalul de alarmă.Grupuri de soldaţi înarmaţi alergau zoriţi din toate părţile. Posturile se îndoiaa pe la gherete. In lâuntru,la cinci pa t depărtare de poarta, două plutoane cu armele ncârcale se aşezară ’n rând în faţa castelului.... (Va urau) www.dacoromanica.ro EPOCA — 1 APRILIE 3 I FELURIMI I n milion rural.— Din Roma se scrie, ca acum câte-va săptămâni a murit In Forggia marchizul Faggesc, care a lăsat o avere ca de un nj'lion tn pietre scumpe şi hârtii de valoare. Rudele marchizului, care nu fusese căsătorit, începură să se certe, ca toţi moştenitorii, apoi în fine se înţeleseră că sigileze castelul Faggese^ în care era depusă toată averea şi se pue oameni de pază. Ajungând în cele din urma la o învoială, s'au dus la castel să împarla averea—dar n’au mai găsit nimic. O ceată de tâlhari furase tot, nu se ştie cum. Din resturile de bucate se conchide, că tâlharii au petrecut în castel cel puţin o săptămână. Moştenitorii vor să intenteze proces poliţiei, care n'a păzit bine castelul. * • • Mori pe scena — Intr’una din serile trecute, în timpul representaţiunil din teatrul de la Pordenone, un actor, cu numele Achilte Dondini din trupa lui Tessaro, a fost lovit de apoplexie pe scenă şi a rămas mort pe loc. • • Mlss Corn. — Inblânzitoarea de lei, Miss Cora, care acum se produce în grădina zoologică din Pesta, a fost mal de unazî în mare pericol. In timpul unei producţiunl, sări un leu asupra el şi o muşcă de obraz. Ea tiu'şi perdu pre-senţa de spirit, îşi legă rana cu o batistă, apucă pe animalu! rebel şi îşi v!rl cupul în gura leului, de şi publicul striga să Înceteze. Apoi tndrăsneaţa femee puse pe lei să sară prin cercuri aprinse, cu care ocasiuno se aprinse coama unui leu. Animalul alerga prin colivi urlând, până ce i s'a stins coama, aruncându-se pe densul nisip, de cure era destul la Îndemână. IN» — um » mar englez Mars/ield s’a stricat şi scufundat fără veste, ca Ia patru-zcci mile departe de Gap Perpetuo. Afară de doi matrozi, s’aQ înecat toate persoanele din vapor. t * * declame teutrnle. — La teatrul din Verona în săptămânile trecute, nu prea se ducea lumea. Directorul se su-perâ loarte mult de nepăsarea publicului. Publică în ziarele locale mul m»»1' anunţuri, ^/^ţi i$ţ/’(ţ34şi cinstite din oraş» că de acum încolo să fie cu mare băgare de seama la afişele teatrale. Dacă afişul teatral va li alb, a-tunci piesa ce se represinta este morala ; iar dacă afişul va fi roşiii, atunci piesa nu va fi conform cerinţelor morale, şi roaga pe nevinovatele d-şoare şi d-şori, ca atunci să nu vina la teatru. Ziarul Provincia, în care citim aceste rânduri, zice ca In «toate serile cu afişe roşii» teatrul e înţesat de public. CORPURILE LEGIUITOAKF. CAMERA Şedinţa de Sâmbăta 29 Martie 1886 Şedinţa se deschide la ora 1 1/2 sub preşedinţa d-lul general Leca. De faţă sunt 100 d-nii deputaţi. Camera holăreşte a ţine şedinţă şi mâine. La ordinea zilei este discuţiunea generală asupra bugetului veniturilor. D. Nicoresai cere, a nu se lua în discuţie acest buget, până ce nu se vor vota toate bugetele do cheltuieli. D. Preşedinte fiind de altă părere, dă cuvântul d-lui Gr. Cozadini. v D. Gr. Gozadini arată că starea finan-ţnforă a ţârei, este dintre cele mai deplora Wji le şi că guvernul prin expediente a că Jutat de mai mulţi ani, ca să ascundă deficitele bugetare. ^De când există regimul parlamentar la'Nioi, urmează d. Cozadini, nici o dală n’a\iemnit atâta zăpăceala la facerea legiloV^ finanţiure şi atâta lipsa de cu noşlinţe speciale. Toate Proiectele de legi de venituri au fost prez»vţate în 2-1 de ore şi studiate în timp şi scurt Încă. D. Cozadini spui.,^ ^ şj c|_sa ar Yota bugetul, ducă ar li ucredinţat, că el este echilibrat, tuşă t ţ»onyjns de con-trariu şi e sigur că 'a*dHUţ deficitul va mai mare. de ecorî0iiiile făcute de Co-m'^1 ^~sa arată, că nu s'a -Ovăzul cele petrecute în anul acesta, ca sub-comisiile bugetare să meargă din cancelarie In cancelarie şi să taie de la paragraful furniturelor saQ să desfiinţeze pe vre-un nenorocit scriitor. De asemenea d. Cozadini critică şi desfiinţarea bmrouluf de statistica, cact et crea foarte trebuinţios, m ti ales aslâzi. c<ând suntem în tratări asupra convenţiunel comerciale. Oratorul sfârşeşte ridiculizând pas.-i-giul din raport, care spune, ca starea noastră financiară este mult mai înfloritoare decât a tululor celor-falle slute. D. Mihăescn Porumbarii susţine, că situaţia financiară a ţârei este foarte bună or ce ar zice d. Cozadini, şi că sunt puţine state în Europa, care să stea atât de bine ca noi, vedeţi Germania, adaogă d-sa, care a luat 5 milioane de la francezi , şi care cu toate acestea are o situaţie financiară foarte puţin mulţumitoare. Rână acuma un an în tactica opoziţiei ne intra ca să critice finanţele ţârei, ba ceva mal mult d-nil Gogălniceanu şi Petre Gradiştcanu aU lăudat chiar guvernul pentru politica sa financiară, îndată însă ce a venit un an de strlm-loare provenit din criza generală, opoziţia a început să atace pe guvern şi în anul acesta. D. Nacu arata că remediul propus de d. Carp pentru ihtrunirea etalonului de aur nu poate fi admis, căci nu ne putem permite noi, ca să facem asemenea esperienţe. D. Porumbaru cere votarea bugetului. I). .V. fonescu schimbă cu d. Carp. D. P. Carp arată cât de mult seînşalft aceia, cari acuză permanent pe conservatori ca afl creat o rea stare financiară. D. Carp arata, ca Conservatorii nQ cheltuit pe fie ce an câte 51 milioane pe când liberalii în cel zece ani de când sunt la putere, aQ cheltuit câte 130 milioane pe an. Pentru aceasta nu face o acuzare liberalilor, căci IrebuiaO să facă aceste cheltuieli, însă şi conservatorilor trebue să li se ţie în seama, că au —o. fa--’» llL foarte grea cu resurse pe jumătate de uve.„u ralilor. Afara de aceasta partida liberală trebue să nege un lucru, acela sa conservatorii aQ avut budge- creeze o mulţime de-Oiosil liberalii, tarii de care apr'rfu echilibrat în anul Chipul Uf&Te este foarte rău. acestijitiisterul lucrărilor publice parca cancelariei a remaa intactă iar economiile s’afl făcut asupra căilor de comunicaţie, ast-fel că dacă şi la anul se va face acelaşi lucru, apoi şoselele noastre vor fi aduse în cea mai deplorabila stare. La ministerul de răsboiu s’aQ făcut economii asupra inslrucţiunei şi Îmbrăcămintei trupelor, tâindu-se sume de la echipament, de la zilele de presenţă subt drapel ale soldaţilor etc. D. Carp adaoga că reaua situaţie a financielor, va merge crescând şi că momentul va veni, când facerea unui împrumut va fi neapărată. Aşa nu mai departe do cât la anul se vor mal adăoga la anuităţi încă 17 milioane pe an, provenite din cheltuelile pentru fortificaţii, renta ele. Ei bine această datorie nouă nu va putea fi acoperita de cât prinlr'un împrumut, căci din altă parte nu se vor mal putea lua resurse. Oratorul sfârşeşte arătând că starea financiară a ţârei este foarte rea, şi se roagă la D-zeiî, ca să nu fie atât de tristă, pe cât o vede D-sa. Şedinţa se suspenda pe 5 minute. D. Ministru de finanţe face istoricul situaţiune: financiare a ţârilor române încă de la anul 1882. D-sa arata, că ţara românească merge financiarmoute admirabil. D. Nacu rosteşte unui din discursurile cele mai searbade posibile şi de a-ceea se aşeaza pe bancă, fara să primească un shujur apluos măcar. D. Nacu este foarte necăjit de a-ceuştă rece primire, ce se fucc cuvîn-lărel sale. D. N. lonescu combate şi d-sa bugetul, arătînd că Însuşi d-1 raportor declară în raportul sâG, ca pentru anii viitori suntem ameninţaţi cu un deficit şi mal mare. D. E. Costinescu răspunde atacurilor d-iul Cozadini şi susţine, că d-sa ar fi spus o mulţima,dc enormităţi. Apoi vorbeşte despre etalonul de aur şi cel de argint. Ora fiind înaintata discuţia se amâ na pe mâine, când va continua de a vorbi d. Costinescu. Şedinţa se ridică la ora 7, Şedinţa de Duminică 30 Martie 1886 Şedinţa se deschide la ora 1 jum. fiind presenţl 97 deputaţi; presidează d. preşedinte, general Leca. La ordinea zilei continuarea discuţiei generale asupra bugetului veniturilor. D. Costinescu, urmând ii «I discursul început în şedinţa precedentă, recunoaşte că chestiunea agi uhu este legala de cestiunea monetară,prin urmare nu prin un împrumut şi sui u adoptare i etalonului de mit- vom pul a scăpa de agiQ. Ştiinţa încă nu şi-a spus ultimul cuvânt asupra celui mai bun sistem monetar. Vorbind de spiritul de economie de care a fost animata comisiunea budge-tara, d. Costinescu regreta că toate biu-rourile scrviciurilor publice rezistă la ori-ce Încercare de a li se reduce lefurile. Favorurile de care se bucura o mare parle din funcţionari, a împcdicat comisiunea de a se putea atinge de dânşii. Răspum.tând d-lul Carp care a zis că regimul de azi are la disposiţie un îndoit izvor de venituri decât aveaQ conservatorii, d-nu Costinescu arată ca armata s’a împătrit, ca şcolile s’aO înmulţit ca s'a mai înfiinţat un minister, etc. Nici nu terminase d. Costinescu şi deja se cere închiderea discuţiei. Discuţia sc închide şi budgetul să ea în considerare cu 76 voturi contra 18. Se dă citire cifrelor veniturilor de ia toate serviciile. D. Paladi, critică modul de evaluare al veniturilor şi zice ca aceste umflări de cifre vor da naştere la anu viitor la un deficit şi mai mare. In special cifrele de la foncieră, cai de comunicaţie şi monopolul chibriturilor sunt umflate şi în nici un chip nu vor putea respunde la aşteptările guvernului. D. Paladi crede că ar fi bine a se mal face oare-cari reduceri la cliel-tueli. Toate cifrele veniturilor se votează nepermiţându-ss nici o discuţie. Strigătele: la votl acompaniază ci- irea cifrelor ast-fel că oratorii «ari cer ..urnof se ădopia cu ro bile albe, contra 9 negre. Se dă cetire raportului şi proectuluî de buget pentru cheltuelile ministerului de răsboiu. D. ,Y. lonescu, găseşte ca cifra alocată pentru Întreţinerea deţinuţilor este prea mare şi critică cu acest prflej o-biceiul admis de a se trata ca desertor pe ori ce militar, care din diferite împrejurări de forţa majora lipseşte o zi de la casarmâ. Şi dacă din contra sunt adevărate deşertări, aceasta nu probează nici bună administraţie, nici disciplina. Prin urmare cere ameliorarea justiţiei militare.—Cifra destinată pentru flotilă Încă o găseşte d. lonescu prea umflată. Proectul să ia în consideraţie în u-naniinitate. Capitolul I, II şi 111 se primesc fără discuţie. La capitolul IV se face un spor de 200.000 lei cerul de ministerul de res-'Said f'dTU organisarea miliţiilor. ‘’nsmile .’Ditolelor se primesc fără discuţie- de idgelul în total se votează cu 67 .oturi contra 3. Se votează fără nici o discuţie budgetul datoriei publice In sumă de mal bine de 54 milioane. Tot fără discuţie şi în mijlocul unei dezordini ne mai pomenite se voteuza budgetul cheltuielelor Regiei monopolului tutunurilor şi al sărei, precum şi budgetul cheltuielelor ministerului de finanţe. Orele iiind 5, d-nu prim-ministru propune prelungirea şedinţei plna la orele 7 seara. Se dă citire bugetului de cheltuell al ministerului de interne. Budgetul se ia în consideraţie lărâ discuţie. După cererea d-lui Dr. llomniceanu se lasă ne reduse salariile medicilor din Dobrogea. Se mal votează, ca dispoziţie adiţională, pentru laboraloriile de chimie o sumă de 54,000 lei. Bugetul în total se votează cu 57 bile albe coplra 3 negre. Bugetul consiliului de miniştrii şi legea geuerală bugetară se votează fără discuţie, prima cu unanimitate de 65 voturi şi a dura cu 03 bile albe contra i. Se dă citire proiectului de lege pentru vacauţiile judecătoreşti. Legea se ia în considerare fără discuţie. Discuţia pe articole se amână pentru şedinţa do astă-zl. Şedinţa se ridica la ora 0. Penel. SENATUL Şedinţa de Sâmbătă 29 Martie 1886 Şedinţa să deschide la ora 2 1/2 sub preşedinţa d-lui D. Gr. Ghicu. Presenţi 75;Senatori. D. Mârzescu. întreabă pe ministrul de externe dacă tariful convenţional din 1877, v’a înceta odaia cu expirarea convenţii comerciale cu Auslro-Unga-ria şi dacă tariful autonom v’a urma a fi aplicat şi celor alte ţări, când le v’a înceta convenţiunile. D. Ministru de Externe lipsind, d. Preşedinte declară, că se va comunica \ ministrului respectiv această întrebare, i Dupe o discuţie la care iaQ parte dd. j Mârzescu, Ministru de Domenii şi G. j Anghelescu, se votează proectul de lege prin care se aulorisă judeţul Vaslui, a contracta un împrumut de 370.000 lef. Se votează asemenea proectul de lege prin care se autoriză judâţul Gorj a contra un Împrumut de 80.000 lei. Senatul se ocupă apoi cu petiţiuul şi indigenate. Şedinţa se ridică Ia ora 4. ultime mmm Se zice că d. Brătiunu ar avea de gând se se retragă, pentru câte-va vreme, şi ca va li înlocuit de d. Co-gălniccann pentru ca acesta se a-plice Austriei tariful autonom. I). Brâtianu, după cât aflăm din-tr'o sorginte foarte autorisată, impune d-lui Gogălniceanu presenţă în minister a d-lor Dim. Sturza, E. Stălescu şi Gantacozino-llifoveanu. Numai asupra încredinţării portofoliului lucrăriloî^publice d-lui G. Cantacuzino, s’ur li ivit câte-va dificultăţi. oijJq / Uc uO> -w..ţJ.« -v-i Berlin,a fost'era-..-* p prin depeşă In Bucureşti, unul din copii d-sale fiind bolnav de anghina. D-sa a sosit Sâmbătă în Capitală. $ Comercianţii de băuturi spirluoase s’au întrunit erl şi au făcut un protest adresat Regelui, pentru ca se nu promulge legea spirtuoaselor. Q Am Hiiunţut de mult că d. doctor Severin va fi numit general. In şedinţa de eri a Ca merii s’a a-doăgat, la capitolul privitor la serviciu Sanitar al armatei un medic inspector general de brigadă. D. doctor Severin va fi numit in această noue funcţiune. I). M. Cogălniceanu a plecat In Moldova. care au vorbii dd. Dimitropol şi Lă-eusteanu. şi în care s'a luat următoarea rezoluţie: «Cetăţenii întruniţi. Exprimă nemulţumirea lor, faţă cu atitudinea deputaţilor, cari n’au găsit de cuviinţă a protesta şi a combate impositele oneroase şi vecsato-ril asupVa alcoolurilor şi comerciulul de băuturi spirtoase în genere. «Hegrelă absenţa din Cameră a rcjirc-sentantulul oraşului, tocmai în aceste momente. «Invită pe senatorii judeţului Dâmbovi- ţa a vota pe faţă contra proiectelor votate de Cameră asupra spirtoaselor, şi tn cazul când proiectele s’ar vota, să sc retragă din Senat! In cuz contraria să cunoască d-nil senatori că un exerciţi!) mal departe al mandatului lor nu ’şl mal are origina tn voinţa alegătorilor. Postul de secretar al consiliului municipal s’a slersdin bugetul anului viilor. D. Sturza, şi-a amânat pentru doue zile plecarea sa în străinătate. D-sa seducela lena. Citim în Romdnia Liberă: Ieri s’a întrunit in adunare generală societatea de asigurare Naţională. Societatea a aprobat bilanţul, a reales prin aclamaţiune pe d-nil E-mil Marghiloman, Jaques Elias şi loan Costinescu membrii din comitet eşiţi la sorţi; a numit censori pentru anul viitor pe d-nii B. Arva-nesu, llerman Hornstein şi dr. Bo-roşnay;—a decis în fine reducţiunea cupitalului social cu 990,000 lei. Se vede de alinintrelea că şi Dacia-România este decisă se'şî micşoreze capitalul. $ S'a zis că Arab-Tabia a fost ocu-paf de Români. Azi prin oraş circulă sgomotul că s’ar fi întâmplat şi o mică încăe-rare. ■/ > Pană la 12 ore, azi, d. Ministru de resbel nu primise nici o ştire în această privinţă. & Septemâna trec Tirgovişte o în* COMUNICAT CHEDITIL FI\CIAR IIIIIW Dl\ III ( I BKST1 Casierul, nbusând de marea încredere cei s'a dat, a delapidat banii acestei societăţi. Fâcându-se cuvenitele constatări, s’a găsii o lipsă do 98,000 lei din care71500 scrisuri urbane valoare nominală, şi restul numerar! u. Direcţiunea, victima acestei încrederi, a luat asuprăşi consecinţele, şija şi readiisprin proprielo sale mijloace, la cas a societăţi, suma de61500 lei iu soiisuri urbane ce Casierii'' opusese pfjrpentru suma* >a Banca Românii/ peste 52,000 lei -Rul de 7100 lei, scri-larpenlp*^ vuloare nominală, s’au Mi cuvenitele măsuri spre a se '>1gasi persoanele la care s'au depus shiî vândut, pentru a le degaja. In ceea ce priveşte numerariu, societatea s’a constituit parte civilă în proces şi va urmări pe vinovaţi. Consiliul de administraţie pentru a înlătura pe viitor repetirea unor asemenea fapte prejudiciabile Societăţi, a luat măsuri serioase, schimbând serviciul casierii şi înfiinţând un control zilnic. IHLETIN IIVWCIAK Bucureşti, 29 Martie 18S6. Săptămâna încheiâ slab.—După atâtea oscilaţiuni în sus sau jos, specula-ţiunea a căutat un moment de repaos şi l’a găsit astăzi. Este adevărat,câ s’aQ operat şi câte-va realizări, dar credem că tendinţa nu se va slabi. Agiul descinde la 13.65. Schimbul sejeflineşle.AşeaCek Paris face 100. 12 1/2 şi Cek Berlin 123.35. Fondurile de stat sunt ferme. Renta perpetuă la Paris cade !a90.50. Renta amortizabilă ia Berlin se menţine la 90, Valorile dau naştere la puţine afaceri. Băncile naţionale fac 1039 pe bani gata şi 1048 pe termen. Iată la o săptămâna de distanţa va-riaţiunile ivite în valori. 22 Martie 29 Martie Banca naţionala 1030 1039 Dacia 287 i/2 2921/2 ConstrucţiunI 1951/2 198 1/2 Schimburile am zis că s au efter.it; iată în 7 zile de distanţă variaţia devi-zurilor. 22 Martie 29 Martie Paris cek 100.22i/2 100.12 1/2 Berlin cek 123.50 123.35. Londra cek 25.22 1/2 25.20. Afacerile sunt restrînse. Singura notă favorabilă la activul a-ceslei săptămâni este ca situaţia politică pare mai limpezită. La Sofia, ca şi la Belgrad, ca şi la Athena, spiritele s'aQ mal liniştit. Tendinţa generală a târgului es satisfăcătoare. AL ECU A ad va •sci Stra8 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 1 APRILIE CASA PE SCII1MR I. M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCANI, 27— f i' it s u i. it i c u n k s c i 3 I Martie 1886 5% Rente amortizabili . . 5% Renta perpetna . . . >'>* Oblig, de stal .... Oblig, de st. drutnu defer 7% Scis. func. rurale. . . î>% Scris. func. rurale . . .% Scris func. urbane . . 6% Scris func. urbane . . 5% Scris. func. rurale . . 5% împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob. Împrumutul cu premie . . Acţiuni bftnccl nation . . Acţiuni «Dacia-Romania » . » Naţionali........... Credit mobiliar . . » Constructiunl. . . » Fabrica de hârtie . Argint contra aur .... Bilete de Bancă contra aur. Florin austriacl.......... 96 3 4 90 90 CI KSUL DIX VIEV-Y Napoleonul . Ducatul . . . Lose otomane Rubla hârtie . CUHSUI.IMX BKIILIX Renta Amort............... Oppenheim................. Obligaţiuni noul 6% C. F. R. « >i 5% » ■ » Rubla hârtie.............. CURSEI. DE PARIS Renta Română .... Lose Otomana........ Schiinh Paris 3 luni . . » la vedere . Londra 3 luni » la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere . 1031 4 37 99 92 1 2 32 7c. 1 4 215 33 1040 290 240 200 195 133/4 1334 2.02 10.11 5.91 18 124.25 96 109.20 106 101.S0 201.y: 91 36 1001/4 25.40 1231/2 2.02 XXXXXXXXXXXXX: XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX PUBLICITATEA g X X X X X X X X X X X X X X BULETIN METEOROLOGIC DIN BUCUREŞTI Bub-timul atmosferic de la II .\pritii• IsSi!. ZIARULUI „EPOCA Strada Episcopiei, No. 3. ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. 4 4 X X X X s X X xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx m VENZM Sili DE ÎNCHIRIAT 0 casă mare cu două etage, Încăpătoare Centru două familii, având 20 camere, 2 acătării, 2 pivniţe, 2 grajduri, şopron de 3 trăsuri, curte spaţioasă, ele. Asemenea de vânzare un loc de casă, a-vând 17 metri faţă, 34 fund. A se adresa strada Biserica Amzcl, 6. De la Sfânta Ghroryhc, 0 casă aşezată pe strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu curte şi grădină. —A se adresa la proprie-atea care locueşte tutrdnsa. I VIŢI Pentru IJÎJ LIII L o rusii data de Sf. Dimitru, slăpăni, cuhne, dependenţe, ele. A adresa ofertele cu preţul chiriei la administraţia ziarului «Epoca». DE VANZARE are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre st rada Crinului 40 metri şi adân- Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc t pr ida cime de 4 4 metri. Se vinde In total sau In loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. PROPRIETATEA SILISEASCA din judeţul Teleorman—Gară la 5 minute depărtare.—A se adresa la d-na Clisa Cnronidi, strada Intrarea Ilo-setti. Nr 5. moşii mm MOŞIA VĂLENI, districtulu Ollu, plasa ŞerUăneştl, fosta parte a d-lui A. Murke. — A se adresa la d-nul Nicu Boscu actualul proprietar Strada Mi-nerva Nr. 12, bis. STAŢIUNI Baroni Tenip. Veni. Bucuresci T.-Seve rin Balota Slatina 759.2 5.2 KNE 7 Ginrsţiu 759.5 6.5 NE 6 Constanta 762.0 6.9 SK 2 Sulina 762.1 11.8 E 1 Galanta 761.9 6.7 KNE 4 Braila 762.7 6.9 — Iaşi 750.4 8.0 N 1 Craiova 758,6 5.9 F 5 Koman 744.5 0.9 wsw t ac op. norns acop. semn noros acop. f.seniu ploios f.senin Directorul Institutului, St. BepUes. Starea marei lina. Ploaie la Craiova Slatina. Barometru scade in toata Vira. Starea a unei şcoli reale superioare din A-ustria, doreşte a medita unu safi dou e-levl, de limba germana în schimbul unei modeste pensiuni. A se adresa la administraţia acestui ziar. doreşte a preda lec-ţiunî pentru Clasele i din causa arendării pro-prietăţil, se vând, O lo-comobilâ 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Ramson sistemul cel mai perfecţionat ambele tn perfecta stare. Doritori le pot vedea lu proprie-tateaPăşcani judeţul Ilfov, adreslnduse la d. E. Reirner administratorul. Primare, In schimbul unei modeste plăţi. A se adresa la administraţia ziarului. II IIQHMSO \K \ sssmsi având «Diploma de maturitate», să oferă a da lecţiunl.tn vre-o familie pentru cursul primar sad secondar. In special pentru limba francesă, mato matici şi ştiinţele llsico-naluralo. A s6 adresa la redacţiunl. •~^IMA iMPEPiA REGALA PRIVILIGIATA SOCIKTA 11 (IV VAPOARE IWYAIIE 1 rSabii 111 :rar NH. Orele de pU,. 1886 ptnă dupăcirconstanţfiS?Umvju\vt'U\Vc or»'e u‘ ' pleca de la staţiuni liiar,.AU'1-'', Pornirea vapoarelor de la I u la jiltă disposiţiune D* umativ şi se schimbă vapoarele nu vor Tlupeoi-oliăjj1iurijeREeriţii 1 or. I CURSELE VAPOARELOR DE POSTA p. m. a. m. p. m. Placare iti jos, de la Orşova Luni Joi 3 Severin Marţi Vineri 5 Galafal — — 10,10 Vidin — — 10,35 Lompalanca — — 12,40 Rahova — 3.15 Bcchel — — 3,30 Corabia — — 5,30 Nicopol — — 7 Măgurele — — 7,20 Şiştov — — 9,10 Zimnicea — — 9.25 In Rusciuc — — 11,30 de la Ilusciuc Mere. Sâm. 6 GiurgiO — — 10 Turtucaia — — 12,15 Olteniţa — — 12,20 Silistria — — |2,45 — Ostrov — — 3,15 — tn llraila Joi Dumineca dimineaţa tn Galaţi — — — Galaţi, 5 Februarie st. n. 1886. a. m. p. m. Plecare în sas, de la Galaţi Marţi Sâmb. 9 Braila — — 10,25 Ostrov — — 9,30 Silistra — — 10,30 Olten Mere. Dum. 2 Turtucaia — — 2,15 tnGiurg.Sm. — — 5,30 de la Giurgiă — — 10 Ilusciuc — — 11 Zimnicia — — 2.15 Şiştov — — 2,45 Măgurele — — 5,10 Nicopol — — 5,20 Corabia — — 7,10 Bechct — — 9,55 Kahova — — 10,10 Lompal. Joi Luni 6 Vidin — — 8,45 Calafat — — 9,15 tn Severin — — 4,30 de la Severin Vineri MurţI 5 a. m. a. m. p. m. N. A. PAFADAT AVOCAT Str. Biserica Icni No. 8 bis. ml 11U IIII T chiaivw^,Tt5 ceie J flEaii iU/l I , priet.^'-Tsilusiunea din Distr. Vlaşca, PI. Câlni^ ^ pr0- ‘ se pot adresa la proprietar EtoT?-, nu, Piaţa Anizi No. 1 Bucureşti. *•< DE ÎNCHIRIAT Un atelier* cie teinjolarie DE VENZARE Tesgliele si scule de tâmplarie de acuma saă de la Sf. Gheorghc. Doritori se vor adresa Calea Rahovel No. 60. a. m. p. m. a. m. Inspectoratul Agenţiilor Lunarei do jos. D, R.. ROSETTl AVOCAT Strada Batistei No. i. ROMERBAD (Gastainul Slii'iei) DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1886 ST. Situată pe calea ferată de Sud (prin trenu acccle s6 ajunge de la Viena tn 81 /2 ore, de la Triest In 6oj băl puternice de 30—ŞK.u.niunei ti*nenl debili, d 1 «•• .i neutru oi^;*-jlie.efica.ee la pi 1aţiazilmca20,^h^Wo igra, reumatisme, ^^„^me esvif aLil Tirvec'. | Lolldc femei, menstrunaţnle. esuci a bM de mar- L I crcnicl de cataruri băşici etc. - precum şi băl dej mora, separate şi , n MaiO si Sept. cu 330/01 I putina, locuinţe con Ini . 1plăcută, pronie-1 | mal eftin pos.ţiune “L?oucte de1 apa de băut din l nade din nod construit', L M,.,iiCUlbăir.I: D.consilieri 1 munţi, reservoar de apa rece. M viena (până lai I sanitar DrU. HayerI KrugerstraW 13;, anele Aprilie domiciliat. tn vien (.u.jlulhsc trimite gra-1 mark de jos. DE VENZARE HÂRTIE MACULATURA LA ADMINISTATIA ZIARULUI „EPOCA" ATELIER POLEITORIE I- CERIM0K I. STRADA MIHAI-VOOA I. —(VIS-A-VIS DE MAŞINA DE APA)— Recomandă bogatul său asortiment de oglinzi cu console aurite şi negre, Mese mari şi mici, lot felul de galerii şi pervazuri, Inca-dramcnle de lotegrafil, negre şi aurite.—Primeşte ori ce comande fn meseria sa. i* •MOi-AuS?1 $XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX X X BUCUREŞTI 3, COLTUL STRADEI GABROVENI SI ŞELARI, 3 ItL m IIIIMiT de la 23 Aprilie viitor, IIL 1.HJ1IIII 11 casele din strada Aca-demniei Nr. 29. — A se adresa strada Ba-tişlc No. 11. BAZAR D'ENGLITERA Avem onoare de a recomanda onorabil lux public şi clientelei noastre ma-gasinul nostru, bine asortai cu tot felul de stoffc moderne de comande pentru Sesonul de Prima- V eră şi sic Chaviot, Par Ies iu ri de Verâ. Asemenea am pri- ® | Coaehmen.Pantelonifan- mit un bogat assortiment | T_T A Ţ IVT L1 | taisie, Veste llrocate şi de haine con-^ N Lj Piqtiet fan- &wlZTaî BARBATESCI, SI PENTRU COP111 Journal.Co-III) mi' lIGIil'D l T şi Costume stume Sacot la Deniiereî |f|| KlJ l llOIIrJil I ® de copii cele mai mo-Modc, Redingote cu veslefy (t derne şi cu preciurile Diagonal, Jaquele cu foarte convenabile. De aceea rugăm pe onorabilul public şi clientela noastră, a ne onora cu Visitele d-lor, asigurdndu-vă că vor fi pe deplin satisfăcuţi. DO C O c 00 m o» Oc CI O •*S c> t> DO X X X ? a $ m r— ^ -- V} c»: o X X r x X X X X X X XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX iSTITUTIL MEDIC) BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Uydrotherapia — 2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Or hal a ţi—o. Masaj io sistematic—7. Ser-viciulla domicilio — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bac abur.................3____ 1 Bae de putină cu şi fără duşe " 2.50 medicamente..............\ _ 1 duşe rece sistematică . .’ L50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1 Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa piuă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dalâ pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnâ la 2ii post-meridiane. Preţurile la secţia medicală confo™ ! prospectului. Direcţiune*. Aflând că o casa concurentă d’aicî, introduce prin o amăgitoare contra facere a mareei noastre, CIMENTUL seu în ţerile Danu-biane, ne permitem a atrage atenţiunea onor. noştri consumatori şi a le recomanda se observe că etichetele noastre portă pe lângă firma noastră şi un ALBASTRU cum un alt animal), ••tru fi apăraţi de fa’ ALBASTRU ' 1 vor pni *a consumatori cimen- ţ\ Deposit in Bucureşti la ARBENTZ & WOLFF . Bucuresci. — Typo uple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro ■