ANUL 1 No. Ghigoue G. T’ÎAJCESCU Dlreclof politic — ---------•»___________ • Jt ABONAMENTE: In ţarft 1 an 10 lei, C luni 20 lei, 3 luni 10 Ici iu sirii malale l an 50 Ici, 6 luni 25 Ici R K D A C Ţ L A No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMEHUL CMFLICTIL CI VI ŞTIU V IAR TAXELE COMUNALE DISCURSUL DOMNULUI PAKE PR0T0P0PESCU LEGEA ASUPRA POLITIEI VENATOAREI ÎNTRUNIREA secreta de la senat REGELE TESALIEI CONFLICTUL CI AUSTRIA Gestiunea convonţiimii de comerţ cu Austro-Ungaria pure n trece, tn momentul de faţă, din perioda platonică a discuţiuneîor preliminare, într'o faşă mal acută, şi e probabil că diferendul acesta, pur economic, se va complica şi cu un conflict politic. In această gravă şi delicată ces-tiune, care este situaţia guvernului chemat a resolva acest diferend şi a pune basele politicei noastre economice pentru o perioadă de 15 or 16 ani? Esto esenţial a scşti aceasta, de oare-ce regimul ce’l vom stabili in relaţiile noastre cu Austro-Unguria ne va ungaja, până la un oare care punct, şi faţă cu ţările a căror con-venţiuni expiră tocmai peste cinci or şase ani. Intre Gumeră, care nu vrea cu nici un preţ convenţiune de comerţ, şi Austro-Ungaria, care nu vrea tarif autonom, se află guvernul care singur nu ştie ce vrea, care şi-a legat măinile prin grcşalele sale, care este angajat prin declamaţiuni nesocotite şi este dispus a da Gameril turiful autonom daca va consimţi Austria, precum ar da Austriei o noue convenţiune de comerţ dacă Camerile îi vor permite aceasta. In această situaţie, guvernul şo-vâeşte şi nu ştie cum se iasă din impasul In care s'a vârît. Camera nu mai vrea se se încheie convenţiunl de comerţ. Un puternic curent s'a format In sinul parlamentului In favoarea tarifului autonom. Acest curent chiar d. Brătianu, prin declaraţiunele sale, a contribuit se'l creeze, căci lumea n'a uitat Încă declamaţi unile sale In contra actualei convenţiunl cu Austria şi declara-ţiunea sa, de acum patru ani, când zicea Că dacă ar face o nouâconven-ţiune ca cea de azi, ar trebui pentru alegeri regimente de cavalerie. Şi nu numai faţă cu Camera d-nu Brătianu se vede silit a nu mai încheia convenţiune de comerţ, dar mai cu seamă prin situaţia ce ’şl-a creat'o faţă cu Franţa. Gând a aplicat tariful autonom Franţei, guvernul a declarat că nu impune acestei ţări un regim de excepţiune, ci că a adoptat o nouă politică economică, generală, pe care o va păstra cu toate ţările fără excepţiune. Dacă Franţa a suferit intru ceva mai mult ca cele l’alte ţări, cauza e numai că ea a fost cea d'inlviu caria i s a aplicat regimul tarifului autonom. Pe când d. Brătianu se vede silit tntr’un mod imperios a aplica tariful autonom în raporturile noastre comerciale, Austro-Ungaria opune cea mal vie resistenţâ acestui regim cu care o ameninţă guvernul nostru, ANTEIA ED1T1UNE VINE ti U MARTIE \m. EPOCA APARE IN TOATE ZILELE şi va întrebuinţa tonte mijloacele de presiune ca se ne silească a încheia o convenţiune de comerţ. Şi tn acest conflict, la careţi. Brâ-tianu trebuia se se aştepte, Austria dispune de tot»te armele In contra noastră, pe când noi avem mâinile legate. Printre mijloacele de presiune ale Austriei, cel d'inteiu mijloc de care se va servi, acela de care s'a slujit pentru a birui resistenţâ Serbiei a-cum câţt-va ani, va fi închiderea graniţelor sale exportului nostru. ‘"Noi vom aven. atât mai mult a suferi de nceastâ măsură, c.u cât rela-ţiunelenonstrocomerciale cu Franţa, sunt rele, şi pentru că am desfiinţat porturile france. Pe lângă aceasta se mal vorbeşte că guvernul austriac ar avea do gând se desgroape ceşti unea Dunării şi se se servească de tratatul de la Londra ca se obţie o con ven ţi ţinea de comerţ. Ast-fel, alături cu conflictul economic, am avea şi un conflict politic cu imperiul vecin. Dar presupuind că vom sdrobi a-ceastă resislenţă şi că vom impune Austriei tariful nutonom, la ce ne va sluji nceastâ victorie ? Iată ce zice In această privinţă Aoue Freie Presse « La ce ar servi excluderea pro-« duetelor austriaco, dacă conVen-« ţuraeâ germnnă-română expiră « tocmai peste şase ani ? Românii « n ur putea atinge scopul lor, d’n « crea o industrie indigenă, de oare « ce această convenţiune conţine în « multe părţi tarife şi mal reduse, « de cât cea austriacă, şi nu sc poate « admite in nici un cns, că ura con-« tru statului nostru merge uşa de « departe, tn cât se inspire Româniţi lor dorinţa d a importa fabricate « germane in locul celor aust iace». Precum se vede, Germania singură so va folosi de victoria noastră; Ast-fcl că dacă vom ajunge se învingem resistenţâ Austriei, vom putea zice că am lucrat pentru Heytle Prusiei. Pentru toate aceste motive, guvernul nostru se fereşte a ne da cea mai mică lămurire în privinţa intenţiunelor sale. De două ori, d. ministru al afacerilor streine a avut ocasia se 'şl exprime vederile In această cestiune, şi în tot dauna ne a vorbit numai de perioada transitorie, adică de un punct însemnat fără îndoială, dar secundar. D. Ferikidi ne a spus că, dacă la expirarea convenţiunl actuale o nouă convenţiune nu va fi încheiată cu Austria, atunci va aplica îndată tariful autonom, fără a mal prelungi actuala convenţiune. Am fi Insă în drept se pretindem de la guvern ca el se ne spue care ’i este politica sa economică. Vro-eşte el in relaţiunele noastre comerciale să aplice tariful autonom or tariful convenţional ? Asupra acestui punct am dori ca ziarele guvernamentale să ne lămurească puţin. NT. F\ St. Pctersburg, 24 Martie. — Jurnalele St. Petersburg» emite părerea că afară de cesliunea privitoare la forma după care prinţul Bulgariei, va fi numit guvernator general al Rumeliei o-rientale, este vorba de a se şti daca e admisibil ca prinţul să se poată pune In contra voinţei unanime a Europei. Acelaşi ziar face să reiasfi influenţa supărătoare ce poate avea asupra Greciei exemplul prinţului Bulgariei. Vlena, 24 Martie.—Camera deputaţilor. Camera a hotârlt, cu o imensă majoritate, să înceapă discuţiunea pe articole a proiectului de buget. Glubul Auslro-German a votat în sensul acestei hotărtrl. numai stânga extremă e contra. Capitolul privitor la fondurile secrete a făcut obiectul unei vii discuţiunl. Aceste dispoziţiuol oii fost adoptate în urma unui discurs al contelui Tanfe care a respins atacurile diriginte contra presei guvernamentale. Iter|in, 24 Martie.—Gazeta Germaniei de Nord desminto ştirea ce atri bue prinţului de Bismark intenţiunea de a suprima legea electorală în rigoare pentru Reichstag, fftrâ a fi obţinut în prealabil consimţimeutul acestei a-dunărl tiruxHIcs, 24 Majrtie. — Greva se propaga în minele de huilă din basi-nul Licjulul. Situaţiunea se agravează din zi în zi l'nrls, 24 Martie. — Ştiri primite din Birmania anunţă că populaţiunea întreagă s’a respulnt contra Englezilor. ( onNlnntlnopol, 23 Martie.—Cale indirectă. — Prinţul Bulgariei notificând într'un mod verbal Iul Gadban Elîendi, refusul sfifl, privitor la clausa numirii pe 5 uni, ar fi lăsat să se înţeleagă că dacă Poarta, nu-i va da sa-tisfacţiune, se va considera ca liberat de toate legăturile către Poartă. Se asigura că Poarta a supus d-lui de Nelidoff o nouă redacţiune parţială a aranjamentului turco-bulgar, spu-nlnd că prinţul Bulgariei va fi «de a-cum înainte saâ lot oa-una» guvernator general al Rumeliei Orientale şi a-daogând, într'o altă frasă separată, că, puterile prinţului vor fi relnoile In fie care 5 ani, pe cât va li fidel Sultanului. D- de Nelidoff ar fi supus numai această redacţiune la St Pelersburg, dar acceptarea Rusiei e cam ludoioasă. Poarla va emite în curtnd o notă, privitoare la noua faşă ruineliotă. O iradea va autorisa .împrumutul de 250,000 livre, pentru care toţi funcţionarii vor lăsa lefurile lor pe o lună. IAR TAXELE COMLYALE Am arătat în unul din numerile trecute cum Comuna Bucureşti a propus pentru acoperirea deficitului de a-proape două milioane, făcut în 12 luni, fel de fel de taxe, unele mal neîuţelepLe ca altele. Am enuiperat unele din nouile articole impuse între cari figurează o-biectele alimentare de prima necesitate, precum oulele, pasările, carnea tăiată, legumele ele. Aflăm acum că ar fi vorba a se spori şi taxele directe. Sad că edilii oraşului se tem că propunerea lor nu va fi aprobată de corpurile legiuitoare, sau cred ca taxele acestea nu vor fi îndestulătoare peu-tru acoperirea deficitului Se poate să fie adevărată şi o ipo-lesa şi cea l'alta. Destul este că contribuabilii şi, cu deosebire, clasa cea mai indigenţă, vor fi chemaţi la nuol sacrificii. Unele, cum sunt gâinele, orezul, seul, untul, pastrama, peştele vor veni ceva mal târzia. Altele, cum sunt nouile zecimi asupra chirielor, patentelor şi licenţelor se vor aplica chiar cu începerea viitorului semestru. Să le esplicăm dar pe acestea din j urina. Comuna Bucureşti e autorizată de tariful astâ-zi In fiinţă să perceapă 40,0 asupra venitului imobilelor din oraş, plus 8 0/0 asupra chirielor oţelelor şi cafenelelor cu biliard. Acum, pe cale de iuterpretare administrativă şi fără un vot al Cameril, Primăria voeşte să impună la taxa de 8 0/0, aplicată cafenelelor şi hotelelor, toate camerile mo- bilate. pe cari câte o familie, şi în special văduva săracă, le suh-închiriază unuia şi altuia. Raţionamentul administraţii comunale este acesta : Camerele mobilate şi hotelurile sunt unul şi acelaş lucru.— Nimic mal neesact. Mal lntăiO camere mobilate în sensul de chambres garnies, cum există aiurea, mal că nu simt în Bucureşti, saă sunt prea puţine. — Piuă la un punt oare-care, s’ar putea găsi o asemănare între hoteluri şi chambres garnies, de şi cele din urmă sunt cu mult mal puţin producătoare de cât hotelurile : şi unele şi altele implică specula şi prin urmare pe cale de interpretare legală s ar putea impune la o taxa oare-care—mai mică în ori-ce cas de cît a hotelurilor, — şi camerile mobilate. Dar o lege neexislând, ori cât de elastic s’ar considera impositul acesta nu se poate aplica chiar de acum. De la chambres garnies şi până la camere mobilate, sub închiriate lunar, deosebirea e colosală. O familie în lipsă şuii căzuta în nenorociri?, 'şl restrtnge confortul, se lnghesue în două camere, bune-oură şi pe a treia o sub închiriază unul elev, unul lucrator ele. Şi ast-fel de cameră e hotel? Şi, auzind că e hotel, se va percepe 8 0/0 a-supra întregel chirii a casei saQ se va repârţi numai asupra cameri ? Aşa dar şi faptul ca In tarif se vorbe«ce nTmiai de hotele pi cafenele şi modul de aplicare a taxei, cer ca, până ce nu se va vota o lege specială, ori-ce ideiâ de u impune la 8 0/0 odăile mobilate trebue înlăturată cu desăvârşire. Destule sunt greutăţile locuitorilor săraci diu capitala, Qeeu ce legea uu prevede ar trebui cu şi simţimentcle de umanitate să oprească de a se esecuta. Trecând mal departe la zecimile a-diţionule, observăm că patentele şi licenţele *— taxa fixa — nu eraQ ptnâ acum supuse la veri-un imposit direct. Motivul principal a fost că s’a zis şi recunoscut că patentării şi debitanţil de spirtoase sunt deja cel mal apăsaţi prin taxele de acsise. Ori-ce spor asupra lor ur fi nedrept. Şi apoi acum e timpul să mărim prin nuol imposite, cortegiul sărăciei şl al nemulţumiţilor ? Am zis, vorbind de noul tarif al ac-siselor, că un strigăt general de protestare trebue să'î salute apariţiunea. Suntem siguri că debitanţil de spirtoase şi patentării — vor sci sâ’şl apere drepturile şi averea lor. Când ministru finanţelor propune mărirea taxelor pe spirtoase, când Primăria recurge la la schimbarea alcoolomelrului, la mic-porareu gradului de tărie a alcoolului, cum am zice Într’un limbagiă mal cunoscut, înţelept e să mul lovim şi pe cale de imposite directe comunale a-ceiaşl, şi iarăşi aceiaşi contribuabili? ÎNTRUNIREA DIN SALA JOJI DISCURSUL D-LUI PAKE PROTOPOPESCU D. Pocite Prolopopescu. — D-lor, în toate părţile lumeţ bunele socoteli fuc pe bunii prieteni; numai tn ţară la uoi, guvernul, fiind-că lndrăsnim a cere socoteala, fiind-că îndrâsnim a lua în cercertare cifrele bugetelor sale, nu voieşte să fie prieten cu noi, nu'i plăcem şi nu’I conviue a sta la vorbă cu noi. Cu toate astea tot e bine să ne luam inima In dinţi, cum zice românul, şi să căutăm a relua firul acelor socoteli, să socotim cu linişte şi sânge rece cifrele cari se găsesc în situaţiunea prezentată anul acesta de către miuistru de fl-nanoe. Anul acesta pentru Întâia oară guvernul liberal colectivist, pentru ca aşa trebue su'l numim, aşa li place să fie numit, preseulâudu ue situaţiunea financiară, peulru prima oară poiemi-sează, pentru întâia oară cauta să răspundă, prin auticipare chiar, la criticele care se pot îndrepta asupra stărel destrăbălate a (mancelor ţârei. In prima pagina a acestei expunerlde N. Gr. FILIPESCU Proprietar A N U N C I U R I: anuncnirl pe jtagitia a patra linia 30 bani. anunciurl si rec lame pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRATIV No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL motive, după ce se înfăţişază tabloul diferonţilor de încasări ale exerciţiului 1884—1885, după ce ne arată ca anul 1884—85 a dat un minus de încasări de 13,626,018, lei şi bani 58, faţă cu evaluările bugetare, apoi se exprimă astfel : «In faţa unei asemenea diferente, naşte întrebarea din ce provine aceasta scădere la încasări...» — «Este oare o cauză extraordinară neprevăzuta, sad fi-nancele ţărei a intrat în o faşă mal puţin prospera în comparaţiune cu situa-ţiunca anilor precedenţi?»... «In acest ultim caz, s'ar putea atribui scăderea veniturilor la risipa şi reaoa administa-ţiune a flnancclor ţărei, la creşterea nemăsurată a impositelor ast-fel că ele să numai poată fi suportata de contribuabili, la un sistem vicios de împlinire, saO la creşterea datoriei publice?» Noi datori suntem a deslega sacul cu păcate, a cerceta şi constata răul. Poale că răul odată dovedit, se va găsi mijloc ca cel puţin pe jumătate să fle vindecat. Ca să poală să răspundă d. ministru la toate întrebările ce ş’a pus, d-sa găseşte cu cale să ia ca punct do plecare situaţiunea financiară de la 1876 şi, cu sistema pe care a practical'o tot d'a una aruncă sarcina in spinarea altora şi fără să mărturisească francamente greşelile care le-a comis şi fara să mărturisească sarcinile grele ce a impus asupra poporului, şi risipa comisă, caută să u-runce praf în ochii credulilor şi se a-firme că causa Lutor nenorocirilor este guvernul conservator, el a lăsat deficitul, lui dar ’I incumba toata sarcina ce apusă uzi asupra ţării. Nu pot II bănuit de parţialitate lu ceea ce arat, pentru că t*Q uu am fost conservator când conservatorii eraă la putere, ci pe atunci ca şi acum eram In oposiţio. Ceea-ce voii avea onoare a vă spune este purul adevăr, de vreme ce interesat nu sunt în causâ şi nu caut de cât a răspândi lumină. Azi ca şi acum doul ani voi demonstra cu chiar ţifre culese din situaţia financiară presentală de domnia-lor, ca nu guvernului conservator se dutoroşte totalitatea surcinelor ce azi apusă ulât de greu tesuurul public. lu situaţia financiara la pagina 2i se dă ca principiei, ca dogmă, o nenorocită maximă cu totul greşită şi blamată chiar de bunul simţ, ca adică: «un Stat este mai avut cu cât creditul săd este mai mare. Cu toţi ştim din contra: că, cu cât cineva este mal activ şi mal econom, cu atât are mal mult credit, că, adică creditul sta în raport cu activitatea şi economia. Nu cum-va cred d-nii de la putere cum că creditul creazâ avuţii? Nu numai ca creditul nu Înmulţeşte avuţia, dar este de dorit să debarasăm politica de sistema împrumuturilor, că împrumuturile publice sunt condamnate fără nici o reservâ, fără nici o excepţie. A tot puternicii zilei, se laudă ca pot găsi bani cu dobânzi mai eftine, şi astfel ad aerul de a zice : vedeţi noi suntem mal cu credit! Aşa să fie oare ! la să vedem în ce condiţie să gas ea ţara noastra înainte sub raportul internaţional, cum ne considerai şi cum ne tratai inainte de resbel. Capitaliştii străini să cam sfiai a trata cu noi ştiindu-ue legaţi de Turcia, care era datoare cum suntem pe cale a ne îndatora guvernul colectivităţei. Să ştie cu câtă dificultate şi cu ce stăruinţe s’ai putut face primele împrumuturi şi cunoaştem cu toţi cu câta dificultate, s’a putut Incheea o convenţiune comercială cu Austro-Ungaria. Se ştie cu ce sacrificii sai putut obţine asemenea tratative. Prin urmare, condiţiunea juridică nu este aceeaşi; atunci avâm.un fel de tutelă, ca să zic aşa, de şi într'un mod cam impropriu, dar aşa ne considera străinătatea, pe când asta-zl suntem independenţi, de sine stătători, majori cu alte vorbe, şi prin urmare on-cine poate trata cu noi ca cu o persoană www.dacoromanica.ro o EPOCA — 14 MARTIE CoTi'ctmst aplause) Datoria căilor ferate Roman-YArciorova, Roman-Su- capahita perfect. Dar. afara de aceasta,*" nu vedeţi că chiar Înlesnirea cu care ni să oferă banii cu împrumutare, este scândura cu care ni se pregăteşte peirea ? Apoi, nu ştie fle-care din d-voastră, că cu cât ne vom Împrumuta casă consumăm, cai atâta ne sărăcim ? Nu se vede, ca cu cât Statul se Încarcă cu mat multe dobânzi şi a-nuitâţi, cu atât va fi mat împiedicat In prosperitatea sa ? In toate ţările civiljsale cari au avut resboaie îndelungate, revoluţii şi sgu-duiri sociale s'âii ferit, pe c$t aă putut. dp a contracta împrumuturi fără seamă. Sunt ţări, cari In adevăr da-toresc mult. dar toate aceste ţArt nu aâ ajuns să datorească dobânzi şi a-nuităţf cari să treacă mal mult de cât o treime din venitul general al bugetului: aşa luaţt Francia, care datoreşte sume colosale şi veţi găsi că dănsa cu toate resbelele cu toate neajunsurile şi revoluţiunile prin cari a trecut nu datoreşte aprocsimativ o anuităte mal mare decât o treime din totalul venit al bugetului sărt, venit care se urcă la 3 miliarde 22 milioane şi 385 de mii. Dacă vom lua asemenea pe Austria, o ţară care tn trecut e foarte încurcată în finanţele sale, trecând prin resboaie şi revoluţiunl, Încă vom constata că nu datoresc o sumă mal mare de cât o treime din venitul său; şi, dacă vom lua Germania vom găsi o pătrime mimai, iar la Rusia vom găsi numai a cincea parte din venitul săfl anual absorbit. Numai Spania are două treimi absorbite, şi eil nu cred că o invidiaţi. Prin urmare, vedeţi că noi cari plătim dobânzi şi anuiităţl tn suma de 55 milioane 304 mii. 459, bani 10 pe flecare an, având un venit bugetar numai de 115 milioane, dupe mărturisirea Înaltului guvern, apoi am ajuns la jumătate din totalul venit al bugetului nostru, aşa tn cât, ne găsim cu mult mm Înaintaţi In lăcomia creditului, de cât naţiunile cele mal civilisale. EI, nu ar fi oare timpul să o spunem, dupe cum ne povăţoeşte chiar jurnalele financiare ale Germaniei, să încetăm de a tot turna mereO în oală împrumuturilor căci a debordat. Nu ar fi bine să încetăm cu risipelfe la cari ne-am o-hicinuit, şi să facem economie? Iată întrebarea ce trebue să ne o punem cu toţii şi la care cu îngrijire să cugetăm1, sub pedeapsa de a ne vedea reduşi în starea Egiptului. Cu toţii privim la condiţiunea nenorocita a Egiptului şi nu ne dăm seama ca suntem cu siluaţiunea financiară cu două degete departe de Egipt (aplause'. Dar, ia să vedem, d. Ioan Brătianu, Capul partidului colectivist, este d-sa consecuent cu premisele ce pune In os-punerea situaţiunel sale financiare? Demonstrează oare că d-sa, nu a făcut împrumuturi, ca nu a încărcat datoria ci se allft aşa cum a găsit'o ? Să examinam lucrurile de aproape. In tabloul datoriei publice la pagina 31 a situaţiunel financiare se arată că întreg capitalul nominal garantat se ridică în anul 188i la 860.795.573—din care s’a stins pâfflt ta ' flnâTîf'anuIu 1875 lei 30.758.731 şi de la 1870 încoace lei 79.088.721. total 115.807.-^1. Azi statul este dator, 088.920.12i lei. pentru care plătim o anuitate de lei 10.718.321; aceasta este datoria cum reese din si-tuaţiunea financiară. Ne Întrebam cum se face ca tn loc de iO.OOO lh,K) anuitate ce se cuvine pentru acea datorie, cum se face că s a Inscr s Iii bugetul datoriei publice 55.30-l.45u ? este o diferenţă de 8 mi-linnn** şi fumăfctte^re mister cnpflftfîle această sumă ? La ce se atribue? De sigur că trebue să fie tnca vre-*o Cifră care este ţinută secret, cart* nu se a-firma pentru a nu se arăta deficitul mult mal mare de cât se arată tn realitate (aplause'. Se va zice poate că mai e comision, agio şi câte şi mal câte, dar toate acestea nu se pot urca atât de mult. Sper a vă convinge d-lor. prin demonstrare. că deficitul este cu totul altul de cât acela care ’l arată d. ministru de llnance In siluaţiunea sa. Situaţiuncn financiara la pagina 21 şi 22 ne arata că la 1870 datoria publică era de 531,874,062 capital, amortisment cu anuilate lei 57,008,140, ea osebit de această datorie consolidată mai există o albi datorie flotantă de 31,341,135 lei. Cu alte cuvinte datoria statului la căderea guvernului conservator ar fi fost de peste lei 560 milioane. Să vedem, aşa este ? De şi aceasta afirmare este neosactă, cum o vom proba, dar să admitem pentru un moment ca este ast-fel, să vedem daca In realitate guvernul liberal colectivist a scăzut datoria Statului, sail daca el a crescut-o, dacă tn locul sumei ce a rambursat ca plătiţi a pus o altă sumă mult mal mare, mult mal adaogatâ. Din tabloul care vom avea onoare u presinta, constatam că datoria a scăzut cu 103,400,000 până la finele anului 1886 şi In loc ca ţara să fie azi datoare numai lei 428,474,000 siluâţiu-nea financiara ne arată din contra că datoria este de 688,926,000, că prin urmare ea a crescut. Nil este exact când se afirmă că nu s'a abuzat de creditul ţărol, că nu s’a împrumutat sume mai mari de cât cele trebuitoare pentru acoperirea deficitului. Daca s’a făcut tmpruinut ca să plătim deficitul care ’l-a lasat guvernul conservator, cum se face că a crescut această datorie? Să luăm cifrele cum le găsim tn situaţiunea financiară, acolo găsim 250,948,500 renta umorlisabilă, 37,955,100 diferenţa la răscumpărarea cailor ferate; 5,719,000 la conversiunea ruralelor; 1,146,000 1a casa de depuneri pentru porumburi ; 25,000,000 lei minimum aliaţi la secret pe la Banca naţională, mai adăogaţl 26.260.000 bilele ipotecare a cărora plată s'aamânat până la 1912, total 347,028,000. La Întrunirea de la Orfeu de la 1 Iulie 1884, am arătat că datoria publica contruclată de guvernul couservator şi a cărei justificare cade asuprâ'i era de lei 134,899,000, deosebirea Intre 134.899.000 şi 688,900,000, nu este provenită de cât din meritul guvernului ceava-Iaşî în suina de lei 309,865,000, împrumutul Openheira de lei 31.010,500 nu se poate arunca în spinarea conservatorilor, de nare-cp, ei n’a luat parte, nici la contractarea lui, nici la alaiul de la Senat, nici la punerea In aplicare a unei legi care îngreuia Stalul cu nlâlea milioana. Vă aduceţi aminte, că acea lege a fost pusă în aplicare, chiar înainte dă a se fi votat de Corpurile le- ■ giuitoare; (iaca (Iar pe lângă datoria de 347,028,000, contractaţii de liberalii Colectivişti de la 1876 încoace*, s’ar ma 1 adaogă şi datoriile contractate la 1866-08 în surfiă de 341.475.000 am ajunge să constatăm că toată datoria Statului aslă/.i In sumă de 088.900.000 arătată la pagina 31, din situaţia financiară, nu este de cât datoria guvernului colectivist. Aplause). Trecând de la datoria publică la simplele operaţii bugetare, găsim că guvernul colectivist a Încasat de la i876 până la finele eserciţiulul 1884—85 lot 1.057.201.404 şi ca tot în acest interval a cheltuit lei 1,095.100.009. Vedeţi d-lor ca între sumele încasate şi «acele cheltuite esistă o foarte mare diferinţa, diferinţa nu mai mică de cât 37.958.975 lei. (Aplause prelungite). E locul să ne întrebăm de unde s’a luat această suma ? Cred că diferinţa de 37.058.975 lei este deficitul anilor 1883—84 şi 1884-85 cu toalfi afirmarea d-lul ministru de finanţe că deficitul ar fi numai de lei 5.493.015, căci anul 1883—84 ar II lăsat un escedent de lei li.301.711. Ni s'a zis necontenit că guvernul a micşorat dările, să vedem este oare a-devărat ? La 1876, căile .de comunicaţie (sail darea personală) produceau lei 10.928.378. — Mărturisim că guvernul colectivist In credinţa de a’şl face mână buna cu clasa muncitoare, cu ţăranii, a scăzut această dâre cu 2—3, adică a redus’o de la 18 la 6 lei pe an, aceasta n’a fost de cât o momeală ca să se poală spori cele-l'alle dări. Fonciera producea In 18761. 4.860.103 In 1884—85 a produs lei 9.477.300,—ce represintă acest spor de lei 4.617.203,— dacă nu lupta contra proprie ţâţei imobiliare şi sporirea arbitrară a veniturilor proprietăţilor prin comisiile de recensământ? Licenţele produceaţi lei 5.813.790,— astă-zi dupe modificarea lege! produce numai lei 3.918.632 sad o diferinţa de lei 1.900.158.—Această scădere nu vine numai de la reducerea taxelor de licenţa, ci mai mult de la sporul taxelor asupra băuturilor spirtoase, taxe de cari vom vorbi mai jos, şi care a avut efectul de a sili pe mulţi comercianţi de băuturi să părăsească comerţul care nu le mal producea nici-un venit, ci numai pagube. Patentele Ia 1876 produceai! numai lei 1.131.021. Avem azi aci un spor de lei 1.445.451, —adică peste îndoit, căci în situaţie le vedem trecute cu ţifra încasărilor de lei 2.570.472. Veniturile sad mal sporit cu 2.030.397 subt titlul de zecimi pentru percepţie.» Figurat a această dare până la 1881.— Nu.—tei s'a sporit pe d'asupra lutulor celor-l’alte zecimi. S'a mal creat o dare nouă în 1S77,— taxa pe salarii şi pensii: moti vul crea-rel ei a fost întâmpinarea cheltuelelor resbelului.— Resboiul s'a terminat In 1878, odată cu tncheerea tractatului de la Berlin, dar darea provizorie a rămas în picioare şi ea a produs în 1884—85 lei 2.08 ţ 473. Să nu se uite ca aceasta dare să întinde tuncţionarilor, Începând de la copişti şi asupra pensionarilor de la 100 lei în sus, fie el cât de mizeri, precum şi asupra văduvelor şi orfanilor. Colectiviştii sunt mal toţi scutiţi de ea, căci lor li se da diurne şi iar diurne, scutite de această reţinere de legea din 1877. Monopolul tutunurilor creat tn 1872 spre acoperirea cheltuelilor creute de guvernanţii de astă-zi, tn 1868—69, producea tn 1876 lei 8.042.215, şi acest monopol intrat tn mâna guvernului actual, numai graţie opoziţiei din Cameră a produs tn 1884—85 lei 17.708.230,— ceea-ce ne da un spor de lei 9.726.015. Sporul vine de la vânzarea tutunurilor celor mal ordinare cu preţuri mult mai mari de cât In toate ţările unde există acest monopol. Timbrul şi înregistrarea în 1876 producea lei 4,081,360; colectiviştii jurase chiar pe la întrunirile publice de a u-şura aceasta dare impilătoare, dar... mal apoi dânşii afl modificat de trei ori legea, nu spre a îndulci sarcinele, ci spre a le impovâra In cât ia 1884, a produs lei 7,060,315 şi după modificările ce i s'au adus în anul curent, probabil că va trece peste zece milioane. Băuturile spirtoase, cari tn 1876 produceau lei 3,098.053, tn anul 1884 a produs lei 5,245,453, adică un spor de lei 2,146,500. Guvernul a creat tn 1882, o nouă dare pe pogoane care şi ea a sporit veniturile cu lei 416,432. Amenzile judecătoreşti, cari tn anul 1876 producea numai lei 127,276, tu a-nul 1884 a produs lei 406,570. Veniturile domeniale (vezi pag. 12 şi 13), cari produceaă In 1876 lei 13,805,223, azi s'a ridicat la lei 18,491,598, presentându-se un spor de lei 4,626,370. Caile ferate produceau la 1876 lei 3,680,519, la 1884 a produs lei 6,658,547 dând adică un spor de lei 2,978,028.-- Imediat Insă observăm o curioasă descreştere care nu o putem atribui de cât relei administraţiuni colectiviste a drumurilor ti de or ce suin de la 1 Februari •, de odat.i se admite excepţia, că—pai viori de t xj resie— splr-eacil, raţele, glştile sălbatice, becaţi-nele, turturele, porumbii sălbatici ele. pot fi vlnaţl şi tu cursul lunilor Februarie, Martie şi Aprilie. Unde e logica t Apoi, dacă aceste pasări fac vre-o stricăciune, de ce n'ail fost prevâdute la art. 11 pentru a fl vînate în tot cursul anului, iar, daca nu sunt vătămătoare pentru ce n’aQ fost âlsate în rlndul paserilor ce nu pot fi vtnate de la 1 Februarie şi până la 1 August? Incâodata unde e logica ? EO mă aşteptam să văd alte paseri figurlnd la acest capitol, paseri ce în adevăr fac stricăciuni şi nu aduc nici un folos societaţel, precum sunt, de exemplu, ciorile. D. Fundescu. Ger cuvântul ! D. Porumbaru. Ca concluzie, eO vă rog d-lor deputaţi, ca să respingeţi a-cest proiect de lege. D. Fundescu. E0, d-lor, nu sunt o-rator. Voci. Ştim, ştim! D. Fundescu. Am luat numai cuvântul ca să vă spui că d. Porumbaru se înşeală, când vorbeşte despre ciori, iar motivele le voiO arăta în Telegraful de mâine. D. Cornea. Rog pe onorabilul guvern ca să’ml spue dacă vînătoarea animalelor cornute este prohibita prin acâstă lege, pentru a şti dacă trebue să fiO pentru saO contra el. In privinţa animalelor cornute uşi avea multe de zis, dar fiind-câ mă aşteaptă amicu Gantili la bufet ca să bem câte un păhăruţ, amân cele ce aveam de spus, pe altă dată. (Zgomot, ilaritate, aplause). D. Muscă. Eu n’am luat cuvântul ca să combat saO să susţin legea, aceasta e treaba majoritâţei. Daca am cerut cuvântul este să vă rog că dacă se va vota legea să primiţi un amendament al meO la art. 13 ce sună: «orl-ce soid de «vînat prin întrebuinţare de momeli, «otrăvi, capcani, laţuri şi alte mijloace «şi instrumente de asemenea natură, e «cu desâvîrşire oprit.» Iată ucuma şi amendamentul mieu : «De asemenea este oprită omorirea «muştelor prin hârtie otrăvită clăbuc ude săpun,borcane cu fundul găurit etc.» Voci. Ce are a face ! De muşti o să ne ocupăm acuma ! (Ilaritate, zgomot). I). Muscă. Este o barbarie cum se omoară muştele la noi! (Zgomot). Voci. Nu eşti sănătos ! D. Muscă. S au stlrpit muştele, domnilor, nu vă gândiţi I Voci. Ei, şi ? Atât mal bine ! D. Muscă. O societate fără muşte este o societate care.... Din pricina zgomotului, a apluuselor şi a rlsetelor generale, nu se mai aude restul. Toţi deputaţii ies din sala şedinţei, iar d. Muscă strigă şi gesticulează mereu la tribună. La intervale se aud numai aceste cuvinte: «Muşti!... Societate!... Clăbuc de să-«pun !... Hârtie otrăvită!... Partid libe-«ral!... Principii politice!... Armata română!... Radu 'fandară. COIimtlLE LEIillITOAUE CAMERA Şedinţa de Marţi 12 Martie 1886 Şedinţa se deschide sub preşedinţa d-l ui Leca la ora 1 i/2. De faţa 94 onorabili. Se da citire unei telegrame a repre-sentanţilor Putnel, cari declară că nu vor reveni tn sinul Adunărel, până ce guvernul nu'şl va schimba părerea în privinţa luărei Curţei din Focşani. D. Ski/eru depune o petiţie sub-sem-nată de 80 preoţi, cari cer ca să se voteze proiectul de lege pentru îmbunătăţirea stârel clerului de mir. Se primeşte urgenţa. Se votează fara discuţie art. 4 al legel, pentru exproprieri, precum şi legea In total cu 57 bile contra 1. Se votează legea prin care se autoriza guvernul, ca din creditul de 6 milioane votat de Adunare, pentru fortificaţii, să facă furniturele trebuincioase şi pentru anul 1887—88. D. Crupenski citeşte proiectul de lege, votat de Senat pentru vînat. I). G. Paladi combate cu mult spirit legea şi arată cât este de ridicolă. I). Paladi arată că dup<* aceasta lege n'ai dreptul să vînezt dacă n’ai achitat contribuţia, dacă al fost condamnat pentru că al lovii un funcţionar, pentru că nu poţi fi tulor or curator ect. aplause. ilaritate). D. Paladi mai arata câ legea este cu totul feudală, că ia ţăranului dreptul de a vina pe proprietatea sa şi câ, afară de aceasta, numai dreptul de a omori pisici 11 aQ vtnătoril (ilaritate). . D. Paladi cere respingerea legi. D. Ministru Ferikidi spune că nu guvernul va apăra o lege feodală şi antidemocratică (aplause). D. Maniu. Ştiam efl (ilaritate). D. Ferichidi cere amânarea proiectului pentru a se mal modifica In secţii. D. .V. Ionescu îşi bate joc cil mult spirit de lege şi arată că un bătrtn vînâtor i’a spus ca legea este rea, fiind câ animalile stătătoare le face zburătoare, iar pe cele zburătoare le face stătătoare. (Ilaritate mare) Iar un vi-nătnr tînăr i-a spus că legea este rea, căci cere ca vlnatul să vie la vlnător, iar nu vtnâtorul la vînat (Aplause. ilaritate). Se cere închiderea discuţii: D. Crupenski vorbeşte contra şi a-pără iegea. D. Brătianu văzînd disposiţia a-proape a unanimităţel Camerei de a respinge legea, cere amînarea pentru a fi mal matur studiată. Amînarea se primeşte. La ora 4 1/2 şedinţa se ridica. Penel. SENATUL Şedinţa de Miercuri 12 Martie 1886 Şedinţa se deschide la ora 21/2 p. m. sub preşedinţa d-lui I). Gr. Ghica. Presenţi 83 Senatori. Se comunică Senatului ca la 14 Martie fiind aniversarea proclamării Regatului se va oficia un The-IJcum la Mitropolie. D. Ministru de Justiţie, depune mal multe proecte de lege votate de Cameră Intre care şi proectul pentru strămutarea Curţei de Apel de la FocanI la Galaţi. Senatul admite urgenţa proectelor. D. Preşedinte, consultă Senatul dacă primeşte să treaca !n secţiuni pentru a termina unele proecte de lege, ne fiind pentru astă-zl nimica la ordinea zilei. Senatul udmite şi şedinţa se ridică la ora 3. ULTIME JjFORMTII întrunirea secreta de In Senat. ErI seara s’aQ Întrunit In sala Senatului deputaţi şi senatori din majoritate. Să observa ubsenţa ministrului de finanţe şi a d-lui Costinescu. La ordinea zilei cestiunile deficitului. D. Tănăsescu, zice ca se desbracâ de mantia de deputat pentru a nu vorbi de cât In numele grupului de comercianţi din care face parte. Va vorbi despre licenţa şi patente şi special In favoarea alcoolurilor. Alcooliştil zice d-sa sunt asupriţi de fabricanţii de ţuică, el sunt de tot sacrificaţi. Mica taxa asupra ţuicei va omori basamacul. Din 42,000 licenţiaţi la tnfiinţarea licenţei, aQ rămas 27,000 după punerea In aplicare a acelei legi, şi In data ce taxa s'a scăzut In 1883, numărul a crescut la 37.000 Acum cu creşterea taxei, numărul lor va scădea şi să teme că sporul ce să caută, pentru a se echilibra budgetul, să nu fie ilusoriu. Propune dar In faţa necesităţii imperioase d a să echilibra budgetul, d'a se egalisa taxele asupra alcoolurilor şi asupra ţuici. D. Porumbaru, arată câ d. T&nâsescu comite o eroare şi ca după calculele sale ţuica e asuprita. Găseşte sistemul d’a nu se tnfiinţa taxe mal nemerit, şi este cu totul pentru sporirea taxelor existente. D-sa găseşte licenţele cârciuma-rilor din oraşe foarte mici şi nedrepte faţă cu cârciumarî din comunele rurale. D. Vergalti, susţiue proiectul de lege. D-sa crede ca dacă prin apă (prefâ-cânduse spirtul In basamac s ar egalisa cu ţuică la 14 grade, tot taxa alcoolului ar fi mai mare. In faţa Insa a necesitaţi! echilibrări budgetului, d-sa roagă pe alcoolişti a să supune acestei uecesitaţi, diferenţa între taxe nefiind foarte mare. D. Robescu, susţine câ nimeni pînă az n'a fost In stare să dea o soluţiune dreaptă cestiunelor financiare d-sa face istoricul deficitului. Prin calculele ce le a făcut, crede ca tutunul, vămile, sarea şi chibriturile vor da cu noul tarif autonom un spor de 4 milioane şi jumătate. Este şi d-sa In contra creări de taxe noul. Ce râmâue dar de făcut! Nimic alt de cât sporirea tutulor taxelor existente. D. Robescu propune 4 0 o pe pogonul de vie; 5 0 o asupra lefurilor funcţionarilor; 2 zecimi asupra proprietăţii mobiliare; 3 or 4 zecimi asupra căilor de comunicaţie. Acest sistem se va putea aplica şi la cele lalte dări; el este simplu şi o lege In acest sens să va putea formula In câte-va cuvinte. (In tot timpul discursului d-lul Robescu să aude un mare sgomot In sală. D-sa propune ca imediat să se facă un proiect de lege In acest sens din iniţiativa parlamentară; numai ast-fel să va putea echilibra bugetul. Discursul d-lul Robescu pare a fi învăţat pe din afară. La un moment dat, a fost întrerupt de d. Disescu care zise: «Văd cu plăcere câ In d. Robescu să desvoltă un viitor ministru de finanţe». O. Brătianu părăseşte sala indignat, după discursul d-lui Robescu, zicându'I: «faceţi cestie ministeriala d-le Robescu». Când plecâ d. Bratianu să rădică şi şedinţa ; opinia tutulor erea câ d. Robescu ar fi fost Înţeles cu d. Bratianu ca să joace această comedie. • Din causa neînţelegerilor ce ec-sistă, pentru echilibrarea bugetului intre câţi-va consilieri municipali şi d. primar, mai mulţi domni consilieri ar fi hotărîţi se dimisioneze. • Ieri cu ocaziunea discursului zice Naţiunea, prin care primul ministru apăra în Cameră legea pentru poliţia vînătoarel, d-sa a declarat că peste câte-va zile Adunarea va avea se se ocupe cu legea pin care se institue _comisiunea permanentă pentru studierea şi eluborurea proiectelor delegi. • Un tribunal de arbitrii instituit pentru a judeca un diferend ivit Intre Dancu Romlnieîşi Prinţul Nico-lae Bibescu ncondemnutpe cea d'ln-toiu să plătească 50,000 de franci despăgubiri Prinţului Bibescu. • O depeşe s'a trimes guvernului de deputaţii din Focşani prin cure li zice ca să revie la sentimente mal bune dacă vrea cu ei să reintre In Cameră. In toate zilele poliţia produce un nou scandal. Alaltâeri câţi-va băeţi care vindeau Independenţa au fost bătuţi de ugenţii poliţieneşti. Eri, ni se zice, că câţi-va vânzători de gazetă au fost arestaţi. Bucureşti, ti Martie 4886. Scăderea de ieri s'a pronunţat şi mal mult la culisa de aseară. Băncile Naţionale sunt cele mal încercate: ast-fel de la 1085, cursul Bursei precedente, el cad azi la 1074. Agiul se menţine la 14.40. Scris. func. urb. 50/0 negoţiazâ cu 83 1/4. Daciele se menţin destul de ferm la 291. Construcţiunile cad până la 198, finele lunel. Naţionalele nu apar pe cotă. In general, tendinţa e mal slabâ ca ierf. BERARIA UNIREA Sucursala Oppler In fala gradinei Episcopii BERE SPECIALA escelentă proaspătă şi rece. Salon elegant, serviciul prompt. PETRACHE ION Vis-a-vis de Ealatul Regal STRIDII PROASPETE, FRUCTE şi COLONIALE - : V* . www.dacoromanica.ro f OJ*BOŢireraOJOOBp*AVAVAV •g -ON ţaţdoosţdg Bpnjţs «‘uiBumog aţdnag aq » BijBjâodXx — ‘loeajnong jfoMong op so.nn.iqi} soj sno/ ioyo jo «uimunog o/dnoj» rtp xnba.thq .va; sunp joiatinf ff/f np .njund p ojţuosnos jnod uq UIMIM 3 D V a 11-S 3 N V U J OZ XI a d :SHIA3Zia S3H3i0VHV0 ‘ JUISA HMIMYd axm aa Nouiua ‘saovd oos MoniAMa.a awmOA «a •n -ou -«g upBJis BsaxpB as v — '6S JM laţutaap -rav apBJis uţp aţasBo |» IIIIH'lV ! III ‘Joiiţ.\ aiffjdY 83 «I 3p iTlainJVI jll •IZBllUB BJ BUld 3|ailZ 9ţB0ţ ul tQ ’°M nuBiozojq Bpojţs ‘iţfeaa -nong uj usajps ţod as ujoţuog •Bumnoţ ap ajijnyBUBtuas aţno -bj pu^AB ‘iţuţpaqapi [nţouţsţp uţp sojţ) npOţj Biăoui ranoB ap JBiqq i vn VHîivaa iisok stigsîk VTVd sunor son ţr.nOsnr snnoţy smd sn $dim $n sinaia 3INYII10H vi aa nns 3HYdHOO IVSS3 3Jvi3Arî=iax JLMj=nAravi^[iJLMa aovuAno souţuoiu psvu. op io ţi poq -joq ajB7UB\ ap {uns aţ£otn BţsB’aou B| 3Ox--'A0JH*|nJapnr uţp itmofeţ'ă BaţBţaud -oad B| JOţBjţsuiiuipB ‘jaraiag g p Rţ Bsajps as b '»)doj op JlIVIll 4 1(1 pna ifc psDj op unDj A (11 L\ I îl JII •aijqoui •i aţsaon bi Aţţuţaj înni^Bcajojtii pupo ao Bni aţBod as apun r6ţ *6m fbBostfn npBjţs uţp ţnoanţq bj ‘iz uţp bjo ej oiijiik Z | ao|/ ui auM ba os naunţiBţţon ‘{jeţou npujţs u| ii apuhdsgj ao C£ 'OM BRţfelţBg BpBJ]8 B] 00] ll;| ’ţ T>ţ "OM LUBOBtlri BpBJţS uip MJIţAVJd e 7 -OM lUB06dn BpBJţS U|P (z) OiniVA'Md z ! iiiaAo.Kir.'ii TîpB.ns Iii ţs a purul sa j ao sg oa lUBOsclrj BpiuţB uţj bsbo •( : aţaavoţ -vuun ‘aoA-ţunq ap aţţRţţoq nud ojbzuşa uj aund as aunţsţAipui mp uajţia naţuog 3HVZN3A 3Q nxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx * n n n n n n X x n n n n n n n n x n x X X X X n x X (ţjB»rinig) 3mhos s.Haonaa ’M. ojoooo ndnp oonnuj ii sijdjG jţuipjj os ynio.iq ţi ojuouno ijnjojj qoajŢp OBjas aŢOTiŢAOJd mp aptreuroo "bsbo BţsBQOB m osasna as ao aţaţaTrep aţo ap aaiHVHH3A B0 tnaosBounoaa nn bo taBaBpeţj •(]v6og mpijvjnj d)dJ ui) x^L Î?.,m,}3!A D3/D.l ‘ZL SNOsivsaHivnî) xnv jaSBO ajisBou oiasnpojd ib psodap inoiun Biuşmog ui ţn^uipajoui uib ţo m?jB|oag aiusjjmima.1 jk iptonj op oso/vil pi»! BţimBO ap BiBjno vunţ in eun^Bd apjnţjaAno ţs tcmoajd ‘aperajo^j esiz aimuuseA qdnsepep ed BţjBod as ao BtiBţ ap exaîmTnţseA BouqBj b ap ţnţdajp ijnâms ţoh iBnrr.u ptiBAB ‘ţţţBnxues-qng S I A V ..an» 30 anvoam" na vaciioi mo lîoioaw mianr 3a moaoa axATiaosa ivwiao vo iNaammaatr inasoNnnaH naoavr 'jojd înma^sis ininiNsiiviNnau is \mm VH1N00 vmvi aa aaivioau X X X X X X X n n x n x x X X X X X X X X X X X X X X xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx •siq ‘zx jm bajou , *!Pi BpBJţg jBţaţadojd |n|BnioB nosopî noijsj |nu-p B| Bsajps as y — ‘S^Jog "V !n|-p b aijsd iqsoj ‘qfcaaţqja^ Bsnjd ‘nllO Oltqauisip ‘IM31YA YlâOW •ţ -Ofj jug Bouasig •Jis oqsBumig-nqno B| BsaopB as v •ajBo^iiiniop ap aprinsul ui !j|iaiBj ui BonsBumţa ap juni^oai Bp b aaiauop ‘apipnis ;BuoiXoajaad b I&. drag ojbo ui ‘iun o apBsdq o pdnp ap-IBuiaJis ujp as-npupjo]ui ‘nosaaiaj BPlllBN Buytuoa yaiiSBUuitS ujqo(0'j aHVXMIIOSNI ,.vooI ‘ţaţeioosţclg TîpxraqQ L 4 X X X „vooda imnuviz va jl v jLiansnd X X X p 1 X X X $ V * * X XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX •9 ‘lazoiv Bouasig bpbjis BsaopB as y ■purij w: ‘ţlEj uiam z\ pugA -b ‘bsbo ap ooj nn bjbzuba ap Baueiuasy •op tfSBOţ’iBos apino ‘unsţjţ g ap uoJdoS ‘unpfBd3 g ‘aţţUAid z ‘iţJ'.'IB.'nfj Z ‘aaaiuBO or. pug.\B ‘iuicubj' gnop njţuad ajBoivdgoui ‘aâBia ţnop no aoiui bsbo o •osanooi aj ao xaţaudoad bj nsajpn as v •uinoB ap JBiqo Buţqoui aiBorl os ainatnBpiBdB aţsaOB ’ uip [nun •joj ap fB|urf no Bsortreda apuio 16 viţii -Aid j ‘iiopis ap igj un i'6 ‘ivpo 9 sof uf •0|>JBSui!in Bţ 5'iâ ‘ivpo 8 sns uj suduia o n»ţin op ţu /n/uoutvjjndy | aijuipaaa z 3i.ino uj nind ‘zjo ap .iBquiuq ‘ud.idos ‘pf'Bja ‘untUBiţ 16 o>1!z'A op îvpo |Z ‘aiuiAid z ‘ţijvivonq z ‘ivpo g sop 111 ■soiiads aţjBoj uoţBs i ‘auiţiivui ţapui v no ujdvţs op igpo s op sns 111 ‘sndnwo nţ/uo.p jnfuouwfondy ‘El om laţsaA vpitJţs giurloiaj, ii aiso,ţ op siA-vi-sjA îs uBqjn mppajo no ijnivpi *in|np.nîAOinq insop uţ nnjn^Bjo ţB pupiao inul ţoo tmaund ui oiuouiBiaBdB vnoq iviii 111 hT aii m\\ •ttooţ orţona'ţ3cn[ •010 ‘v»imSuB( ‘izjBmoq ‘unaotn ap aiadsnojd ajaţ •opxIsuiMit |||)|.i|s osasos «iinînni -do« oii ţ.10 ;r.^ 1 Mi 01'^. vr r I 1 ! d «3 S 3 t-4 K) « sfiţjiHHîivo vravaaa | ‘ ^ T~ — — ' - ■' -j! -' -T' — -VŢg cjţ —-ţextttURoci npiwţs~Sl iiS3ynona ‘BaxapaAajţj looung b y|urjjoiuoo Bijoas uţ azosajpu js^bs luoţuog „aaisvaiv msan" voavw QNVIlUOd 3G S313N3 1N3IAII3 NYIOHSOSdl tau j TVU3N33 HS0d3Q ti •9 jn 'ni-'s -og BajBjţui Bpua-is ‘ipiuojqQ Bsqg mi-p b[ nsajpn os v—•OJBţjndop aţnu -nu c B| BJBf)—umţuoajaj, iiiţapnf u'jp V0SV3SI1IS V31V13iydOyd •«wDodg» in|nJBţz BţVoBpoj bj azas.upBos as luogjog 'AOJJJ [nVopul ui OUBOS -od 000‘S 9P aţfcoui o BzuaţuajB ag Z -OK ţVuouiaio •jţs ‘nosaonag '0 up •(] ‘ţrq jujbi -oudojd n| Bsaapu ţod os laogaog •aţuiid BjţBd b o aţyo ap ‘unţpi iq nus ţBţoţ uj apuiA ag ţâţâni ţţ ap ainjo -ubpb ţfeijţauj oi injnuuQ bubjjs aud ‘laţaiu [£ aţsiuoig upnjjs oad b^bj aaw doj ţsooy S °K Illl|U1!JQ upnajs iS Oo ’°N aţsiuoţa upvaţs ujp |nooq 3JIVZV3 vini 11111 joi <1 f Î •Bfivdvz II! 3I0|(I Tiui|ns «1 «1IVMU!! BţUBlSWO 111 ţujwui Bajirjs ■sogdoj] ’ÎS ‘ţnjrnhţisuj jtuojoouiq SO.IOU \ J'O— rs«i, SOjO|(i ţ a 87— 9-ut UU10RI I M K 0‘9— ciui "ti 00» E A\N 17— unu sojua t K 9Z— if.tt J r k 87- iTfioi H ’ A\K\' ir*- S'i'.li •lirt.n: 1: a-K 97— 0 rit :jti | * MNH y-j- 8711 ■iloar» 1 \w\ 1 87- !*7i! «.'.uns 1 -m-'A «liu.'j. *inojvj| OEIUOU «AUIVJO ISH| SljVJtl rjuvivg vuiţns ViOTţlUO'J itijiliiif) viu VMS «îopai llIJPAOS-'J. uis.wiunH < co Q <î S c 0 â S £ Î5S 0 3 O. Q ffl U < a < X fa cfi a. X H rrM ta X O < < S. N S« i, i I I f Î IA IMUOU l,I>l\().l I\ ISM'IIH 1I KIJI.1 uiAaz ia Mnaxavnva ki axvuom mnsoHa auvavivouuan îs asviauţonO 3HYIZ : «no;-UM vxdxvunav ao vxhy yxsvaov ou huvoxvonuy mvaorrt mu imaa xox yx.ijmsm v axnixiso.i xi s.1.1 mxsm uaniuv xsmov -=«EateSB»>- ios3ynona 'I3idoosid3 vavyis 'lossynona k Wkfih® kk o’i k ^ li oi ik. k YliYHOOdI X I { i t 1 1 i \ 1 i I i l l ţ »—■ —- • î 1 f »*• 0 H f > v. f H l i i "> > "r l a 1 fi O § f f CC .» 1 ‘arr’*?- N > % lO d o H 2 O > % m Q O > • ' • IU.)(IS.\ B| «U«ll • • ■ • mm k uiiJ.M • • aao|>OA «| « • jun| t; «jpu»T • • • • luiq e siawd ifcnu v.i.s ONftl >»i-n/ft ţ jt 1>J op .iijoJsouiiv imuţi.i}i‘H ixs3Hnona ' / S1U 3I9010U0313K! Nll3ina •lunţioBpaa bi vsaapB gs y •aiBanţBU-ooisu aiaiuiiţi 16 ioi/iboi -apiui ‘vsaouBjj Bqiuţi nJţuad pnoads nj •aBpuooas obs aBcuiad insjno napiod aţijiuBj o-aaA nj ‘lunţjoai «p wyaajo gs *«»iBţutiiBai op «uioidiO" pnţAB isrszsss mmm o •vs VIJOS atu ui apiiBumj -Kvijo oţsamud — -aiijns ţs axiali ‘iţţvxâatoj ap a|iiauiBapBOU| ‘pinz -BAjaq is uaa|K3 ap ţnţ.ij ţoi ‘ţojiu ţs unin iis.qv ‘axion rS a;un« ojosiioo iij rili|So ap luouqnaosu ogs ţniBiuq vpu«uio.wH (vdn ap buisbui ap sţA-Bsi\J 7 VP°A'!V!UN vpvJlS ‘f iiOMaao 1 imoimod 30 mmm inaoţBaisiuiuipB aamiag g p Bţ asnpnisaapo‘Aoiu injapnl lUBOiţjnaiBţ -oţadoad uj nap.ia ţod a[ ţaoţţJOQ ‘oanis Bţăajaad uj aţaquiB ţBuoţjoajaad ibiu p-o inuiaisţs uosumţi BDuquj uţp puaiajţ ap bui&biu o îs oaaţnd ibo 04 Btţqoiuoo -01 Q‘p(iv\ os *!!lBl-Mad 74 UW\ U| -OJd iiappuaJB bsuko uţp tl.l.llai dv ■minam* Biblia ţs muu pB iq us.upB as \- •l|u|d Oţsapoiu ţaun inqmiqos ui ‘aJBiuţag «iţasuio paţuad itinţl jl'JjnjP | | -oai up.ud \: ,i]s.wop iLAdu.liLi) A;l •Jt:ţ7. injsaoi! eiVujţsiuiuipi.' vj ns.upB as \ '■ ' MjiMuiun ţă t.»V -uinaoi b uns : mnisuml muu iiiqtBiqjs ui ţ.\.a(a inup obs nun Bţţpaui b aţsiKiQi ■votmiiJiMfj ininqoadsoxd uuojudo vjBoţpoui viţoas B| oiianţajq •auBipiaain-isud *! Vnţd ■nVronţinip aao 1 »l ap «aaauţA itiryuiBidgs ad viă[>-o ‘anqB op 3|ţyq vsti] auusp najua^ 7. — imims o.k> l Bţ viqd Biiiaiiţiuţţi aao 1 rj ap o|aqz aivoţ uj astqosap iums xnqv ap apvn l viom VNiind 3Q isanavdG iva Oc-j • • • •vojŢBiuOţsţs aoox aî-np t —q . • • * • • • aţii aiuuoţ poiu 057 n/ a»np v i^l is na vuiţnd ap auq \ — ţ;.............. ’ • auq« aHy 1 BomaiSţq Biţoas -aţisoipaui iţiBiţT'suoo ‘S —Oiţiaţinop nţ . ilUOIA.la^ ■>_-;iţl«Ul»qsis l.iţfBSBlV U' 1 ’*!lîl| Or- -o—vp,lipani voijsvuiqţo ţ aqsdc^m In- ■};— aaBZţaţoaţîi 7—indBaoigoapAu ţ BţBOipaui Biţoas 'ISIS3A VdVXIS ‘9 — losaunonu — KS' 1V3IIUN SMISKl U I IV. 11(1311 UIUUSVI 0978 0918 şuvuioy «ţuoH StUI .l J(I insu l.) 00-80? (77U «1 1 « % • • ■ vp'ivziţaouiB aţyau 9 9XXf *!-Wh 47 .»s :i 11 4 > 111 1 isii 1 > O ■ — V- ‘iMvoAin yuvv.xs ‘i2 w h 3 sri n r uwufâs aa vsvo y a tiu vw 51 — vopaa