MARTI 1 s MARTIR 18«R. ANUL 1 No. 98. A DOUA EDITIUNE Gkigohe G. PEUCESCU Director politie ABONAMENTE: Iii tară 1 an 50 Ici, 0 luni 20 lei, 3 luni 10 lei tn străinătate i an 50 Ic), C luni 25 lei H E D A C 'r l A No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL TREI ÎNTREBAU! D-NULUI MINISTRU AL FINANCELOR DISCURSUL DOMNULUI PETRE GRADISTEANU REPOSâTUL NASCOCILA AMINTIRI TREI ÎNTREBĂRI d-lh WMSTfii \i, mmm . . ] Monitorul Oficial al Statului, Nr. 270 din 11 Martie corent pe pagina 5-139, coprinde conitul întrebuinţări fondului) de rescumpărarea rentei perpetuă 5 0/0 emisă In anul 1875. Conitul ne arată câ de Ja August 1880 plnă la Aprilie 1881 s'a cumpărat titluri tu valoare nominală de lei 4.230.500, pentru care s'a plătit lei 3.127.533. Cu această delicata şi de multă thcre-j dere misiune, de a reseumpâTu.pe com-tul Statului, titluri pentru 3.427.533 lel^ a fost onorat d nu Eugeniu Ca rada, de către d-nul Ion Brătinuu atunci ministru al domeniilor; tara a cere nici autori-sarea consiliului de miniştrii,nici chiar* aprobarea Regelui.” Exprimăm mai lntâiil regretele noastre de contribuabil că ni se dă se.una tntr’un singur cnnderft de întrebuinţarea unei suini atflţ de însemnată Iu curs de nouă luni, tu loc să ni se dea osebit fie care operaţiune cu arătare de ziua în care s’a efectuat şi pe ce preţ/ — Mal regretam că ni se dă eomt după şease am adică în 1880, pentru operaţiuni efectuate în 1880, lu loc să ui şe fi dat, dacă nu tn lle-care septămănă sau lună, cel puţin la finele anului cum credem noi ca cere consciinţa datorii şi respectul datorit publicului. Pare Insă că d-1 Nacu, inimic neîmpăcat al «Noutăţilor» In cestiunede socoteli, dă la lumină din cele mal vechi, asigurat că cu cât vor avea o dată mal înapoiată cu atât vor fi mai bune şi mai eficace colectiviştilor prin dificultatea şi chiar imposibilitatea de a se mal controla. Ne putând dar avea ce cerem adică socoteli proaspete, trebue să ne mulţumim pe ce ni se da. — Pentru a ne putea însă face o couvincţiune asupra comtulul publicat, rugăm respectuos pe onorabilul domn Nucu ca tu calitatea d-sale de ministru al financelor, de pe actele ce posedă în arhivă , să bine voiască a ordona să ni se răspundă 1a următoarele trei Întrebări.: 1. Pentru o atât de Însemnată operaţiune pe seama Statului,lu suma de lei 3.427.533, ce a făcut pe d-nul Ion Brâ-tianu să recurgă la intermediul d-lui Eugeniu Carada In ioc să se adreseze direct lu sindicul bursei din Paris ? 2. In ce anume condiţiunl a fost dată această Însărcinare d-lul Eugeniu Carada, adică prin plată de remisă sau prin diurnă fixă şi câtă sumă a primit pentru întreagă operaţiune? 3. Ce anume control şi supra-veghere s'a esercitat asupra acestor răscumpărări ? Avea d-rjul Carada un maximum fixat peste care iiu putea trece !— A telegrafiat d-nu Carada imediat după efectuarea fle-căreia operaţiuni preţiul ei? A expediat d-nu Carada la Bucureşti sau a depus la agenţia ţări din Paris imediat titlurile rescumpârate Împreună cu borderourile ? Facem mal cu osebire această ultimă întrebare ca să închidem gurile răutăcioşilor şi neîncrezătorilor. Ei constată că cursul rentei de la August 1880 până la Aprilie 1881 a mers tot crescând; câ ast-fel fiind el presupun că s’a pulul cumpăra pe cursul de 74 şi revinde şi cumpăra din nod mal târziu pe cursul de 78 şi 80 cât s'a urcat atunci renta, ceea-ce In curs de nouă luni cu P0CA APARE TN TOATE ZILELE un capital disponibil de trei şi jumătate milioane, beneficiind continuu de urfcareu cursului a putut da beneficii colosale în detrimentul fiscului. — Noi nu afirmăm ca s'a făcut, constatăm numai câ s'a putut face şi în dorinţa ce a-vem să dovedim câ nu s'a putut face cerem lămuriri. In privinţa celor-l-alte operaţiuni coprinse în acest comt, atragem atenţiunea eofitribuabilor câ la încasări nil figurează cuponul “xigihit la 1 Octom-bre 1885 de la renta răscumpărată, negreşit fiindcă vistieria n’a avut bani să't plătească.—Această întârziere tnsă a adus statului o pagubă de oare-ce cursul rentei perpetuă care în Noembrie era de90 0/o s’a urcat la circa 95, diferenţa de 5 0/o socotita tu 200.000 lei, admiţând că s’a răscumpărat până acum dă o pagubă de circa 10.000 lei. ceea-ce echivalează cu o datorie flotanta de 200.000 lei cu dobândă 20 O p socotită pentru trei luni întârziere. — Mal este de observat în ceea ce priveşte plăţile câ răscumpărările de la 1881 s'aG făcut prin intermediul Bănci Naţionale, şi cu modul acesta statul plăteşte comision Bănci şi remisă agentului de schimb prin care se răscumpără, de şi legea Burselor impune ca ori-ce vâu-zare-eumpărare pe comtul statului să se facă direct prin sindicul ei. —Unii zic ca se preferă Banca pentru a mări dividendele acţiunilor liind-că are şi d-nu Brătianu: alţii zic că pentru a mări beneficiile administratorilor Bănci şi a emisurilor, între cari se număra şi dd. Stâtescu şi Gâmpineanu cari s’aii plâns şi plâng continuii că nu le a-junge leafa şi diurna de miniştrii şi deputaţi. Noi răspundem ca ambele inte-rose sunt strtns legale, de oare ce prin creşterea dividendelor se măresc şi beneficiile administratorilor şi a censiţ. rilor. Aiari privilegiuri Insă acordate Bănci, agiul şi altele multe, ne esplică pentru ce se tot măresc impositele şi pentru ce d-uul Nacu caută să mai În-finţeze şi altele uoui. Am scris acestea în credinţă că facem un serviciu contribuabililor şi cu speranţa că generosituteu, ertarca şi răbdarea noastră va avea un sfârşii, fiind-Că destul timp ne-am lăsat să ne tundă cât aiî voit ca pe oii; este timpul să ’i oprim, daca voim să nu ne ia şi pielea. l’unu Milmil IVneoi iei. Pesta. 27 Martie.—l'niiiprn «Ic-put nlilor.—I). \eniPiivi inl«‘i*|>o-lea/.n ministerul asupra nogo-rierllor privitoare la tratatul «Io comerţ cu Itomănia, si cerc se i se arate niesurile pe cari le ar lua contra or rarul sistem prohibitiv român, mai cu seama contra tarifului autonom din I NN5, pentru caşul iu care convenliii-nrn actuala nu s'nr prelungi piua la IO UtliC. Interpelatului întreabă duca guvernul voeste sa lămurească Camera asupra stării actuale a negocierilor si asupra căuşelor de înterzieri deja suferite. Motiv indu-si interpolarea, la care i se va respunde /.{lele astea, «I. \emeuyi a criticat uitrTiii mod viu atitudinea României in relaliuiiilc sale comerciale; a ocrul sa se ia nicsuri pentru a face sa se respoeto/.o noul tratat intr'un mod sincer si strict atât din partea Itomâniei eât si din partea monarcliici Auslro- l.ngare. Berlin, 27 Martie. — Reichstagul a respins prin 181 voturi contra 3, primele două paragrafe ale proiectului de lege asupra monopolului spirtoaselor. Aceste doue paragrafe constituiau esenţa chiar a proiectului. Cele l'alte paragrafe au fost respinse fără discuţiune. Belgrad, 27 Martie. Un ukaz regal prescrie că legea marţială va înceta de a mal se aplicei în armată. Generalul llorvatovici este numit comandant şef al urmatei active, şi în acelaşi timp decorat cu marea cruce din ordinul Tahovo Cu spade. I omlrn. 27 Martie. — Demisjtinea d-lur Cliam herlnin şi Trevelyan a fost primită. Ei vor fi Înlocuiţi prin d-nil Stanfeld şi Dalhousie. \ lena, 27 Martie.—Curtea va purta în timp de 12 zile, începând de ia 29, doliul Comtesei de Chambord. Bruxelles, 27 Martie. Greviştii basinurilor de la Charleroi a Vi incendiat multe case de ţară, şi castele. S’afl întâmplat scene de jaf Stricăciunile sunt imense. Patru mii do oameni ca trupe de întărire nu fost trimişi la Charleroi. Nişte încăierări aii avut loc Intre grevişti şi trupe la Roux. Zece grevişti aii fost omoriţ). Răniţii sunt foarte numeroşi. Bruxelles, 28 Martie. — încăierări sângeroase au avut loc între trupe şi grevişti In mal multe punte din basmul Charleroi. Greviştii s'au dat la noi acte de jaf. Trupele aU tost întărite. Alena, 28 Martie. — Camera e convocată pentru 2 Aprilie pentru a vota noui proocte de lege financiare privitoare la cestiunea militară. Presa conservă un ton resboinic şi pare că consideră resbelul. ca inevitabil. O ÎNTREBARE DOMNULUI MINISTRU DE EXTERNE Suntem informaţi câ (lupe ce s’a aplicai oâtâ-vu vreme Turciei tariful autonom, in urma ameninţării guvernului Otomon câ va lua in contra noastră măsuri de represalii, guvernul nostru a încetat d a mai aplica Turciei tariful autonom. Ni se mai dă în această privinţă multe alte ainenunte. Înainte însă d a publica tot ce e privitor la această cesliune, rugăm pe d. Ministru de Externe ca. prin intermediarul uneia din gazetele guvernamentale, se bine-voiascâ a ne da desluşiri în această privinţă şi se ne spue ce anume tratament s’a aplicat şi se aplică azi Turciei în relaţiunile noastre comerciale cu imperiul vecin. ÎNTRUNIREA din sala joji DISCURSUL D-LUI P. GRADISTEANU După câte s’uO zis tn această Întrunire, mă Întreb: ce'ml mal rămâne as-tă-zl de discutat dinaintea d-voastră? —Daca zidurile nu aO urechi, ele bisa conţin Îritrînsele pe acea nimfă pllngă-loare a antichităţel, pe care o numim Eclio! Echo al acestei săli repeta încă cuvintele elocuente ale acelora cari v’aO vorbit tu întrunirile trecute de ceea-ce se petrece, şi v’au arătat starea mizerabilă In care a adus ţara guvernul colectivist, din punctul de vedere al prin-cipielor liberale şi naţionale, ca şi din punctul de vedere financiar. Bancrută pe toată linia! Iată tabloul îngrozitor dar real, care s'a desfăşurat dinaintea d-v. In aceste două întruniri (nplause). Tabloul s’a complectat azi prin fotografia hidoasă, dar exactă, a primului-minislru.Nu este vina fotografului dacă subiectul este urli aplause). In încurcătura, tn care mă aflu, daţi'mi voie să urmez pe onor. mefl a-mic d. Boerescu tn sistemul ce a inaugurat de fotografie. Vă cer Insă voe să descind puţin objectivul şi să'lplimbîm-prejurul subiectului principal. S'a vorbit de colectivitate şi colectivişti şi s'a zis că unii din membrii acestei asocia-ţiunl de exploatare, ai acestei bande negre pot fi de bună credinţă vi convinşi. Daţt-ml voie să aplic ohjeclivul muşine! fotografice pe faţa câtor-va din cel mal eminenţi sateliţi ai aceste* colectivităţi şi să vedem dacă aprecîarea e justă aplause . Fiţi pe pace! Nu'ivoiil pune In lumina principielor liberale ; n aş Obţine de cât o faţă neagră! Adineaori onor. d. Pache Protopescu ti nu-mia liberali colectivişti. Nu înţeleg cu-văutul, dacă suni colectivişti nu sunt liberali şi dacă ar fi liberali nu ar li colectivişti (aplause). Liberalismul d-lui Ion Brătianu, liberalismul colectiviştilor! Diogene asista lntr’o zi la o iecţiune de filosofic a Im Platou, aude pe profesor definind pe om o fiinţă tu două picioare şi fură pene. îndată Diogene ese din sală, ia un cocoş, tl jumuleşte şi ’) as vâri i dinaintea catedrei zicând : «lata omul lui Plutone». Tot ast-fel este de asemănat guvernul colectivist de azi cu liberalismul, cât se potriveşte cocoşul jumulit cu omul! (Aplause). Lumina, căreia voiti cere reproducerea schiţelor mele, este moralitatea şi onestitatea publică. Aceşti oameni, cari au alunecat la ultima treaptă a,degradaţiuneî publice şi politice, au cutezat a ne întreba de pe tribuna Senatului: cine. suntem şi cum lndrăsnim a'i acuza de imoralitate şi corupţiune !... Cu o sfruutare ne mal pomenită ne punea uceasta întrebare un acid al d-lul Ion Brătianu, care vorbia tn numolo colectivităţi?! întregi. până să vină să stea alături cu d. Brătianu. Şi, ducând neruşinarea la culme, se pretindea că apără pe guvern tn mod absolut desinteresat... Nu mă mir de aceasta atitudine... Femeia de stradă cure îşi sumele rochia în brlu şi tu numele moralei insultă pe vecina sa, femeia cinstită, este o obsorvaţiune profunda şi tot d’u-una adevărată a părintelui lileraturei române, a nemuritorului lleliade Ilădu-leseu ! (Aplause/. Cutezanţa mergea aşa de departe, tn cât se adaogă : «Nu ştiţi că daca arfi să stăm la vorbă şi la socoteală, noi, aceştia acuzaţii, am avea dreptul să ridicăm fruntea şi să privim drept în faţă pe lie-cure.» Şi mai întâia de toate, acela, Care vorbia de la tribuna Senatului şi care pretindea că poate sa privească In faţă pe fie-care, acela care cu mândrie afirma, că poate să ridice fruntea, ui• tat'a oare tn acel moment, sub ce a-ripe presidenţiale roslia acele cuvinte? Dacă de la tribună s’ar fi întors puţin spre biurou, poate câ ar fi zărit ln-tr un colţ al sălel \re-o umbră sângerândă, care 'i-ar fi turburat seninătatea sufletului (aplause. Dacă riu s'a uitat la spatele sGti, — lu faţa sa, după primul ministru n’a zărit oare pe ilustrul d. Carada ? De d. Carada, care trilocueşte pe primul ministru tn toate afacerile de interes public şi privat, pe d. Carada, cart* până mai eri sărac, în cât umbla iarna cu ciupicl de brunei, az.i de mal multe ori milionar, pe d. Carada, antreprenorul gem ral şi ocult al tutulor furnilurelor, tutulor ministerelor prin contracte de bună voie fără licitaţie : urme, material de rezbel, efecte de echipament militar, materialul drumurilor de fier... O voce. — Rescumpârarea cailor ferate.... D. P. Grădişteanu. — Daţi ml voe, le-am pe toate aci (Ilaritate), Metal pentru monedă, hârtie de timbrat, muchi ne şi ulensiie pentru fabrica de pielării de la peniteneiarol Dobrovaţ, lăzi de fier pentru perceptori şi casieri, bonuri şi obligaţiuni de ale Statului, totul, până şi perferutoa-rele pentru hârtia timbrată ! toate (a-plause). Nimic nu se mişcă, nimic nu se face în ţară fura ştirea şi consimţiniântul d-lui Carada. Opt-zecl şi doi de deputaţi votează în cameră liniile de drum de fier cale largă; dar d. Carada cumpărase sau arvunise din străinătate materialul pentru liniile cu cale strimtă, N Gr. FI LI PE SCU Proprietar A N U N C I U R I : ihunciitrl p<* pagina a patra linia 30 hani «mincinrl şi rwlainr |»cpHg. 111 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3. Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL material rămas fără valoare pe acolo, fiind-că sistemul căilor strimte era condamnat, 11 avusese dar chilipir, ş Îndată d. Ion Brătianu veni In Cameră si majoritatea de 82 se transformă In minoritatea de 28 şi căile largi, devin căi strimte şi imense cantităţi de acel material se cumpără de la d. Carada cu preţul ce bine-voeşle a stabili, şi astfel vom avea căi largi cu materialul uşor şi neresistent al căilor strimte! După cererea unor deputaţi sau senatori influenţi, ca preţ la tocmeala unor voturi, s'a admis, lu urmă, preschimbarea unor linii, s'u admis, pentru ele calea largă, dar tot materialul Carada pentru că) strimte se va întrebuinţa ta densele (aplause). D. Carada este factotum al regimului. Agiotagiul de la bancă, faimoasele o-peraţil financiare, alegerile, politica exterioară, lotul se regulează de d-sa şi prin d-sa. Deviza coroanei «Nimic fără Dumnezeu» s'a transformai de Marele Vizir, — care primeşte cu îm-pudicitate acest titlu,— In Mintie fără Carada aplause). Ţara, imputa Intr'o vreme regimului lui Vodă Cuza, averea scandaloasă făcută lu câţi-va ani de Librecht. Averea mult mal scandaloasă a lui Librechl-Garada, care din Întuneric guverna şi dirige totul lu locul Vizirului obosit, indignă şi revoltă pe toata lumea, afara, se Înţelege, de aceia pe cari nimic pui mai mişcă, pentru-câ corupţiuuea ’j-agangrenat până la măduva taplause prelungite). Credeţi, d-lor, ca acest specimen este unic tn colecţiuncu colectiviştilor? — Dar alături cu d-nul Ion Brătianu, nu a văzut oratorul din Senat, nu vedem cu toţu cum se Întinde şi se lăţeşte, un inie advocat care până mal eri cutreera cu vioara mahalalele unor oraşe de provincie... (aplause frenetice. Bravo de mal multe ori repetat) ca să capele şi el o mică popularitate. Astăzi, graţie sistemului general, admis în rândurile colectiviştilor, astăzi de mat multe ori milionar,se resfaţă In imense domenii... private (aplause). Tot pe banca ministerială, alături cu d. 1. Brătianu, lumea toată nu cunoaşte pe un om care pună eri, căuta tu... jocul de cărţi... mijloacele necesarii pentru ca să subvie la o viaţă miserubilu şi să'şl plătească datoriile de cari onoarea sa era ucaţatu? (Aplause). îji, astăzi dacă nu'l cunoaşteţi, vă rog să nu l căutaţi la lucrările publice — (ilaritate) aşa de bine a ştiut să'şi faea treburile, tu căt a Înălţat la moşia sa palate splendide, traeşte In lux şi, după povaţa stăpânului, u pus lu o parte bani albi pentru zile negra şi... merge înainte, nu se sileşte (uplause . llel, d-lor, tiu este unul, nusunlduol, sunt toţi aşa. Nu cunosc specia colectiviştilor convinşi, de care vorbia onor. meu amic d. Boerescu. Afară numai duca le vom căuta convincţiea In dorinţă de a se Înavuţi. Pe acest târâm ştiut In adevăr convinşi, bine convinşi, pun lu practica convincţiunile lor. Milionarii mişuna în rândurile colectiviştilor. Toate aceste averi, repede făcute, aii scandalisat şi scandaliseazâ ţara, căci nu sunt fructul muncel oneste ci sunt datorite numai bunel voinţe a marelui distribuitor de onoruri, onorarii, diurne, disidente, tantieme, co-raisiunl şi tot felul de Înteprinderl (a-plause, bravo.). O voce.—Şi Costinescu ? D. D. P. Grădişte ana.— A! D-lor, mâ ertaţi, nu am de gând, să nii plimb Instrumentul fotografic pe obrazul lutu-lor acestor domni. V'aşi face să per-deţi prea mult timp şi nici nu’ml place să o fac. Ilaritate, aplause . Dar, mal sunt câţi-va pe cari a'şi avea să vi'ipresint, In câte o trăsură.De astă dată, iau pe unul dintre cel mal puri, dintre aceia la care de sigur făcea ulu-siune onor. meu amic, d. Boerescu. când zicea ca sunt convinşi. L'um văzut ministru şi luând leafă de ministru, dimpreună cu diurnele şi chelluelele de represenlaţie, de care vă vorbia de unu zi d. Laliovary, şi Încă ca ministru, www.dacoromaoica.ro o EPOCA — 18 MARTIE mai luând «i vre o MO snfi 50 mii tel pe an ca director la banca, şi cAnd s a numit director la bancă, acelui care a observat ca nu va putea lucra din momentul în care este şi ministru, un alt director T-a răspuns: "Nu face nimic, muncim noi pentru densul■> aplause'. Iau alt ministru, tot din cei mai puri, si s6 vedeţi cum se molipseşte lumea tn aceastA aglomerare de impuritate. Ministru actual, director ia creditul funciar. Lucrurile acestea sunt ele de o puritate ast-fel, în cât se ne permită a zice ca ceia ce i ţiue acolo eşte convine-ţiuneâ ca fac bine. sa O este interesul personal legat cu interesul tutulor colectiviştilor? Recomand atenţiunii d-v.* d-lor, tipul aceluia care se pauua tn Senat cât este de deşi utere sat. absolut desinteresat! lata, d-lor un advocat, care, până a nu veni la putere d. Ion Brătianu, sta în planul al douilea, dacă nu al treilea al baroului român, de o data, du pe ce fusese ministru, Îşi permite 1u Senat sG afirme, mai reu de cât acel cari bat toba sG’şi vlnda orvialanul, ca câştigă procesele permite, ca Întoarce morţii de la groapa! De unde .această Încredere?—Lucrul se explică. In des-tribuirea favorurilor avantagelc de cari trebuie sG profite fie-care colectivist. stăpânul ti dedcse monopolul justiţiei. NumGrul proceselor nu este nimic, beneficiele ce realizează sunt totul. Nu i se plătea, spera mai mult că nu i se va plăti talentul, ştiinţa şi munca, ci holărlrea ce dicta şl pe care o va putea dicta. Pe cât a fost advocat, şi advocat gras retribuit nu numai de particulari dar şi de cade ferate şi alte autorităţi publice, nu s’a mulţumit cu monopolul tribunalelor, era şi consor la bancă. Atâtea beneficii cumulate nu -i sunt de ajuns ca sG nu poată zice că este desinteresat ? CeTtrebuedar ca sG fie desinteresat .'(Aplausc). Uitat-a oare ca pentru o luna sau douG, când a fost ministru de externe, stăpânul sGfl l’a gratificat prin Cameră cu suma rotundă |de 50,000 lei ca cheltueli de represintare pentru trei prânzuri date, peste sumele alocate In In buget cu aceasta destinaţiune, tn realitate spre a’şi rnobi'a casa? A ! e absolut desinteresat! (aplause). Portretul nu este complect. Nimeni 1n ţara Româneasca, de multă vreme, n a mal practicai nepotismul şi favoritismul ca d-sa. Vod! Aşa e9lo. 1). P. (irfidişteanu.—S ar zice, d-lor, Că aceste vechi haine ale boerilor, s’au luat după spinările lor, en sG se arunce pe umerii slugilor lor (aplause, bravo repetat). SG stăm la vorbă şi la socoteala! Vedem pe unul din fraţii actualului ministru de justiţie desinterast, prefect, una din cele mai frumoase şi mal bine retribuite prefecturi din tară. Comite abusuri, ilegalităţi, bătăi pe strada, Îşi croieşte domenii Întinse tn Dobrogea. Nimeni nn cutează sG atingă pe acest privilegiat. lin alt frate şi permite se pună In vtnzure pământul ţeranilordeclarat inalienabil de legea rurală: ministrul de justiţie de atunci, ştiţi ce face? Da o circulara la toate tribuualele, cu cum toate ar fi capabile de asemenea mon-strqosituţi. Culpabilului nici un avertisment... Este suditl Un alt frate, advocat public, laşa sG se piarda procesele statului In lipsa: nu face opoziţie... am auzit pe d. N'acu, atunci advocat al stalului, vorbind de dare In judecata: dar totul s’a potolit... Nu se ating*cei cari sunt mai presus de legi (aplause). , Rămas-a o rudă, ori cât de departe, un amic, un familiar, un pmtejaS al d-lui Stătescu—vedeţi tn ce bal am a-juns. Iu cât sG devie şi d. Stătescu patron în ţara aceasta !— ilaritate rG-mas-a vre umil ca sG nu fie chivernisit ~i bine chivernisit ? Şi spune că este desinteresat!.. «, , La aceştia facca alusiune. onor. d. Roeresrn adineîfbrr?*li foarte"hiuTţu-mesc (ilaritate, aplause . Nu v’am făcut portrete, d-lor, ci numai simple schiţe, şi vG asigur că am tont pe cel mal spatâţăl. Alt fel ar fi trebuit sG bălăcesc In albia cu lături, dupG cum a zis însuşi primul minisru, şi este aşa de murdară In cât nici chiar acela care a umplut-o nu 'şi pune mâna Intr’Gnsa aplause . Aceşti oameni, leiţi şi porecliţi, cum 'i vedeţi şi cum’t ştiţr. pretind ca este nefundată acuza-ţiunea formulată de nolcatn administraţie este corupţie şi imoralitate. El tnvoacădouG argumente: districtele astăzi se administrează de ele însăşi, imputarea ar trebui dar generalizată, prefecturile au devenit aproape nişte sinecure.—Citesc d-lor după Monitor, ca sG fiu exat: «Ş’apoi In ce se atinge de numirea prefecţilor, guvernul când este vorba sG aleagă şi sG numească pe acela care trebue sGT reprezinte In localitate ş'a făcut o datorie de a consulta mai pe toţi reprezirdanţil judeţelor din corpurile legiuitoare.» Vedeţi tabloul! VasG zicâ.dupG d-lor, ţara înoată tn fericiri; avem descentralizarea pe toată linia; judeţele se guvernează de sine însuşi; ţara se guvernează prin sine. Trebue sG fie cine-va hipohondriac, sG sufere de spleen ca sG găsească un nor pe acest cer aşa de senin şi frumos! .. Şi rfa Inifmt de rls mal refl de cât auguril romani acela care debita aceste enormităţi? Rolul puterilexecutive tn administraţie s'a redus, In udevGr, s’a redus Ia alegeri! Toţi agenţii direcţi şi indirecţi al guvernului s’afi transformat tn aijcnţi e-lectorali. De sus până jos adminislraţiunea Întreagă In loc sG se ocupe de a da fiecăruia ceia-ce ’i se cuvine, sG vină In ajutorul aceluia care suferă, nu se o-cupâ de cât de alegeri; prefect, sub-pre-l'ect, pomoşnicl, vătaşei, agenţi al fiscului, ai regiei, ai sărei, militari generali, vai! până şi profesorii nu se ocupă de cât de alegeri şi numai de alegeri. Ca sG isbutiasca, In loc sG. vegheze la stricta şi nepărtinitoare respectare a dreptului lie-căruia, persecută pe cei recalcitranţi, făţiş saii pieziş, în toate interesele şi daraverile lor până la al noulea neam, pe cei mai slabi de ingeri ’i ameninţă, ’i intimidează; altora, cari sunt mai llămânzi le promite — ’i în-şală, dar le promite, celor mai devotaţi le trece cu vederea on-ce abusuri, sau nelegiuiri, ’i susţin şi i răsplătesc. Când aceste mijloace dulci nu sunt de ajuns,atunci vin scandaluri In întruniri, şi pe strada. Bacanaie ca la Orfeu şi Bossel ! A-tunci studenţii cari sunt speranţa şi viitorul patriei, sunt loviţi de sbirii poliţiei, (aplause), atunci vedem agenţii poliţieneşti vliind masalalelelu ochii studenţilor, asverlinduT In închisori şi tri-meţlnd pe alţii In mod ilegal Iu urmată (aplause). Atunci, vine organisaţia pa-cinilpr cetăţeni Lăptaru, Vornicu, llin- EOIŢA ZIARULUI «EPOCA» AMINTIRI -— (3) Amicului meu de la Vrauccu — Ai tnhăucit, sărace, de lot. Ci-că eşti om, copt de-a-puterelea-hi, şi nu ţi-aî prăsit un ban să ’ţl poţi cârpi o nevoe la o vreme grea, ori sa te chemi şi tu cu ai doi juncani In bătătură, din munca la. Aşi, ţi-ai găsit!.. Umbli cap-chiii pe la gardurile oamenilor, să te latre cânii şi să te faci de râsul şi ocara satului. N are chip se fac' un pas din o-gradă, biata llinca Văduvii. — Are sa te opăr iască baba cu apă clocotită,ca pe un câne. — Aşa ţi se cade. Tu om, să sfurlmi petrele n palmă, — In loc să te-apuci de-o treabă, aţii calea acelei fete, şi ’ţl prăpădeşti ziua pe fleacuri.— lliai, baele, mula ţi gându!... Nu iei tu pe llinca, cum nu's eQ popă. Pârvu ’nghiţi ’n sec de câte-va ori, şi fără su seoat'un cuvânt, se sculă şi eşi. Bătrânul s? simţi singur, şi tăcerea din bordel pentru Titâia oară U înflora. — Se uită lung în spre capul laiţel, unde şezuse Pârvu, Îşi Întoarse gândul la câte rostise din gură, şi ncepu sâ’l mustre cugetul. Simţi tăcerea lui Pârvu c a rGmas In bordeiu şi T apasă ca o peatră de moară. Atâta bâeal avea şi el. Cum II împinse naiba sa se ’ndră-geascâ tocmai de biata Ilincuţa, care de asemenea era fiica Iul, făcută cu Ma-randa văduva lui Ghinea, rGposal cu vr’o doi ani Înainte de naşterea fetei. Ştiia el bine cui sângele lui. — Cum să lugâdue o aşa Impărechere? Dar unde s'a mai pomenit un păcat ca aista? El nu ştie, săracu, — nu’i spune inima —ş'o ţine tntr’una s'o iee de nevastă;— — biata llinca, — bietul Pârvu!... Şi sG culcă iar pe spate, doborât pe gânduri, cuprins de milă, cu inima rupta de dureri, pe cari numai el şi cu Maranda le ştiau. — Soarele asfinţise, bordeiul se umplu de Întuneric, şi el adormi greO. Pârvu o porni de-acasa ţintă la mama Maranda. — De asta dată nu se mai opri sfiicios pe la poarta, ci ’şi luă inima ’n dinţi şi dete drept Înainte, deschise uşa ’n lături, şi se ’nţepeni dârz dinaintea bGtrâneî, şi sub ochiul el speriet şi răstit, el nu se tulbură, ca alta data. ci'I grăi verde fără să ngăimeze vorba, gheru şi alţii cavaleri aî ordinului «serviciul credincios» aplause). Şi ast-fel, s'a doscuragiaţ şi s'a hotârlt a se abţine de la, vot o mulţime de cetăţeni din cei mai valoroşi, iar representaţiunea judeţeană ca îşi ceri generala a devenit un simulacru hidos, o parodie a voinţei naţional Jliflfere nu mai respiră de cât o singură voinţă, voinţa stăpânului. Rari sunt vocile lilteralilor aleşi cari se mai ridioă. Discuţia nea este suprimată sau năbuşită. SG ne fie'permis a repeta cuvintele savantului dr. Laveley, acelora cai pot sG se gândiasca dacă nu cum-va vârtejul nelegiuirii ’i-a luat cu desăvârşire: «O Cameră care nuifiscută este un corp servil, ea nu serveşte de cât a masca despolizmul». Ca sG vedem limpede In acest carnaval coleeti-vit sG dam jos masca liberalismului, guvernământului prin sine. Şi atunci va apare figura despotismuluicelui mai abject. Guvernul ia avisul celor mai mulţi deputaţi şi senatori la numirea prefecţilor*—Care deputaţi şi senatori ?—daca s'a strecurat ver unul, care resistă, do sigur nu'l consultă — nu sunt cu trecere de cât aceia cari afl ochi spre a nu vedea ranele ţârei şi urechi spre a nu auzi gemetele ei de durere, aceia cari daloresc prefectului alegerea, numirea lor In Cameră şi Senat, şi cari de sigur, nu’l pot dori alt-fel. Dumnezeu, zace sfînta Scriptură, a făcut peom după chipul şi asemănarea lui. Omul recunascâlor, adaogă Voltaire, a făcut pe Dumnezeu asemenea lui. Fiecare zugrav zugrăveşte Dumnezeirea aşa cum ş'a Închipuit faţa omenească ; se zice că la bunii noştri vecini impin-tenaţi, un zugrav a zugrăvit pe Isus Christos cu pinteni şi cisme lungi; prefecţii cum îi ştim fac pe deputaţi şi senatori cuin i vedem ; e drept ca deputaţii si senatorii ast-fel numiţi sG facă pe prefecţi după chipul şi asemănarea lor. Aţi observat, d-lor, cât de mare este puterea obiceiului. S'a deprins lumea a considera şi trata pe d. Ion Brătianu ca şef,ca tender al partidului liberal,şi, cu loa'.â transformarea sa, cu toată a-postasia sa aţi veijul chiar aici oratori calificând de liberali peaceia cari se află sub ordinele marelui vizir. Este udevG-rat că nu 'i-aă numit liberali curat, ci liberali-colectivişti, cum am zice liberali murdari (aplause) dar In fine liberali. SG sftrşim odată cu această legenda ! Toate sunt bune dar sunteţi în regulă eu tronul ? Şi recunoaşte păcatele, le mărturiseşte, a spus curat: a tolerat abusuri, procese scandaloase, crime, asasinate! Este dar imoral, toţi aceia cari i Înconjoară sunt imorali, corupţi... Dar suntem In regulă cu tronul ? serios, sau In glumă ni se pune această Întrebare ! Ia se stăm la vorbă şi la socoteală. In regulă cu tronul era d. Ion Brătianu când singur şi fără concursul partidului liberal din care făcea parte — contând pe pandurii d-lut Stolojan— făcea acea revoluţiune care s'a manifestat prin ridicula republică a d-lui Candiario de la Ploeşti? Se alia In regulă cu tronul d. I. Brătianu când ameninţa pe Domnitor se plece ca sG scutiască ţara de o crimă ? In ce posiţiune se alia d. Ion Câmpi-neanu, faţă cu Majestatea sa când In Cameră, In plin Parlament, declară că Intre tron şi,ţarăeste un abis?(Aplause). Dţir. d. Dimitrie Sturza colporta bro- orisă'i tremure glasul. — De ce baţi pe llinca, lele Maran-dâ! Cum nu te doare inima? E păcat de Dumnezeu, crede-mC, sâ'ţi baţi joc de trupul el. De ce-o fereşti aşa de mine, că doar nu’s urs s'o mănânc? Şi zGu, a-dicătelea de ce nu ’mi-o dai de nevasta? Ce, eu nu's om ca toţi oamenii? Ha, lele Marandâ? Spune'mi tncalea, ca să ştiu. Baba T privi lung, uimită, cu mâna la obraz — dar nu mal putu ţine şi is-bucni. — Bata-te Dumnezeu, ticâlosule, iar te-al îmbătat! Eşi afara, neruşinatule,— nu te vezi că eşti mort de beat? Peî din casa mea, greaţă, că chem satu la tine-acuşi.... Şi puse mâna pe cociorvă. Pârvu, de şi n avea de loc aerul de a’i fi frica, dar se dete îndărăt, şi se depărta cu pas domol. In bătaia câinilor, bolborosind o toană de sfinţi, dujnnezei şi feştanii. Baba se potoli — iară fata vlrt capu ’n pernă şi plânse năbuşit. Inoptase. Zare de stea nu se vedea de-asupra, şi ’ncepuse sa ploaie. — El se îndreptă spre cârciumă. La nici un geam nu era lumină. — Bătu In uşă, apoi In fereastră. şuri contra familiei domnitorului şi trata pe Suveran de spion prusian ? însuşi d. Stătescu cum sta faţă cu Majest dea sa când d-sa a declarat tn Senat, cuocasiunea acestui discurs de care, mâ ocup, efiweea celprejgătia împreună cu stăpânul seu. la Mazar Paşa, era o revoluţiune ! (aplause). Aşi putea merge mat departe şi sG îtnreh pe d. Ion Bratianu^ce fel de servitor credincios al tronului este d-sa care la fie-care vot pe care 'I smulge de la majorităţile sale servile, le şopteşte la ureche că i se cere, i se impune de tron ? D-sa se face martir şi asvtrlă a-supra tronului tot odiosul măsurilor «ale neehîGzuite. Ast-fel cu concesiunea Strusberg pe care d-sa a pus’o In spinarea tntregei famili a Majestăţel sale ? Ast-fel cu condiţiunile oneroase ale rescumparSri căilor ferate, bună în principiu; se şoptea uşor la urechea a-celora care admiţând răscumpărarea, voiau sG discute pentru ca li se părea prea scump: lăsaţi nu mai faceţi gură, se cere, se impune, palatul... ce sG facem I (aplause). Ce sG cred de d. Ion Brătianu care pe de o parte, tn mod sistematic, sapă tronul din temelia sa cea mai sigură, cea mai tare: afecţiunea poporului, şi pe de altă parte ţine pe Rege ca pe un prisonier Înconjurat de acei numai, cari ‘S-au dovedit că pentru densul şi alături cu dânsul merg orbeşte până la revoluţiune, până la crimă ! (Aplause)J De unăzl chiar nu a dat oare d. Ion Brătianu, dovadă pipăită că pentru d-sa Majestatea sa nu mal poartă coroana României de cât prin buna sa graţie? Ce alt însemnează profesiunea de credinţa a actualului ministru de resbel în ordinul de zi către oştire, în care spunea că a fost chemat la minister, şi ţine portofoliul do la buna graţie a Majestăţel Sale, se Înţelege, dar mai cu seamă a primului ministru (aplause). Noi, d-lor, nu avem nevoe sG ne punem în regulă cu Tronul, suntem In regula, ne am unit spre a resturna guvernul pe cale legala. Nu ameninţăm cu revoluţiuriea, fiind că avem Încredere tn deşteptarea simţului naţional ori cât s’ar fi tocit el de acest guvern vitreg (aplause prelungite). Avem încă încredere In Înţelepciunea regelui, care trebue sG fie convins de adevărul, câ: «într’o monarchie Constituţionala, majoritatea triumfătoare, nu poate trata ţara ca pământ cucerit. Suveranul are interes evident s’o Impudice de a abuza de puterea el şi sG pro-tege minoritatea care poate deveni majoritate.» Trebue de asemenea sG 'şi aducă a-minte de cuvintele Înţelepte rostite de Leopold II, la 1875: «Ori ce măsură care ar avea de efect sG fixeze supremaţia unui partid asupra altuia ar constitui un mare pericol.» Cât mai mare trebue sG fie pericolul, atunci când se dă frânele Intr’un mod absolut, nu pe mâna unui partid contra celui lalt, dar pe mâna unei haite de colectivişti contra cărora s’a unit astăzi toate partidele! (Aplausele frenetice)., Garanţiele ce aceste partide oferă stau Iu Îndatorirea ce au luat-o Intre ele, de a forma un guvern care sG asigure libertatea votului, temelia tutulor libertăţilor, remâind, ca acel partid sfe guverneze, pentru care se va pronunţa majoritatea, dar sG guverneze respectând minoritatea celui lalt partid, care ’i va servi de control. Acosta fiind programul nostru, şi In sensul acesta fiind Un glas sgârietor de jidan somnoros, s'auzi din fundul cosei Întrebând. — Cine'!?... — Eu — Pârvu. — Scoal’ de 'mi dă o litră de rachifl. Jidanul aprinse un capeţel de luminare şi trase drugul de la uşă. Flăcăul scoase din sin o sticlă lâtăreaţă, puse trei gologani pe taraba şi ceru jupânu-lui sa’i dea din cel mai tare. — Luă sticla de rachiu şi se Îndrepta spre casa. — Pe la jumătatea drumului 1f trase-o duşcâ sdravană. Simţi că 'I arde la maţe. Apoi scutură sticla. I se păru c'a mai rGmas de-un gât, ş’o puse iar In sin.— Intră Încetişor In tindă. Deschise uşa casei cu grija. In bezna neagra, ce umplea Încăperea, s'auzia, trăgănat şi greoiă, horcăitul bătrânului ce dor-mia dus. * Pârvu stete puţin In întuneric şi as-eultâ, stâpânindu’şî răsuflarea. Apoi eşî iar In tindă, călcând rar pe vârful degetelor, bâjbâi In ungher sub râş-niţă, găsi toporul la locul Iul. II luă; intră iarăşi tiptil In casă, ajunse lângă pat, şi începu sG pipăe la câpatâili. — Atinse încetişor, cu mâna, fruntea caldă a bătrânului, care dormea cu faţa ’n moţiunea pe care am avut onoarea a o citi In şedinţa trecută, aceiaşi moţiune vi se va citi şi astă-zi, ca să o primiţi şi d-voastră şi fiţi încredinţaţi, d-lor, că întru cât vom rămânea uniţi şi toţi oamenii de bine vor yeni să lupte Împreună contra acestei stări de corupţiuni şi degradare morală, Majestatea Sa nu va uita cuvintele pe care singur le a pronunţat: Ga nu este temelie mal bună şi mal sigură pentru un Tron, de cât afecţiunea poporului aplause prelungite şi de mutttr ori repetate). INFORM ATIUNI Cu ocasia proclamării regatului d. Brătianu a trimes M. S. Regelui o depeşă de felicitare. M. S. Regele îi a trimes telegrafic mulţumirile sale adăogând ; Sper ca ma voiu folosi încă mulţi ani de sfaturile si experienţa d-tale * In privinţa celor ce spunem la pagina întâi, relativ la relaţiunile noastre cu Turcia, suntem posiliv informaţi-că a venit acum câte-va vi*eme,' la ministerul de externe, o notă a guvernului turcesc, concepută in termenii cei mal vii. X 0 delegaţiuno foarte numeroasă a fost trimisă din Focşani In capitală ca se protesteze In contra strămutării Curţi de Apel de la Focşani la Galaţi. X D. Brătianu, a sosit azi dimineaţă In capitulă, venind de la Florica. D-sa a fost tnsţiinţut telegrafic din Bucureşti, despre sosirea delegaţiuni focşănene. Sosit in capitală, preşedintele consiliului a făcut prin depeşă observa-ţiuni prefectului de Putna, pentru că nu l'a înştiinţat despre sosirea delegaţiuni din Focşani. X Negustorii de spirtoase din Ploeşti zice România liberă, au venit în număr considerabil sâ protesteze iu contra monopolului pe alcoolice. X In ajunul adunării generale a acţionarilor Creditului mobiliar, ministrul de comerţ, a revocat decretul, prin care se autoriza modificarea aproupe radicală a statutelor a-cestei societăţi. Aceasta constitue din partea guvernului un act de o importanţă es-cepţionalâ. întreg comerţul bucu-reştean ’şi are interesele sale în joc la creditul mobiliar. Până la alte detalii, ne credem în drept a pune de îndată această întrebare : Sau că puterea centrală nu ’şi deduse bine seamă de actul ce erea chemată a autoriza, când a aprobat modificarea statutelor, şi a comis a-tunci o mare greşalâ. căci nu ne e permis a ne juca cu creditul public. Sau că de la publicarea primului decret şi până în ajunul revocării sas. Atunci Îşi Încleşta c'o furie de dobitoc, amândouă mâinile pe coada toporului, II ridica cu tăişul tu sus, ş'o-data ’l repezi năprazuic cu muchea n capul tatălui sGu. Ţeasta trosni sfărâmată, şi nici un gemăt Înecat şi profund de durere, n'avu timp se iasă din pieptul nefericitului părinte. — Sângele începu să şurue pe pământ...... Pârvu aruncă toporul jos — şi eşi repede afară. Ploaia încetase şi câte-va stele începeai! a se ivi printre peticii de nori. U-cigaşul se simţi apucat de-un tremur. Capul îl vuia uâuc. li rămăsese lu u-recî şuruitul de sânge.... II auzia neîntrerupt cum gâlgâe, prelingându-se’n jos pe marginea patului — scoase sticla din stu, c'o poftă sălbatica T supse cea din urmă picătură, ş'o aruncă ’n colo. Ga un nebun se repezi la casa babei, şi In lătratul asurzitor şi întărâtat al cânilor, strigă de la fereastră, desnadajduit şi hueş: — Scoală Ilinco, c’am omorlt pe tata! Dar căzu grămada ’u noroiu, ş’adormi toropit de beutură. . . . . . . . Am plecat ameţit. îmi urla capul de spusele babei. N am mai fost, de-a-lunci pe-acolo. Sărmana noastra casă ! — Sărmanul Moş Simionl Cum sau stins şi s’au prăpădit de trist şi fără de urma! .4. Vlahuţă FINE www.dacoromanica.ro EPOCA — 18 MARTIE 3 I L lui, s’au petrecut lucruri grave cari au obligat pe guvern a reveni asupra autorizării. Şi într’un cas şi In altul, lucrul nu trebue făcut muşama; din contră motivarea decretului de erî devine absolut necesară. Se se publice dar raportul către M. S. Regele pentru a şti ce s’a în-tîmplat. * A apărut un nou ziar al cooperatorilor având de titu Lucrătorul român. El va apare de doue ori pe lună. * Societatea studenţilor în medicină şi-a schimbat comitetul. Au fost aleşi : preşedinted. Obreja care era vice-preşedinte, şi vicepreşedinţi dd. Paladi şi Vrabie, secretar general a fost numit d. Po-pescu-Groseanu. * Duminică, 10 Martie, s’au întrunit membrii corpului didactic pentru a discuta legea instrucţiunei. Adunarea a fost presidată de d-1 D. Petrescu, profesor universitar. D. C. C. Dobrescu, a dat citire memoriului redactat de comisiune. Acest memoriu fu aclamat de profesorii presinţi, iar comisiunei adunarea i-a votat mulţumiri şi felicitări pentru o aşa de meritorie lucrare. In curând memoriu va li pre-sintat Adunării deputaţilor- CRONICA II ep o sa tul XnstMtclIu Născocilă ’mt este prieten. Bun hăeut, Inşi cum ciocnit la cap ; poale din pricina asta ne am şi împrietenit uniâmluoi. In fle-care zi, Născocilă născocea cile o idee demnă de un pensionar de la Măr-cuţit, şi o punea îndată In lucrare. Mal alaltă-erl, vine la mine, cu barba rasă, părul şi mustăţile vopsite roşcat şi cu ochelari albaştri la ochi. Fără să mă lase sfc'l întreb cine este, căci nu'l mal recunoşteam, Îmi striga : — Eă sunt; Născocilă! Să ştii că am murit mâncat de un urs, Apoi Iml întinde ziarul Neadeveml, lu care citii următoarea telegramă pornită din Braşov: Uoînnu Născocilă, care plecase singur zilele trecute la u vlnătoare de urşi In munţii Car-puţl, a fost mâncat de un urs.» — înţelegi 1 — înţeleg atit, că eşll iithun de legal. — Te înşeli ; sunt înţelept. Această depeşe mă costă doul lei şi printr’insa am isbulil să ştiu ce s a zis despre mine, după moartea mea. Ascultă mă I Am citit prin cărţile bisericeşti că morţii ne privesc de sus din împărăţia cerului. Nu ştiCi dacă este adevărat, Insă de sigur cl nu ne vor putea auzi piuă când împărăţia pământului nu va II In legătura telefonică cu împărăţia cerului. De aceea, am murit pentru toţi şi am rămas In viaţă numai pentru mine ca să pot constata ce este durerea celor de care ne despărţim şi la ce diapa-son poate să ajungă desesperarea lor. — El, eşti mulţumit de ceea ce al constatat? — Au leu ! mal bine mă mânca nrsul. Inchipueşte ţl că tndută ce s'a publicat depeşa, după ce m am Lrunsformat precum mă vezi, am alergat acasă la mine. Slugele spărsese broaştele de la toate du.-„ laptirne şi îşi tmpărţrafl hainele mele. Feciorul meu, ticălosul meu de fecior pe care ’l ţiu de cinci ani, încerca fracul med şi mă înjura pentru că-l era prea strimt. L'am auzit pltngendu-se că am rămas slab tlind că eram prea sgărcit pentru casă mu îndur să •măntnc bine ! i— Ce puteai să aştepţi de la slugi ? r- Stal; lasă-mă să vorbesc, căci n'am sfirşit ! Alerg îndată la Lenuţa, slăbiciunea mea. îmi zisese de atitea ori: «sunt în stare să mor pentru tine», în cât eram sigur că voi găsi’o leşinată de durere, cu toate că eu murisem pentru un an. — El ? , — Dau cinci-zecl de lei slujnicei ca să mă bage lutr'o odăiţă de unde puteam «ă Văz şi se auz toate. Alt-fel — ce se zic, nu mă plâng. Lenuţa era Îmbrăcată In negre de sus pînă jos. Avea chiar şi ciorapii negrii, ;şi 1 arăta împreună cu piciorul unul avocat pe care 11 intreba: «te a găsit testament ? — Nu s'a găsit 1 — Auzi prostie, să plece la vânătoare de urşi fără să'şl facă testamentul! Ce este de făcut? — Proces! Im ajungea cât auzisem ; am dat fuga la birt la Uuţjues,unde se adună toţi prietenii mei, toţi câţi m'afi strâns de mână de dimineaţă până seară şi stors de pungă, de seara piuă dimineaţă. Se vorbea despre mine. Unii plângeai) pe sărmanul urs care a fost nevoit să mă mistuească,alţl ziceau că am murit din beţie, şi câte şi mal câte! înţelegi ce este omenirea ? — înţeleg că eşti nebun. Nu este mal bine să crezi în toate de cât să te După ce s’a votat o resoluţiune în acest sens, mulţimea a plecat cântând Marseleza Curmagnole; o coloană a năvălit spre stradele principale, dara fost respinsa de poliţie ; cu toate astea prin-tr'un ocol a reuşit să ajungă în Rue Roynle până la palat. Aci craii adunaţi mulţi agenţi poliţieneşti, can cu sabia în mână au împrăştiat mulţimea. Poliţia a rupt cinci allşurl, în care se predica jaf şi omor. Consiliul comunal din Charleroi a ţinut eri seară o şedinţă extraordinara, lu care au asistat autorităţile militare şi judiciare. Astăzi fiind zi de plată a lucrătorilor, sunt mari temeri pentru deseară în Chatelinan ; de aceea primarul a cerut se i se trimeatu trupe. —x— Austria si Itomuniu — Vieţui, 20 Martie. — In timpul din urmă s'au întâmplat caşuri, ca la vămile române s'au oprit mărfuri austriace şi ungare, spre a le supune unei analize chimice în baza unei legi române, contra aplicării curea a protestat lasă la timp guvernul austro-ungar şi cel al altor puteri. In urma menţionatelor caşuri ministrul Austro-lingar din Bucureşti, baronul de Muyr a primit ordinul să se adreseze din nou guvernului român şi a reuşit a face să se dea, la 19 Martie, un ordin tuturor oficielor vamale române, ca să nu se mai oprească mărfuri pentru analize chimice. —Jf— ^v. Germania. — Berlin, 20 Martie.— Prinţul Bismurk a fost astăzi răQ dispus. El şi-a început discursul cu rugămintea, de a i se lua Iii consideraţiune starea sănătăţii. A zis apoi, că n’a vi-sitat comisiunea pentru monopolul rachiului, pentru că ar fi avut rolul ovreilor plângători la apele Babiloniei. Bis-mark a respins cu violenţa cuvintele lui Richter, că dlnsul ar fi făcut politică de rachiu !Consiliul federal lucrează deja la un nou proiect de imposit a-supra rachiului. Vă vom face — a zis caucelarul—o serie întreaga de proiecte; Atunci veţi putea alege pe cel mai bun. Bismurc a respius energic sgomotele despre modificări în constituţiune. El a zis că nu vrea o lovitură de stat şi nici măcar disolvarea Reichstagului; Insă Reichtagul trebue să se gândească, că se pot întoarce timpurile de la 1792 şi cine garantează oare, ca monarhia nu va sucomba din nou steagului Roşu? Nimeni nu poat** sti. or se vaîntîmpla în Franţa ! Mare spusaţir. CORPURILE Ltl.ll 1T0ARE CAMERA Şedinţa de /.uni 7 Martie 1886 Şedinţa dedesclrdo supt preşedinţa d-lui Leca, fiind prezinţi 118 deputaţi. D. Oroveanu citeşte o petiţie iscălită de 150 săteni din R. Sărat, cari cer să fie ajutaţi de stat. fiind-că, din pricina lipsei mor de foame. Se da citire unei petiţii a mai multor comercianţi de. băuturi spirtoase, cari cer să nu so voteze proiectul de lege asupra spirtoaselor. D. Skileru cere a se citi petiţiunile venite din toată ţara în privinţa a-cestui proiect de lege. D. Dimitrescu din Brăila, spune că o delegaţie de cetăţeni din Focşani a venit pentru a lnrîuri asupra guvernului ca să nu strămute Curtea de apel la Galaţi. l)-sa cere a se amina votarea legei acesteia, plnâ va veni şi o delegaţie din Galaţi. Dt Rada Mi hai spune că guvernul nu va fi influenţat, şi că aceasta delegaţie nu va face alt de ctt să sporească veniturile căilor ferate. D. iepurescu declară că acea delegaţie îşi îndeplineşte o datorie Constituţională şi că rău face d-l deputat Demotrescu de o critică. Incidentul se închide. D. Demetrescu, în chestie personală, spune ca nu d-l Iepurescu II va putea învăţa parlamentarizmul şi că asemenea delegaţii suntemanaţia unor spirite revoluţionare. (Ilaritate inare, zgomot, aplause ironice). Se votează mai multe indigenate rămase din şedinţa de Sâmbătă. So votează proiectul de lege amendat de Senat, pentru sporirea unor taxe de axize ale Câmpu-lungului. D. Epurescu, citeşte raportul şi pro-ectul de lege pentru sporirea taxei a-supra sărel. 1). Cămărăşescu, cere biuroulul ca proectul de lege asupra spirtoaselor, să fie luat mal întâii! în discuţie, fiind câ acest proect era înscris cel d'untâiO la ordinea zilei. D. A 'ucu, cere ca proectul asupra spirtoaselor să fie luat mâine în discuţie pentru că d. prim-minislru a declarat că voeşte să fie faţă la votarea a-cestui proect de lege. IJ. I. Bădulescu, cere ca Adunarea să se pronunţe, ca proectul spirtoaselor să fie luat astă-zf tu discuţie şi se miră cum ministru de finanţe cere ca să se amâne pe mâine acest proect» numai pentru motive câ lipseşte d. prim-ministru, când d-sa, ministru de finanţe este faţă. Adunarea hotărăşte a se lua astă-zl în discuţie legeu asupra sâre:. D. G. Paladi, combate proectul de lege fiind-că va apăsa esclusiv asupra claselor sărace, care consuma mai multă sare de cât clasele avute. D. Paladi arata ca în anul 1882 când s'a scăzut preţul sărei, M. S. Regele, la finitul sesiuuei a declarat că aceasta este cea mai frumoasă pagină a acelei sesiuni. Ce va zice oare astă zi M. te. Regele? D. Paladi cere Adunârei ca să respingă acest odios proect de lege. D. Epurescu, susţine proectul de lege şi declară câ nu este astă-zi momentul ca să se slăbească guvernul, fiind-că nu este cine să fie pus In loc. D. raportor mai spune că este o datorie de încredere pentru majoritate ca să voteze proectul de lege, iar pentru minoritate este o datorie de patriotism, şi aceasta peulru câ budgetul trebue echilibrat. D. Carp, cere prelungirea discuţiei. D. Schileru, pretinsul representat al ţăranilor,cere a seliichidejdiscuţia şi a se vota legea,pentru că va aduce avantaje ţăranilor. D-sa blamează pe d-l Paladi câ critică tot ce vine din partea guvernului. (Sgomot ilaritate). Discuţia se Închide. Proectul se ia în considerare cu 07 bile albe, contra 24 negre. Se dă citire art. i care sună : Preţul sărel pentru consumaţiunea internă se fixează precum urmează: a) De ia gura salinelor 9 lei sula de chi-Iograme; b) Din deposite 10 lei 50 bani suta de cliilograme. D. P. Carp relevă cuvintele d-lui le-purescu că pentru majoritate este o datorie de încredere iar pentru minoritate este o datorie de patriotism ca să voteze presenta lege. Pentru ce numai de la minoritatejsă se ceară patriotism, iar de la majoritate numai Incnsiere ? iRî-srte'. Apoi spusa d-lui raportor, câ frebue să susţinem acest guvern fiind ca n’avem pe cine pune in loc, nu merită discuţie, căci nici un guvern nu cade de bună voia lui şi prin urmare nimenea nu’l întreabă pe d.'-usiil cu cine vrea s>' fie înlocuit. I). Carp combate articou1, fiind-că această lege va apăsa asupra claselor sărace şi seacă micile avuţii cari con-stitue marea avuţie naţională. D. Costinescu susţiuu câ preţul sărel, prin prezenta lege, să ieftineşte tn consumaţie. căci de aci încolo se va cumpăra sarea la gura ocnei cu 10 lei şi 50, iar până acuma ţăranul o cumpăra de lu cărăuşi cu iO lei. D. Gostinescu declară câ din momentul ce nu vede alt guvern mai bun, TI susţine pe cel prezeut, iar când va veni altul mal bun, atunci îl va susţine pe acela. (Rlsete zgomotoase). Discuţia se închide şi art; se votează. Art. 2 se votează fără discuţie. D. Din ha Skileru propune un art. intermediar, tu înţeles ca guvernul să|fle obligat a înfiinţa depozite de sare In toate oraşele de reşedinţă, precum şi In acelea care sunt In aproprierea gărilor. I). Ion Marghiloman propune un supt amendat, cerând casarea să fie pusă în vendare la toţi debitanţii de tutun, pentru uşurinţa consumatorilor. D. N. Tonescu face un lung discurs pentru a cere respingerea amendamentului d-lui Skileru. D-sa spune, că are încredere In guvern că va stabili depozite cât mal multe în toată ţara pentru folosul consumatorilor, cât şi pentru acela al fiscului. It. Nacu cere tl-lm Skileru ca să’şi retragi ainendameutul şi făgâdueşte cum ca guvernul va lua măsuri pentru facerea do deposite. 1). Nucu afirmă că vremea d-lui Carp n'a venit încă şi de aceea partida liberală poate fi liniştită. Discuţia se închide. Amendamentul d-lui Shileru se respinge. I). I. Marghiloman, în urma fagadue-lel d-lul ministru îşi retrage amendamentul. Art. 3. se votează fără discuţie. Legea în total se primeşte cu (58 bile albe contra 1(5 negre. Lu ora 4 3/4 şedinţa se ridică. Penel. SENATUL Şedinţa de Luni 17 Martie 1886 Şedinţa să deschide la ora 2 p. m. sub preşedinţia d-Kii D. Gr. Ghicu. Presenţi 77 Senatori. La ordinea zilei proectul de lege pentru strămutarea Gurţelde Apel din Focşani lu Galaţi. Tribunale publice, sunt pline cu lume. Deputuţiunea Focsănenilor asistă în corpore la şedinţa. Primul ministru lipseşte. D. Generat Eotino, întreabă pe ministrul de externe, ce Însemnează pre-senţu d-lui Ap. Manescu, lu biurou, când în «Monitor» a văzut decretul prin care d-sa se numea ca ministru la Atona. I). Ministru de. Externe, răspunde că: d-l Mănescu n’a primit postai ce 7 s’a încredinţat, şt' deci presenţa sa la biurou insamnu ca d-sa n'a reanunţat la mandatul de senator. Senatul primeşte fură discuţie prin 59 voturi contra 3, proectul de lege pentru furnitura materialului necesar urmatei pe anul 1880—88. D. Minisru de Domenii, cere a se schimba ordinea zilei puuâudu-se pentru astă-zi proectul de lege pentru vânzarea bunurilor Statului. D. Orleanu, cere a nu se schimba ordinea zilei, de oare-ce ia a fost ficsată de Sâmbăta tn înţelegere cu bancă ministerială. D. Preşedinte, punând Iu vot cererea d-lul ministru de doiueni. Senatul o primeşte. In urma schimbare! ordinei zilei tribunele se golesc. D. Vergati, citeşte proiectul de lege pentru modificarea unor disposiţiunl din legea vânzerei bunurilor Statului.La aliniatul b. al paragrafului II, din art. 4. D. Gogit Stefânescu, cere să se Introduce oare-care modificări. D-nil G. Gautucuzino, Aurel ian şi raportorul susţin'articolul 'nm r redactat. — Cele alte articole se primi sc fără discuţie. Legea să primeşte cu 4i voturi contra G. Senatul trece a ru 3 1/2. ILTIME INFORMAŢII D. Moruzi , prefectul de poliţie, colporta azi prin oraş depeşa M. S. Regelui către d. iirătianii, presin-tând'y la toată lumea ca răspunsul Hogelui la adresa votată de oposiţie la Sala Ioje. Garantam exactitatea acestei inform» ţi uni. Deputaţiunea Foeşânenilor se compune din 300 de inşi. D. Aposloleanu, a fost primit de M. S. Regele, căruia îi a remis o pe-tiţiune din partea Foeşânenilor. De la 3 ore azî, câle-şi trei sute de membri ai depntaţiunii s’au înscris la Palat. O parte din deputuţiunea judeţului Putna s’n presintat azi la dd. George GantaCfizfno şi'C. Boerescu, care au făgăduit şi unul şi altul că vor lua cuvântul pentru a combate strămutarea Curţei de Ape) de la Focşani In Galaţi. D. N. Creţulescu ministrul nostru la Petersburg a sosit în capitală. M. S. Regele azî a primit în audienţa pe prinţul Ion Ghica. $ Ieri a fost doue adunări generale la Creditul mobiliar. Una ordinară în care s’a aprobat eomptul eserci-ţiului 1885 şi s’a ales un nou consiliu de administraţie, compus din persoane cari au figurat în consiliu anterior: anume d-nii: Zenlenti, Criso-veloni, Gr. Triandafil Voigt şi din o persoană nouâ d-nul Tb. leschek, fost sub-director al creditului mobiliar. Iar adunarea extraordinară privitoare la lichidare S'a amânai pentru Joi 27 Martie, fără se se ia nici o resoluţiune. Beneficiul eserciţiuluî 1885 al societăţii Creditului mobiliara l'ost de lei 9.170 tu29 care a fost repurtat a-stipru eserciţiuluî următor. Prin urmare acţionarii nu au nici un divi-dent pentru 1885, precum de ultimii trei i n fost şi în 1884. tată oare cari detalii asupra revocării decretului priviior la modificarea statutelor Creditului mobiliar. Încă de la 1 Martie, guvernul a a-trăs atenţiunea consiliului de administraţie al acestei societăţi, co-municându-1 o adresă prin care guvernul zice că a înţeles uutorizănd modificarea statutelor ei se'i înlesnească operaţiunile, iar nu se 'i pregătească calea lichidării, câ ast-l'el buna credinţă u guvernului fiind surprinsă, se vede nevoit a revoca decretul în cestiune. Focşeneniî s’au presintat azi şi la prinţul Dim. Glnka cure le-a răspuns intr’un mod evusiv. Ni se asigură cu d. Ion Urâtianu sosind azi in Capitală a dat ordin ca se nu se respindeasgă ştirea despre venirea d-salo. D. Ion Brâlianu nu ar vreu se dea ochi cu delegaţii din Putna. Se şopteşte câ ar lî vorba ca se se uniune discuţiuneu privitoare la strămutarea Curţii de Apel, pana dupe plecarea Foeşânenilor. Vorbind despre aceasta cu unii din membrii ai delegaţiunii, ei ne au declarai toţi cu au luai luate dis-posiţiunile ca se se prelungiascâ şederea iu Bucureşti cât de mult, şi chiar o lună de zile, daca va ii nevoe. Azi Senutul era plin de agenţi poliţieneşti şi (lă puciuici cetăţeni, din causa preseuţii celor 300 de l'oc-şănerii. ULTIMA ORA 1.oiidru, 29 Martie.—Se lelegru-ticy.it «lin Consta uliu opul ziarului Daily News ea Grecia a notificai guvernului otoman ea 7 vu declara re.sbel peste IO zile, daca pana alunei nu va obţine satis-i'aeliunc. Londra, 29 Martie. — Lucrările de delimitare de la graniţa Algană,au fost suspendante din causa dificultăţilor ri dicate de către comisarii ruşi. Belgrad, 29 Martie. — Comandamentul superior al armatei fiind suprimat,generalul Horvatovici, a părăsit Nişul spre u se Întoarce la Belgrad. Regele a salutat la gura batalionul prinţului ereditar. Goritz,29 Martie. — Prin testamentul său, care s'a deschis, comtesu de Ghambord a recunoscut de moştenitori ui e) pe Don Curios şi Don Alphonse. Belgrad, 29 Martie. — Se aşteaptă mâine soluţiunea crisei, Mal toţi oamenii de stat chemaţi la rege, au fost de părere cad. Garaşanm fiind foarte sprijinit de partidul progresist, trebue să rămână la putere. www.dacoromanica.ro EPOCA — ts MARTIE I. 1 I CASA DE SCHIMB M. FERM 27,—STRADA LIPSCANI, 27- S ( I O l\ DISTINS STIMAT Slîîî «VII It I (I !t I Ci Martir ÎS Să *le fer 5% Rente amortizabili 5% Renta perpetna r*% Oblig, de stat . . i>\ Oblig, de st. drumu 7% Scis. func. rurale .... 5* Scris. func. rurale . . . Scris func. urbane >. . . 6% Scris funr. urbane . . . 5% Scris. func. rurale . . . 5\ I nipru in ului comunal . . Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.j împrumutul cu premie . . . Acţiuni bazicei nalion . , . Acţiuni «Pacia-Romania » . . ► Naţionali............. Credit mobiliar . . .. » Constructiunl. . . . * Fabrica de hârtie . V Argint contra aur............ Bilete de Bancă contra aur. . Florin austriac!............ CiltSUI. I)l\ VIF\A Napoleonul . Ducatul . . . I^ise otomane Rubla hârtie . U RSUL IHA ltl.lt I.IA Renta Amort. ...... (Jupenheim. ....... Olnigatiunl noul 0% C. F. R. « n r.<\ na» Rubla hârtie.................. CURSUL I»E PARIS Renta Români Lose otomana. Scliiinh Paris 3 luni . . » Ia vedere . Londra 3 luni » Ia vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere . SNi 3 4 i f>4 1 2 ft*3 i 103 87 «»: 2 'Ji l t 83 731-4 210 33 1 2 lil'O 2î*o 237 doreşte a medita unu sau doul elevi tn scliimbul unei pensiuni; sau a locuinţei şi mâncare. A se adresa la administraţia acestui nap. 200 U 1/4 14 1 li 20f iii I V tTI IH'VT doreşte a prăda lec-1.1 MIIILM ţitmi pentru Clasele Primare, In schimbul unei modeste plăţi. A se adresa la administraţia ziarului. 0 D0M\l$0\ll\ 99.85 5.1*1 18.50 125.25 00.10 109 80 100.25 101.80 203.20 30.05 .Absolventă a cursului seeondar şi având «-Diploma de maturitate», si oferă a ila lecţiunl.tn vre-u familie pentru cursul primar sau seeondar. In special pentru limba franeesă, matematici şi ştiinţele flsico-naturale. A să adresa la redacţiunl. DE VENZARE Pentru csirea din indivisiune se pune tn vânzare prin licitaţie de bunâ-voc, următoarele : l. Casa lin strada Lipscani No. 58 ce rospnude şt tn strada Gabroveni ; • Prăvăliile 2 din strCIti Lipscani No. 4. 3. Prăvălia din strada Lipscani No. 49. 4. lin loc In strada Bali.ştea No. 25 ce răspunde şi In strada Rotari. Licilaţiuuea se va ţine in /ion «le Iii lUu'tir la ora 12 din zi, la biuroul diii strada Lipscani No. 49, unde se poate luă or când informaţiunt relativ la aceste i-mobile. 1IK \ WZNItK Tauri de rasă şi vaci ____________de lapte, a st! adresa la d. E. Roimer, administrater la i ro-* prietatea Păşeam din judeţul Ilfov—Tot ia aceasta moşie sunt de vânzare berbeci şi oi de rasă merinos. DOSII iii: \\nz\hk MOŞIA RIEA NOUA din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Uiea. Moşia are 200 slj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendai n 200 galbeni şi se întinde până în bătătura celei de a Il-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Mâgurele. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri. MOŞIA VĂLENI, districtulu Oltu. plasa Şerbâneşll, fosta partea d-lui A. Burke. — A se adresa la d-nul Nicu Moscu actualul proprietar Strada Mi-nerva Nr. 12, bis. i t* j î i' i < r ! t o 1 I i i \ t § 6 CL ia < £ $ £ s • Q 8 i i % i 1 \ i H 2 O t D * O* CC < o a ic BS N i I i i. TIPOGRAFIA _r^ ■- ^ W ^ «d #1 BUCURESCI, STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI ACEST ATELIER ESTE PUS IN POSITIUNE A ESKCUTA TOT FELUL DK lucrări atinoatoark dk acrasta aĂta Ct ACÎJRATlîTA prkccm : Z I A Ft E QUOTiniANE SI IIKHDOMADAriE BROŞURI LUCRATK INCAnAOTEHK EI.ZKVlll IMtl.4 II Itll.i: NI M FOAItTF MOIIFR \TF ------------ î I B f i 1 2 N > 5 > ia H P E a. tn 35 > CD > D X 0 CK 5 O O > G CC > I tr* 1 i “rr c~* ca f o rr I i 3 i 2E S*i & — BULETIN METEOROLOGIC DIN BUCUREŞTI JSul-timul atmosferii de In -S Martie IHSti. STAŢIUNI Bucuresci T.-Severin Balota Slatina liuirgiu., Constanta Bulina Oalantz Urai la laşi Crai ova Roman Baroni Temi*. Vent. Starea 771.3 NK 4 L9enin 771.5 NK •* NK 3 771.5 N.N'W 1 •tcoi». 771.1 N 1 aeiun 771A N N h "4 no ros 77». 4 — — » 750.4 NNK t senin 770.2 NK 5 1. senin 755.7 NN W 1 *(. Institui ului, } t. 11 ep te. f. Starea marei liniştita. locutii iu; Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau la loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. Se atentează o moşie de 3,000 pogoane în judeţul Ilfov. Doritorii se se adreseze la redacţia ziarului «Epoca». PROPRIETATEA SILISEASCA din judeţul Teleorman—Gara la 5 minute depărtare.—A se adresa la d-na Elisa Chronidi, strada Intrarea Ito-setti. Nr 5. \ y— i < Q < 1 i CL 00 ;jî ervazuri, laca-dramente de fotografii, negre şi aurite.—Primeşte ori ce comande tn meseria sa. V A -~v -"-.rjr i’ din causu arendării pro-ij prietăţii, se vând, O lo- Galati, 5 Februarie st. n. 188<3. Inspectoratul Agenţiilor Dunărei de jos. coniobilâ 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica liamson sistemul cel mat perfecţionat ambele In perfectă stare. Doritori le pot vedea la proprie-tateaPăşeam judeţul Ilfov, adresînduse la d. E. Reimer administratorul. nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn x x x x X X REGIMUL DE LÂNA CONTRA RECELEI SI REUMATISMULUI X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Sistemul prof. Dr. JAEGER RECUNOSCUT PRETUTINDENI CA CEL MAI ESCELINTE CORONAT DE JURIUL MEDICAL OIN LONDRA CU ..MEDALIA OE AUR' A V 1 S Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă Cari păzesc (le răceli si reiiinati.Miie Declarăm că am încredinţat In România unicul deposit al produselo noastre Casei AUX QUATRE SAISONS 12, Calea Victoriei 72, (in faţa Palatului Regal). Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct Preţuri curente şi broşuri se tră/nit gratis şi franco după cerere W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. c -a www.dacoromanica.ro