ANUL I No. 94. ANTEIA ED1TIUNE JOUI 13 MARTIE 1886. Grioohej DU UCESCU olitic ABO^ŞeNTE : In Iară I an 40 loi . )lcl,3 luni 10 lei In strămutate 1 ;m.'fFîci, 6 luni 25 lei !l E D WT‘ T I A No. 3.—Pia.ta Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE N. Gn. FI LI PE SCU Proprietar ANUNCIURI: «rumeniri pe pagina a patra linia 30 bani, «nuneiuri şi reclame pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL GREŞELI GRAVE UN RESPUNS CRONICA TEATRALA ELENA TEODORINI REGELE TESALIEI COWEYHA COMEIUMV In numerul nostru de Luni 9 Martie, am reprodus un articol foarte interesant ce apăruse în capul ziarului Nene Freie Presse şi în care se trata : Gestiunea conflictului economic Aus-tro-Român. Revenim nstâ-zl asupra unor cestiunî conţinute în lucrarea ziarului vienez, pentru a le elucida din punctul de vedere al României. 1 Vom începe prin a constata cu plăcere că presa austriaca mărturiseşte In fine, că o parte din agitaţiunea ce există In România, contra relnoireî convenţiuneî cu Austria, sedatoreşte politicei comerciale a monarchiei dualiste. Dar se Inşală ziarul vienez cund zice că Românii se Îngrijesc câ favorisarea importului cerealelor li se va retrage în tratatul cel noO din partea Austriei. Domnii de la Viena şi de la Pesta uită că avem Dunărea, Marea Neagră, şi transitul european pentru a putea exporta cerealele noastre. Debuşeul ce ne oferă târgul austro-unguresc ne eUe folositor, fără îndoială, dar el nu este do o neapărată necesitate pentru România, mai ales dacă dîusa ar fi silită se plătească acest neînsemnat folos, prin vexaţiuni dăunătoare In alte ramuri ale exportaţiunei sale şi prin favorizarea importului obiectelor de industrie Austro-Ungare. Tot asl-fel nu putem aştepta nici un lolos din favorizarea exportului nostru de vite spre Ungaria, căci cruda experienţă pe caro am fâcut'o In anii din urmă ne dovedeşte câ, cu toate stipula-ţiuuile înscrise in convenţiune, guvernul unguresc a găsit mijloc se facă ca exportul nostru de vite se a-jungă se fie de un singur boii Intr’un an Întreg. Cine ne garantează că In viitor vecinii noştri nu vor urma iarăşi cu sistemul dc vexaţiuni pe carel'au Întrebuinţat, cu atâta succes, contra esporlaţiunel vitelor noastre. Epizootia este lesne de inventat şi ne poate costa milioane, fără ca noi se avem vre-o armă de apărare contra unor procedări atât de arbitrare, mai ales având a face cu o putere mare. Neue Freie Presse are dreptate când zice că România se va gândi mult înainte de a se decide la o politică vamală care ar însemna resbelul economic. Aşa este; dar cine a făcut ca lucrurile se ajungă acolo! Desigur nu noi! Chiar ziarul Vienez o marţii rişeşte. încă o eroare în care pică confraţii noştri! de la Viena : Li cred câ România va ceda,fiind că, în lupta ce s'ar deschide, n’ar avea a face numai cu Austria ci şi cu Franci», Rusia, Turcia. Mai mult încă, d-elor găsesc că este foarte periculos pentru un stat mijlociu d'aşi înstrăina simpatieleputerilor, tocmai intr’un moment în care fie-câre zi poate aduce complieaţiunî nouî în Orient, teompScaţiuni în care şi interesele României ar putea se fie puse în cestiune. De unde Neue Freie Presse trage conclusiunea câ o luptă economică cu Austro-Ungaria ar avea cu resul-tat d'a lipsi stalul Român de sim-patiele marilor puteri eurepene ? Germania n’are nici-un interes se facă causă comună cu Auslro-Un-garia in această cestiune, Anglia şi Italia asemenea ;*Rusia are interese cu totul contrarie, Francia nu ponte de cât se se folosească dintr’un conflict eventual, ce s’ar ivi între Aus-tro-Ungnrin şi România, căci includerea frontierelor Austro-Ungare ar avea de resultat firesc ca exportul român se ea iarăşi calea maritimi şi se se preschimbe cu importul ţârilor apusene. Se înşeală dar amar presa Austro-Ungară dacă crede că România va fi izolată in cazul unui conflict economic cu Austria. Acolo undo Neue Freie Presse in-voacă un argument In adevăr puternic este când se esprimâ asl-fel: «La ce ar servi excluderea productelor austriacă, dacă convenţiunea «germană-românâ expiră tocmai «peste şase ani? Românii n’ar putea «atinge scopul lor, d’a crea o indus-«trie indigenă, de oare ce această «convenţiune conţine în multe părţi «tarife şi mai reduse, de cât cea aus-«triacă, şi nu se poate admite in nici «un cas, că ura contra statului nos-«tru merge aşa de departe, In cât se «inspire Românilor dorinţa d'a im-«porta fabricate germane In locul ce-«lor austriece». «lntr’un resbel vamal cu cele mal «multe din puterile mari (?) România «va trebui şefie învinsă,fără ca înaintea expirărel convenţiuneî comer-«ciale cu Germania se poată închide «cu desăvârşire graniţele sale, şi re-«sullatul acestei lupte ar fi numai «decadenţa financiară şi economică a «unul stat, care are dreptul se aspire «la situaţi uni din cele mal frumoase.» Aci are mare dreptate ziarul vienez. Şi argumentarea sa este cea mai aspră critică ce se poate face uşurinţei sau relei credinţe cu curo au procedat guvernanţii noştri, când au încheiat convenţiune» cu Germania. Iată punctul careva face din Gestiunea convenţiuneî comerciale aps-tro-ungare o dificultate mare pentru guvernul nostru. Nu este de tăgăduit că s’a format un curent puternic In ţară contra re-lnoirel convenţiuneî austro-române. Pentru u’şi fuce popularitate, d. Ion Brătianu a chiar favorizat formarea acestui curent, precum foarte bine zice ziarul vienez; de unde rezultă câ Gamerile, ori cât de devotate sunt ele regimului de la putere, nu vor putea se resiste în faţa presiunei puternice a opiniuni publice. Guvernul se află dar într’un impas: sau va voi se esercite o presiune asupra Parlamentului pentru a re-inoi convenţiunea şi atunci va Întâmpina oresistenţă pe care nu o va putea învinge,sau va ceda curentului, consimţind la stabilirea şi aplicarea tarifului autonom, ceea ce ar însemna lupta deschisă, pe tărâmul economic, cu Austro-Ungaria. In faţa acestei dileme guvernanţii noştri nu ştiu ce cale se apuce. Li şovâiesc şi’şi schimbă atitudinea în fie-care zi. Odată fac şovinism, altă dată par gata a ceda. Chiar declaraţi unea pe care a fâcut’o ministrul de externe, acumcâte-va zile, în Cameră, nu lămureşte nimic. D. Ion Brătianu tratează cesliunea convenţiuneî cum a tratat pe acea n Basarabiei. N’are destul patriotism pentru a resista şi a sacrifica portofoliul seu pe altarul intereselor ţârei. In loc d’a procedaîntr'un mod leal, deschis, care impune respectul, el n Început prin a favoriza agitaţiunea contra convenţiuneî, a vorbit de aplicarea tarifului autonom; toate nceste pentru a arunca praf în ochii naţiune! şi a 'şi da aerul câ voeşte se resiste, dar la urma urmelor va veni se zică Parlamentului şi ţârei: «Am făcut «tot ce am putut, dar nu putem «trai în conflict cu o putere mare». Aşa a făcut şi cu Basarabia. A înşelat ţara zicând că nu ştia nimic de retrocedarea acestei provincii, pe când retrocedarea era decisă la Livadia şi cunoscută de toate cabinetele. Tot tertipuri nedemne, p&puşeriî desgustătoare pe care ţara le plăteşte cu sângele şi cu munca ei. l*arls, 23 Martie. — Se telegrafiazâ din Viena ziarului Journal des Debats ca prinţul Alexandru menţinând pre-tenţiunile sale, Rusia u propus puţurilor do a trece peste dânsele. Viena, 23 Martie.—Camera deputaţilor. — Discuţiunea generală a bugetului fiind închisă, ministrul de finanţe a pronunţat un luug discurs foarte aplaudat de dreapta In care a discutat şi combătut obiccţiunile ridicate de opo-siţiune contra proiectului de buget. Ministrul apoi a făcut In numele ministerului această declaraţiune: câ guvernul după o matură examinare a ba-selor pe care se râzâma politica sa, a hoturlt să urmeze, fără a se preocupa de greutăţile ce i se creazu, să conducă afacerile cu aceiaşi perseverenţa, de care a dat probă până azi. UN RESPUNS 1). N. Bluramborg rospuiule tu PeupUt Roumain unul articol publicat de noi st-p-UiniAna trecută, Iii care vorbeam de o c-voluţiuue ce s'a produs fn sinul oposii.il faţă cu M. S. Regele şi tu care scriam următoarele linii relativ la d. Blaramberg, după ce trecusem tu revistă diferitele grupuri ale oposiţiel: «In acelaşi timp d. N. Blaramberg face de câtâ-va vreme un studio istoric In favoarea dinastiei streine, care pe Ungă interesul istoric are şi un interes de.... actualitate, şi laudele ce Ic adresează domnului strein (in sensul general al cuvântului) se reflectă puţin şi asupra actualei dinastii streine.» D. Illaramberg zice că nu s a produs nici o schimbare Iu atitudinea d-salc şi crede că noi am subînţeles ceva dospărţind cu câteva puncte cuvântul interes de cuvântul actualii ale. Cu toate astea noi stăruim a crede că există o mică deosebire Intre atitudinea de acum un an a d-lul Blaramberg şi atitudinea d-sale de azi. Intru cât priveşte insă acele puncte Incriminate de d- a, declarăm foarte franc că ele nu conţin nici o reticenţă, aici un sub înţeles maliţios cum crede d-sa. Tot ce am vrut să zicem şi ce credem Încă e că tulre Castelul lui Glumenslein de acum un an, şi casa domnitoare streina cum ne-o arată azi d. Blaramberg, este o bucăţică do drum destul de mare; acest drum nu l’a făcut singur d. Blaramberg; d-sa l’a făcut alături cu cea mal mare parte din o-posiţie şi aceasta pentrii motive foarte legitime. Faţă cu situaţia gravă tu care se află ţara, prin ruina financiară şi cesliunea convenţiuneî de comerţ opusiţia a crezul de datoria el d a mai oferi încă o ocazie Regelui d'a eşi din impasui în care l'a adusd. Brătianu. GREŞELI GRAVE Ne vedem siliţi, numai şiim pentru a călea oara, s8 refacem calculele datoriei publice de la 1870, comparativ cu aceia care apasă acum asupra bugetului Stalului. Guvernanţii de astăzi scusoază starea porieoloasâ In care se află acum finanţele noastre, zicând ca oQ moştenit'o de la regimul anterior Iul 1870; el mal a-daogă că încurcătura In care aii găsit comptabilitateu publică, la venirea lor la putere era aşa de îngrozitoare. în cât toată activitatea lor de a repara râul nu le-a fost de ajuns. Pe aria aceasta, de altmiutrell deo-chiatâ, oficioasele se întreceaă cri, se mai încearcă şi astăzi, sâ cânte binefacerile actualităţii. Trebue să sfârşim odată cu sofls-, mele: destul venin am versat în organismul nostru, destule dezilusiî am sădit In multe spirite tinere, cari nu voiau nimic mal bine de cât sâ conlucreze la opera de ameliorare şi de prosperitate a ţării; destule greşeli grave am comis. Să lăsăm cel puţin ţifreie în pace, să nu le mai falşillcâm fiinţa : în vremurile când totul e contrafăcut, cel puţin ele să remâie documente sincere şi neperitoare. cari să demonstra altor generaţiunl conduita fiecăruia din trecut. Ţifrele ne spun că la începutul anului 1870, adică în ajunul schimbării firmei administraţii, datoria publică a ţării reclama următoarele anuităţi : Datoria internă. Lei 10.000.871. 85 Datoria esternă. . « 8.800.758. 72 Construc. decăi ferate. 22.910.199. 84 Total, Lei 42.320.830—41 Pentru mat Întinse specificări se sa consulte manualul datorii publice din 1878, lucrure oficială a ministerului de finanţe. Dacă de la 1870, administraţia nouel pnriode decenale, n’ar II contractat alte datorii, şi n'ar fi abuzat asl-fel de forţele productive ale ţârii, Iu începutul anului 1880, totalul de mai sus. a) Sar fi micşorat cu : Deosebirea de anuitate la Casa dc depuneri, provenita din scăderea dobânzi, — resultat al unui fenomen natural., comun in toate ţevile. Lei 223.900.- • Anuitatea podurilor de fer, sliusă In 1880. . « t.443.274.—i Raia din Decembre, când se stinge, anuitatea laşI-Un-gheal.................... 220.212. 92 i 893.380. 92 b) $i s’ar fi mărit cu : Anuitatea pentru consolidarea datorii flotante, care să concedem ca ar li fost de 20 milioane la 1S76 Aprile, ţifră cu mult superioară realităţii (vezi hot. Curţi de compturi pe 1875) ...... i. 120.000.— Creşterea subvenţiuniî casei pensiunilor. . . . 120.477.24 Pensiunile ofiţerilor, sergenţilor, caporalilor şi soldaţilor ....... . 850.000 — 2.090.477.24 Resultâ de aci, că In caz de o buuâ gestiune anuitatea din 1870 de lef 42.320.830.41 ar fi crescut numai cu (2.090.477.24—i .893.380.92) 197.090.32 Aşa că In 1880 ur fl trebuit ca anuitatea datorii publice să fi fost numai de........... lei 42.523,020.93 In schimb, proiectul de budget al datorii publice pe 1880 prevede o anuitate de Lei 55-301. 154). IO adică superioară aceleiaşi naturi de datorii de sub gu\;ernul|d inaiulede 187Gcu Lei 12.9^0,538 43 Această anuitate, calculată pentru o dobânda de 5 0/0 şi un termen mijlociu de 40 ani, represiută o datorie noua creată de guvernul actual lu sumă de cel puţin. Lei 218.000.000 • 9 Acest resultat devine şi mal defavorabil pentru administraţia din nndl 1880,dncâ Introducem în calcul toate corecţiunile provocate de micşorarea dobânzi prin conversiuni — operaţiune pe care ar fi făcut’o ori ce guvern s’ar fi succedat la putere în curs de 10 ani de la 1870. Conclusiunea celor mai de sus este că comit greşeli grave de ţifre cei ce susţin că de la 1876 datoria publică n’a crescut considerabil, fără motiv şi prin urmare fără justificare. IMIUMRILE SI BATAI SII VIndepem/ance rovmaine face o reflecţie foarte dreaptă relativ la u-titudinea bătăuşilor la întrunirile o-posiţiei. Iată ce zice confratele nostru: D. I. Rrălianu şi credincioşii săi afirma 0 odată,înaintea Camerei.cn poporul capitalei, cetăţenii pacinicl, indignaţi de n vedea pe odioasa oposiţiune criticând actele sale, spontanee s'ail însărcinat cu, cu ocasiunea întrunirilor publice d'atuncl, se dea groaznicele ler-ţiunl pe caro toată lumea le ştie, nemulţumiţilor cari voiai! a’l răsturna de la putere. Pentru ca populaţia capitalei, zişii pacinicl cetăţeni mai cu seama, nu se mal indignează astăzi, când maf nemulţumiţi ca tot dea-una, noi ne întrunim pentru a critica actele guvernului, nu suntem oare în drept a ne explica a-ceastă schimbare în spirite din acelaşi punct de vedere ca şi d. I. Brătianu? Pacinicil cetăţeni ’şi-ail schimbat Hşa dar opiniunile ? Ei nu se mai Indignează contra oposiţiel, ei nu mal sar pentru a susţine pe d. I. Brătianu la putere? Poporul capitalei, adică paci-nicii cetăţenii, nu sunt aşa dar de cât nişte laşi de prima ordine I Curioşi pa-cinici cetăţeni 1 PARTEA ESTERIOARA Ccniuiiiiii. — licrlin, 21 Martie.— Făţa cu ştirea primită din Berlin de ziarul Moniteur de Home despre atitudinea ameniuţătoare u presei germane contra Franţei şi u Angliei, In urma căreia s’ar fi crezând lot nml mult tutr’o alianţă frunco-anglo-rusă in contra Europei centrale şi a Turciei, şi faţă cu aprecierile făcute tn privinţa aceasta de redacţia acelui Moniteur despre o rea voinţă a Austro-Ungariei contra Rusiei şi despre o supărare a Rusiei contra Europei centrale şi a Turciei, cari aprecieri se Inchee cu aceste cuvinte: Orizontul se acopere pretutindeni cu puncte negre de un aspect a-meninţător,— Norddeulsche Allgemei-ne Zeitung zice următoarele : Este e-vident, câ ambele articole provin din aceaşi oficină. Nu Încape Îndoiala, câ originea lor este a se căuta In sferele jesuiţilor; şi scopul lor îl vede ori cine. Corespondentul şi redactorul Monitorului (papal) aă ştiut prea bine, câ nu e adevărat nici un cuvent din cele pretinse despre alianţa franco-anglo-rusă şi ei lesne s’ar fi iputut convinge, că sgomotul acesta e o curata scornitură. Insă pentru scopul sfânt al ziza-nie'i e permis a se întrebuinţa ori-ce mijloc, conform cunoscutului principiu: maxima, de a minţi necontenit, căci trebue să se lipească ceva, se vede că are trecere şi la JesuiţiI de la acel Moniteur. lielgin.—Druxfla, 21 Martie.— Aici nu s'a lntlmplal nici cea mal mică de-sordine, In cât a fost exagerată precau-ţiuneu de a consemna toule trupele în cazarme. De la G ore seara toata garda civica a stat cu arma In mână. S au ţinut mal multe meelinguri de lucrători, ce s'au petrecut tn mare linişte. Oratorii au blamat actele de violenţa din Lie-ge, ai! îndemnat să nu se facă manifestări, zicând Insă, ca nici un luccă-tor nu trebue să lipsească de la de-' tnonstraţiunea viitoare In favoarea sr- www.dacoromanica.ro o EPOCA — 13 MARTIE fragiulul universal, chiar dacâ autorităţile ar fi aşa de puţin prudente, de a interzice aceste demonstraţiuni legale. Organul socialist Le Peuple scrie asla-zt că adevăraţii revoluţionari sunt guvernul şi Camerile. cari prin legea reservelor urcă timpul de serviciu al bieţilor lucrători de la 8 la 13 ani. In Linge garda civică stă necontenit subt arme ; i s au dat şi cartuşe. Din Namur's'aQ trimes două escadroa-ne de lanceri şi două batalioane trupe de linie la Icmeppe spre a opri să vie de prin sate cete de ţărani. Caută să se trimeaţă trupe multe şi In provincie, unde s ad declarat In gn. vă numeroşi lucrători din minele de cărbuni. Astâ-zi la 5ore seara sau schimbat In Seraing focuri de revolvere. l iigarla.—Pressburg, 22 Martie.— Ministerul de Interne a făcut cunoscut primăriei de aici, că fabrica de cartuşe din oraş are voe să furniseze pentru guvernul sârb zece milioane cartuşe de puşcă. —x— Itusin — Lembrrg, 22 Martie. — Din Varşovia se anunţă, că s'au luat deja disposiţiunl pentru marile manevre, ce se vor ţine Intre Varşovia şi Vilna tn presenţa Tarului. La aceste manevre se vor concentra 180,000 oa-mcul ; este vorba mal ales de a se Încerca organisaţiunea linielor ferate strutegice. DINTR’O ZI INTR’ALTA Im* colecţia Bewrnonvllle Am publicat In Epoca de 5 Martie s. v. un urticol Intitulat Kxposiţia de pictură din sala Mano. D-nu Goldberger proprietarul acestei galerii de tablouri, publică In Românul de 23 Martie s. n. sub rubrica «Inserţiunl şi reclame,» câte-va linii care aO pretenţia d a dovedi că aprecierile noastre n’ad fost drepte. Eutâ răspunsul nostru : Poate d-nu Goldberger să producă, pe lângă documentul lui de la 1700, diferitele acte de vânzare ale tabloului atribuit Iul Rubens? Poate el arăta peceţile diferitelor vânzărel pe dosul pânzei tabloului ? Până ce nu se vor face aceste probe, ce le exige orl-ce cumpărător luminut, relaţia Intre certificat şi tablou nu ne pare dovedita. Poate el să dovedească că tubloul de Uonzules Coques e original şi ca originalul nu e In museul din Pesta ? Poale el dovedi, In fine, că pictorul Annibale Caravaggio, căruia ti atribue el un tablod, a existat vre-o dată ? Când va fi făcut aceste probe, când va li probat autenticitatea celor-Falte picturi apocrife din prăvălia Iul vom putea recunoaşte că ne-arn Înşelat. Iar de nu, nu. Cât pentru persoana şi comerciul d-lui Goldberger, In care am isbit, cum zice el, II putem asigura că aceste două lucruri ne sunt prea indiferente, dar că nu permitem nimărui se ascunză sub masca artei, o simplă operaţie comercială, d'un gust îndoios. Ri CRONICA TEATRALA l-fon*» Temlorlnl La prima represeulaţiune a Elenei Thendnrini asistasem ca sinftpln spectator, la a doua am asistat ca cronicar după ce impresariat reparase greşeala ce comisese, Irimiţtnd ziarelor biletele la cari ei aveaţi drept. Sunt dar aslâ-zl In posiţiune a mă pronunţa şi eu asupra producţiunilor cântăreţei române. Elena Tcodorini esle o cântăreaţă dramatica In loata puterea cuvântului şi 'mi pare rău că micul repertor, de care dispune opera noastrâ născândă nu 'I-a permis să se producă In rolurile el de forţă, ca loconda, Valentina, Ebrea, Aida, Africana. In Traviata dânsa nu putea să'şi desvolte In destul temperamentul dramatic. Cu toate acestea talentata cântăreaţă a avut momente foarte fericite, In cari a ştiut să smulgă aplauzele publicului lntr'un rol pe care AdeUna Patti II cântase şi II jucase lntr'un mod perfect câte-va luni înainte. Numai faptul că s a putut face o comparaţiune latre Adelina Patti şi Elena Tcodorini este deja un merit pentru cântăreaţa romtnâ, dar, după j mine, amicii Elenei Teodorinel li fac un rău serviciu făcând această comparaţiune lnlr’o operă care este din re-pertorul Adelinei Patti şi lu care cântăreaţa româna n’a cântat de cât silita de Împrejurări. Vocea Elenei Tcodorini a câştigat mult de când n um auzit'o. Din contra alto cure era la Începutul carierei sale, s'a înălţat la mezzo-soprano şi asta-zi a devenii un soprano de forţa In genul Falcon. Timbrul voce! e d’o frumuseţe rară In notele de jos şi ln mediutn. El este tare şi vibrant Iu notele de sus, dar se resimte de o oare care sforţare cure dă tonului un ce strigător. In partea technică a cantului artista a dobândit o adevărată mâeslrie In producerea efectelor puternice şi chiar ln unele pasagiuri de agilitate, dar aşi dori ca fineţele şi nuanţele să fie mal mult observate şi puse In relief, lucră la care am dreptul să. mă aştept de lu o cântăreaţă de merit şi de talent ca Elena Tcodorini. Asemenea şi jocul de scenă mi a pârul cam esagerat şi ţintind prea mult spre obţinerea unor efecte căror le lipseşte delicateţa şi nuanţarea. Aşa, de esemplu. cântăreaţa a fost admirabilă ln actul al 111-lea şi al IV-lea din Traviata, în aria din Setniramida, ln Gavatina din Lucresia Rorgia şi In cântecul spaniol pe care l'a detailat cu o maestrieincomparabild: dar nu a fost tot atât de perfectă lu unele părţi din Traviata unde, atât cântecul cât şi jocul, să râzâmă pe nişte efecte şi nuanţe gingaşe. Tot ast-fel nu cred că a făcut bine alegând pentru concert aria din o- pera comică Dragon* de Villars. Cu tot talentul pe care l'a pus artista In Interpretarea acestei musicl graţioase şi u-şoare. asemenea bucăţi nu sunt In genul său. Afară de aceste observaţiuni cari nu micşorează In nimic meritul netăgăduit al valoroasei artiste, ed cred că succesul pe care l a obţinut Elena Teodorini este legitim şi Înţeleg ca dânsa să fie cântăreaţa favorită a unor scene mari ale Europei România poate fi mândră de copilul săd. I otoliul \o. I. DECRETE Se autoriză emiterea a 250,000 lei rentă pentru montarea tipografii Stalului. — Budgetul judeţului Vaslui, se aprobă cu modificările făcute. — Colegiul III, pentru consilicle generale din jud. Botoşani esle convocat pentru ziua de 2 Aprilie ora lu dimineaţă. — Judeţul Muscel va percepe Încă o zecime peste cele esislente. — Sunt numiţi d-nil Slavri director la prefectura Vaslui, Ion Stratului poliţaii! al oraşiulul Vaslui şi Petre Chitulcscu, poliţaii! la gara Yârciorova. — Sergenţilor Mircea Costaclie şi ioan Costache li sau acordat medalia Virtutea Militară. — Se deschide un credit de 101,000 lei ministerului de tlnance. — Sunt numiţi verificatori ; d. T. Stefă-nescu la casieria Bacău şi d. V. Romuueocu la Tecuci o. — Sunt numiţi d-nil I. Conslantinescu ajutor al Judelui din Câmpina, Scarlat Pocnaru al celui de la OlteJ din Vâlcea, Al. Boerescu ajutor de grefa la Via şea şi 11. G, Velicovicl ajutor de grefă la FalciO. — Silii graţiat condetnoaţil; Stuncu A-lecu, Toader Cârlan, Eugen Vasiliu şi Ga-vril Munteanu. INFORMATIUNI ErI dimineaţă s’a întrunit la ministerul domeniilor comisiunen însărcinată cu lucrarea tarifului autonom. 1). Stolojan a declarat tn numele d-lul Brâtianu, că comisiunca treime se se grăbească cu lucrările sale, de oare ce guvernul a început deja tratările cu Austro-Ungaria. * Conflictul ce s'a ivit intre d. Sturza şi d. deputat Stunian, nu e pe cale d’a se aplana. D. Sturza nu vrea se revie cu nici un preţ asupra măsuri luată de d-sa relativă la liceul din Ploeştî. * ErI s’a presintat corpurilor legiuitoare, de către exploatatorii de mine de pe troleu, un memoriu prin care se cere protecţiunea acestei industrii. # Ministrul instrucţiune! publice, în urma unui raport al inspectoru- lui general al şcoalelor, a destituit pe d. Racoviţâ. directorul liceului ■■Alexandru cel Bun* din laşi. X D. Dina. Butculescu, deputat a fost Întâmpinat mai deunăzi la Bu-zeu de vre-o 300 de muncitori şi meseriaşi, cari sau plâns d-lui, de situaţia ee le este creată prin nuoile imposite şi relaţiile noastre comerciale cu cele-1'alte state. X Alergările de cai s’au fixat anul a-cesta pe zioa de 18 Maiu, precum am anunţat deja. Programa conţine 7 curse, din care o alergare militară de călăraşi (trupă), o cursă pentru ofiţeri şi o cursă suburbiană pentru cai ordinari din ţară. Se vor împărţi : premiul oraşului Bucureşti (2000 lei), Marele premiul regal (4000 lei oferiţi de M. S. Regele) Marele premiu al Jochey-Ctubului (4000 lei) şi premiul Societăţii de incuragiare (1250 lei). n Duminecă trebue se apară o nouă foiţă guvernamental-poliţienească. * Profesorul Robertb va face la otelul Bulevard următoarea experienţă: Azi la 3 ore va găsi un ac ascuns pe stradă la o depărtare de 300 metri. n Uă nouă metodă zice Românul de a echilibra budgetul pe 1880. La ministerul instrucţiune! la ordonanţare se ţine aproape de două luni un loc vacant, ast-fel că multe mandate Încă, pe luna Februariu, nu sunt făcute. n Comisiunea întocmită pentru a se ocupa cu cesliunea parcelării moşiilor însurăţeilor, se va întruni Joi, la ministerul domeniilor. n Eri s’a deschis sesiunea Academiei sub preşedipţa Prinţului Ion Ghika. M. S. Regele n’a putut lua parte la această şedinţă. U. Sturdza a citit un raport relativ la activitatea Academiei în anul din urmă. Miercuri va ti o nouă şedinţă. DEPESITELEGRAFICE Londra, 23 Martie. — Daily Notes constata ca retragerea d-lor Ghamber-lain şi Trevelyan esle cu totul sigură, causa desacordului, sanâscut ln sânul cabinetului din cauza proiectelor irlandeze ale d. Gladtone. Viciu», 23 Martie.— Diferendul dintre Austria şi Ungaria, privitor Ia importul vitelor din România nu s’a re-solval Încă. Austria ar fi dispusă să J--- --—1 11-----!J-5- ■ 1 1 I ■ permiţă importul, dar Ungaria se o-pune la aceasta. Ilerlfa. 23 Martie. — împăratul a primit felicitări din partea tululor suveranilor, precum şi din partea Papei. S’a arătat de unu multe ori la fereastra Palatului, şi a fost aclamat de mulţime. Belgrad, 23 Martie. — Regele a sosit. Va sta Intram mod definitiv la Belgrad. CRONICA TITLURI NOBILIARE SAU NUOI MIJLOACE PENTRU ECHILIBRAREA BUDGETULUI Citim Intr’o crainică din Gil-Blas din 21 Martie 1886 următoarele : «Carnavalul ar fi fost destul de trist «fara depeşa tenorului Nicolini, care a «cerut prin telegramă titlul de principe «de la preşedintele consiliului de mi-«niştri al României.,.. «Textul depeşei aratâ cât e de grăbit «viitorul soţ al D-nel Patti. Eată textul depeşei: «A~> făgăduit D-nei Patti titlu nobiliar «pentru taine. «Poţi să miipromiţi pen-«tru s fir şi tul lunetl A'icolinl, Hotel de Paris, Valentin HesjMins plătit. «Aceste 75 centime trimise de d-nu «Nicolini şefului cabinetului român, Îmi «pur a fi culmea delicateţei, etc. eic.» Tot sistema veche a d-lui Brătia-nu. xNu putem afla decât prin gn-zetele streine cele ce le ’a chibzuit Excelenţia sa «dans le silence du cabinet.» Cu toate aceste, aplaudăm această măsură din toată inima, şi rugăm ped. Brâtianu se nu se o-preased aci. Dacă din 30 de milioane de franci scoatem 75 de centime rămân 29,999,999 fr. 25 centime de deficit care nu sunt acoperite. Sfătuim dar pe d. Brâtianu să ’şi procure aceaste sumă prin o nouă dis-tribuţiune de titluri nobiliare. Ne permitem a’i supune o primă 1 stă de candidaţi, cari vor plăti bucuros uri-ce sumă pentru a putea profita de acest nou mijloc de ilustrare heruldico-comercial. 1. D-nu Ştefan Bel lu, marquiz al limanurilor, conte al Dunărei de Jos. Arme: scutul de aur, cu sufletul maichil passant, susţinut de doul delfini.—Devisâ: Ma dame et mon ăcu. 2. D-nu Dimancea, cavaler de Piteşti.—Arme : scutul tot de aur cu uu barbişon smuls de mâna puternică a unul deputat de Vlaşca. Decisă: Bâta şi dreptul med. 3. D-nu Doctor Râmniceanu, curier de cabinet al d-lul Brâtianu. — Arme: Instrumentul d-lui de Pourceaugnac pus tn baterie. — Devisâ: Bine honos, bine decus. 4. D-nu Garada (Eugeniu pentru dame), cavaler industrial.—Arme: O sticlă de vin (Măgură) Incunjuratâ de uu FOIŢA ZIADULUI «EPOCA»» 33 ARY EC1LA W REGELE TESALIEI (Urmare) XX. Mineleko se grăbea să ramâie, cât se poate mai curând, singur. Nici odată ln viaţa sa n a fost sbuciumal de atâtea emoţiunl contrarii. Cu durere, cu o a-rnarâ durere şi foarte sincer el se câia de laşitatea furiei sale. Aceasta greşeală ce o comisese II puuea Intr o nenorocita poziţiune; ar li putut lu mânia sa ca,dintr'o singura lovitura,să şi peardâ femeea şi situaţiune sa, dar ce ’l mai interesa cariera; Nadjeska Iva-nowna să scape, să fie a lui. El şlia ca princesa avea nobile şi generoase sentimente, câ ea nici odata nu ’l va trada. Dar lot ast-fel va li cu acel groom, cu acea mizerabila canalie? Dacâ el tace astazi, mâine poate să spue! Atât cât va trai, el, Mineieko, trebue să fie In mâna acestui servitor, a’cârui tăcere de sigur trebue tot d’a-una scump cumpărată pentru u şi saUţ onoarea. Dar, chiar dupe ce ’l va plăti poate fi sigur că el nu ’1 va truda lit-tr’o zi ? Până atunci nici odată mânia nu 1 orbise atâl de odios!... Şi cu toate a-ceslea acel bilet anonim spunea adevărul, de oare-ce Nadjeska nu lăgadu-ise nimic. Mai lipiştindu-se puţin, Mineleko ’şl făcea acest raţionameut, care ar fi trebuit să ’l facâ înainte de comiterea bru-tutulul fapt: nu e de loc de mirare ca acest infam bilet anonim să uu fie de câtomurdară calomnie. Tânăra sasoţie putea foarte bine să se fi găsit împreună cu regele, dar era aceasta un motiv ca el să se coboare până lu deso-noare ? Ea a intrat In nâuntru ln micul pavilion, mai adaogă mizerabilul părător. Gee In aceasta atât de compromiţător? De pe această înălţime vederea este magnifică; Nadjeska Ivanowna prietenă a frumosului, iubitoare a naturel, a putut foarte bine, fără vre-o altă intenţie, să facă aceasta plimbare care ’i promitea o atât de măreaţă privelişte. Pe urma venind gâudindu-se la acele frumuseţi admirate şi părăsite, era foarte natural ca ea vâzându ’l apărând brutal luainteT şi oprind’o, să nu mai poată vorbi de spaima şi să nu’î poată ast-fel esplica întâlnirea el cu Regele!... Dar dacâ ar chema pe micul groom, pe care ameninţâridu’l cu moartea dacâ nu ’l va spune adevărul absolut, ’l-ar streba cât timp Regele şi ambasadri- cea au stau împreuna singuri!.... Se poate Insa ca el să cuteze a chema a-cum pe acest servitor! Singur numai cu el, acest ştrengar, acest pungaş ’i ar putea foarte bine arunca In faţă: — Tu eşti, lu singur eşti infamul a-grusor al soţiei tale! Eşti In puterea mea acum şi daca vel culeza a mă a-meninţu, eu voiu striga! Va veni cineva la strigătele mele şi atunci ed void spune adevărul şi lu vel ti uruncat Iu temniţa ca ori-ce tâlhar, nici mai mult, nici mai puţin. Şi dupe acest scandal, mal preparâle încă pentru disgraţie, la darea afară din slujbă, la un lung exil ln fundul Asiei, unde tu Iţi vei Împărtăşi trista soartă cu atâţia alţi nenorociţi pe care tu ’l-al trimis acolo. Toate aceste gânduri teribile se ciocneau In creerul nenorocitului om. Dacâ cel puţin el ar putea vedea pe Nadjeska Ivanowna!... ca de pe buzele el să vază scăpând cuvintele prin care ea ’i-ar erta pentru cea din urmă oară această infamă brutalitate!... Oh! nici odată, nici odată de acum Înainte el nu se va mai laşa a fi târât pentru a mal comite nuol fapte de o asemenea natură! Ei II va jura: această laşitate, cea mai teribilă de cât toate cele precedente, va 11 cea din urma. Se biciuiascâe) pe această femee pe care o iubea mal mult de cât sâugeie săd, mal mult de cât viaţa sa! La ce s’o fi gândit el oarea-tunci? In acest moment oribil cei s’o fi făcut spiritul, inima sa? Vai! câtn'asuferit el, când refiexiunea, stapânindu’I clo- ih.SS www.dacoromanica.ro cotul pasiunelor sale, s’a auzit ln mintea sa! Cum, oare In desnâdajduirea greşelel comise, nu’şl-a sdrobit capul de unul din acei arbori cari au fost martorii odioasei sale laşităţi ? In tăcerea impunătoare a acestei mari şi frumoase naturi el ar fi trebuit să moară; aceşti arbori mari, spectatori muţi ai crimei sale, ar fi Înaintat spre dânsul, ’l-ar fi îngropat sub ramurile lor, ocrotind astfel,pentru tot d auna,acest corp ce prin căinţă se făcuse nevinovat. Ruşinea II coprindea, remuşcârile II urmarea, el n’ar fi putut să se hotărască a eşi din aceasta singurătate liniştitoare. Ii era frică să se mai coboare prin acest mic oraş unde de sigur defăimările, calomniele, pătrunsese mal repede ca raza unui soare. Gelosia, desperarea, căinţa, formad, rând pe rând, In el o furioasă tempesta care 11 dobora. In acea zi, de la ameazl până ln seară, el ca un om ln suferinţă, a umblat rătăcit şi la Întoarcere a trebuit să renunţe de a vedea pe Nadjeska Ivanowna. A o vedea un singur minut! a auzi eşind diu gura ei aceste preţioase cuvinte : — Sunt nevinovată... Tu ai fost nedrept! O! pentru această frază el ar da zece ani din viaţa sa. Dar nu, femeia sa nici nu l va primi ln camera ef. 0 fi ea ln adevăr atât de bolnavă? sad temându-se ca nu cum-va el să continue cu nuol escese, a rugat pe acel cari o îngrijeau de a nu ’l lăsa să intre..,. Toţi aci s’au jurat a fi contra lui? singura sa speranţa i se smulge. Nu cum-va aceasta va fi deja pedeapsa crimei sale? sau ln adevăr ea esle atât de grav bolnavă cum pretinde doctorul ? Dar dacâ ea va muri ce va deveni el, el a cărui gelosie, dupe ce a otrăvit a-ceasta tânăra fiinţă, a omorât'o prin- Ir’o crimă..... priutr'un asasinat!.... Mineleko era atât de desperat contra lui Însuşi ln cât nu auziu loviturile regulate ce Încet încet erad date ln uşe. Cine oare cutează a ’l deranja ast-fel? N’a poruncit el oare câ nimeni n’are voe să I tulbure? Era tot Gariatiuski. — Rog pe Alteţa Voastră să mc erle, unul din adjutanţii Regelui este jos. Majestatea Sa ordonă Alteţei Voastre de a vă duce imediat la palatul regal,a-vând a comunica Alteţei Voastre, tn a-ceastâ seară chiar, ceva foarte urgent. Când conştiinţa este tulburată, totul pare că te înspăimântă. 0 nelinişte secretă rodea pe ambasador. Această chemare a Regelui, la această oră, şi dupe aceste Întâmplări ale zilei, era ln adevăr ceva curios, neohicinuit. Cu toate acestea el Îşi lud inima în dinţi, şi dupe câte va minute de reculegere şi gândire plecă la castel* (Va urma) F.POCA — 13 MARTIR 3 lanţ de covrigi. Devisă: In hoc signo vinces. Stolojan. Baron de scripcarenî, Arme scripca, nrcuşu şi un bulgăr de sacâz: Devisă : «■ Cum Iţi cântă aşa să joci 1 Stătescu. Baron von Matzen—Pestritz Arme : O năpârcă. Devisă : Oehiu pentru ochiQ, dinte pentru dinte! strigăt dearnie : Tot tâner (immer jung . Colonelul Bibescu. Duce de Vlasia nnne: un pistol Devisă securilas, Va urma până la acoperirea deficitului. Tlxi. FELURIMI I n nvcnturlcr. — Mal de unâ-zl s'a arestat tn Vieua un aventurier, care sub numele de Dr. Gross, Dr. Wunt, Dr. Singer şi Dr. Heitzmann, a dat mult de lucru‘poliţiei austro-un-gare !n timp de doi ani. El devenise groaza tuturor giuvaergiilor. S'a dovedit acum, ca el se numeşte Fleiscker, odinioară visitator al bursei, care după ce şi-a pierdut averea de peste o sulă mii dorini, a căutat sâ'şl duca traiul prin tot felul de şarlatanii. Comerţ eu fete. — Subt acest titlu citim In Poster lAoyd : Nu de mult am relatat, că un agent a angajat aici multe cântăreţe pentru un pretins stabiliment de cântare In Galaţi, care este însă o speluncă secreta de vicii ; despre fete nu s'a mai auzit nimic. Se vede ca materialul nu e do ajuns, pentru acel stabiliment, căci acum două săptămâni a venit tn Pesta o fostă cântăreaţă de aici spre a mat angaja cântăreţe şi dănţuitoare pentru Galaţi. Poliţia prinzând de veste a supus pe acea damă unnl interogator, i-a luat paşaportul englez ce avea şi a silit'o să plece imediat de undo venise. S'a oprit şi expediţia cântăreţelor angajate. Torturi Iu Germania. - Spre a dovedi că şi tn Germania se mai întrebuinţează mijloace coercitive spre a se stoarce mărturisiri, deputatul socialist Heine a povestit în Reichstag cea ce a păţit însuşi pe când era închis pentru un delict de presa: In chilia. în care eram închis, s’a găsit o bucată de cârnat. Cercetându-se spre a se alia cine mi-a procurat acea mâncare, eQ n’um voit să spun nimic. A-tuncl procurorul a ordonat să fiQ închis într'o chiliuţâ, în care nu mă puteam Invîrti bine, nici puteam citi, fiind întuneric şi la ameazi. Eram bolnav; mâ lngrija medicul penitenciarului; dor boala se agrava ; adese-ori cădeam la pământ de slăbiciune. Am cerut să fiu mutat iarăşi în odaia de mal înainte, clei alt-fel mă prăpădesc. Procurorul mi-a transmis acest răspuns : «Să mărturisească de unde i-a venit cârnutul ; alt-fel nu i se Împlineşte cererea.» Medicul a stăruit pe lângă mine să mărturisesc spre a mi scăpa sănătatea şi viaţii pentru soţia şi copii mei. Am mărturisit, că soţia mea visitându-mâ în închisoare mi-a fost adus acel fatal cârnat. Cu toate astea n'am fost mulat îndată din acea gaura, ci numai după insistenţa medicului. Afara d’asta am fost pedepsit pentru ca mi s'a adus acea mâncare oprita: trei zile nu mi-au dat vo : să ies la aercuratşi 8 zile nu mi-aQ dat nimic să citesc! • • • Un proces «le (ilvoi'lz.—Din Con-stantinopol se scrie, că prinţul Gor-ceakow, un fiu al reposatulul cancelar al Rusiei, are un proces de divorţ cu soţia sa, o Româncă. Cererea de divorţ, făcută de soţia prinţului,a fost respinsa de sinodul din Petersburg. Princesa s'a adresat apoi la sinodul din Fanar. Acest sinod şi-a declinat competenţa, Insă In urma protestării representantu-lul princesei Gorceakow, sinodul a mal ţinut o şeditiţa şi a hotârît ca afacerea să se supue decisiunii patriarhului. A-cum toată lumea aşteaptă să vadă sentinţa patriarchuluî, se crede Insa că şi densul îşi va declina competiuţa, de oare-ce atât prinţul, cât şi princesa a-parţin unor Biserice cu totul independente. * Francmasonii in Ungaria. Poster Lloyd spune, ca cele două mari autori- . taţi francmasonică ale Ungariei, marea lojă a lui Ioan şi Marele Orient aQ ser- j bat mai de unazi fusiunea lor într'o mare lojă simbolică a Ungariei, de al cărei mare magistru s'a ales cunoscutul Franz Pulskv. Din cele 30 de loje, ce stau sub protecţia celor două mari autorităţi, dincoacl şi dincolo de Laita, :K> !oje aQ trimes representanţi la adunarea generală constituanta a lojeî celei noul. Această serbare memorabilă pentru istoria monarhiei ungare s'a în-cheat printr'un banchet mare, la care au participat 200 francmasoni din toate părţile Austro-Ungariei. • o Idrofobia. — După cum spun foile din Pesta, comisiunea medicală pentru studierea vaccinării preventive contra turburăril, a făcut cunoscut minis-terelul că s’a constituit, cerând să fie sprijinită în misiunea sa. Membri: co-misiuniî Uogyes.Gzako şi Babeş aQ fost însărcinaţi să descrie mal de aproape certificatul, pe care ’1 cere Pasleur In Paris de la eel cari se duela dtnsul. Pe baza elaboratului menţionaţilor trei mintiei se vorresolva apoi numeroasele petiţiuni ce vin la ministerul de interne din partea persoanelor muşcaţe de câini turbaţi, cerând să fie trimise la Paris. In societatea medicilor s'a decis a se începe să se adune contribu-ţiunlîn favoarea institutului internaţional de vaccinare contra idrofobiel, ce se va înfiinţa în Paris. 9 9 llusrnli «le un lup turlml — Din Paris se relatează : Aici au sosit zece ţărani de pe la Smolensk sub conducerea unui medic militar rus, cari toţi aQ fost răfl muşcaţi do un lup turbat. Acest lup fusese adus de mic în sat, unde s’a şi îmblânzit. Iu-tr'o zi el fu muşcat de un câine turbat ; stâpînu! sâQ nu se îndură să’l împuşte, ci îl închise într'o şură, de unde lupul scăpînd peste noapte a muşcat pe cine a întâlnit pe uliţă. • 9 9 L\plosiimi «Io gaz. — Din Turin se scrie de la 4 c : Marele salon Ar-ciconfraternita a fost ieri teatrul unei catastrofe. Se vede că în salon se uitaseră deschise câle-va becuri. A doua zi intră un servitor cu o luminare aprinsă ; îndată urmă o explosiune teribila. Tavanul căzu peste nenorocitul servilor. S’uQ surpat mal mulţi pereţi ; multe persoane aQ fost rănile. Câtorva fete ocupate în casa de alături, aQ suferit contusiuni în urma căderii unul zid. O fata a sărit do frica din catul al treilea ; un sergent a prins o în braţe, dar amlndoi s au lovit rău. La 30 metri depărtare Împrejur s’aQ spart toate geamurile caselor. * • 9 eniesll dispar. — In comitetul Pestei din 138 familii, cari înainte de 1848 se nflaU între nobilimea proprietară d'acolo, aQ dispărut 100, în Sa-bolcf din 524 aU dispărut Mi, în Mar-mureş din 80 au dispărut 51, în Bihor din 152 aii dispărut 105, în Neograd din 102 familii uQ dispărut 72. Cel puţin un milion dejugere cataslrale do cel mai bun pământ în Ungaria proprie afl căzut In mâinile Evreilor. Ca mâine va deveni Ungaria o straşnică Palestina. «Vai, ca perim !•> striga desperat «Ellenzâk.» COIilTIilIi] LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de Marţi 11 Martir 1886 Şedinţa se deschide sub preşedinţa d-lui General Leca, la ora 1 şi 20. De faţă 92 onorabili. D. Bulculescu, ne fiind faţa interpelarea d-sale adresata minstrului de interne, se amâna. La ora 1 1/2 Camera trece în secţii. La ora 4 şedinţa se redeschide. La ordinea zilei este proiectul de lege votat de Senat pentru exproprierea locurilor din jurul Capitalei, trebuincioase fortificaţiilor. D. Chim raportor, dă citire raportului şi proiectului de lege. D. Cogălniceanu şi Maniu, cer ca a-dunarea să fie generoasă cu sătenii expropriaţi şi să le acorde în schimbul pământurilor espropriate, încă 25 0/0 mai mult, precum şi preţul tuLulor construcţiilor aflate peacele pământuri. D. N. Ionescu cere amînarea proiectului de lege pentru ca să fie complectat de guvern. D-nil Chim şi Cantilie se pronunţă contra opiniunel d-lui Cogălniceanu, fiindcă toate exproprierile se fac după legea specială. D. ministru de. resbel spune că banii pentru exproprieri suat la casa de depuneri, că exproprierile s au făcut, dar că sătenii au refuzat banii şi aQ cerut ca în schimb să li se dea alte pământuri. Propunerea de amânare se respinge, Legea se ia în considerare cu 59 voturi contra 3. Dupe o discuţiune la care iau parte d nil Cogălniceanu, Cliiţu. Brâliatiu, Cantilie, Cosiinoscu, Tache Ionescu. Disescu C. Arion, se votează art. 1 şi 2 al legel cu mici modificau. La ora 5 3, i şedinţa se ridică. Penel. toate şi desbaterea publică va începe în curând. Două secţiuni, I şi V, au respins laxa pe grad aplicată la ţuică si la cele-l-alte acooluri din fructe şi au menţinut taxa pe pogon, mărită bine înţeles. E probabil că până la şedinţa publică se va desemna mai June mi- SENATUL Şedinţa de Marţi 11 Martie 1886 Şedinţa se deschide la ora 2 12 p. m. sub preşedinţa d-lui D. Gr. Ghica. Presanţi XI Senatori. La ordinea zilei proectul de lege pentru monopolul chibriturilor şi cărţilor de joc. D. 1(. Oprau, citeşte raportul delegaţilor şi proectul de lege. D. .N. Mihâlrscu, în discută generală zice că nr avea multe de. zis asupra a-cestuî monopol, dar din catisa nevoei în care se alia ţara de bani v'a tăcea şi v'a vota legea cu cei-l'alţl Senatori, însă cu sistemul ce a luat guvernul de a înfiinţa monopoluri, de astă-dală sâ loveşte o industrie naţiouălă născândă, căci prin el se atinge dreptul acţionarilor. Să votăm legea, dar cu aceasta vom descuraja pe mulţi cari ar voi să înceapă vre-o industrie, se vor teme de azi Înainte ca nu cum-va acea industrie progresând, guvernul să vină a pune monopol, cum se face de astâ-dată cu fabrica de chibrituri de la Filaret. Legea să ia tn considerare. Se Începe discuţia pe articole. Articolele 1, 2, 3, 4, 5 se primesc fără discuţie. D. B. T. Lăţeseu, ia cuvântul la art. C, d-sa înţelege că guvernul să aibă monopolul, dar cere ca alte persoane să intre In comisia de fixare a preţului pentru a nu se nesocoti interesele acelor ce aQ înfiinţat această industrie, cere ca preţul să se fixeze odată pentru tot-d'auna, ca ast-fel fabricanţii să (le scutiţi de şicane zilnice tn evaluaţie. D-sa propune un amendament în a-cesl sens, care Insa e respins de comitetul delegaţilor. D. ministru de finance susţine articolul combătând pe d. Boldur T. Lăţeseu, respunde asemenea şi d-lul Mihaiescu asigurâiidu-1 ca prin această lege nu se v'a aduce nici o lovitura fabrice! de la filaret şi se va ţinea seamă de 6ucrill-ciele acţionarilor. Art. 0 este primit. Cele-l-alte articole să primesc fură discuţie. La art. 20 D. Arapu, zice că nu înţelege pentru ce să dă o pătrime agenţilor care ar constata conlravenţiele, când el nu'şi fac de cât datoria funcţiune! lor. D. ministru de finance răspunde că daca nu s ur da aceasta pătrime, agenţii nu ar începe urmărirea chiar în momentul denunţării, aşa ca couLra-veni-entul ar avea timpul de a ascunde contrabanda sa. — Recunoaşte că această primă nu ar trebui, dar nu poate face alt-fel şi de acea cere o se menţine. Se pune la vot legea in totul şi primeşte cu 00 voturi contra 6. D. Meitaniciteşte raportul comitetului delegaţilor pentruaşezareaîn incinta Senatului a busturilor foştilor senatori : Costa-foru.Bosianu, V. Boercscu şi Ma-nolacbe C. Epureauu. D. Preşedinte. In urma cilireî raportului, roagă Senatul,ca cu toţi să primească aşezarea busturilor acelor bărbaţi iluştri. Propunerea pusă la voi sc primeşte cu unanimi tale. Şedinţa 6ă ridica fu oră 4 3/4. soarea opiniunei publice contra unei măsuri care. dacă ar trece proiectul guvernului, nr fi stîrpirea culturii prunilor in România. D. Ion Brătianu a avut azi o lungă Întrevedere cu prinţul Ion Ghica. • Nu numai d. deputat Stanian stârneşte în demisia ce şi-a dat de primar al oraşului Plooştî dar întreg consiliul comunal şi-a trimes demisia ministrului de interne. Aseară la d. Maiorescu —întrunire literară. Domnul Maiorescu a citit un articol al dumisale «Poeţii şi Criticii» prin care se Încearcă a limpezi şi tranşa procesul literar ce d-nii Barlni Stefânescu şi A. Vlahuţa ar fi intentat poetului Alexandri. Discuţii lungi şi foare interesante s'aii stârnit u-supra acestui proces. Deseară întrunire a majorităţii la Senat. Pe cărţile de Invitare stă scris: «Guvernul va face comunicări a. • Golegiul 111 electoral din Iaşi, a ales deputat pe d. Leonida Panopplu, candidat colectivist in locul rămas vacant prin moartea d-lui Verussi. • IL Ministru de resbel a prevăzut In budgetul anului viitor creditul necesar pentru trimiterea in străinătate a mai multor ofiţeri ubsolvenţi ai scoale» superioare militare din Bucureşti. • Duminică seară s'a ţinut la Focşani întrunirea publică pe cure am anunţat’o mal de mult. S’a liotărlt ca deputaţii din Putnn să stăruiascu in demisia lor, piuă după votul Senatului in cestiunca strămutării Curţii de Apel. In urma acestui vot se va lua o hotărîrc definitivă. Comisiunea însărcinată cu redactarea întâmpinării către corpurile legiuitoare, privitoare la noul proiect de lege al instrucţiunii, sfnr-şiudu-şi lucrarea, profesorii se vor întruni joi 13 Martie, la 8 ore seara, la Univenrsitate pentru a discuta a-ceustă lucrare. m D. Gr. Ghika, delegat pe lângă Comisiunea dunăreană, a plecat cri seară la Galaţi. urnii: iMoimvni III LETI\ FIYWCIAII De câte-va zile întrevederile intre Bucureşti, II Martie 1886. d. Brătianu şi Baronul de Muvr ministru al Austriei, se repetă des. Se zice că relaţiunile lor au ajuns destul de acute. Austria ar avea de gând se aducă din nou pe tapet cestiunea Dunării pentru a se servi de această cesliune ca mijloc de presiune asupra guvernului nostru. • Proiectele finanţiare ale guvernului zice România liberă, au întâmpinat viă oposiţiune în secţiunile Ca-m'ri . Delegaţii sunt numiţi pen^. Nici uti interes n’a presintat Bursa de aslăzT. Agîul desc.ude la 14.40. Schimbul la acelaşi nivel ca eri, dar susţinut. Afacerile sunt reslrtnse. In fondurile de stat nu se notează nici o operaţiune. * f Valorile se menţin la cursul de eri. Băncile cad la 1085 oferite. Naţionalele se tratează la 239 Construcţiunile sunt oferite la 200 şi Dadele sunt mai active la 29i. Semnul caracteristic al speculaţiunl este esRaţiunea; nici un speculant nu voeşte să se arunce tn operaţiuni, de teamă de a nu fi dejucat în conbinaţiu-nile sale, cum se Intlmpla de cele mii umu'.te ori. Vieua ne aduce napoleonul, la 9.09 şi creditul Anstalt la 299.00. Tendinţa calmă. TEATRE CONCERTE PETRECERI II X I IU I» VCIA.—Sanibota I XIaHie sei n jueaS XX 11\I !l X ItO->1 XX V.—CIVE E IIA I OIt SE I»I. X-II AM X si DLPOSX I X IX l‘|-( IOXIIE. BIBLIOGRAFIA A apărut la Paris : Qninzc mois ile Iteuine I ilieral «mi Itnumnine şi se alia de vânzare la toate tibrăriele din Capitală. I. ( . Drufinmi, 'Fere noimolle lndietnliire.de l’rederict Dame re-dactorul-şef al Independenţei Boumaiue şi se află de vânzare la toate tibrăriele. A apărut si se află de vânzare la principalele librării din ţară, precum şi la librăria editoare Haimaiin, in Bucuresci: Oberon sa fi cornul minunat, basm cu gravuri duc în culori, format în 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani Prinţul sjianje alune şi regele soărecilor-basm cu 6 gravuri line tn culori, format în ţo, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Gulioer in tara piticilor, basm cn fi gravuri line tn culori, format în 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Guliver in tara uriaşilor, basm cu 6 gravuri line în culori, formal în 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Flautul magic, basm cu 0 gravuri tiue în culori, format in 4o, cartonai frumos, lei 1,50 băni. La librăria Socek şi C-nie se află de vânzare, ( urs de esploalnrea pustelor si telegrafelor de. Thutna Boşii eseu.—Preţul 10 lei. A eşit de sub tipar şi s’afia de vânzare la librăria Socec iu Bucureşti: Al treilea supliment la eodieclc române, coprinzând toate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1880, ediţiuiua It. Itoercscu continuata de : C. line reseu şi C. Xluliulzi. ir"ULM.UH. (MARINI. fost judecător supliuinte pre lângă Curtea din bucuraşi, îmbrăţişând cariera de advocat seltnsărci-iieuză a pleda cum şi a face toate ucririle relative la profesiunea. Calea Ilahovel No. 6t. AVIS IMPORTANT De închiriat de la Sf. Gheorghe 1886 mai multe prăvălii Calea Victori Nr. 82. Hotelul SCSAIU în Predeal 20 odăi, De vânzare un frumos loc In Allea Eldorado str. Poştei Vechi. Lemne de foc şi construcţie în gara Buşteni. A se adresa la d-nul Inginer Boţea strada Pilar-Moşu Nr. 5. ALECU A. BALS ADVOCAT Bucursci Strada Dionisie No. 66. iii: iviiiiiiitr demniel Nr. 2y. — tişte No. îl. de la 23 Aprilie viitor, casele din strada Aea-A se adresa strada lin- BERARIA UNIREA Sucursala Oppler In fata gradinei Episcopii BERE SPECIALA escelentă proaspătă şi rece. Salon elegant, serviciul prompt. PET1UCHE ION Vis-a-vis de Palatul Regal STRIDII PROASPETE, FRUCTE Şi COLONIALE "qTjvrage recom am'nde J. CQSTACHI EPUREANO LE MOUVEMENT KT LA I 11 v.l Lbv.Ul.llIM EN ROUMANIE EXTRATT D E UA REVUE FRANQAISE DE L’ETRANGER ET DES COLONIE8 MAI. JUIN. JUILLET 1885 Vient de pa.ra.itre obez l'editeur IvOBL BL a Bura rest. En ventedans loulesle$ Ubrairiesde lacapilale CHIX 1 franc SO. 22, ItLL DL L X X D I Ol DL, 22 DE 97 VOLUMES, fr. 1500 \ ‘ « Tr www.dacoromanica.ro La i''-J KPOCA — 13 MAUTIE 5 CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCAN1, 27— S ( I t l It S l I. 1$ I t l It I. 19 Martie 18*0 5% Rente amortizabilii . . . 5* IU Naţionala............ Credit mobiliar . . . » Constructiunl. . . . * Fabrica de hârtie . . Argint contra au/ Bilete de Banei contra aur. . Florin austriac!............ CURSUL Dl.\ \ IEXA Napoleonul . Ducatul . . . Lose otomane Rubla hârtie . t URSUL I»I\ BF.KL1X Renta Amort................. Oppenlieim.................. Obligaţiuni noul 0% C. K. R. « u 5% » » » Rubla hârtie................ CURSUL iu: paris Renta Rmnânâ Lose otomana. Sclilnili Paris 3 luni . . » la vedere . Londra 3 luni • la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere . 1W 1 2 i <14* i 8 cn I l I 1 (fi S i —— co N > X X m w o o > o > 3 “C t*3 ■T3 t— va o er S SE al ci. Vil lycealâ. \\ DISTINS o doreşte a medita unu sail doul elevi în schimbul unei pensiuni: sad a locuinţei şi mâncări*. A se adresa la administraţia acestui ziar. IN STIIII NT tn doreşte a preda lec-ţiunl pentru Clasele sediul Pul unei modeste Primare, plaţi. A se adresa la administraţia ziarului. Ar AVII \T d'ncausa arendării pro-UIi.aIjILIiIJ prielăţii, se vând, O lo-comobilâ 10 cai putere şi o maşină de treierai din fabrica Ramson sistemul cel mai perfecţionat ambele tn perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adresînduse la d. E Reimer administratorul. |A I I I l I I L II LI 1111 — BUCII RESCt — 6, STRADA VESTEI, 6. Secţia medicala 1, Hydrotherapia—2. Eleelrizare—3. -uj thopedie— 4. Gimnastica medicală—5.-jo liniaţi—0. Masaj ia sistematic—7. Serviciul la domicilia— 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bac abur..................3 — 1 Bae de putina cu şi fără duşe . 2.50 medicamente.................1.— 1 duşe rece sistematică . . . 1.50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1 Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dalâ pe săptămâni Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicala conform prospectului. Direcţiunea. ATELIER DE POLEITORIE I. C E R N O K 1, Strada Milni-Voda 1. (visa-vis de maşina de apă) Recomanda bogatul săfl asortiment de oglinzi cu console aurite şi negre, Mese mari şi miel, tot felul de galerii şi pervazuri, Incadramente de fotografii, negre şi aurite. — Primeşte orl-cc comande tn meseria sa. 0 D0MNIS01IIN iSfrSK'S având «Diploma de maturitate», să oterâa da lecţiunl, In vre-o familie pentru cursul primar sad secondar. In special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele flsico-nalurale. A să adresa la redacţiunl. BULETIN METEOROLOGIC DIN BUCUREŞTI Hutetinnil atmosferic #/<■ la 2J Marin• IUtili. llarom Temp. Veni. SLirca 702.1 —10.6 N\V t noroB 7ii2.li —6.0 KNK i 700.2 —4.3 N.K conta 702.1 -4.2 N\V i HCOj>. 702.0 N 2 M 762 2 —1.7 N 2 b 701 0 — 2.7 — — h 749.0 —6.0 N i bruma 761.3 —:>.l f. nor. Boc n rosei T.-Sevcrin UsloU Slatina Giurgiu Constanta Sulina Galautz Urnila laşi Craiova Directorul Institutului, St. ffepites. Starea marei la Constanta liniştita la Sulina ploie si zapada LI)III DII DE_VE\Z.\RE Locul din strttda Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. o. Acest loc are fuţa pre strada Dionisie 37 metri, pre straua Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde in total sau tn loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. Se a rentează o moşie de 3,000 pogoane în judeţul Ilfov. Doritorii se se adreseze la redacţia ziarului «Epoca». PROPRIETATEA SILISEASCA din judeţul Teleorman—Gară la 5 minute depărtare.—A se adresa la d-nn Elisn Cnronidi, strada Intrarea Ro-setti, Nr 5. - — OUVRAGE ENTI^REMENT TERMINE ESSAI COMPARE SUR irt J iU J XJT DE LA ROUMA NIE OEPUIS LES TEMPS LES PLUS RECULES JUSQU'A NOS JOURS PAR ÎÎÎSÎ5L.S.S BLJU&JMBBSRS UN VOLUME D ENVIIION 500 PAGES, 6DITION DE LUXE PAPIKR VELIN, CARACTRRKS ELZEVTRS. PRIX 20 FRANCS-TIRAGE LIMITE On pcut souscrire dpartir du / j 1,1 janvier dans tes bureattx du « Peuple Uouinain » et chez tous tes libraires de Rucaresl tp.H) Hf. i,l I uiiMi, «m /jFuLilti.i StOSBSBSnSSR SEB3ZSS3 4 -—---- BERARIA GAMBRINUS i G cj — O «r Ol a pus in consumaţie •“3 c & p X «I L $ (BEBEGANItRIMm! 4) fabricatiunea OPPLER 4, ii i >ujZ‘SM,a!j >.■ 'X> şu-nă»- .‘ A*.’ ii»»»1* M O Ş I I IM A U E NI) \ T Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având Tăcute semănăturile de toamnă. Doritorii se pot adresa In Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 In toate zilele pînă la amiazî. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX X X X X H n n x n x X n n x x x X X n n n x X X X REGIMUL DE LÂNA Sistemul prof. Dr. JAEGER RECUNOSCUT PRETUTINDENI CA CEL MAI ESCELINTE CORONAT DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ..MEDALIA DE AUR" X X X X CONTRA * RECELE! SI REUMATISMULUI s A V I S Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă Cari păzesc * * !*•■ Y : ’v» Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro