ANUL I No. 97. A DOUA EDITIUNE DUMINECA 10 MARTIE 1886. Grigorf. G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In Uri 1 an <0 lei, t» luni di !•■), 3 luni 10 lei lu strainfttate 1 an 50 lei, 0 luni 25 tel R K D A C Ţ I A No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL N. Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURI: anunciurl ;>c pagina a patra linia HO bani. aiiuuciuri şi reclame pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL REGIMUL DE AZI COMPLICATIU NI ISPRĂVILE POLITIEI CONFERINŢA D-LUI GR. TOCILESCU l>OI IMPItl.SAItll AMINTIRI REGIMUL DE AZI Or-ce om nepărtinitor, cercetând trăsurile generale ale guvernului d-luî Urâtianu, se va convinge de sigur că. de la venirea Ini la putere, s’au falsificat tonte principiile în numele cărora s'u ridicat şi s’afi răsturnat toate ideile de guvernământ ce trebue se domnească în-tr’o adevărată democraţie. Nu numai că nu a voit sau nu s’a priceput să păstreze o linie de purtare neschimbătoare, dară Încă, prin n-pucăturile sale demagogice şi ipocrite, «marele bărbat» s'a transformat în tiranul cel mal cumplit, fu-rişăndu-se tot-d'a-una la spatele supuselor şi inconştientelor sale majorităţi. Oscilaţiunile au fost frequenteşi adesea neesplicabile, trecend, guvernanţii noştriî, fără necesitate, de la o estremâ In alta, repudia nd nzî ceea ce au glorificat ieri şi preconizând orgnnisărî nepotrivite cu i-deile fonda mentale ce ar trebui se constitiliască partidul lor. Neavend scrupule saiî probitate politică, colectiviştii au avut In vedere numai interesul lor şi al partisanilor, şi nu s'au preocupat nici o dată de idei sau sisteme, iar d. Brâtianu, in legile şi mai ales iu practicele sale guvernamentale, a întrecut pe cel mai îudărâtuicî reacţionari. Liberalii de altă dată nu ajuns centralisâ-lori Îndârjiţi, iuti uzând din cale a-fară atribuţiunile Statului, şi regu-lamentând cele din urmă manifes-taţiunl ale activităţel omeneşti lăsate numai iniţiativei private: monopolurile nu-I mai sperie, astă-zi consi-derăndu-le diu contra ca espresiu-nea cea mai perfectă a liberalismului ! Fără îndoială, asemenea practică a adus un mare rău ţârei noastre : Pe de o parte, au prăpădit caracterele, ne mai rămânând nimic sfânt in sullelul cui-va; şi de alta, a isbit foarte tare in principiul constituţional, In stare a aduce mari foloase, şi a nume : împărţirea partidelor pe principii hotărîte şi nestrămutate. Oportunişti cu ori-ce preţ, luptând pentru interes iar nu pentru idei, colectiviştii au distrus ori-ce noţiuni de conştiinţa datoriei şi de onestitate, fie in viaţa privată iie in cea publică. Lucru era firesc din partea lor : oameni inculţi In general, şi cu cunoştinţe superficiale despre trebuinţele reale ale ţârei şi despre mijloacele potrivite pentru o bună organisare, fără e-ducâţiune politică şi prin urmare fără convincţiuni formate, ei, ajunşi la putere, s'au simţit ameţiţi, şi dominaţi de instinctele lor, au pierdut din vedere principiile şi s’au prăvălit în specule şi câştiguri neoneste. Dară nu numai atât, chiar modul de guvernare al d-luî Brâtianu, ne dovedeşte sistemul nenorocit ce a pus în lucrare de când este la putere. El, în realitnte . domneşte fără control, dară ’şî ascunde tirania şi răspunderea în dosul majorităţilor sale, cari au aerul de a hotăra despre tonte. Toţi d’itnprejuriul Iui sunt anihilaţi. şi de aceia miniştrii şi repre-sentanţiî, desvăţnţî de a mai cugeta sau în neputinţă de a pricepe ce-vn în afaceri, la prima dificultate, se găsesc Încurcaţi neliind în stare de a mai lucra ce-vn. Guvernul, în genere vorbind, din această causnesle cu desevârşire slab, necnpabil de a avea o idee proprie, şi, sub pretextul ascultare! suveranilăţei naţionale, representată prin corpurile delibe-rante, el rămâne Ia voia în tâmplă ivi şi in neputinţă de a lua iniţiativa unor lucrări serioase. Procedându-se in acest mod, de sigur că se ros-toarnă toate principiile constituţionale admise în această privinţă, în-troducându-se ruina si o adevărată anarchie In conducerea afacerilor publice. Inlr’adevăr, într’un regim constituţional şi mai ales’democratic, este neapărată nevoie se existe două partide opuse şi puternice, fiind în po-siţiune a da un guvern stabil şi în stare de a lua responsabilitatea conducere! trebilor stalului. Capul guvernului este capul majorităţei, căreia prin urmare el trebue să’i dea direcţiunea, şi aceasta pe faţă şi In mod neîndoios : a lui este răspunderea şi onoarea direcţiune! date. Guvernul reprezenta, sau trebue să represente,elementele cele mai bune ale partidului, şi de aceia densul caută se aibă idei hotărâte asupra diferitelor cestiuui importante şi a organisărilor ce sunt u se introduce, venind Înaintea cainerilor cu lucrări desăvârşite ; cu modul acesta, se specifică bine răspunderile şi prin urmare se înlesneşte judecata ce este a se da de colegiile electorale, şi apoi se ajunge la resultatul că cel mal capabili diritr’un partid pot o-cupa funcţiunile de miniştrii. Teoria, dupe care guvernul trebue se priimeasen direcţiunea majorităţilor fiind dispensat a avea idei proprii, este cu desăvârşire nenorocită pentru-că duce drept la anarchie şi la ruinarea afacerilor publice; mai mult, ea legitimează despotismul ascuns, pentru-că permite miniştrilor se se scape de răspundere, punându-se la adăpostul Camerelor, pe când tot ei, In realitate, esercită puterea. Acesta este regimul corupător al demagogiei adăpostită sub purpura monarchicâ. Aici a ajuns d. Urâtianu; şi, pentru a ne convinge despre acest lucru, n’uvcm de cât să ne gândim puţin la practicele urmate de d-sa ; mai ales evenimentele prin care trecem sunt cu totul convingătoare. Intr’adever, suntem ameninţaţi de deficit şi guvernul este dator să procedeze bărbăteşti pentru întâmpinarea acestor greutăţi. Cum se conduce el tusa? Nu îndrăsneşte să aibă o idee lămurită şi să vină cu o lucrare holărită ; umblă pe dibuite şi vrea să trăiască din espediente. ln-tr'o zi, vine cu un proect pentru creşterea taxelor de timbre: Camera T sluţeşte adăogănd o idee care nu era a guvernului, iar acesta prii-meşte; Senatul şterge noua disposi-ţiune, iar guvernul se supune din nou. Aduce în urmă monopolul chibriturilor, Camera insă 1 schimbă din fundamente şi guvernul nu zice nimic; vine cu monopolul spirtoa- selor, ideia lui este dată la o parte, şi o mulţime de energumeni din majoritate vin cu propuneri, cari mai de cari mat ciudate, şi la toab* guvernul aplaudă şi se raliază ca un om zăpăcit cure a pordul puterea raţionamentului! Ori-cine înţelege însă că aceasta nu este idealul de guvernare către care tinde ci un-va In-tr’o monarchic constituţională! Adevărata liliertate, Într’un stat monarchic, se menţine numai prin cumpănirea a două partide constituite pe idei stabile şi prin exercitarea efectivă a atrihtfţilinilor guvernamentale. Sistemul acesta permite a avea un guvern puternic şi înarmat contra annrchieî, guvern responsabil de faptele sale şi constituit din fruntaşii partidului: majorităţile parlamentare priimesc direcţiunea ce li se dă, şi triumfă sau cad cu a-leşii lor. Din contra, lipsa de iniţiativă din partea guvernului şi aseun-deren la spatele representaţiuueî naţionale, dând nuinaî o direcţiune 0-cultă, periculcnză libertatea şi ruinează afacerile publice. De aceia regimul inaugurat de d. Brâtianu a produs atâtea rele in societatea noastră, şi de aceia ori-ce om onest este dator a contribui pentru răsturnarea lui. I>. C. 1‘rtprsfMi. Paris. 20 Martie.—Journal des I)e-bats» crede a şti că regele Greciei va ceru se fie numit guvernator general al Albaniei In aceleaşi condiţiunl ca a-cele ce sunt făcute prinţului Alexandru pentru guvernul general al RumelietO-rientale. Bruxelles, 20 Martie.—Greva sein-' tinde la minele de huila de la Cliarle-roi. Se semnalează turburări. Atena, 20 Martie. «Oficiului» publi blicâ decretul ce chiamâ2 clase de re-serva sub arme, pentru data de \ A-prilie. Berlin. 20 Martie.- Reichstag. Proiectul privitor la monopolul alcoolilor, venind lu a doua lectura, d. de Bismark blameaza adunarea, pentru respingerea proiectului la prima dală, fârâ a ’l fi examinat Într’un mod serios, fură să se arate defectele şi fără a voi să propună oare-can amendamente. «Nu se mai poate mari imposibile directe, cari apasă destul de mult asupra populaţiunii. a spus d. de Bismark; şi încas de respingere definitivă a proiectului, vom propune să se impue con-sumaţiunea. «Speram să găsesc In Reichstag un sprijin mai mare In interesul unităţii imperiului, dar majoritatea nu res-pur.de la speranţele mele. «Încep să mă tem de viitorul Imperiului. • Aduog că majoritatea Reichstagului nu presinla majoritatea reală şi voinţa naţiunii. «Daca s'ar ivi complieaţiuni Iu afară ele ar fi mai grave de cât alta dala. Trebue deci să fim prevăzători. Veţi Întări imperiul primind monopolul alcoo-lurilor, şi ’i veţi causa păgubi respiu-gând proiectul guvernului, răci atunci regele Prusiei va introduce In provinciile sale, imposibil asupra licenţelor şi dieta II va sprijini. C0M PLICATIU NI Ştiri grave sosesc astăzi din toate părţile. S’ar putea crede că probabilităţile răsboinice, cari, In timp de câte-va luni, Începuseră a face loc la prevederi i pacinice. au început iarăşi a să înmulţi j cu Începutul primăverei. 1 lu Grecia lucrurile să încordează din ce In ce mai mult. Departe d’a înceta cu pregătirile de resbel, guvernul grec a chiemat sub urme încă două clase de rezerve. In Bulgaria principele Alexandru stârneşte a nu primi modificările aduse de puteri învoelei care fusese încheiată între Turcia şi Bulgaria, pentru regularei! incidentului bulgaro rumeliot. Ceea ce măreşte cu drept cuvânt îngrijirile pentru mănţinomt pAceî, este faplul ca, atât atitudinea Greciei cât şi aceea a Bulgariei, pare că sunt produsul unor influenţi puternice. Să crede ca ambele ţări balcanice, nu sunt de cât nişte pioni pecari, unele puteri ce se lupta pe câmpul politicei orientale, îi pun în mişcare, până Ia momentul când interesele cele mari vor ajunge a se ciocni d'a dreptul între ele şi ast-fel va isbucni furtuna cea mare, ce clocoteşte de un timp încoace în peninsula balcanică. Este în adevăr greu de esplicat cum două ţări, cari nu dispun de cât de mijloace foarte restrlnse, să posta suferi atâta timp o stare de mobilizare armata ce costa sutimi de mii de franci pe zi. dacă guvernele cari conduc destinele acestor ţări n'ar fi întărite în speranţă să obţină unele foloase însemnate cari ar fi oare cum în raport cu sacrifi-ciele enorme la cari se supune naţiunea. Cât de neprevăzători să fie oamenii de Stat cari guvernează Grecia şi Bulgaria astă-zi, nu să poate presupune ca ei să împingă uşurinţa şi setea de popularitate până u expune ţara lor la eventualităţi ce pot pune în pericol chiar existenţa el naţională, fără ca politica lor rezboinică să aibă un spri-j jin exterior şi puternic pe care să se razeme. Aceasta Împrejurare da o însemnătate mare atitudine! cum intransigente pe care auadoptat’o şi pe care o mân-ţine cu o perseverenţă estreordiuară. Dacă un război greco-turc va isbucni, el va fi greii de localizat şi să poate ca dlnsul să nu fie de cit începutul unei confiagraţiuul generale in peninsula balcanică. Ne putem dur aştepta la evenimente de con mal mare gravitate, In cari va veni momentul când şi România nu va putea sta de o parte, din cauza po-siţiunei sale geografice şi a contactului în care să va alia cu interesele ’ cele mari ce să vor ciocni. E trist dJa vedea în ce stare precarie no va găsi furtuna care s’aproţiie. Atât din punctul de vedere al situa-ţiunel noastre interioare cât şi din a-cela al relaţiunelor noastre exterioare, stăm reu în faţa evenimentelor ameninţătoare ce să pregătesc. Să se gândească acei sad, mai bine, acela cărui incumbă răspunderea! S. PARTEA ESTERIOARA BiisIji sî Bulgaria. — Pelersburg 2'i Martie. — Journal de St. Prtersboury rectifică ştirile neesacte din presa străină asupra atitudinii Rusiei cu privire la aranjamentul turco-bulgar şi zice: - In redactarea propusă de ministrul bulgar de Externe Zanow, ca prinţul Bulgariei se fie numit guvernator general în Rumelia orientală tn conformitate cu art XVII din Iractatul de Berlin, se crede a se II găsit tărlmul pentru o Înţelegere. Insa prinţul Alexandru a desaprobat pe Zanow şi, afară de ces-tiunea formei numiri, daca are se se facă fără termen sau corespunzător tractatului din Berlin, puterile mal au acum se examineze, Intru cât e admisibil, ca prinţul se se poala pune de la sine în oposiţiecu decisiunile unanime ale Europei. Pre.tenţiunile priuţulut Alexandru de a trata pe picior egal cu Europa şi de a se erige în stăpân al voinţei sale nu sunt de natura a justifica încrederea, se s’ar pune în prinţul, daca numirea sa s’ar face fără termen şi fara control, căci din aceasta indulgenţă densul ar putea trage convingerea, ca na re de cât se se opue Europei spre a o face se cedeze şi Dumnezeu ştie la ee alte exigenţe nu l’ar duce această convingere. Aceasta lăture a cestiunii ecu atât mai dificilă, câ nesocotirea deriziunilor Europei u esereitat influenţa sa asupra Grecilor, cari. cât timp văd că prinţul nu ţine cont de decretele europene şi speră nuol compli-caţjuni din purtarea lui, nu se vor grăbi a se supunesfaturilordiplomaţiei. —x— Germania. — Berlin\ 21 Martie.— .Xorddeutsche Al/g. Zeii ung califică te scornitură aserţiunea unei fol liberale, ti prinţul Bismark ar fi cerut avisul unor jurisconsulţi, cum s’ar putea Înlătura dreptul actual de alegere, direct şi secret pentru Reichstag. Într’un edict, adresat prinţului Bismark, împăratul Wilbelm mulţumeşte cordial pentru manifestările patriotice cu ocaziunca aniversării naşterii sale. Reichstagul a discutat astăzi propunerea socialista pentru abolirea legii privitoare la dinamita. —x— Portugalia..—Lisabona, 24 Martie. —Senatorul de Senpa-Pimentel a fost trimes de perechea regala cu misiune extraordinară la l’uris, spre a stabili acolo contractul «le căsătorie al prinţului moştenitor Don Carlos cu princesa Amelia de Orleans. Guvernul a supus Corteşilor proiecte de legi, ce au de obiect sporirea dota-ţiunii prinţului de coroană la 40 contos anual (222.000 franci) şi deschiderea unui credit dn 100 contos (555,000 franci) pentru '.nllmpinarea cbeltuelilor la festivităţile cununiei. Calatorul german In Africa, locotenentul Wissman, a sosit în teritoriul fluviului Congo şi anunţă că In curând se va Începe construirea liniei ferate de la Congo. —x— \ Turela.—Constaittinopol, 24 Martie. —In lucrările din arsenal a urmat o Stagnare, pentru ca inginerii engleji au remas nemulţumiţi că nu li s’au achitat lefurile şi s’au plâns la consulatul en-glez. Generalul Ristow se află Încă în Dar-danele, unde se urmează cu lucrările de fortificare. O parte din tunurile comandate la Essen a sosit deja tn Tophunc şi acum atât pentru aceste tunuri, cât şi pentru altele ce se mai aşteaptă, se aleg caii trebuiucioşi dintre cei cumpăraţi tn Ungaria. —x— Bulin.—Borna. 24 Martie.—In urma câde.riistreşinei la construirea unei case noul, 3 lucratori aQ fost ucişi, 4 greă răniţi. Intre cart 2 de moarte. Astâ-zi a fost Înmormântarea, la care au asistat toţi lucratorii zidari din Roma, bărbaţi şi femei în haine de lucru, peste tot ca la zece mii persoane. Cortejul, în frunte cu o musica, era însoţit de un preot şi a trecut prin Corso. Aci uu comisar a încercat să oprească mulţimea, dar n’a reuşit. Antreprenorul constructor a fost arestat. DECRETE — Se aprobă un viriment de 3000 lei tn bugetul ministerului de interne. — Consiliul general de Dolj, va revizui regulamentul şcoalel de meserii. — S’a disolval consiliul comune) rurale Ciocadia din jud. Gorj. — Sunt numiţi: I. Constant inescu arhivar, D. Conslan-linescu registrelor .şi lorgu Caiomeri sub comisar cl. I la prefectura Capitalei. — Administratorului Stefânescu Ştefan Călugăru i s’a acordul un an congediu pentru a’şl termina sludiele In fabricarea peilor. — Se recunoaşte d-luî Stelan Popp calitatea de cetăţean tlomân. W www.dacoromanica.ro V» o EPOCA — Hi MARTIE ISPRĂVILE POLITIEI Prefectura poliţiei ne a dat prin canalul Voinţei Naţionale de la l i Martie următoarea destninţire : «Ziarul Epoca. în nnmerul de ieri. 12 curent, scrie că s'a presentat la redacţia acelui ziar un om anume Christaehe Yasile, cu capul spart si urechile taiate. Ce grozăvie ! Redactorii acestui ziar în mărinimia lor au adus un medic— an uitat insă se spună numele ful —care a examinat aceste grozave mutilări, provenite in urma unor maltratări ce le-a primit de la agenţii poliţiei, fiind-câ se dusese la întrunirea de sala Joji. Nu seim dacă cele povestite mai sus sunt esactesau nu. Ceea ce seim însă positiv, şi după nişte minuţioase cercetări făcute de noi Inşi-ne, este că un asemenea om mutilat nu s'a presentat nioăierî aiurea de cftt la redaeţiunea E/toceî. De altmintrelea România, organul bătrânilor conservatori, în numărul ei tot de la 12 curent, serie că un individ cu numele de Hriştache Va-sile a fost bătut şi maltratat de nişte cetăţeni. România şi Epoca ar face bine ca se fie mal clare, se specifice caşul şi se citeze nume, pentru ca autoritatea respectiva se poată lua măsurile necesare. Până atunci ori-cine este în drept se vadă în asemenea ştiri numai nişte închipuiri». Nu ne vom mulţumi a da numele doctorului care a constatat caşul (lucrul de care să îndoieşte ziarul guvernamental), dar vom da chiar coprinsul certificatului medical. Ei îT-r, -v v* Tatăl : . < iiininc \i hiihcxi «Subsemnatul doctorii) medicină P. P. atest că individul Christacţe Vasile, de meserie pietrar suferă de o plagă tăiată la pavilionul ureebei stângi, produsa de sigur printr'un instrument tâetor; constat asemenea pe faţa sa mai multe echi-raose şi escoriaţiuni fără plăgi, o largă echimosă la partea inferioară a ochiului drept, toate aceste din urmă lesiuni a fost produse foarte probabil prin aplicarea cu violenţă a unui corp contondent». Dr. Clement. Bucureşti 1886, Martie II. Noi Comisarul Secţiunei 19 din Bucureşti certificăm semnătura d-lui Dr. Clement, fiind proprie. Comisar. 1888 Martie 12/24. No. 91. Se observe confraţii noştri că iscălitura doctorului este legali sat A de comisarul poliţiei, In cât sperăm că nu vor nega şi aceasta. încă un mic neadevăr ce vrem să'! relevăm este următorul : Voinţa Naţională zise : «Ceea ce seim Insă positiv, şi după nişte minuţioase cercetări făcute de noi înşi ne, este că un asemenea om mutilat nu sa presentat nicăieri aiurea de căi la redacţia Epocet». Aceasta e cu totul neesact dc oare-ce acel om s’a presintat şi Iii redacţia României, şi putem adâoga şi la prefectura poliţiei. De altminteri lucrul nu are însemnătate, el dovedeşte numai minciunele ce le scurge prefectura poliţii prin canalul Voinţei Naţionale. Încă un fapt privitor la ahusurile poliţieneşti, pe care fam semnalalşi pe care vrem să*I dovedim, este ordinul dat !n numele prefectului de poliţie ca să se desfaca biletele pentru represintaţia piesei unul pacinic cetăţean. Ca să nu se tăgăduiască faptul iată şi ordinul reprodus în facsimile: întrebăm ce Însemnează această nso-ciaţiune Intre d. prefect de poliţie şi autorul dramatic de care e vorba ? Am dori să ştim dacă intra în alribu-ţiunile comisarilor de poliţie să facă pe samsarii de bilete şi dacă sunt plătiţi de contribuabili ca se scurgă biletele pacinilor cetăţeni. In orl-ce cas, încurcată trebue să (ie complabilitatea d-lulMorouzi dacă prin asemenea mijloace onorabila prefectură achita lefurile funcţionarilor. CRONICA DOI IMPRESARII Vremurile grele aQ sosit!... Membrii partidei naţional-liberală-colectivistă-brâtîenistă, dupe ce au câştigat cât afl putut mai mult şi mal bine din toate speculele posibile şi imposibile, după ce şi'afl umplut sertarele cu teancuri nâprazuice de bonuri şi acţiuni, au ajuns lntr'o stare, pe care cel mal strlmtorat opoziţionist nu o poate invidia. Vechile şi cunoscutele întreprinderi şi daraverl au produs cât au produs, dar acuma vina lor mănoasă şi datatoare de milioane a cam înţărcat. Aci e aci. S'a isprăvit şi cu drumurile de fier, şi cu Banca şi cu creditele şi cu tantiemele şi jetoanele de prezenţă; cine s’a sculat mai de dimineaţă a pus mâna pe chilipir şi 'şi-a asigurat viitorul; dar ce le faci cu nuoii veniţi ? Cum mulţumeşti pe colectiviştii din seria din urmă, pe neofiţii partidului, cari aâ intrat în rlndurile marelui partid atunci câtid toate gheşefturile erau angajate deja ? S'ar putea găsi naivi cari să creazâ cum că această problemă ar fi grea de rezolvat! Eroare complectă! Problema s'a dezlegat! Şeful suprem al colectivitaţei totgân-dinduse şi resgândinduse a avut o ideie luminoasă : «Pentru ce, adică, nu s'ar face şi Românii antreprenori de spectacole ?» O dată aceasta idee scremută, ia fu comunicatângenţilorpartiduluişi câţi-va favoriţi fura desemnaţi pentru a deschide focul şi a face primele încercări. Condiţiunile sunt cât se poate de simple şi avantagioase: Antrepienorul are dreptul să angajeze or ce trupă va voi, să dea ori-ce spectacol îi va trece I prin cap,iar clştigul să'l împartă pe din douăcu lada Statului. Cu acest chip chiar şi spectru! deficitului bugetar este Înlăturat. • • Cel d tntti antreprenor fu d. N. Xeno-polu, saQ Xenopulos, după stilul Ro mâniei libere, impresariul d-şoarei Teo-dorini, care alese Teatrul naţional drept local de spectacol şi avu repertoriul compus din operele Traviata şi Faust precum şi alte'bucăţi de concert. Ca câştig bănesc d-1 Xenopolu nu poate ti de cât mulţumit, şi prin urmare, ideia şefului col oct ivi ţâţei nu poate fi de cât bine cuvântată de d-să. Acum o 11 având şi dumnealui dezagremente tn aceasta nonă carieră, dar care este impresariul care să nu paţă multe de la artişti, şi care să nu verse chiar lacrime după urma lor. Dar curagiâ şi rabdare, căci obrazul suţire se ţine cu ... cheltuială. Al doilea antreprenor este d. D. Mo-ruzi prefectul poliţiei Capitalei, impresariul lui Nicolae Ulmeanu,având drept repertor piesa Rasol, iar representa-ţiîle s'aO dat şi se \or da în Teatrul ha ci a. Şi această întreprindere poate fi sigura de un mare succes bănesc, mal ales dacă se va ţine socoteală că tot personalul poliţiei este însărcinat şi obligat cu vînzarea biletelor serale, după cum se poate vedea din biletul stimabilului domn-Goergescu de la poliţie, ce se publică aidoma în Epoca de astăzi. Cine va II al treilea impresario, vom vedea, dar de sigur că nu puţini colectivişti se vor găsi, cari să îmbrâcişeze nobila şi producătoarea de bani carieră a d-lor Xenopolu şi Moruzi. Iar tu papa Francheţi poţi spune cu bătrânul Simeon: «Acum sloboade pe «robul tău, stăpâne, căci văzură ochii «mei apariţiunea unor nuoî impresarii, «cari să'ml calce pe urme». Radu Ţandăra. * I DINTRO ZI INTR’ALTA CONFERINŢA 0 LUI TOCIIESCU IIESIMll! î Alt AM I. ItOMAX D. Gr. G. Tocilescu, cari lucrează de mal mulţi ani la o operă capitala asupra Ţăranului român, şi-a propus a ţinea, în sala Ateneului, o seriă de conferinţe (în număr de trei) asupra claselor rurale române. Subiectul fiind de un interes mal general şi conţinând, probabil, quintesenţa operei pomenite, ne vom încerca a face un resumat cât | se va putea mal fidel. Era cea nouă a egalităţii şi a drep-I lăţii, creată de convenţiunea de la Paris, reclama ca temelie a noului edificiu social, emanciparea clasei agricole. Şi cu toate că egoismul unora a putut merge până într'acolo, în cât să râm-neasca brazda de pământ a ţăranului, legea din 2 MaiQ 1864 oborâ şerbia, I chemând la libertate şi proprietate 3 milioane de oameni, pe cari ti alipi de senul patriei, înlăturând asl-fel vrajba seculara dintre doua clase — a boierilor şi a şerbilor — mult timp în luptă una cu alta. Prin acest act s'a surput o Constituţiune Sociala,care avea de bază şerbia, şi s’a creat o Românie democrata. Gurestul istoriei Împingând societăţile moderne la democraţii din ce In ce mal largi, datoria istoricului, care studiază starea politică, socială şi economică a claselor rurale, este de a crea o tradiţiune, o direcţiune mal sănătoasa, care să alunge tradiţiunile falşe şi exagerate a celor interesaţi a hrăni cu dlnsele opiniunea publică. Ast-fel unii manifestă convingerea, că trebue să ne întoarcem înapoi spre a găsi fericirea ţăranului, alţii susţin din contră, ca înainte de 1864 ţăranul era apăsat şi nenorocit şi că de atunci soarta Iul s'a îmbunătăţit. Clasele rurale din România putând fi studiate dintr'un Întreit punct de vedere — economico-social, legislativ şi politic — se va trece ast-fel în revista diferitele faze ale agriculturel şi legile economice, sub cari s a desvoltat societatea; legile civile, cari regulează proprietatea şi libertatea personală; feluritele forme de guvern, respunzâtor pentru bunul traiu şi mizeria poporului. Clasele rurale sunt arhiva viâ a tra-diţiunilor unul popor. — Instinctul de sociabilitate a dat naştere primelor a-gregaţiunl. Nevoea de apărare contra duşmanului necesita împreunarea familiilor rasleţite. Cu timpul se naşte sămânţa instituţiunilor politice, a căror desvoltare reclama stabilitate, care a devenit posibilă, când s'a inventat agricultura. PopuUţiunea îumulţindu-se, clasele puternice au supus pe cele desmoşlenite adeseori rasa indigena autohtonă) şi de (atunci dateaza despărţirea Intre stapâui şi robi. Aceşti din urmă. agonisindu'şi prin inteligenţa şi economiilor lor oare car> capital, cumpărau câte o bucată de pământ, devenin atunci colon! işerbi, clacaşli. Ast-fel evoluţiunea clasei rurale e caracterizată prin staoielefirob—colon sau clacaş — om liber. Admirabilacreaţiune a luiTraian avu de scop a întemeia In Dacia o colonia şi Intr’adevâr a izbutit a forma, tntr'un interval de 150de ani, un popor eminamente latin, care păstrează urmele neşterse ale romanităţii. Noua colonia dete aci peste populaţiunea pământeană tracă, Împărţită In triburi (în număr de 15), fie care având un teritorii! determinat şi circumscris. Romanii Insă ca cuceritori luară ţara In posesiune, ca agerpublicuspopuli romani, din care o parte revenea Împăratului, iar restul se împărţea între colonl. Noii cireş primiră ast-fel o întindere de pământ proporţională. Populaţiunea indigenă dară fu parte exterminată In râsboae, parte robita, parte aşezată în alte părţi ca coloni saă servi. Dar majoritatea a-cestei populaţiuni, neputând plăti birurile fiscului imperial, devenirâ ţărani lipiţi de pământul ce '1 lucraă. In anul 255 Dacia fu părăsită de Au-relian. Parte dintre locuitori trecu împreună cu legiunile, masa populaţiunil însă —colonii —rămase pe loc. Schim-bându-se starea politică, colonii urmară a împlini aceleaşi Îndatoriri către noii lor stăpâni; barbarii nu putea nimici locmai partea cea mal folositoare a populaţiunil. Dela începutul invasiunilor barbare până în secolul al XIII istoria zace In adine întuneric. Toate cercetările privitoare la aceasta perioadă obscura mişcându-se până asta-zi esclusiv pe terenul istoric, filologiei îi remâne re-servat de a ridica vălul. Sigur este, că coloifii remaşi aci trebuirâ să primească împrumuturi de la popoarele, cu cari veniră în atingere; limba, religiu-nea, topografia, ect. dovedesc aceasta. La finele secolului ul XIII forţele cetăţi şi municipii sunt cu desăvârşire ruinate, cbear şi numele lor se pierde şi ţăranul de astă-zl abea mal desemnează locul, unde fură stabilimente romane. Documentele din acel timp arată o populaţaiune răsjeţita până la Haliciu, ducând un traiu isolat şi Iu legătură de atlrnare cu statele de prin prejur. De atunci deja putem deosebi o clasă boierească, stăpână pe moşiile ţârii, şi alta de moşneni şi şerbi pe moşiile lor. De la secolul al XIV până la al XIX se poate urmări pas cu pas natura or-ganisării şerbiel şi a proprietăţii. Conferenţiarul Împarte satele In şase categorii: sate moşnene, domneşti, boiereşti, mănăstireşti, slobozii (a şasea scâpându-ne din memorie), fie care cu o desvoltare propria şi se ocupa de o cum data cu prima categoria. Sate moşnene. Guvintul sat s'ar putea deriva din lat. satus (semănătură). Dar, adăogâ conferenţiarul, pe de o parte obiecţiunea ridicată de d. Hasdeă, ca noţiunea de sat deşteaptă mai mult i-dea de locuire, de aşezare, eur pe de alta forma arhaica fsat, ce s'ar găsi în cele mai vechi tipărituri româneşti, corespunzând formei albaneze fşat, sileşte a gândi la un Împrumut dac. Daca însă mal poate fi vr’o îndoială în privinţa etimologiei cuvântului sat, aceasta dispare cu totul la vorba moş-lean saă moşnean, care este esclusiv albanez: moştin, bătrân. La Slavi proprietatea ereditară se numea bastina din başt, lata, lot aşa la noi moşia exprimă principiul filiaţiuniî. Idea de proprietate nici nu s’ar putea exprima altfel româneşte. Satele moşnene au o întreită origină: ostăşească, filiaţiuneaşi răscumpărarea saQ iertarea de rumănie, cuvânt, de care mai înainte Însemna şerbie saă clacă. Înainte de organizarea lor ele s au administrat singure, având de cap pe cel mai bătrân dintre moşneni, scutiţi de îndatoriri şi liber de persoane. Cu organizarea unele din acestea trebuirâ sâ scăzu. Masa populaţiunil despârţin-du-se în boierii, capii târgurilor şi slugile domneşti, majoritatea moşnenilor râmase cu agricultura. In hrisoave figurează adesea această organisare primitiva ostăşească în cete, compuse din membrii diferitelor familii şi conduse de un cap ales de dân-sele din mijlocul lor. Solidaritatea dintr'aceste cete era foarte inare: urgia domnească lovind pe capul unuia ceata întreagă se spărgea, se risipea. Documentele arată 3 forme de proprietate ca existând în acele sale: comunală, familiar;! şi personală. In fine moşnenii ca oameni liberi purtau diferite nume spre a se deosebi de boieri şi de rumân) sau vecini. Aşa megiaşi (ungur, megţ/es ]. judeci (lat ju-dicesj, cneji (rus Kniazî) şi ţărani, de când apelativul rumân deveni sinonim cu rob. , ; jtr » qj Din această clasă a moşnenilor s’a format majoritatea clâcaşilor, cari sub-sîstarâ până la IRfiî. eârid se îngădui vechilor moşteni a se întoarce la starea lor anterioră. L. Şăineanu. INFORM ATIUNI Suntem informaţi că printre deputaţi circulă idea cl’a se suspenda legea gradaţiunel profesorilor. Ni se mai spune că d. Nacu fiind consultat în această privinţă, ar fi răspuns că guvernul nu se va o-pune la nici o măsura tinzând lne-chilibrarea bugetului. * I). Gr. Cozadini va cere, la Cameră, explicaţii de la guvern, relativ la cele zise de d. Pană Pencovicî în ziarul nostru privitor la publicarea oomturilor mensuale de gestiune ale tesauruluî public. X La Senat, d. Isaia Lerescu va cere explicaţii guvernului, în privinţa denunţărilor ce am făcut relativ la a-vocaţii statului din judeţele Dîmboviţa şi Vlaşca, din a căror causă multe procese au fost pierdute de stat. X Suntem informaţi că comisiunea budgetară a consiliului comunal, propune mai multe modifiâri pe care primarul nu vrea se |le primească; între altele cere trecerea poliţiei comunale la poliţia administrativă. X lată cum ni se explică scena făcută de d Brătianu.în urma discursului Robescu la întrunirea secretă de la Senat, despre care am făcut o read şedea mă in exlenso. D. G. F. Robescu ar fi fost înţeles cu d. Brătianu ca se propue o mulţime de sporiri deimposite exorbitante. In urma acestor propuneri d. Bră-tianu s’a prefăcut că e indignat şi a părăsit sala sbierând că nu vrea atâtea imposite etc. etc. X Prinţul Ion Gbika a renunţat se plece la moşia sa Ghergani. X Discuţiunea budgetelor s’a amânat; ea nu începe de cat peste 8 zile. Luni însă va începe la Cameră dis-cuţiunea mai multor legi finanţiare. X Mâine comercianţii din Piteşti vor ţine o întrunire publică iu acea localitate. X Suntem informaţi că până eri-seră cinci secţiuni ale Cameriî auluatîn. consideraţie, aproape fârâdiscuţiune, noul proiect de lege al instrucţiune!. X Consiliul profesoral al facultăţii de medicină se întruneşte diseură pentru a discuta cestiunea suprimării titlului de liceuţiat in medicină. X Comisiunea parlamentară însărcinată cu elaborarea noului tarif autonom şi-a terminat lucrările. Raportor este d. Lupulescu. După cum suntem informaţi zice Naţiunea comisiunea a împărţit tariful în 3 părţi: una privitoare la mărfurile cari se produc la noi în ţară, pentru cari sau pus taxe dein-trare mari; alta, coprinzeud mărfurile cari nu se pot produce, şi pentru acestea taxele de import sunt destul de mari, dar ceva mai mici de căt cele precedente, şi, in fine, a treia privitoare la mărfurile car www.dacoromanica.ro EPOCA — 16 MARTIE 3 nu se produc şi nici nu se pol produce. Pentru aceste din urină, taxele de import sunt foarte mic:. ft Mâine Duminecă, la ora 10 dimineaţa. in Sala Uni verşi ţâţei No. 16, d. Nicolae Basilescu va vorbi despre importanta teorie a acoperiri chel-tuelilor publice. FELURIMI Copil monstru. — O israelită anu me Rosalia Schika, domiciliată tn Jicnită , a născut cri-noapte un copil monstru de sex masculin. Acest copil nu are . gât. şi capul se află lipit pe umeri, orilicele organelor digestive şi organele genitale sunt duble.—A murit Îndată după naştere. • • • •Itihileul Papei. —In Italia se fac pregătiri grandioase pentru serbarea Jubileului Papei Leon XIll,la31 Decembre 1887. S’a format un comitet Italian spre a Invita lumea catolică sfi serbeze aceazi. Spre acest scop s’a propus ; 1, să se deschidă o subscripţie şi suma a-dunată să se dedice Papei, cu titlu de onora pentru Te-Deumul ce va celebra tn ziua, când a fost sfinţit ca preot. 2. SC se adune un mare numCr de ornamente şi vase sacre, etc. spre a fi dăruite Papei. 3. SC se organiseze in toate ţCrile catolice mari pelerinajurl la Roma. Afară d’asta Papa va primi un album cu desenuri originale, acarele, schiţe şi planuri ale edillcielor religioase, ce s'aO zidit tn timpul pontificatului săâ, şi al douilea album cu tabloul synoptic al asociaţiunilor religioase şi al adreselor către P.apa. Advocaţii ,hiilg:nrl.— Din Sofia se scrie către Poster Llotjd : Foai a oficială Drzavni Vestnik spune, că tn cele 17 districte ale Bulgariei, funcţionează 358 advocaţi, dintre cari numai 15 au studii universitare. Dintre cel l'alţi au terminat liceul 80, au InvCţat trei clase primare 163, iar restul n'a văzut şcoala. EI ştiQ ceti şi scrie, cea ce e de ajuna aici spre a fi advocat. • • O otrăvitoare. — Din Kraustadt In Austria se anunţă de la 4 Martie : De Duminecă oraşul nostru e coprins de o mare epioţiune. In Attendorf s’a arestat şi a fost adusă aici o femee, despre care se zice că ar fi otrăvit pe rând patru bărbaţi ai sfii, al patrulea bărbat al el a murii ţâra veste la 21 Februarie. Astăzi a plecat la Attendorf o comisiune judiciara spre a desmormita cadavrele celor patru bărbaţi. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de Sâmbătă i5 Martie 1886 Preşedenţia d-lui General Lecn. D. Cozadini, Invită pe d. ministru de finanţe se publice situaţiile financiare in Monitor, precum făcea fostul ministru de finanţe, d. Leca. D. Nacu. întreabă dacă d. Cozadini, Ii adresează o interpelare, căci all-min-teri nu e obligat sâ'i răspunza. D. Pop, răspunde d-lul ministru de finanţe că de Oare-ce d-sa nu vrea să răspunză. II anunţă o interpelare asupra acestei cestiuni. D. Cozadini. replică d-lul ministru că de oare-ce guvernul nu vrea să publice situaţiunile financiare lumea e In drept să crează tot cea-ce să zice tn privinţa situaţiei lesaurului şi ia act de re-fusul d-lui ministru. Vom reproduce după Monitor această importanţă discuţiune. D. Orovranu, roagă pe ministrul domeniilor ca să’i puie la dispoziţie dosa-lur cu sumele din arenzi ce datoreşte Statului arendaşiul moşiei Gherghiţa. Se votează un indizenat, D. Nacu.depune următoarele proiecte de legi: 1, Pentru căile de comunicaţie. 2, Pentru transporturile militare. 1). I.upu/escu , citeşte raportul şi proiectul de lege privitor la convenţia poştală cu Austro-ungaria. Convenţia se votează fără discuţie. Se votează indigenatele d-lorllarie. Hodoşiu, Fr Meisler, Alois Vineler, Panaiotescu, Piloş etc. La ora 3 se urmează cu votarea de indigenate ne mal fiind nimic la ordina zilei. Penel. SENATUL v'a atrage din nou atenţia celor Îndrept pentru respectarea legei. I). Ncdelcovici Întreabă pe ministrul de Domenii ce s’a farul cu proiectul pentrulncurajarea industriei naţionale. D. ministru de domenii, zice că un a-semenea proiect fiind şi la Cameră, guvernul va caut i a le combina împreună ca ast-fel să se pr silite o lucrare complectă. Să primeşte proiectul de lege relativ la reducerea jetonului membrilor din consiliu de administraţie a căilor ferate la 50 lei. Senatul trece In secţiuni la 3 ore. MIE I\F0II1HTII Sgomotul privitor la demisia d-luî N. Creţulescu. din postul de Ministru la Petersburg, pare a se adeveri. m Persoanele care treceau er; in faţa poliţiei, au putut asista la o bălae ce s’a întlmplat între doi ofiţeri de sergenţi de oraş. A trebuit ca sergenţi de uliţă subalternii lor, să întervie în acest conflict. In primele zile ale săptâmânei viitoare, va veni t n des ba te rea Ca merii, proiectul de lege pentru aprobarea corupturilor regiei monopolului tutunurilor de la i879—1881. Acest proiect de lege va da ocasiâ unei foarte vii discuţiuni. Şedinţa de Sâmbătă 1b Martit 1886 Şedinţa să deschide la ora 2 p. m. suh preşedenţia d-lul I). Gr. Ghica. PreŞcaţi 80 Senatori. D. II. Isvoranu. Cere biroului a interveni pe lângă ministrul de justiţie ca să’i se aducă nişte dosare de la tribunalul de Mehedinţi prin care comuna a fost condamnata In un proces şi care, dosare unii zic că ar fi sustrase. D. Jurascu. Citeşte raportul comisiu-nel verificatoare a colegiului al Il-lea de Falcifl. Majoritatea comisiunei a fost pentru validare. D. Antonescu vorbeşte contra, I). Preşedinte punând la vot opinia d-lu! Antonescu, Senului invalidează alegerea prin 57 voturi contra 14. Să primeşte proiectul de lege prin care să. recunoaşte Ateneul Român ca persoana juridică. Senatul primeşte fără discuţie şi cu unanimitate proiectul de lege pentru stingerea prett nţiunilor Intre Stat şi locuitorii comunei Darăşti şi pentru care guvernul e autorizat de a descărca debilul numiţilor locuitori cu suma de lei 28, 158 bani 42 şi de a plăti locuitorilor lei 0000 peste suma ce el da-toresc Statului. D. Is. Lerescu. Întreabă pe d. ministru de justiţie de ce nu se respectă legea contra lotâriilor străine. I). ministru de justiţie răspunde că Ni se zice că numirea d-lui Dr. Sergiu, în postul de director general al serviciului sanitar, se va face Îndată ce Camerile vor termina sesiunea actuală. • D. Ghikn, membru in consiliul de administraţie ai căilor ferate şi-a, dat demisia, în urma unei neînţelegeri cu directorul căilor ferate. • Erl s’a distribuit Camorii raportul privitor la imposilul asupra pacuri!. Proeetul prevede zice liomdnul că, pentru fie-care puţ de păcură se se plătească 24 lei pe an. In calcularea venitului funciar se va cuprinde ceea ce proprietarii moşiilor iau de la esploatatori, fie în bani, fie în natură, fără ca această" sumă se treacă peste a cincea parte din produsul net al puţurilor. Proprietarii, cari fac ei însuşi esploatarea, vor plăti taxa de 21 lei de puţ şi funciera li se va calcula numai la a cincea parte din produsul net. Puţurile ce produc mul puţin de 10 tone pe an vor plăti numai 12 lei. • Consiliul comunal s’a întrunit eri seara şi s’a ocupat cu următoarele cestiuni : 1. S'a ocupat cu protestul chiris-tegiilor. 2. A votat tariful axiselor. 3. A aprobat mai multe proiecte de alinieri. ■4. A luat în discuţie cesliunea comisiunei lucrărilor de alimentare cu apă a capitalei. • Mâine dimineaţă se va ţine la palat sub preşedenţia M. S. Regelui prima şedinţă a consiliului de apărare. 0 Comitetul delegaţi lor Camerei pentru legea comunală zice liomdnul s’a întrunii astă zi şi a discutat cesliunea atribuţiunilor consiliului comunal. Consiliul s’a împărţit în două grupe, cu două idei osebite; d-niî N. Eleva şi R. Slanian sunt pentru descentralisaro; d-niî Gbiţâ Carn-batescu şi Lasear pentru proiectul centralisator înfăţişat de guvern. Ast fel fiind, comisiunea s'a despărţit, rămânând ca fie care grupă se înfăţişeze Camerei proiectul seu. ULTIMA ORA Yiena, 27 Martie.— «Fremdenblatt» revenind asupra proclamaţiunii semnata de Petre CarageorgevicI diriginta contra dinastiei dominante în Serbia, observa ca ziarul muntenegrean «Glas Cernagorca» evita de a se pronunţa a-supra autenticităţii acestei proclamu-ţium. Foaia Vieneza adaogă că Austria, din puntul de vedere al obligaţiunilor internaţionale, n'ar puteu să rămâiă indiferentă In faţa uspiraţiunilor ce tind la răsturnarea unei dinastii, care domneşte Intr'o ţeara vecină. i omlm,27 Martie.—«Morning Post» spune că comunicări importante se schimba In acest moment lnlre Londra şi St. Petersburg tn privinţa portului Hamilton. Ziarul englez adaoga că Rusia are de gând să ocupe Port-LazaretT din golful Goreiel. Itrnxelcs, 27 Martie.—Greviştii basmului de la Charleroi au dat foc la mai multe uzine. Bucureşti. 13 Martie 1886. Fisionomia Bursei e aceiaşi. Zi peste zi se strecoară şi stagnaţiunea şi face drumul el. Ce este mal neliniştitor consta în urcarea agiulul şi scumpetea schimbului. Prima uurulul este 14.00. Cek Paris face 100.17. Cek Londra 25.25. Cek Berlin 123.50. Din câte suntem informaţi resulta că osci laţi uuilu agiului şi ale schimbului sunt datorite mal mult jocului de cât unor afaceri reale şi serioase. FOIŢA ZIARULUI <>EPOCA» AMINTIRI (Amicului meu «I<* In Yraiicea Şi multă vreme n’arn mai dat pe valea aceea. Târziu—trecuseră la mijloc vr'o zece ani — Împrejurările m au dus o dală p’acolo. Ce mic şi cât de trist mi s’arăta satul, In care 'ml trăisem ce1 dol-spre-zece ani de nebunii dintru începutul vieţii I Bordeele rari, lăsate mal In pâruint, tăcute In bătătură lor acoperită de dudâu, aveaQ un aer de bâtrâneţă chinuită. parcă mocniau veacuri de su-ferinţi sub strâşinele de moloz şi de hlujenl putreziţi de vremuri rele. Dar din de mult părăsitul nostru bârlog I... Cum se mistui de nu mai avea nimic fiinţă I — Casa de istov năruită, — nu se mal arăta pe locu’I de cât un morman Înecat In bălării ; din toata grădina vr’o doi pomi ciuntiţi mai făceau strajă pustiului,din gard, nici un gătej, —fântână părăsita, — o groapă astupata c’un maldăr de spini, asupra căreia a jale seârţiia, bâlalâind In bătaia vântului, cumpăna ce tot se mai ţinea pe eracana unei furci bulu-coase şi haită ’ntr’o rână. G’un ochiu de adânca suferinţa am privit multă vreme la golul sfâşietor, ce lăsase pe pâmtnt vechiul nostru a-dapost. Ce greu şi cât de sdrobite mi se prăvaliaă gândurile, ca Jntr'un potop de Întuneric, lu vâltoarea pustiitoarei vremi, şi de ce jale profunda îmi umplea inima vederea acelei pâ-răginl! — Şi nu mal era o paragina aceea, — era un mormânt, In care putrezisem de tot, de mult, eu, fugarul neastâmpărat al rlpelor şi dealurilor cu dumbrăvi, soiul cel reit, care alerga desculţ, pe şesurile abia cosite şi dormie ’n toiul ferbinţelel pe palele mirositoare de fân, dimonul cu obrajii arşi de soare şi cu tălpile sparte de spini şi de ţăpuşi, pe care nu'l încăpea lungul văilor, — de nebun şi uin-blâreţ ce era. — O I de ’şî-ar fi mal ţinut casa bătrânească păreţi! In picioare, m’aş fi văzut — mi-aş fi auzit tălpile lipăind pe scânduri... Ce dor mi-era de mine, ne mai văzut de zece ani. Mai greii de cât vremea, apăsa pe copilăriea 'ml moartă, pustietatea, pământul aceţa movilit şi plin de bu-ruenl, care ’mi mal arăta urma casei, unde mă născusem. încet, dibuind cararea cu piciorul şi cu cârja, abia ’şi urneşte trupul spre vale, baba Ţândaroaie. — Uscată ca o scripcă, cu ochii mititel şi vineţl-şterşi, pipirnicita şi curmată de şale, de ţi se părea că umblă ’n brânci, se dete a-proape de mine şi străvăzându-mă ca printr'o zare de sita deasă, îmi coprin-se gâtul c’o mână căreia ’l sunau degetele, de slabă ce era; mă aplecă spre ea. şi simţii pe obraz sărutarea uscata a buzelor el ca de iască. Apoi clipi din ochi, ca cum ar li vrut să dea drumul câtor-va lăcrămi, dar Jşl aduse aminte că de vremi uitate ’şl-aQ uscat isvorul, —se mulţumi pe un adânc oftat—şi dând pas limbii prinse a mi se căina de-atât de lungul şi chinuitul şir al a-nilor, ce n'o mai lăsau ticnii şi mormântului. Dar pentru c’o luase cu şirul vorbii iar de la zavera şi de pe vremea bunicilor, D-zeu să’l ierte, de pe când s’a pomenit şi ea fată mare— aşa ca’mi spunea lucruri, pe care ea, tot din gura el, de nenumerate ori, le mai auzisem, de aceea ni al mult o pri -viam de cât o ascultam. Fata mică, boţită şi scrijelată toată In sbârcituri adânci, ce se amestecau încâlcit ca nişte slove orientale, bărbia subţietă şi porni tă ’n sus, nasul cocârjat şi prăvălit la vale, ca un plisc de bufniţă, iear gura’ntinsă, fără buze, ca o taetură curmezişâ Intriun etnp de lemn, — pe mânele’I scorojite stetea pelea sgârcilă şi uscată, ca o coaja de nucă, în sfârşit toată fiinţa el sta-fidita, suptă, schelelizatâ, era, cum zice Hugo, numai un pretext casă mal zăbovească pe lume o lecuţâ de suflet. — Şi era o vorbăreaţă mogâl-deaţa asta, cum nu şi alia pereche. C’un glas sec, Înfundat, ce suna a pământ parcă, ea vântură în spusu'i, ce nu mai avea sflrşit, cale de opt-zecl de ani aproape, de la copilăria el până la a mea.—Auzite şi ştiute mi-erau toate; dar ea nu ţinea socoteala de asta,—ci ’i da înainte cu vorba: Cum m'a fiiul In braţe, cum Îmi Înşira poveşti, la gura sobei, In vremea nopţilor lungi de iar- nă, şi câte nimicuri toate, a căror aducere aminte ti dedeaQ prilej de lungi oftaturi cu scări, bietei babe Ţandâroae. Cu o adânca luare aminte am început s’o ascult când a prins a’ml spune despre moş Simion Paduraru, cel mai deştept şi mal hazliii urichiaş din Ple-şâşti, despre care şi până astâ-zi multe se pomenesc pe valea aceea. Vâzându-se cu părul alb moş Simion şi socotind că sfârşitul vieţii e pc sosite, îşi ciopli singur un sicriu din scânduri de fag, li potrivi binişor capacul de-asupra, şi’l aşeză sub pat, aşteptân-du'şl cu linişte, ca pe-un asfiţintde soare, ceasul de vecluică odihna. Dar se vede că Dumnezeu Ii perduse socoteala zilelor, ori că moartea rătăcise drumul, după cum zicea el însu şi adese, căci zece ani i-a stat sicriul gol. Iar despre aceasta zăbavă a apusului, moş Simion nu s’arăta de loc a fi mul-ţâmit.—Cum el Îşi făcuse toate pregătirile şi cum nu se mai sirnţia trăind, de cât printr'un fel de prisos de viaţă grea, pătimaşă, plină de strlmtorân şi de necazuri, această întârziere neaşteptata sflrşiseprin a l îngheţa Intr’o posomorl-re, din care nimic nu l mal putea scoate. —Nu mai râdea, nu mal vorbia.nici nu ofta, şi nici că spunea cui-va vr'o dată ce vrea, ce’1 mistue, ce I doare; dar cine ’l vedea Înţelegea că sufere. — Pe de asupra sa treeeaO zilele, ca paiele de umbră peste o mirişte arsa. Sub ge-nele'i albe abia i se mai mişcau ochii, luecuţi In liniştea dcsguslului de toate, iAsate pe mâna unor intermediari, fără nici-un caracter oficial, schimburile par a degenera. Atât mai râu. Am Înţelege o modificare a mecanismului Bursei In sensul de a se mari şi garanta drepturile lor. Dupe cum se vede aceasta ar fi ultima grije a autorilor proectului pentru schimbarea legii Burselor. Băncile 1065. Daciele 290. 50/o rur. 807/8. 50/o municip. 1^83 face 75.00. Rublele 4.10. Tendinţa calmă. TEATRE CONCERTE PETRECERI Tl'.vriu i. \.\TIO.\ VI. — Societatea Dramatica. - Sâmbătă 15 Martie 1880, re-presentaţlune extra-ordinară In beneficiul d-lul Grigore Manolescu. l-a represenla-tiune a piesei Hoineo şi •lulicliu. tragedie de \V. Sabespeare.—1Tradusă dupe texturile franceze ale d-lor Mont aut ut ?• Letour-neur de d. MANOLESCU, cu modificările făcute de Gat ik. MI I HOSSEI.. TeaVru german. — Astăzi Sâmbăta la 15 Martie st.v, 1886, debut al d-şoarel Hermina de Meyerhoff de la Carl-Terlru din Yicna, şi al d-lul Juliut Darday de la Teatru Walhalla dfti Berlin. Vaiion Ncsltturanln ilo lu mielul de aur. Operă comică tn 3 acte, dupe o tra-ducţiâ a d-lor Theaulou şi de d'Artois de Zeii. BIBLIOGRAFIA A apărut la Paris : Qulnze moli) «le llegiue I.Uterul en Itoumnine şi se află de vânzare la toate librăriele din Capitală. I. C. Bratlnnu, Pere nomvolle Iu dictntiire, de Frederict Dame re-dactorul-şel al Independenţei Houmaine şi se află de vânzare la toate librăriele. A apărut şi se află de vânzare la principalele librării din ţară, precum şi la librăria editoare Haimana, in Bucuresci: Oberon sad cornul minunat, basm cu gravuri fine fn culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 hani Prinţul sparge alune şi regele soarecilor-basm cu 6 gravuri fine In culori, format tn \o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Gutiver in tara piticilor, basm cu 6 gravuri line tn cnlori, formal fn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Gutiver in tara uriaşilor, basm cu 6 gravuri fine In culori, format fn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Flautul magic, basm cu 6 gravuri line tn culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. La librăria Socek şi C-nie se află de vânzare: Curs «le esploatareu |>«t-stelor sl telegrafelor de Tfioma Basilesctt.—Preţul 10 lei. A eşit de sub tipar şi s’afla de vânzare la librăria Socec in Bucureşti : Al treilea supliment la codicele roni&nc, coprinzând toate legile, decretele şi regulamentele de la ianuarie 1882 până la Ianuarie 1886. ediţiunea It. Itoereseu continuată de : C* Boc rescu şi C. Ylnlmtzi. AVIS IMPORTANT De Închiriat de la Sf. Oheorghe 1880 mai multe prăvălii Calea Victori Nr. 82. Hotelul SUSA1C In Predeal 20 odăi, De vânzare un frumos loc In Allea Eldorado str. Poştei Vechi. Lemne de foc şi conslrucţie In gara Buşteni. A se adresa la d-nul Inginer Boţea strada Pitar-Moşu Nr. 5. lăsând cu lene o căutătură trudită şi întunecată peste tot ce’i cădea ’n preajmă. —Ca un copac trăsnit culcat de-alungul In mijlocul pădurii, aşa rămânea moş Simion ciasuri întregi, răsturnat pe palul din fundul bordeiului, cu ochii pironiţi In podele, cu degetele încleştate Intre căpălâiO şi ceafă, fără sa facă o mişcare, fără să scoată un gemăt, fără sa desluşască, prin vr'un semn, rostul gândurilor, taina şi păsul ce frământau adâncul acestei vieţi lntârzieate. Dar când Pârvu se arăta In prag, re-pezind uşa de părete, şi cătând oţărit ş a zurbavâ tnainte'I, bâtrânul se ridica Incetinel In capul oaselor, 11 măsura c'o privire dojenitoare şi scârbită,—faţa i se încrunta Intr'o hotârlre aspră şi neînduplecată,iear vorbele’i cădeaQ cumpănit şi greu,ca bătăile de ciocan pe ilău. — Da vino’ţl In fire, bre omule, ca eşti coşcogea gligan. — Ce trânteşti uşa s'o scoţi din ţâţâni? Calcă omeneşte şi nu’ţi mai întoarce ochii pe dos de geaba. Astămpărâ-te-o dată. Ţi-arn spus că nu se poate.--Inţelege-mă şi le sdrăveneşte. Pârvu se aşeză pe capătul laiţii, Intr'o tăcere răstită, îşi scotea din brâQ o frunză uscata de tutun, o freca încetişor în palme, îşi aprindea luleaoa, şi cu ochii pironiţi In pământ, cu căciulă de oaie îndesată ’n cap, stetea ghemuit şi hursuz. scuipând printre dinţi c’un fel de scârba obraznică şi desmâţatâ.—Era vtnCt la faţă. II clocotea veninu ’n inimă dar, ca din peatră, nu scotea o vorba din el, ori un oftat măcar. (Sfârşitul In No. viilor) A. Vlahuţă, www.dacoromanica.ro EPOCA — ir. MAHT1K 4 CASA DK SCHIMB I. IVI. F E R M O 27,-hTR.• . . (070 2»* » Natinnaiă 4-:j Credit mobiliar . . . » Constructiunl. . . . 200 » Fabrica de hârtie . . Argint contra aur (4 3 4 Bilete de Bancâ contra aur. . 14 3 4 Florin austriarl 201 1 2, CURSUL l)l!\ \ IKN.V Napoleonul QL Ducatul 5.01 18.70 (23.30 Lose otomane Holda hârtie <1 Itsf | |»|\ ItF.Itl.lN’ Henta Amort 90.10 Oppenhcin».* ....... Obligaţiuni nonl C. F. R. îio.rKi ton.30 « h 5% nu» (OZ Hubla hârtie . . ~T . . . . 203.80 CURSUL in: I'AUIS Renta Romănă Loso otomana Schimb Paris 3 luni » la vedere Londra Ş luni • v la vedere Berlin 3 luni Viena la vedere w mm mmm z doreşte a medita unu sau «loiH elevi In schimbul unei pensiuni; '-aii a locuinţei «î mâncare. A se adresa la administraţia ac^tm ziar. I Y I ŢI !11\ T doreşte a preda lec-I \ dltUli.il ţiunî pentru Clasele Primare, tn schlflibul unei modeste plaţi. A se adresa la administraţia ziarului. ||L' IXHimm de Iu 23 Aprilie viilor, l’r, I XX.111liI \ 1 casele din strada Aca-deranici Nr. 21). — A se adresa strada Ba-tiste No. 11. MOŞII IIK \ II n II \ T Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănaturile de toamnă. Doritorii se pot adresa in Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 in toate zilele pînă la amiazi. II DOUMSOÎIU având Diploma de malurilnle , st- oferfia da leoţiunl, In vre-o familie poulmrcursul primar sail secondar. In special pentru limtta franccsâ, matematici şi ştiinţele llsico-naturale. A să adresa la redacţiuni. IN SCI INTARE Celebra gimnastică română Matilda Petrescu, lutorcâudn-se din străinătate după o lipsa de ii «ni. tu care timp M ,-i perfecţionat studiile, dotvşce a da lecţium de gimnastica tn fantilîi şi In Institute de domnişoare. A se adresa la Clubu-Oimn istic str. Biserica Eui No. t. ae i njiic iJ.ii Causa aren.larii pro-UllAMl.xfj prictâţii. se vând, 0 lo-comobilâ 10 cai putere şi o maşina de treierat din fabrica Râm son sistemul cel mai perfecţionat ambele tn perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adre.stnduse la d. E. Reimer administratorul. PUBLICITATEA X I ZIARULUI ,, EPOCA “ 8 • . „. , Q Strada Episcopiei, No. 3. A X ---------------------------------------- X ANUNCIURI SI RECLAME X. , - , ,. ... . . j X anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame X pe pagina III 2 lei linia. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX] BULETIN METEOROLOGIC DIX BUCUREŞTI Balet imul atmnsfrric dr h iii Martir IxSu STAŢIUNI Ba nit i i Ti*mp. Veşl. S taro a BcCurese.i T .-Severin 774.3 NW t apdp. Balota Slatina 773-3 \\ 3 ceata Giurgiu 77L2 N .E 4 acop. Constanta 770.1 N N \\ 4 , 1 iH Sulina 77o.t) NE NK r» »» Galanţi 772.3 4 ar Brnita 771 3 N N K 3 no ros laşi CraiOva Roman Con. 2 7 72.3 7ri(j. 1 N f.«îl(| ( 2 :iCOp. (.senin Directorul Institutului, St. flcpMrs. Starea manii rea. 1.0ci mi dl muu Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pro strada Crinului 40 metri şi adâncime de ii metri. Se vinde în total sau In loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peueescu, str. Clemenţi No. 2. Se a rentează o moşie de 3,000 pogoane In judeţul Ilfov. Doritorii se se adreseze la redacţia ziarului «Epoca». PROPRIETATEA SILISEASCA din judeţul Teleorman—Gara la 5 minute depărtare.-—A se adresa la d-na Elisa Clironidi, strada Intrarea Uo-setti. Nr 5. DEPOSIT GENERAL s 3 IPSOS ROMAN I st CIMENT ENGLES DE PORTLAND DE LA îî MARCA „URSUL ALBASTRU Doritorii să se adreseze la secţia comercială a Băncoi Prevederea, J BUCUREŞTI 1 5 — Sii’aclti Doamnei — 15 BERARIA GAMBRINUS o 3 £— Oi 8? cr s» O a pus in consumaţie S BEIIE CAMBIIIM4NA f $ fabricatiunea OPPLER $ * Bl 0 A ) VIS-A-VIS OE I PALATUL REGAL l MARELE MAGAZIN DE CALEA 70 VICTORIEI 70 1 COLONIALE SI DELICATESE LA „ SPERANgA “ Se găseşte asortat cu tot felul de articole pentru menagiul casei, a-semenea Cogniacuri, Romuri, Liqueruri streine din cele inul renumite case. Vinari streine şi indigene. Articole de post l><* îî ori pe sep-tnniânn sosesc slrhlii proaspete. Icre proaspete de morun, homarzi, languite, etc. IPetraelie loa.11. misii de mim MOŞIA RIEA NOUA din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Uîea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până în bătătura celei de a Il-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Măgurele. Doritorii se pot adresa la D. Gf\ G. Peueescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri. MOŞIA VĂLENI, districtul Oltu, plasa Şerbaneşti, fosta parte a d-lui A. Burke. — A se adresa la d-nul Nicu Moscu actualul proprietar Strada Mi-nerva Nr. 12, bis. DE VANZARE SAU DE ÎNCHIRIAT De la S fân tu Gheonjhc, 0 casă aşezată pe strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu curte şi grădină. —A se adresa la proprietatea care locucşle tnlr&nsa. —-V TIPOGRAFIA BUCURESCI. STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI A UF. ST ATKLIKR F.STE DUS IN DOSITIUNK A KSKCUTA TOT FULUL DK LUCRĂRI ATINGATOARK DK ACKASTA ARTA CU ACURATEŢA PRECUM : ZIARE QUOTIDIANE Si HKBDOMADAE|E BROŞURI LUCRATE IN CARACTERE ELZEVIU 1*111(11 Itll l St M lOAItn; HlOltKltATE •*--*7* T» —- - <*>'-»> —■ ■ —-•'-» r 1 53 H C fi > Vi H 53 > a o o co N > t- PO tSS tn Oj O O JJg | 5 i ea $ » f c I , D | f » I DE VENZARE HÂRTIE MACULATURA LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI „EPOCA" m şt di; im; ii ii; ivi Două apartamente tn punctul cel mal central al oraşului, în dosul Bulevardului, alături cu Creditul Urban şi vis-a-vis de Poale şi Telegraf, strada Vestei No. 13. Apartamentul d'ântiu compus, Iu sus de 8 odăi de stăpân cu 4 metri înălţime, i salon foarte spaţios. In jos 3 odăi, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 odăi de vi/.iliu şi hamuri, grajd, şopron, hambar de orz, puţu tn curte şi 2 grădiniţe Apartamentul al duuilea compus. In sus 8 odăi, şi 5 la mansarde. In jos 8 odât, şi un fel de salon, t pivniţă şi curte spaciosâ cu grilaj de fer. Unul din aceste apartamente se poate închiria chiar de acum. A se adresa la proprietar ce le locucsc. 0 casă mare cu două elage, încăpătoare pentru doufe familii, având 20 camere, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 grajduri, şopron de 3 trăsuri, curie spaţioasă, etc. Asemenea de vânzare un Ioc de casă, a-vfind 17 metri faţă, 34 fund. A se adresa slrnda Biserica Amzeî, 0. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X REGIMUL DE LANA CONTRA RECELEI SI REUMATISMULUI Sistemul prof. Dr. JAEGER RECUNOSCUT PRETUTINDENI CA CEL MAI ESCEL1NTE CORDNAT DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,,MEDALIA DE AUR" Al V I S Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă Cari păzesc ele răceli si reumatisme Declarăm că am încredinţat în România unicul deposit al produselo noastre Casei AUX QUATRE SAISONS 12, Calea Victoriei 72, (in faţa Palatului Regal). Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct. Preţuri curente şi broşuri se trâmit gratis şi franco după cerere W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X iSTIilTlL MEDICA — BUCURESCI — 6, STRADA VESTEI, 6. PRIMA IMPERIALA REGALA PRIVILIGIATA n i fiu «*X*ftKX*UKf**tt*XKKK»KXttftK***KX Secţia medicala t, Hydrollierapia—2. Electrizare—3. In-thopedic— t. Gimnastică medicală—5. Or-halaţl—6. Masajiii sistematic—7. Serviciul la domiciliu— 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur................ . 3 — 1 Bae de putină cu şi fără duse . 2.50 medicamente . . . . . . 1.— 1 duşe rece sistematică . . . 1.50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1 Băile de abur suni deschise în toate zilele dc la 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dală pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pîuă la % post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea. ATELIER DE POLEITORIE I. C E R N O K 1, Strada Mibai-Voda 1. (visa-vis de maşina de apă) Recomandă bogatul scO asortiment de oglinzi cu console aurite şi negre, Mese mari şi mici, tot felul de galerii şi perva-a«vt. lueadramente de fotografii, negre şi aurite. — Primeşte ori-ce comande îu meseria sa. ITINERARIU Valabil de ta Ianuarie 1886 piuă