■ ANUL I No. 96. Giugoke G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE : In ţară 1 ;in 40 lei, nluni 20 toi. 3 Iubi 10 lei tn străinătate 1 an 50 lei, 0 Iutii 25 lei II E I) A C Ţ I A No. 3.—Pintii Episcopiei.—No. 3. IO BANI IST U METRUL (’iONSECIMELE I1STIU'MRILOR UNDE NE DUCE D. NACU? DISCURSUL DOMNULUI COSTICA BOERESCU „REVISTA LITERARA" CONFERINŢA D-lui V1RGILIU C. ARION NOSTIMADELE SEPTAMANEI Un fapt ne pare netăgăduit: precum ocărmuirele cele hune dau popoarelor meritele lor, tot ast-fol o-cârmuirile cele rele—şi din nenorocire tnai grabnic — dau popoarelor viciurile şi defectele lur. Răul ce, în această privinţă, regimul de corup-ţiunt şi de risipă a făcut in sănul poporului nostru este Înspăimântător. Asistăm la un proces de descompunere morală care a început sunt acum 20 ani, care s’a întins ca o cangrenă şi care a pătruns deja, putem zice, chiar până In stratele cele mai de jos a le societăţei. Este Învederat că un guvern a căruia singură preocupaţiune pare a fi de a denatura orî-ce regim parlamentar, care confundă activitatea roditoare cu agitaţiunile sterile, reformele adevărate cu acelea ce nu sunt de cut lovituri in instituţiunile şi interesele generale, care face politică cu cele mai rele calcule de partid ; este învederat zicem, că un astfel de spirit, departe de a ridica nivelul intelectual şi moral al naţiu-nei, n’a putut de cât se sleiască toate forţele morale ale statului. Ast-fel se esplică acea apathie şi indiferenţă ce vedem împrejurul nostru şi care este într’un contrast atât de vădit cu avintul atât de generos, ce l’a desfăşurat părinţii noştri, nu este mal mult de cât un sfert de secol. Misiunea oposiţiunei este de a combate uceste tendinţe, de a insufla poporului nădejde în viitorul seu, căci numui ast-fel decadenţa guvernului şi a personalului guvernamental poate li urmată de o regenerare bine-fâcâtoare. Oposiţiunea nesocotise un timp această lucrare. De acea noi am aşteptat cu nerăbdare ultimele Întruniri publice şi mărturisim cu bucurie că aşteptarea noastră n’a fost înşelată. Nu suntem atât de naivi, sprea nădăjdui că re-soluţiunile ce s’au adoptat, au se fie imediat Încoronate de succes. Astâ-zi ca şi în trecut suntem convinşi că regele Garol Înţelege rău constituţionalismul,că tocmai constituţiunea i impunea datoria dea se lepăda de mult de d. Brâtianu. Dar importanţa întrunirilor nu consistă tn aceasta, importanţa lor este că, cu toate disposiţiunile luate de guvern pentru a împedica întrunirile, că cu toate ameninţările răspândite în public, s’a găsit oameni, cari au avut indrâsueala se spue adevărul şi un public numeros şi cult care să asculte şi să aplaude. Ne-am convins şi de astă dată că nu lipsesc elemente pentru a provoca o reacţiune sănătoasă în contra regimului corupător de astă-zi, remâne numai ca ele se fie întrunite şi conduse la un scop comun. IMKLMItlLIIK ANTEIA EDITIUNE APARE IN TOATE ZILELE sâmbătă 15 martie t«86. N. i^JJILIPESCU ^ţ-oprietar - -------------------- A NlfSc I URi: ■miitictnrl pe patra linia 30 bani. aitunciuri şi rv^dme pe pag. III 2 lei lima. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL Sunt aproape dou: ani de când oposiţiunen nu făcuse nici-o întrunire şi mulţi atribuiaujaceasta tăcere indiferenţei capilor oposiţiunei. Ei au dovedit astă-zi că nu le lipseşte nici luminele, nici buna-voinţă. Am comite insă o mare groşală, dacă am crede că putem adormi pe laurii ultimelor zile. Aeeşte Întruniri nu vor avea vr’un efect, dacă rămân isolate, vor putea însă avea resul-tate mari, dacă vor fi urmate de alte întruniri în capitală şi mai ales în districte. Tăria guvernului nu consistă în propria sa forţă, ci în slăbiciunea noastră, care am nesocotit să profităm de greşalele comise de guvern şi care n’am dat indignarei şi nemulţumire! generale acest curent puternic, ce sdrobeşte toate obsta-culole. Interiţiunilo cele mai, bune, ideile cele maţ sănătoase nu ating scopul când lipseşte energia şi activitatea, cari singure produc un re-sultat. Coaliţiunea diferitelor grupuri politice, atât de deosebite In aspira-ţiunile şi scopurile lor, s'a format tocmai In scop de a crea o agita-iune violentă «viribus unitis» în contra regimului de astâ-zi. Din moment ce s’ar părăsi această cale, coaliţiunea In loc să fie un bine, ar deveni un rău şi fie-care partid ar fi mai folosit recâştigând libertatea sa de acţiune. II. Bols. Belgrad, 25 Martie.— Criza ministerială continuă. In faţa greutăţilor ce Întâmpină formarea unul nou cabinet, se fac sforţări pentru a determina pe d. Garaşanin se remână la guvern, dar aceste sforţări par cu nu vor reuşi. Regele u conferit astăzi cu şefii diferitelor partide. (oiistnnlinopol, 25 Martie.—Mad-jid-paşa a sosit din Bucureşti. Gadhan Efendi a fost chemat laCon-stantinopol. Berlin, 25 Martie.— Consiliul federal a aprobai tu şedinţă solemna, Ira-tatul de amiciţie de comerţ, şi navigu-ţiune Încheiat cu Sultanul din Zanzibar. l.ondrn, 25 Martie.—Camera comandor. Iu lipsa d-lui Gladstone, uşor recii, sir \V. llurcourt, secretar de stal a anunţat că primul ministru va expune la 8 Aprilie, Înaintea parlamentului, proiectele sale privitoare la Irlanda. Paris, 25 Martie.—Comisiunea bugetară aleasă astăzi, nu pare că voieşte să voteze noul Împrumut propus Dinaintea bugetului. Pare că ea prefera tipul de 3 0/0 amortizabil,In loc de30/0 perpetuu recomandai de ministrul de finanţe. Gorltz, 25 Martie. — Contesa de Chambord a murit azi dimineaţă la 10 ore şi jumătate, din cauza unei parali-sil a inimii. Corpul săli va fi Îmbălsămat Sâmbătă. Ziua Înmormântării nu e Încă fixată. IM \t IIl fJE DOMUL MCI Ne publicarea corupturilor mensuale de gestiune a le Thesaurului public a devenit un adevărat scandal, care ne prezice mersui neîncetat, al flnancelor Statului nostru, spre ruină generala şi definitivă. Desbaterile Senatului, No. 48 pagina 478, arată câ la interpelarea făcuta de d. senator I. Isvoranu asupra nepublicăril situaţiunel Thesurului, ministru de fi-nance,d.C.Nacu,—cu autoritatea cu cure nu şi-ar fi permis să'şl Însuşească nici chiar marchisul d'Audifîrel, organisa-torul comptabilităţii publice In Francia. —a răspuns că situatiunilece sepublicau mi erau de nici un folos şi pentru acesta chiar a suprimat publicarea lor. Ce cinism 1 Ca situaţiunile ce se publicau, adică complurile de gestiune ale thesaurului, să nu fie de nici un folos pentru d. Nacu. aceasta nu ne miră şi se explică prin aceia eănu le tnţelege fiind-că nu leatn-văţat, de oare-ce şcoala ce a urmat ’l-a făcut avocat, iar d. Brătianu care a a-vut putinţa să’l facă vistier nu a avut şi aceia să’i dea ştiinţa şi experienţa ce se cere unul vistier. Dacă d. Nacu ar fi fost cel puţin sincer şi leal precum a promis, ar fi răspuns d-lul Isvoranu că nu publică socotelile căci ’I esle frică să nu mal găsâscâ cui să vânza titlurlde rentă şi In ziua tn care nu va mai găsi să se Împrumute, In acea zi nu va mai avea cu ce să tn-doape pe acel care ’1 susţin şi aceasta va causa cataclismul colectiviştilor şi Căderea guvernului In prăpastia fără fund ce Însuşi şi-a săpat. Acesta,şi numai acesta,este singurul şi adevăratul motif pentru care nu se publică compturile do gestiune a le Thesaurului.—Utilitatea lor esle recunoscuta şi mult simţită tn toată lumea. Nu esle ţară In care să nu se dea seama naţiunei de modul cum se Întrebuinţează averea t.-i; de aceia s'a şi zis, şi bine s'a zis, că publicarea socotelilor este conştiinţa administraţi unei publice şi fără o largă şi imediată pu-blicaţiune finunoele devin ca fiinţele fără conştiinţă. S'a mul zis şi dovedit ca cu cât să da mai des seamă şi mal In amănunt de siluaţiunea tluancclor unei ţări, cu utât se dovedeşte mai multă inima şi conştiinţa de datorie din partea acelora ce le dirige si mal mult respect către contribuabili. Dovadă, America de unde se tele-grafiaza In seara fle-căria zile cu cât a scăzut sau s'a urcat datoria publică. Dovadă câ In Francia, Belgia, de la care am adoptat sistemul nostru de comptabilitate, se publica, prin mal toate jurnalele, situaţiunea avere! publice In comparaţiune cu a săptâmâ-nel corespunzătoare a anului precedent.— Dovada chiar la noi unde de la KiselelT s'a publicat continuu, mai des sau mal rar, prin buletinul oficial şi In urmă prin Monitor, darea de seamă a mersului flnancelor statului. S'a publicat aluri dan de seamă prin Monitor, chiar sub guvernul actual, pe cât timp a putut să ascundă deficitele şi să'şl facă o glorie din escedente care In realitate nu esistau.—A trebuit să vie domnul avocat Nacu ministru al linancelor ca să ‘şl permită să suprime publicarea, pentru a nu se cunoasce nesocotinţa cu care se risipesce şi se mănâncă averea publică şi să mai aiba şi cinismul să răspundă de pe tribuna Senatului câ «le-a suprimat pentru câ nu sunt de nicî-un folos. Protestez din toate puterile mele In contra acestui primejdios sistem ce voeşte să stabilească domnul Nacu tn liuancele publice. Conjur pe toţi oamenii cu bun simţ să se unească cu mine, şi să lupte, prin toate mijloacele, să împue d-lul Nacu să publice ,prin Monitorul Oficiul, comptul mensual de gestiune al tesaurului ast-fel precum s'a publicat tot-d’a-una şi s’a admis de înalta Curte de Comturî.— Fac aceasta rugăminte d-lor Senatori şi Deputaţi şi mal cu osebire d-lul General Lecca, preşedintele adunări, In numele şi tn memoria fratelui d-sale, fost ministru al flnancelor, caruia i se daloreşte publicarea acestor comturî tntr’un mod neîntrerupt.—Nu este exact ceea ce a afirmat d. Nacu ca e cu neputinţa publicarea lunara a acestor comturî şi ca ar cere cheltuială. încredinţez, tn calitate de fost director al comtabilitaţiî generale a statului, că este tot ce poate fi mal uşor şi nu cere nici o centimă cheltuială.— Com-turile de gestiune ce s’afl publicat şi cerem a se publica, nu sunt de cât recapitularea operaţiunilor efectuate de casieri, după compturile lunare ce sunt datori să trimită pe fi care luna direc-ţiunel comptabilitaţi generale care le verifică după actele justificative şi le Înscrie prin scripte. — Aceasta lucrare s’a făcut In tot-d’auna şi’ml place a crede ca se urmează a se face regulat. — Nu cerem dar de cât să se scoaţa fidelă copie după această recapitulare, care se numeşte compt de gestiune şi să se trimită la Monitorul oficial In care nu co prinde mal mult de două pagiue o dată pe lunâ. Această recapitulare de Încasări şi plăţi,—ca model să se vază ultima publicata In Monitorul oficial Nr. 108 din 17 August 1885—este adevărata oglindă a situaţiunel finanţelor ţări şi ne o arata de un milion de ori mai lămurită şi esactâ de câl ne-a arătat'o prima si-tuaţiune, presentată de d. Nacu corpurilor legiuitoare, Înlocuita cu o a doua ediţiune, tot atât de încurcată pe a căreia copertă s'a pus «Partea /» ca să se creaza ca va urma «Partea II» care s'o desvolte şi s'o corn pledeze. — A trecut cinci luni, partea 11 nu s'a imprimat şi ast-fel d-nil senatori şi d-nii deputaţi precum şi publicul au să rămfte înşelaţi ca şi copii de către d. Nacu. Am Încă o deosebita stimă şi Încredere tn bunul simţ şi tn patriotismul mal multor d-nl deputaţi cu inimă şi cu conştiinţă de datoriile ce aii. li rog să cugete; să pue interesele generale a le ţări mal presus 1e interesele personale a le lipitorilor ce o sug şi care se Înmulţesc mereQşi să nu ia tn des-, batere bugetele decât după ce d. Nacu ministru al finanţelor le va da «Partea IP a situaţiunel financiare şi mal ales după ce va pnbbea şi se va angaja să publice regulat, prin Monitorul oficial, Comtul de gestiune al tesaurulul pentru fie-care lunâ, imediat ce este Încheiat.—Urmând alt-fel domnii deputaţi vor dovedi câ lucrează tn contra intereselor generale a le ţâri şi nu vor avea nici chiar scuza că n'au fost preveniţi. l’uiiu Miliuil Peneovici ÎNTRUNIREA din sala joji DISCURSUL D-LUI C. BOERESCU D. C. lioerescu. — Toţi d-v., toţi acel cari In România sunt Înăbuşiţi de mulţimea libertăţilor de care ne bucurăm sub guvernul colectivist (rlsete, a-plause), 'şi-au pus de sigur adese ori întrebarea următoare: Care să fie secretul a tot puterniciei şefului colectivi-tâţel, a d-lui Ion Brătianu ? Oare oamenii de Stat cari fac gloria acestei ţări, cari au făcut-o In trecut, cari o fac In timpul de faţa, — sunt alături cu d. I. Brătianu şi'l Împing Înainte pe calea Ce 'şî-a tras ? — Recunosc că dacă d-sa ocupa cel dântâiu loc In Stat, fără Îndoială câ aO contribuit la aceasta toţi oamenii Însemnaţi al ţârei; dar nu este mal puţin adevărat câ unul după altul, cu toţii I au abandonat. Unde sunt aliaţii săi de la 1866-68, şi mal su seama unde sunt aceia cari la 1875, se aflau In capul mişsarii şi aii contribuit să res-toarne guvernul conservator şi să aducă la putere pe d. Ion Brătianu? Se mal găsesc elin rândurile d-sale? D. Dim. Brătianu, d. Cogâlniceanu, răposatul Manolache Costache, d. Veruescu,chiar C. A. Roselti şi dd. Carp. şi Maiorescu, ’l-afi lăsat sau 11 Iasă la voia Întâmplării ! Nu mai vorbesc de oamenii politici, aliaţii noştrii din partidul conservator. Dar liberalii oneşti-şi sinceri cari prin talentul şi virtuţile lor ocupă locul de onoare, toţi cer cu energia, răsturnarea d-lui I. Brâtianu. Dacă dar secretul a tot puterei d-sale nu'l găsim In oamenii de Stat al ţârei care ’l refuză concursul, sâ'l găsim oare In calităţile sale personale, 1n Însemnătatea cunoştinţelor, a talentului satî a patriotismului sefl ? (Aplause). Cunoştinţele sale ? A ! nu vorbesc de cele istorice. (Ilaritate, aplause). Cele-l’alte se reduc tn politica la duplicitate, iar In materie financiară la succesele despre cari v a vorbit d. Pache Proto-popescu, adica ruina In averea publică ca şi tn cea privata. (Aplause. Bravo). Pentru talentul d-sale citiţi Monitorul (rlsete, aplause), discursurile pe cari le pronunţa zilnic In parlament! Cât pentru intensitatea patriotismului d-sale nu aveţi de cât să vă aduceţi aminte câ s'a manifestat energic prin isgonirea românilor după pământul românesc. Aplause prelungite şi sgomotoase a-cl amari). Unde dar să găsim secretul.acestel puteri? Lucrul este simplu. Secretul primulul-ininistru se resumâ tn două cuvinte : Corupţiuue si intimidare ! (Aplause prelungite). D. Ion Brâtianu, ţine lntr'o mână biciul şi lntr'alta punga. (Aplause). D-sa are la disposiţiune visteria ţârei şi toată puterea armată ca şi puterea legislativă. (Aplause). Daţi Înlături pe doi sau trei oameni onorabili, cari Împing prudenţa politica până a'şi anihila individualitatea lor proprie ; daţi la o parte pe 5, 6 colectivişti convinşi dar fanatici, cari 'I susţin pertru câ aQ renunţat de mult la usagiul raţiune! lor personale. vAplause prelungite): şi nu o să găsiţi tn toată mulţimea care ’l susţine şi 'I tncon-gioaru, de cât oameni cari i se supun, saiî de interes sau de frică (aplause). lmbraţişaţi|d-lor, pentru un moment, In totalitatea ei această situaţiune Îngrozitoare; ridicaţi-vă In sferele senine şi curate ale cugetării, şi esaminând de la această Înălţime cele ce se petrec In România, spuneţi In conştiinţă dacă nu vedeţi spectacolul următor: Colegiurile electorale care trebue 8ă|ftc şcoala unde naţiunea română să Înveţe liberalismul modern, sunt transformate In localuri de prostituţie politică! (a-plause prelungite şi repetate). Parlamentul, a doua şcoală, unde trebue să se formeze caracterele şi talentele acelora cari sunt chemaţi, mai curlnd sau mal târzia, a presida la desvollarea şi propăşirea ţârei, a a-juns a fi pentru marea majoritate a celor ce’l compun, un fel de ttrg unde se traficâ asupra conştiinţei şi dernui-tâţei umane ! (aplause frenetice. Se aude un bravo general), Templul justiţiei, acolo unde omul este chemat să imiteze divinitatea, să ajute pe cel apăsat, să lovească pe cel culpabil, este populat de judecători uimiţi, cari nu ştiQ dacă trebue să sc supue legii saU omului a lot puternic, cari dispune şi de onoarea şi viitorul lor ! (aplause), Priviţi pe comercianţi, pa industriaşi, pe proprietari, pe toţi acel cari au ceva tn această ţară, şi o să vedeţi pe toţi tremurând, neştiind, dacă a doua zi nu vor 11 loviţi de impozite sdrobitoare, de monopoluri odioase saQ criminale / (aplause). Ţara Întreagă, de la un capăt la altul, are aerul unei naţiuni care este invadata de o banda neagra, de banda colectiviştilor, (aplause prelungite). Nu este om care cugeta,—care, prin educaţiunea, instrucţiunea sad talentul său, face parte din acea porţiune a naţiune!, care este chemată naturalmente a participa la guvernul ţârei, care să fie sigur pe ziua de mâine. Onoarea Iul, demnitatea, averea, familia sa, totul depinde de voinţa unul singur om..., şi acest om este d. Ion Brâtianu. (aplause. Bravo). D-sa singur este distribuitorul onorurilor, favorurilor, averel, pedepselor, ba chiar al justiţiei, (aplause). Dânsul transformă In martiri pe nenorociţii cari comit escese ca cele de la Orfeu şi Bossel; densul decorează pe cel cari insultă pe rege şi instituţiunile patrii; dânsul Înfierează cu sigiliul calomniei frunţile celor mal oneşti şi mal virtoşi; dânsul Împarte sub forma Întreprinderilor de Stat. avuţia ţârei la cel credincioşi... Dânsul acuză, judeca, condamnă, esecutâ ! Judecătorii ştifl ce'I aşteaptă dacă nu se supune la ordinele sale, dacă nu ruinează pe un adversar politic persecutat... Şi Parlamentul face legi individuale clnd bânueşte că judecătorii sunt dispuşi a resista ! (aplause). Şi omul care face toate acestea, ie face, In numele şi pentru cea mal mare glorie a libertaţel I (aplause.) Bravii din vechiul Regat Neapolitan nu faceau alt-lel când asasinau In numele Madonei fâcându’şl semnul cru-cei! (aplause unanime). t www.dacoromanica.ro t ' € t ir o EPOCA — 15 MARTIE 0 voce. — Cine ’i-a dat (rinele guvernului In mina. D-nul C. Boerescu. — Aceia can'l-ail crezut pe cuvânt, liberalii *puc^U( (a-plause). Aceiaşi voce. — Sunt vinovaţi şi a-ceia \ 1 ocî. —- Tăcere ria ordine. D-nul C. Boerescu. — Lasuţi’l, domnilor. se yorbeascâ. Respectaţi opiniu mie tutulor. Nu imitaţi pe colectivişti (tisele, aplause . SA. nu ye mIraţi de apropierea ci• fac niiHl-Cn; Ylupe pârAren mea, exista o mare analogie Intre aceia cari exer-citemsft 'profesmnen Bravilor şi intre aceia cari. ca primul-ministru, otrăvesc caracterele şi asasineazil libertăţile ^aplause prelungite''. Deosebirea este in favoarea Hmvilor. Cel puţin aceştia riscă viaţa când ridica pumnalul : pe cAnd d. I. C. Bra-tianu asasinează constituţiuneapuindu-se la spatele majorităţilor anonime, pecari şi le creează singur aplause unanime şi repetate). lhisinnile sfi VA disparfl ! Primul-ministru întrebuinţează aceste mijloace pentru a ajunge la nn singur scop : voeşte sA fie a tot puternic şi a tot puternic a devenit. înotăm In plin despotism constituţional ! (aplause). Daţi la 6 parte câţi-va fricoşi şi nu veţi vedea 1n urma d-lu( I. Brâtianu de cAt o mulţime flămândă care'i cere bani şi desfătări. Un singur om dintre colectivişti cugetă, voeşte, execută-Libertăţile publice. . an murit... Iltr-tia pe care sunt scrise se află de mult depusă la arhiva ! (aplause). Controlul parlamentar este un mit. Şi nu există proiect de lege, ori cAl de infam ar 11, care sA nu fie votat cu entu-sinsm alunei cAnd stăpânul ordona (aplause). Şi se găsesc puţine frunţi pldlte colectivişti cari sA nu se plece umilite când marele cancelar face un semn (aplause). Istoria rece şi Imparţială, cAnd va a-junge la această trista periodâ prin care trecem, 'şi va acoperi raţii de ruşine şi probabil că va lăsa o pagină alba încadrată Yn tiogru! (aplause unanime). Tirania adevAratâ are cel puţin meritul de a fi onesta şi leala. Tirania sub care gemen este laşă şi ipocrită (aplause). Ilind-ca se ascunde mişeleşte sub Încreţiturile unei conslituţiunl care a Încetat de mult de a exista (aplause . Se făleşte d-nul loan Brâtianu, se fălesc toţi colectiviştii cari ’l susţin, cu trei mari fapte: Resbeliil de la 1877] independenţa ţArei şi 11 năucele, .los mâscile! Ib-sbelul de la 1877 ? Dur a'ţi uitat Basarabia răsticnliâ, a‘ţi uitat Arab-Tabia, a'ţi ujtat umilinţele de la Sainl ştofuno si de la Berlin ; a'ţi uitat financele ţArei ruinate; a’ţi uitat oestiunea Isruelit.i şi cesliuneu Dunărei; aţi uitat câ viitorul ne ascunde pericole Îngrozitoare pentru existenţa naţională? (Aplause). A! negreşit, armata noastră şi Suveranul ţArei, s’uu umplut de glorie cu ocasiunea acestui resbel; 10 mii din Iii noştri! au rânias pe cumpiele pustii ale Bulgariei ! Dar aceasta glorie, este gloria unui partid, sau este gloria ţArei Întregi? aplause . Ruşinea este a acelora c-arl u’au ştiut sA profite de aceasta glorie, şi au lăsat ţara ruinata şi expusă la toate pericolele (aplause repetitey. Independenţa ţArei? Dar cine, daca nu primul-miuistru actual Înjura. Înainte de 1887, pe acel cari lucrau pentru independenţa? >Şi meritul seu este dacă consideraţiuni de ordine generală Europeană au consacrat această independenţii, pe care am fi dobendit'o in toate cazurile, chiar când nu am ii participai la resbel! (Aplause unanime). Finanţele ţArei ? Amicul meii, d. Pa-cbe v’a desvalit o parte a misterului carele înconjoară; tu Întrunirea precedenta d. Lahovari a făcut acelaş lucru. Din toate câte ştim resulta ca financele sunt compromise; că datoria publica a luat proporţium spâiiueulatoare; ca suntem tributarii străinătăţii pentru a-nuitâţi egale cujumAtateu venitului Statului! Nenorociţi acei cari, prin forţa lucrurilor, vor li chemaţi intr'o zi sA ia asuprâ-le teribila situaţiuue financiară creata de guvernul colectiviştilor! ,a-plause;. Ei au secat toate isvoarele a-vuţii publice, şi se muncesc in zadar a găsi nuoi materii imposabile. Ce mul pot aştepta de la contribuabili când ’i-au sărăcit, şi au radical dobeuda la o Înălţime necunoscuta. 8 sau 10 dobeuda şi 18 sau ii) ag.o ? Aplause frenetice). In zadar, va cauta d. I. Bratianu sA găsească o singură scusă: d-sa va rA mânea pentru istoria aceea ce a voit sA fie: un tiran mititel, un Cesar avortat, fara glorie şi fără merii î Aplause re-peţite . Nu va avea cel puţin mAngaerea ca a nesocotit iostiluţiunile patriei s ile pentru un timp determinat ş^pentru a da soluţiunea unor mari probleme sociale Dacă a voit sA imiteze pe d. Co-gâlliceanu. a păţit-o ca broasca din fabulă. ţllaritate, aplause . Negreşit, d-nulCocalniceanuţ aliatul nostru de azi. a făcut revotuţiuiie de sin*, b lovitură^ de «Ht. Dar ziua nămezea mare, In mod franc şi leal, espuindu’şl viaţa sa Tronul suveranului seu (aplause . Si a făcut aceasta, pentru realisnren a trei mari idei; a consolidat unirea principatelor,a înlocuit Constituţia care ni se impusese de slrAim prinlr'o Constituţii- naţională, şi a emancipat pe ţA-rantil român, liberându'i braţele şi a-Iribuindu’f proprietatea \aplause prelungite). Si o-datâ realisată această operă măreaţă, d. Cogâlniceann s'a retras de la putere, şi a lăsat ca legile sA'şi recapete vechiul lor imperiu. Tof aşa n făcut şi d. Ion Brâtianu ? Si d-sa a suprimat tu fapt instituţiunile parlamentare ! dar le a suprimat In Întuneric. pe tăcute . ascunzându-se la umbra măreţului edificiu ridicat cu a-tâta la boa re la 1806 şi. pe care d-sa la incediul ! Şi după ce ă dărâmat tot, a continuat şi continuă a sta la putere, fără sS aibă alt scop de cât satisfacerea unei ambiţiuni vulgare şi înavuţirea u-celora cari s'urt asociat cu d-sa (aplause prelungite |, lată, d-lor, potretul oifnilui a lol puternic care ne guvernează de 10 ani 1 Siluaţiunea este grava, plină de muri şi vurii pericole. Pe lângă ruina financiară şi politică, ca ascunde în sine un reti mai mare, de cât loate : ne degradează, ne conrupe obiceiurile naţionale şi ne pregăteşte un viitor nenorocit (a-plause). , Se facem dar împreună apel la toţi cei cari In această tara mat au inima şi amor de patrie pentru cu se ne ajute şi se facem se Înceteze această stare de miseric şi de ruşine ! (aplause prelungite). La o parte ambiţiunile, personalităţile, urile,, bănuielile ! Instituţiunile şi finanţele ţArei, familiile şi patriotismul totul este compromis (aplause), , Inutil de a mal sta la gânduri inutil de mul delibera. 0 singură cugetare, un singur scop sA ne adune Intr’o acţiune comuna. Patria este In pericol ; datoria ue obliga u lupta vupluusu). Fac apel mai cu sramu la bAtuânii de cri şi la cei de aştâ-zi. Al lor este şi dreptul şi datoria de a se pune lu fruntea mişcării: dânşii mai ales posedă şi talentul şi autoritatea pentru a ne scapa şi de aceasta invusiune a colectiviştilor precum ne-a scăpat din atâteu alte pericole ! Apluuse frenetice şi Îndelung repetate. Strigări de bravo). ,,REVISTA LITERARA ‘ Şi sper că vor II cele din urmă cuvinte, ce voiu avea de zis asupra acestui subiect. Suni vr'o cinci ani de când d-l Ma-cedonski, uu tânăr visător, care dac'ar 11 a unea parte din ceea ce se crede, ar li negreşit de o mie de ori inaî mult de cât ceea ce este, lncuragiat de slăbiciunea simţului nostru de apreţiere, Îşi a-dună In juru'i o bandă de colegialii şi scoase la iveală un cavadiş de revistă Literatorul. Aici alergau toţi şcolarii, neastenr peruţi şi amăgiţi de ilusii, se’şî verse primele platitudini, şi sA’şi potolească amuruica sete de publicitate. Ei eraii bine primiţi, nici vorbă, mai ales acei cari uveaă grija se'şi închine trufandalele d-uului Macedonski, ereau, cu deosebire trâmbiţaţi prin câte uu «incă un talent apare in constelaţii literaturii noastre. . . » şi talentele eşiau sumedenie. ca vacile Domnului la soare, şi jerfe de-avolna curgeau la altarul mare.luizeiil Lionii de mahalale, cititorii pasionaţi ai Doi ului, pomojnicii de pe lasub-pre-fecluri, derbedeii de pe uliţi, ghicitorii de şarade şi de aritmogrife, şcolarii de prin gimnazii, toţi tşi dădură navală la acest împărţi tor de glorii, toţi îşi aduceau. In sculice. talentele plăpânde şi tremprâloare la faimosul mamos al literaturii de modă noua, şi d-l Macedonski le moşea pe loate şi le dedea pasport pentru. . . . ţara nemuririi. Si aşa, satisfăcând micile ambiţii ale naivilor, aplaudând toate prostiile , scărpinând toate mâncârimile, linguşind pe trecători şi făcând reclamă de bâlciu, Încropi un bunişor uumAr de a-bonaţi, institui priu oraşe şi prin oră- şele comitete.......cu presidenţi şi vice-presideuţi . împărţi diplome si acţiuni de câte 50 de franci susjiito-rilor Iile raiuri aromâne, reprcsenlată !n fiinţa - Literatorului».... In sfârşit j * rea ba mergea strună- Fondurile re\islei creşteau ş'o droae de lăstuni se oploşiseră la pragul acestei prăvălii cu năvalnic. Dar Intr’o zi, zi nefastă, fără îndoială, d-l Macedonski avu nenorocita idee de . a publica o dpigmmâ. tu care se arAta lumii cât e de mic. de pătimaş şi de nevrednic de încurajarea ce i se dedea atât de orbeşte.... • Atunci se petrecu un fenomen rar şi caracteristic tu opinia publică. Din Iberic părţile ţArei zeul de la Literatorul fu huiduit, şi acţiunile revistei scăzură am putea zice căzură, de o dată şi pe uegAndite. — Aceasta a însemnat pen- ’ tru d-l MăcedonscliI: Tinicheaua de coada, şi bir cu fugiţii ! .. . <• Plec în Paris, zicea el tovarăşilor sef, acolo vo!u seri în cele mai bune reviste, alături cu cei mal buni scriitori, cari m'aşleaptă cu braţele deSchise. Am fericirea de a seri în limba franceză tot aşa tir bine cil şi In limba română. Străinii ştie preţui mai bine adevăratele talente !■« Şi d-l Sloonescu, administratorul revistei. văzând că nu’l mai cade laptele în păsat, stărui ce stărui şi îndupleca pe d-nu Velescu se primească direcţia acestei reviste şi prin influenţele şi simpatiile de care dispunea, s’o scape de înnec. Acesta primi c'o singura condiţie: să ’i schimbe numele.... era prea compromis,—şi de atunci -Literatorul» a rămas -Revista literară». Mai târziu d. Velescu a deschis ochii, şi văzând cu cine are de a Tace s’a retras. In timpul acesta d. Macedonschi, îşî isprăvise misia în Paris şi se întoarse iarăşi cu domiciliul în Bucureşti. De aci în colo revista intră sub fericita direcţie a d-lul Râdoiu, prezident al tribunalului de comerţ, şi ast-fel scâpa şi de astfl dată de faliment. Şi acum treaba merge iarăşi strună... Ored şi iui,—sub ocrotirea şi călduroasa oblăduire a unul director aşa do preţios, înzestrat cn— atâta devotament pentru literatura!—Iureşî bfteţl!... O adunătură de saltimbanci literari cari morfolesc arta. fără s’o priceapă, mUstruluind vorbele şi stropind lumea cu fraze, neroade şi sbârnâitoare,o cohortă de logomahl, cari pângăresc limba şi gustul cititorilor cu exibiţiile lor literare, nişte tolbaşi cart speculează naivitatea şi bunntntea poporului nostru—eată ce e «Iţe vist a Literară !» Specula de taraba, fond pentru întreţinerea atâtor zacaşl, cari de sigur găsesc foarte comod a trăi din eftinelo lor jonglerii de vorbe şi elucubraţii de condeiu, «câştigul fără muncă», eată ce urmăreşte Herista Literară!» Si -Convorbiri Literare- abia are 600 de abonaţi, pe când < /levinta Literară > am auzit c'ar fi ajuns deja lu .'J000 de abonaţi! Aceasta e o notă caracteristică a simţului nostru de apreţiere! Mirmidon DECRETE Se încuviinţează Irausucţiuucu ce aâ făcut locuitorii din comuna Cotnari, din judeţul Iaşi, şi epitropia casei sânlulul Spiridon din Iaşi, pentru stingerea proceselor intre acea casă şi numiţii locuitori. Bugetele judeţelor Prahova, Buzău, Fălcifi, Constanţa şi Argeş se aprobi. DINTR'O ZI INTR’ALTA CONFERINŢA 0 LUI VIRGILIU C. ARION Mercur! scara, tn sula Atheneului, d. V. C. Arion a vorbit lu faţa unul public numeros şi ales, despre poesiele lui Znmfirescit şi Sihleanu. Vocea sa clară şi simpatică, espune-rea sistematică a calităţilor acestor poeţi, citirea celor mai principale poesii ale !or, au făcut ca conferienţiaru! sA primească numeroase şi meritate a-plause. Iată rezumatul acestei conferinţe: Sunt popoare sălbatice, zice d. Arion, cari cred că omul nu se sfârşeşte o-dală cu moartea, că sufletul lui continua a trai atât cât amintirea lui traeşte îu inima celor ce’l-a iubit, că numai uitarea, nepăsarea e singura în stare să omoare de veci sufletul plin de durere al celor ce au trăit. Aducând lu discuţia publica poesiele, gândul şi inima, acestor doue muri suflete: Zamiirescu şi Sibleanu, d. Arion coutribue sA alunge nepasarea şi dis- preţul, şi face ca aceşti tineri de talent încă se mai trăiască. Sunt uitaţi, piate şi calomniaţi, a- ceşti poeţf.câcl, dupe cum zice SihlAnu: Avem suflete iagran* fin idol ce-am adonU^ II sdrobim când numai poate SA ne dea ce ne-a mal dat. Nu trebue însă se lăsăm ca cri puţin fiori cele le ce au răsărit pe mormântul lor sA fi£ uscate de vântul rece şl oarbei uitări. Ori-cine a citit poesiele lui Zamli-rescu şi Sibleanu trebue sA li fost isbit de acel accent do desolare. de amărăciune, ce domneşte în poesiele lor, de acea presimţire fatală a morţei, care te înfiorează cu atât mal mult cu cât s'a realizat aşa de curând pentru amândoi, lata primul sonet al lui Sihleanu: Râă-I viaţa-mi sbuciumalâ ş’acea trestie mişcată K al moft suflet dureros Viitorul ce m aşteaptă E câmpia cea deşearlă Dupe malul nisipos Tot cam aşâ 'şi simte moartea si Zamiirescu . Eu m6 duc! dar as vrea tacă SA mal pol tn viitor Ca, prin valea cea adâncă, SA trec singur, visător. şi cu unda care trece SA şoptesc aş mal dori, Dacă vântul toamnei rece Fruntea ni ea nu văpăii Căci d’o tristă presimţire Al moft suflet e înfrânt ş’ahuUila mea privire Se aţinti spre mormânt. In această pnesie e tot sufletul plin de blândeţe şi di* bunătate u Iul Zam-flrescu. Sub impresiuneu acestor idei Zamîl-rescu a scris CânteculSvântnratului, tn care fără se vrei îl recunoşti tn acel tânăr palid ca durerea, care, In mijlocul prietenilor săi abătuţi şi nemişcaţi, Intona un cântec de durere însoţit de un râs amar! Nota dornihanta â poesielor acestor poeţi e întristarea. Viaţa, zic dânşii, cu îndoielile el, cu dorinţele îu veci ne-îndeplinite, cu aspiraţiele el imposibile, cu nedreptăţile et flagrante, eu presimţirile de rA.il, cu vegherile dureroase, cu despărţirile sl'âşieto.urQ, aT ceastă viaţa e un rSG, tiu e un bine de cât pentru cei ce nu simt. Din poesiele lor reese o nulă nemărginita, o compătimire adânca pentru tot ce suferă, trebuinţa dea mângâia pe cei nenorociţi e rosultanta celor mai multe poesii. Ei uită durerile lor, vocea lor e ecoul durerel desmoşteniţitor. Pentru a proba acestea d. Arion citeşte mai multe poesii din Sihleanu şi Zamiirescu cari mişcă auditorul. K natural, e logic ca aceste idei sA pălrunză tn lucrările lor. Simţul de dreptate al omenire! nu se mai poate concilia cu nedreptăţile strigătoare de cari ne lovim la lite-CA pas. Imprâştierea ştiinţei u dat 0 lovitură teribilă credinţelor ce aveam până aci şi ast-fel se esplică susceptibilitatea maladiva a tutulor celor culţi Poesiele lor erau triste căci la noi poporul ure această caracteristica. Din toate cântecele populare nu reese do cât o profunda melancolie. Şi aceasta se vede foarte bine din mai multe poesii populare pe cari d. Arion le citeşte. Era natural ca dupe seria poeţilor ce aii cântat patriotismul, poeţi) moderni să fie trişti şi să cânte mal mult mizeriele omenire!, căci ei n’att putut sA scape de acest curent ce pătrunsese deja In apus şi care foarte bine s’a a-climutizut la noi unde poporul e tot d’autia melancolic, căci până acum tot d’auna a suferit. Acestea sunt caracţeţistipile acestor doi poeţi. - Jl! In Zamiirescu Insă se concentrează cu mai multă tărie sentimentul modern. Amândoi poeţii afi satire, din compu-raţiunea satirelor lor se vede foarte bine diferenţa concepţiunei. D. Arion citeşte satira lui Sihleanu: Cişmigiul şi satira lui Zumfirescu: Cântecul Nebunului. Iată prima strofa din Cântecul Nebunului; Am palate somptuose unde zac atâtea rele Am şi careere profunde unde gem la fiare < (grele Inocenţii.... insă azi e niomeulul oportun Am Se le dărâm pe toate... şi prin urletul iPel mare Cc ’l vor face in derdmare Am se râz... ca un nebuu... Una din poesiele ce caracteriza şi mai bine pi* Zamiirescu e Balada Dracului pe care d. Ariou o citeşle în u-plausele auditorului. Din punctul de vedere artistic satira lui Sihleanu e mat frumoasa, e incontestabil superioară Baladei Dracului a lui Zamfirescu. Cişmigiul Insa nu biciueşte de cât ridiculele trecătoare ale societăţi. Balada Dracului desfăşură rancleeişi lipsurile omenirci uilregi. Râsul e franc, lityer, vesoJ In Sil ileana. Zaiutirescu râde ca sA nu plângă. Scenele descrise de Sihleuu se petrec în timpuri vechi. f : mim- în îocnr depărtatejji pustii, oameni îu cart geme vijelia pasiunilor tulburate, iubirea pânu la crimă, ura care nu se şterge nici dupe moarte, aceasta se poate vedea de orl-cine va .cili Strigoiul lui. Si-MeâM u -v AVI D. Arion dupe «ceste consideraţiuni — pe care noi neapărat le-uin dat foarte pe scurt---i—oontinuA pffn a mai citi câ-te-vu poesii şi slârseşte convins, de sigur, de apluusele sălii, ca a reuşii se ridice lui Zumfirescu şi Sihleanu un monument neperitar.lii,puntea şi inima celor cari iubAcSulerttior. frumosul şi dreptatea. Atenian. INFORMATIU NI Se crede că Luui va începu Ia Cameră discuţiunea asupra budgetului.. * Secţiunile Senatului aii primit strămutarea Curţii de Apel de la Focşani la Calaţi. * A. S. principele de Wied, fratele M. S. Reginei, e aşteptat in Capitală la sfârşitul lunei viitoare. K Azi să întruneşte din nou Co-misiunea însărcinată cu elaborarea tarifului autonom. Se poate că în această şedinţă, comisiunea se’şi sfirşenscă lucrarea. n Examenile de internat la Eforia Spitalelor civile s uu sfirşit. Din Oi de candidaţi, n'au fost admişi de cât 9 de şi erau <£) locuri. Gâţi-va studpnţi ni st) zice, că s'uu dus şe se plingă la principele Dini. CJiika. Prinţul Gliika le-ajrespuns, că uşa se inie mp la când studenţii merg se aplaude pe oratorii oposiţiel. X D-na baroneasă de Sankeresty, fiica generalului Florescu e aşteptată în Capitală, unde vă petrece cm-vd vreme. X Hnituinu! reproduce după Fremden-hlalt următoarea ştire. Guvernul austriac sa alăturat cu totul la vederile guvernului unguresc, care cerea ca negocierile in privinţa puuteior principale din con-venţiunea va mu la'şi comercială cu România se se ţină lu VLena, de oare ce la aceste negocieri -este suficienta represintar< a gurcrjiul ui român prin legaţiuuea de aci. Răspunsul guvernului român la această propunere na sosit îuca.. DEPESITELEGRAFICE Londra, 25 Martie. — Dupe •'Standard» Germania n propus, pentru caşul în care numirea prinţului Bulgariei ca guvernator general al Rumeliel Orientale fără fixarea termenului pentru durata puterilor sale narii acceptată, sA se lase Porţii facultatea dea reUioi siugura aceste puteri dupe p ani. Dupe <'Times» Italia ar fi propus marilor puteri sA coiisipiţu a nu şe fixa nici-p limită la durata puterilor încredinţate prinţului Bujgarieî.' Alenaţiţi Martie.—Trei lagăre fortificate aâ fost stabilite la fruntariile Tesaliel. Itrunswik, 25 Mairtîo. — Dieta a a-doptat In unanimitate convenţiunea militară îucîieiata cu Prusia. I'aris. 25 Martie.—Ştiri din Peking anunţă ca misiunea capitaliştilor şi industrialilor Germaui în China a căzut. 1‘estu, 25 Martie—Se declară prin- www.dacoromanica.ro EPOCA — 15 MARTIE 3 tre cercurile oficioase, că guvernul Austro-Ungar este cu totul de acord a-supra instrucţiunilor ce trebuesc date delegaţilor cari vor negocia chestiunea vamală. cu representanţii guvernului român. Atena, 25 Martie.- Se n*»i% Renta perpetua .... Oblig. de stat............... 8% Oblig. de st. 'Irutnu d» Ier "■*, Scis. fu ac. rurale. . . . D\ scris. Tune. rurale . . . ~i% Scris Tune. urbiine . . . 8\ Scris l'unc. urbane . . . 5y Scris. fnne. rurale . . . 5\ împrumutul coimmaJ . . Oblig. Casei pens. [leT 10 dob.) împrumutul cu premie . , . Acţiuni bănc-el natiou . . . Acţiuni «Dacia-Komania * . . >■ Naţionala............ Credit mobiliar . . . » Gonstructiuul. . . . » Fabrica de hârtie . . Argint contra aur............ Bilete de Băncii contra aur. . Florin austriacl............. CTIISUI. l»l\ MI A \ Napoleonul . Ducatul . » . Lose otomane Rubla hârtie . ct’RSui. imn m:iti iv Renta Amort 98.10 Oiipenlieim. ....... Obligaţiuni noul 6* C. F. R. 109.70 lOi. « » 5% . » » 401.80 Rubla hârtie . chim i, in: i* uns Renta Română 37 .răi Lose otomana. Schimb , l’&ris 3 luni . . » Ia vedere . Londra 3 luni . * la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere . 1 95 s;i :t • 4 4 i ian i S7 * i 99 :i 4 921 2 Kt 1 i 751 4 217 33 1070 288 238 198 141/2 14 1/2 201 I 8 9,9t 5.91 19. 125.50 XXXXXXXXXXXXXX :XXXXX)00000WF «MW #1 BUCURESCI, STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI -e=33&SES5-->- ACRST ATKI.IKR KSTE I’IJS IN POBITIDNK A E8EC0TA TOT FELUL DE I.UCHAIU ATINGATOARE DE ACEASTA ARTA CU ACURATEŢA PRECUM î Z I A Ft E gUOTlDIANE Sl hebdomadara BROŞURI LUCUATK IN CARACTERE ELZEVIR imuvCU iui.i: si m l OMtn: iiobi u vTi: v;>tp-4. I wj I i s | r * m i i: 8 SL ti DE VENZARE HÂRTIE MACULATURA LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI „EPOCA" CASE DE I.AiElllitlAT Două apartamente în punctul cel mal central al oraşului, In dosul Bulevardului, alături cu Creditul Urban şi vis-tt-viş de Poşte şi Telegraf, strada Vestei No. t3. Apartamentul d’entiit compus, In sus de 8 odăi de stăpăn cu 4 metri tnălţirac, 1 salon foarte spaţios. In jos 3 odăi, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 odăi de vizitiii şi hamuri, grajd, şopron, hambar de orz, puţu In curte şi 2 greafniţe Apartamentul a! doui/ea compus. In sus 8 odăi, şi 5 la mansarde. In jos 8 odăi, şi un fel de salon, i pivniţă şi curte spaciosă cu grilaj de fer. Unul din aceste apartamente se poale închiria chiar de acum. A se adresa la proprietar ce le locuesc. O casă mare cu două etage, încăpătoare pentru două familii, având 20 camere, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 grajduri, şopron de 3 trăsuri, curte spaţioasă, etc. Asemenea de vânzare un loc de casâ, a-vând 17 metri faţă, 34 fund. A se adresa strada Biserica Amzel, 6. VIS-A-VIS DE / I PALATUL REGAL ( MARELE MAGAZIN DE CALEA 70 VICTORIEI 70 COLONIALE Sl DELICATESE LA „ SPERANQA “ So găseşte asortat cu tot felul de articole pentru raenagiul casei, a-semonea Cogniacuri. Romuri, Liquerurt streine din cele mal renumite case. I'inuri streine şi indigene. Articole de post. I>c 2 ori pe sep-tamuna sosesc stridii proaspete. Icre proaspete de morun, homurzi, languit6, ele. F*etr*aeiie loa.ii. -r» ags -iXgji ’ ijj Sg. I BERARIA GAMBRINUS * I îmi o -