4
ANUL 1 No. 92.
A DOUA EDITIUNE
Origore G. PEUCi
Director poli
ABONAM
In ţar A 1 an 50 tet, fi tn străinătate I
A?
j aTi
3) Iei,3 luni !0 lol , fi luni 25 I<*1
}' E IJ A £ Ţ I A
No. 3,—Piaţa. Episcopiei.—No. 3.
IO BANI ISrOMEFtUL,
APARE TN TOATE ZIEEEE
t-
CONFLICTU ECONOMIC AUSTROROMAN
L\TRI MItEA II!; IERI REGELE TESALIEI
Un guvern reu ca cel actual poate şi el se’şî aibă foloasele sale.
Reul cel’a făcut ţării regimul firii-tianu poale tn parte fi reparat, mal Inteiu, dacă o eră de corupţiune ca cea de azi poate da naştere unei ere de. independenţă şi de prosperitate, şi al doilea, dacă experienţa trecutului ne va sluji într'alătîn cât se facem imposibilă întoarcerea unui aseme-nea regim.
Mai întâiu nu este de loc imposibil ca după o eră care s’a distins prin înjosirea caracterelor se vie o eră de independenţă şi de mărire.
Alte ţerî au trecut şi ele prin perioade tot atât de triste, tot atât de decisive ca şi cele prin care trecem, şi vitalitatea, energia, onestitatea au triumfat la urma urmelor.
Iu Anglia, regimul lui Walpole, ne aminteşte mult regimul actual. Aceaşi ignoranţă, acelaş cinism, a-ccaşl corupţiune, aceaşi aviditate bolnăvicioasă de putere, acelaş servilism din partea corpurilor legiuitoare.
Walpole a guvernat Anglia timp de 20 de ani cu aceste mijloace. Care a fost însă resultatul? Orî-ce element bun, sănătos şi onest se retrăsese de pe lângă dânsul. Când el căzu de la putere, se numărau în rangurile o-posiţiei oameni ca Pulteney, Carte-ret, Townshend, Sandy, Wyndham, William Pitt, Ilenry Fox, Qeorge Grenville. Aceşti 20 de ani produseseră poporului engles efectul care’l producea copiilor din Sparta Hoţii beţi. Şi după acest guvern de corupţiune începu era cea mai strălucită pentru Anglia, era marelor ministere de la sfirşitul secolului al XYIIl-lea.
Aceste fapte trebue se ne serve de exemplu. Se ne aducem aminte că cbiar guvernul cel mai reu pouto face bine unei ţerî, dacă prin resis-tenţa însuşi care i se opune se nasc oameni de stal şi se desvoltâ conştiinţa publică.
Trebue în al doilea rund ca după ce d. Brâtianu va fi răsturnat, să facem imposibilă Întoarcerea unui Brâ-tianu la cârma afacerilor.
Pentru aceasta trebue să aualisăm mai iute căuşele care au făcut posibil un asemenea regim, în timp de 10 ani, şi pe unnă se cercetăm care e sistemul cel mai nemerit pentru a depărta nuoî ediţiuni a regimului colectivist.
Vom discuta acest punt într'un Viitor articol.
depeşele \mm\ jiiv.ur
So11ii,20M.<H ip. Ştirea dată d.Jur-
nal de St. Retersbourg ", care spune ci marile puteri vor confirma arangiamon-tul turco-bulgara produsnei o mulţumire generală, fiind că ministrul afacerilor străine, D. TsanofT a asigurat că nu mai există alt arangiament Intre Poarta şi Bulgaria de cât acela de la 1 Februarie.
CoiiMlaiiliiiopoU 20 MarLie. — Se discuta pe la ambasade ceşti unea sancţiunii ce trebuie dată arangiamenlulul turco-bulgar, farfl a se preocupa de dificultăţile ridicate de prinţul Bulgariei, care refusâ de a ceda asupra cestiunii numirii pe 5 arii, cu toate stăruinţele rc-pfesentanţilor streini.
Berlin, 20 Martie.—Ieri seara, o întrunire socialista, tn care Bebe! a luat cuvântul, a fost împrăştiată de poliţie, care a respins mulţimea şi a risipit a-dunâriie.
S'aU făcut mal multe arestări.
S’a aruncat zăpadă asupra 2 ofiţeri de poliţie.
Itcrlln. 20 Martie.—Camera deputaţilor.—D. de Pultkarner, respunzfind la o interpelare, declară că nu cunoaşte pretinsele măsuri, cari dupe interpela-torul sGU, sunt luate de guvernul Ţarului In contra germanilor stabiliţi tn Rusia. Dupe spusele ministrului, raporturile amicale ce există Intre Rusia şi Prusia, permit să afirme ca această ştire colportată £te diverse ziare, este o curata n&scocire.
Paris, 20 Martie.—Camerali autori-sal ca oraşul Paris să emită un împrumut de 250 milioane.
Sofia, 21 Martie. - Ştirea venita din Paris, cure Spune că Prinţul Alexandru ar fi consimţit sG semneze conveoţiu-nea lurco-bulgară modificată, e lipsita de temeiu.
Prinţul insista pentru atace se să ratifice numirea sa de guvernator general al Rumelicî, fără fixarea termenului pentru durata puterilor sale, ast-fel precum e stipulat într'un mod explicit In convenţiune.
Bruxelles, 21 Martie. — Anarobişljl, atl provocat nuoi LurburarI la Bruxelles şi la Liege. Sau întâmplat Încăierări între dânşii şi poliţie.
AUSTRO-ROMAN
Recomandăm atenţiune! publice următorul articol care ne-a fost semnalat prin depeşă şi a apărut in capul ziarului Neue l'reie Presse. El este privitor la conflictul economic intre Austro-Ungaria şi România. Ne rezervăm ca, într’un articol special, se facem observuţiunile noastre asupra însemnatei lucrări a ziarului vienez:
Una din misiunile cele mal urgente ale şefului de secţiune Pusswald, întremat cu dirigerca ministerului de comercio, va consista tn a tncepe cu România, cât se poale mal curerid, negocierile privitoare la oonvenţiunea comercială. Conveii ţi unea actuală expiră pe la linele Iul Maiu, şi nu este uicl de curu contra intereselor austriaco, dacă ne facem ecoul faptului pre-tutindenea cunoscut, că reinoirea convenţia nel trebue sG aibă cea mal mare valoare pentru Monarchie. Din statisticele comerciale rees însă, că şi România are lot interesul, d’a dori o legătură convenţională cu Austria. Dupe datele statisticei resultă că în anul 1884exporlul românesc tu Austria se ridica la numai puţin decât 33.4,10 milioane fiorini, pe câtă vreme importul austriac In România era tntr'adev&r mal considerabil de oare-ce atinse cifra 45.4 10 milioane fiorini. Valoarea materiilor brute românescl importate InAu-tria atinse nu mal puţin de cât 31.3/10 milioane fiorini, din care 22.3/10 milioane pentru cereale, 2.3/10 milioane pentru vite şi 3.7/10 milioane pentru lână. Infaţu acestor cifre, se poate aprecia tnsemnătatea, oe târgurile austriace au pentru România, tocmai iu-tr un timp,când bicele mal multe state ale Europei debitul de materii brute este legat cu dificultăţi euorme.Cu toate acestea, J ş'a ivit In România o agitaţiune viâ contra
retnoirel convenţitinel cu Austria, şi nu se poate nega, Câ parte ilill agitaţiune se da-loreşte politicei comerciale a monarchie! noastre.
Românii se tiurijesc. cu drept cuvânt, că fkvorisarea importului cerealelor, stipulat. în oorivenţiunea actuală, li se va retrage tn tratatul cel nou din partea Aus-sriel. Deja deputaţii din Galiţia tmping pe guvern tn areastâ calc; deja sa făcut o interpelare privitoare tn parlament, şi este îndolos daci ministerul austriac va poseda destuii energie, spre a resisla a-cestul curent. Cea mal mare aiiimosilale Insă s'a produs In România prin modul cuni'am tratat cestia importului vitelo-.
Acum cinci ani, România a importat tu Austria nu mal puţin de cât 17.000 vite; tn anul 1883 s'a importat fi bol şi tn 1885 un singur boa, care tnlr’adov&r merită sG devie o celebritate comercial-politică. Aşa dar, graţie tendinţelor agronomilor noştri, am ajuns a pune un teren comercial, unde exportăm numai produse de fabrici pentru 33.8/10 milioane florini, lu cea mal violenta oposiţiune contra Austriei, provocând Încă pericolu-l, d'a perdo şi acest târg.
şi pericolul nu e mici Cultura, care se tmprascie peste toată lumea, a atins şi pe România. Există tendinţa d'a Introduce cu or-cb preţ o industria indigenă într’o ţară, a cărei prodnoţiune agricola se găsesce Încă tn fascie desvojlărel şi care nare Încă nici-o idee de exigentele moderne ale agri-culţurel; întocmai dupe modelul Austriei s'a format uu tarif autonom, care conţine cele mal ridiculo drepturi vamale, şi câle-odată posiţlunl tarifar®, care îngreunează importul pănft la 1000,'0a valoarel, S’a supus camerei o lege, care conţine prime aşa de Însemnate pentru industria indigenă, tu cât România ar trebui sG sa ruineze pe calea financiara, dacă această lege ar tncepe sG-şI urato efectele. Cu toate acestea şi din nefericire exista temerea ca guvernul român ia In serios ameninţarea să- D-uu Fefikide, ministrul afacerilor străine, fiind interpelat acu de curând tn parlament despre starea negocierilor con-venţiuncl, respunsc: «Nu este adevărat, că s'a început cu Austria pourparlers, spre a obţine o înţelegere privitoare la conven-ţiupea comercială. Singurul punct, caro este actualmente tn discuţiuue, se referă la locul, unde uegocjările vor trebui sG aibă loc. Guvernul are inlenţiuuea, d'a a-plica tariful autonom tutulor statelor, cu cari n'avem conVenţiunl comerciale, sau ale căror tratată afi expirat. Ministerul lasă ar dori, ca pe timpul duratul nego-ciftrilor sG i se reserve deplina libertate de acţiune....»
Acest lirabagio ileja arată că d. l’uss-wald are lot motivul,d a lumina âitiiaţiU-nea cât se poale de curând. Austria trebue sG ştie, dacă trebue se se pregătească pentru un resbel vamal politic cu România, suO câ exista vr'o perspectivă d'a obţine pacea cu acest stat vecin. Dacă România se opune unei stări provizorie, şi pune preţ, pe Începerea de îndată a negocierile definitive, nu exista pentru mo-narebia noastră nici un motiv, d'a nu corespunde acestei cereri. Dar, or cât de ridicol este atitudinea şoviniştilor români, trebue sG precisâm pe de altă parte cu toata c-nergia, că nur li alt-ceva de cât orbire, dacă guvernul ausLriac n or aprecia situa-ţiunea dificilă a cabinetului român, dacă n’ar face României avansuri privitoare la importul cerealelor şi vilelor, dacă n'ar pune lotul tn mişcare, penlru a evita o turburare a relaţiunilor noastre politice cu România printr'o înţelegere economică şi de a pfislru aclivitftţel noastre industriale acest debuşeu.
Căci tu împrejurările actuale, unde. am putea găsi sGI tulocuim? Nise paro câ sistemul vamal protecţiomst a lovii în-deslu) de greii pe Austria, şi o politica represivă uu cuusează mal puţin daune u-celuia care o aplică, de câL aceluia contra căruia este Îndreptată.
România se va gândi foarte mult, înainte d'a sc decide la o politică vamală, care ar însuma resbelul economic. Austria a fost primul stat, care a încheiat un tratat de comercio cu România suzerană; la conferinţa din Berlin a intervenit pentru neatârnarea acestui stat vecin, şi n'ar trebui sG se uite nici astăzi in Bucureşti, că aciuata convenţiune represintă cel mal mare succes politic al principelui Carol d’atuncea. Sunt Insă motive decisive, cart vorbesc pentru cedarea guvernului român. In această luptă economică n’ar avea a face numai cu Austria.
Deja România a devenit inamică cu Franţa, tariful autonom ameninţă şi Ru-
sia, «i este foarte periculos pentru un stat do mijloc din Europa, d'nşt Înstrăina simpatiile tululor puterilor tocmai Într'un moment, când tie-eare zi poate sG aducă complica ţi ii ul nou! tn Orient, unde şi interesele româneşti ar putea se vie tn cesliune. înţelegem indisposiţiu-neâ parlamentului romăn ; arată tocmai reversul tendinţelor agrarii, dacă tn România preţul cărne! a scăzut tnlr'attta, câ o jumătate Kilogram se poale obţine cu zece creiţarl, pe cită vreme In toate cele alte ţGrl se ridic plângeri contra scum-pirel acestui aliment important. Cu toate aceste, este de datoria cabinetului, d'a pune o stavila şovinismului. La ce ar servi excluderea productelor austriaca, dacă convenţiunea gerniauă-românâ expiră tocmai peste şase ani ? Românii n’ar putea atinge scopul lor, d'a crea o industrie indigenă, de fiare ce aceasta convenţiune'conţine tu multe părţi tarile şi mal reduse, de Cât cea austriacă, şi nu se poate admite În nici un ras. câ ura contra statului nostru merge aşa de departe, In ott sG inspire Uornîniior dorinţa d'a importa fabricate germane tn locul celor austriaco.
într’un resbel vamal cu cele tnal multe din Puterile mari, Romlnia va trebui sG sucombe, fără ca Înaintea expirare! ron-veiiţiunelcomerciale cu Germania să poală Închide cu desăvârşire graniţele sale, şi resultatul acestei luploar li mimai decadenţa financiară şi economică*» unuistaU cure are dreptul sG aspire la situaţiunl din cele mal frumoaso.
Totul va depinde de atitudinea înţeleaptă şi prudenta u cabinetului Br&Uaau. Minis-trul-Pre.şcilinle nu prea este străin mişcării actuale contra Austriei, dar ştie, ca în aceasta mişcare, a intrat astăzi elemente, a căror activitate nu se datoreşle numai unor motive economice, ca interviu şi oameni, cari urmăresc şi scopuri politice, menite a provoca Căi mal mare pericol pentru România.
Deja numai aceasta singura împrejurare trebue sG oblige pe cabinetul Brâtianu la cea mal mare prudenţa. România are plângeri justificate contra Austriei, şi fie oare amicul industriei şi eomerciulul ar trebui se dorească, ca se li se ţie cont de aceste plângeri, lîsle timp d'a rupe o data cu sistemul Închipuit al vtiiiiel prolecţionisle, şi de a recunoaşte ca lle-core atac are de consecinţa o apărare, că excluderea vitelor şi cerealelor, ia pâinea din gura acelor lucrători, cart sunt întrebuinţaţi la fahri-ca ţiu ii ea de zahăr, stole de lâuă suO îmbrăcăminte. Echilibrul Inlre protecţionişţit agrari şi industriali uu se poate menţine; dovada pentru aceasta este îngrijirea produsă prin straiele depărtate ale popula-ţiuuel din causa neînţelegere! cu România.
Este vorba d'a apăra un export anual de 4(1 milioane fiorini, suina Însemnata Intr'o vreme, când toate porţile sunt închise exportului. Este vorba de păstrarea unor re-laţiunl amicale cu România, de conservarea simpatiilor unei naţiuni, care formează o bariera contra creştere! curentului slav. Destinul a voit ai d-nu Pusswald printr un fapt însemnat, sG facA remarcabil provisoratul, care este legal cu numele sGO. Sperăm că va şti sG fie la înălţimea misiunei sale.
ÎNTRUNIREA de eri
înainte «le iiilnuiire
Pe când publicul sG dirige, numeros, spre Sala Ioje, toatâ poliţia e In picioare.
Prefectul poliţiei e postat la secţia 18 din strada Academiei. Miniştrii sunt Întruniţi In Consiliu. O mulţime de sergenţi sunt concentraţi la secţia 18. Inspectorii poliţieneşti sG plimb, în faţa stabilimentului Ioje şi unii se sue în sala de întrunire.
Toate căpeteniile bătăuşilor sunt la posturile lor; Toboc, Ulmeanu.Lipieru, Hengheru etc.
De astă-datâ prefectul poliţiei inventase ceva noQ. Un mare numGr de a-genţi poliţieneşti ah fost îmbrăcaţi In costum ţGranesc.
Din ajun sG arestase de poliţie un mare numGr de oameni ca sG nu poată veni la întrunire.
La sosirea diferiţilor leaderi ai opo-siţiei, sala isbucneşte în aplause.
Pe estrada sunt dd. Al. Lahovarv, Gen. Mânu. G. Vernescu, Dim. Brâ-tianu, Gen. Florescu, Costicâ Boerescu, Petre Grădişteanu, etc. etc.
MARTI 11 MARTIE 1SSR.
N. Gr. FILIPESCU
Proprietar
A N U N C I U R !:
(tniinciiin pe pagina a patra linia 3fi bani. aiiiiurJtir! «i reclame pe pag. III 3 lei linia.
ADMINISTRAŢI \
No. 3,- Piaţa Episcopiei.- No. 3.
IO BANI NUMERUL
Deschiderea scdinjel
Publicul proclamă prin arlamaţiunl ca preşedinte pe d. D. Brâtianu.
1). I). Brâtianu, mulţumeşte pentru repetata onoare ce 'i se face de u li proclamat preşedinte al adunării şi arată regretele efl dd. Lascar Galargiu, G. Mârzescu şi Ioan Docan n’au putut lua parte In Întrunire, adaogănd oă d. Mâr-zesen care făgăduise că va vorbi tn a-ceastâ întrunire, promite câ 'şi va plăti datoria cu dobândă. Dupe aceasta dă cuvântul d-lul Kifl. Propopeşcu Pache.
Discursul <1-1 ui ProlopqiM'seii Paelie.
Bunele socoteli fac pe bunii amici, zice d. Protopoposcu, lucru ce guvernul nu voeşte sG ni'l înlesnească, adică ne refusâ dreptul d'a sta la socoteală cu faptele sale. Ve aduceţi aminte acum doul ani, când ara discutat aceste cifre, cu ce argumente convingătoare ne a convins guvernul. D’asta dată lucrul nu stă tot ast-fel. Poliţia a întrebuinţat un alt mijloc In contra noastră; a îngrijit d'a aresta Vinii din partizanii noştri, ca se nu vie lume Iu Întrunire.
Sc trecem la socoteli. Guvernul pre-sentând ultima situaţiune a tesaurului public, n'a făcut o dare de seama pentru poporul contribuitor ci o polemică de jurnal.
El 'şi-a pus singur nişte întrebări fără şir, la care'şl-a respuns singur, a-cusând ca de obicoiu, că daca n’ure bani azi, vina este a conservatorilor! căci|de la el s'aU moştenit deficitul. EU nu am fost conservator până la 1876, nu pot fi dar de cât imparţial, tn aceasta cesliune.
înainte d’a intra In amăuunte daţi-’mî voe se vG arat cum guvernul se laudă că are credit. Aşa o fi? In aceleaşi condiţii politice se găseşte ţara ca la 76?— Nu! Atunci eram aproape sub tutelă. Se ştie ce sacrificii a făcut ţara până ce a încheiat o convenţie de comerţ cu Austro-Ungaria. Dar nu vedeţi că înlesnirea cu care ni se dă bani, nu e de cât scândura ce ni se întinde ca sG ne duca la peire ? Dovadă este câ toate statele care a progresat s uU ferit de îm-prumuiurişin'au afectat ca noijumatule din veniturile ţârei la plata anuităţilor.
Franţa,cel mai bogat Stat, n'are afectat la plata anuităţilor de cât 1/3 din venituri, ea n’aîndrasnit sG trfcă peste această cifra. Austria a le cărei linanct; ereaU atât de rele, tot n’a ajuns a trece de aceiaşi limita ca şi Franţa. Rusia n’are afectat la acest scop, de cât 1/5 din veniturile sale şi aşa mai departe.
Noi avem afectate pentru anuităţi 57 milioane dintr’un venit brnt de 115 milioane, saU tocmai jumătate din venituri.
N'ar (1 bine oare sG ascultam sfaturile ce no dă presa germană d'a astupa oala cu Împrumuturi, ca sG n'ajun-gem ca Egiptul sG avem armate streine se ne esecute? (aplause).
Ce mai Înţelepţi econ omiştl nu aprobă Împrumuturile de cât în cazuri de forţă majoră ca resbi^lple.
Din practica din toate Zilelş sunteţi convinşi că e mai bine sG lucraţi' bani proprii de cât cu bani împrumutaţi ? D-na Jofrin a zis că economia este baza prudenţei şi a înţelepciune!.
Dar sG lăsăm astea, sG vedem dacă cel puţind. I. Brălianua fost consecinţe cu el Însuşi. Unde sunt bănii albi pentru zile negre ai d-luî care a pus sG i se voteze la îutunerecul nopţii 155 milioane. Dar slreinatatea 'i-aU pus puţin frâu, căci nu ’î a dat de cât puţin câte puţin.
Oratorul arata cu ţifre, rând pe rând, diferitele sume Încasate de acest guvern prin vânzare de renta în streină-tate. Mai arată proporţia In care au crescut veniturile Statului, osebit feluritele imposite unele sporite la maximum şi altoie create şi sporite acum În urmă.
D-sa demonstrează cumguvernul’şî-a creat un venit de aproape o jumătate milion din amenzile judiciare. Aci a-plausele cetăţenilor isbucnesc din tou-[ te părţile.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — li MARTIE
Vom da aceste ţifre după notele ste-nograficc.—D. Protopopi'seu, sfârşeşte în aplausele unanime a le publicului.
D. preşedinte acorda cuvântul d lui C. Boerescu.
Discursul «l -lnl lluereseu
Toii aceia care Iraim In România simţim că suntem înăbuşiţi de libertăţile de care ne bucurăm sub guvernul d-lni I. Bratianu. aplause
Veţi întreba de sigur, care c puterea acestui om?
Toţi oamenii eminenţi şi patrioţi cu care n venit la putere lan părăsii.
rTitle sîînt aliaţii s7i"de 'ta 70?*—Se"* mai găsesc printre rândurile sale? Unde'f Cogâlniceanu, T) Brăliiuiu, re-posatu Epureanu. Verii eseu. şi chiar d-nii Carp şi Majorescu? Toţi 1’aO pa rasit.
Dacă secretul puterei sale nu'l găsim In persoanele ce ’l Ineungiura, este el In cunoştinţele sale? Nu vorbesc de cele istorice!!... aplause sgomotonse . -Financiar? Risipa şi ruina, sunt rosul-tatele acestor cunoştinţe. Poale patriotism»?- A gonit <i Români din ţara lor! aplause prelungii!te
tilde e dar se ere ful ?
In aceste două cuvin te d-lor: corupţie si intimidare !
Are Intr'o mână biciul şi tu cea-l-altă punga. Baţi la o parte citţT-Vă colectivişti oneşti care aii renunţat la osagiul facultăţilor lor, şi veţi vedea că toţi ceilalţi tnconjoarâ guvernul sau de frică sau de interes.
Priviţi ce se petrece: Colegielo electorale care ar trebui să fie o şcoală de patriotism afi devenit un loc de prosti-tuţiune politica. Parlamentele? Parlamentele în care ar trebui si' se formeze caracterele,aii ajuns un fel de târg unde set calică conştiinţele. Luaţi templul jus-sliţii, acolo veţi vedea judecători numiţi, care nu ştiu In ce si' crează; In lege saii In a tot-puterniciaceluice’i a numit? Comercianţii nu ştiu dacă mâine nu'f vor face faliţi: tacsele şi feluritele irn-posite i-a sdrobit: cele ce să pregătesc Ii vor omori.
Ţara are acrul unui loc invadat de o bandă neagra, colectiviştii (aplause).
Onoarea ţârei e pusă In joc de acest singur om.
El singur este distribuitor a tot. El face martiri, el Îmbogăţeşte or sărăceşte pe toţi (aplause).
Densul âcusa, judecă, condamnă şi c-seculă.
Toate acestea le face densul In numele libertăţoi. Bravii din vechiul regat Napolitan făceau tot ast-fel.
I n incident.
O voce întreabă pe d. Boerescu.' cine ’i-a dat frânele d-lui Bratianu?
Către mijlocul sălci sfi Începe o 1n-bulziala, provocata de pacinioii teni.
Liniştea Insă se restabileşte lesne şi publicul roagă pe d. Boerescu st'-şi urmeze cuvântarea.
D. C. Boerescu. Bravii din vechiul regat al Napului făcea tot ast-fel, aceia Îşi făceau cruce când omora uu om
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
32
ARY CCILAW
I1EGELE TESALIEI
(Urmare)
Când adjutantul Regelui intră tn bu-duarul Nadjeskel, şi o văzu ca o um-hrft albă lungită pe canapea, II cuprinse fiori. Aceasta creatură rănită, galbena şi slabă,putea oare să fie tot ea acea tunară femeie atât de strălucitoare, care ca o frumoasa floare ce înfloreşte o văzuse el abea de câte va zile!
Nadjeska Ivanowna făcu semn sâ se apropie.
— Doamnă priucesă.—zise acest din urmă, presentând ambasadricei plicul cu scrisoarea Regelui. — Majestalea Sa ve roagâ se citiţi aceasta şi să 'ml daţi verbal răspunsul d-voastră, saii dacă voiţi să i ’1 trimeteţi scris când ve veţi restabili.
Nadjeska Ivanowna rupse plicul regal.
Biletul nu conţinea du cât aceste cuvinte scrise evident cu o mare pruden-
ît-
%
zicând că i pentru maica precis!a.
S' nu ve miraţi de apropierea ce Inc Intre bravi şi primul minislrmcei <1ân-teiU ridică viaţa oamenilor la spatele Madonei, cel d'pldoitca olrâve*e caracterele la spatele majorităţilor -- ile.
Huşii nu mai au nici cei mai naivi.
Nu e lege cât de infamă, care se nu fie votată.
Istoria acestui timp va fi o pagină albă Încadrată în negru. Tiranul sub
care gemeni esle laşe, ea se ascunde sub încreţiturile unei constituţii sdreu-ţuite. şi care a încetat demult!
Se lauda cpleclivişin cu rezbelul, cu independenţa şi cu Ibunicele. Au uitat insă Basarabia, au uitat umilinţele de St. Stefano şi Berlin, mi uitat cestiunea isrnelilă şi Buna rea.
Pentru Resbel, le spunem că armata este a ţi'rei. 10.000 din copii noştri nO perii pe câmpiile pustii ale Bulgarii, şi ca gloria nu e a lui ci a armatei şi a Regelui.
Independenţa? — Cine Înjura mai groasnic pe cel cari au pregâtit'o şijeare era se ne o aducă şi fură resbel — de cât d. I. Bratianu ?
Finanţele ? —Vi s’a arătat starea lor. Auzi ei se se laude cu llnance ! Ei, care nu mai găsesc ce se mai inipue, ei care a ridicai dobânda la ud 0 0 ?
In zadar vor căuta amicii d-lui Brft-tiauu se’,1 scuze. A devenit uu tiran mititel,dar scârbos, un tiran fără glorie, (îe ? a voit se imiteze pe d. Cogâlui-ceanu ? — A păţit'». 1). Cogâlniceanu a făcut lovitura de stal pe faţă şi cu un scop pe care I u ajuns, căci el a consolidat unirea, a Înlocuit Constituţia dală de streini, şi a emancipat pe ţăranul Român aplause).
Bupe ce a făcut aceasta s'a retras de la pulere şi a lăsat ca legile să'şi meargă drumul lor liresc. Şi d. I. Bratianu a făcui revoluţie, dar numai cu scop d u îmbogăţi pe parlisariii săi.
Vani făcut potretul celui ce ne guvernă. Situaţia este critică, căci spiritul public se trafica. Se facem lot pentru binele patriei. Ambiţii, bănueli să dispară, fac apel la bătrânii de eri şi de azi se ne ajute ea să scăpăm ţara de invasiunea colectiviştilor, cum ne ad scăpat şi de altele (aplause repetate),
Discursul <l-lui IVIre (irndisteuu
D-nii oratori precedenţi v au folo-graliat situaţia, mie duţi-mi voe să îndrept ez aparatul fotografic asupra câtor-va tipuri colectiviste.
Vreau însă mai tutâiii să răspund d-lui Protopopescu, care a chemat de guvernamentali, I iberal i (-colectivişti.
D-lor ve aduceţi aminte că Pieton a-seuianu pe om cu uu animal cu două picioare şi fără par. Biogene care II asculta luă un cocoşi jumulit, şi aruncân-du-1 Înaintea discipolilor luiRlaton zise: « tată omul lui Platou.» Aceiaşi asemănare zice d. Grâdişteanu e.rislă intre un colectivist şi un liberal ca şi intre un om fi cocoşul lui Pluton.
B. Bratianu a pus pe un seid al săli se ne arunce fie-câruia injurii de lot felul.
Sistema aceasta nu e nouă.
ţâ, de teama ca nu cum-va, căzând în mâini indiscrete, se agraveze şi mai mult situaţiunea.
« Doamnă princesa, ve rog incunoş-*■ tiinţaţi-mă când voiu putea să vid « eQ singur să vă esprim regretele « mele. Bucă, îndată ce vă veţi face « mai bine, veţi bine voi a'ml seri şi « a'mi istorisi faptele pe cari efl le de-i plâug fără să le cunosc, veţi calma o « mare nelinişte.»
Charles-Peri! inund A 17//
Bupe ce 'I citi, Nadjeska Ivanowna zise comleUn: — Mulţumiţi Majestăţei Sale de interesul ce 'ml mărturiseşte şi răspundeţi ’i că In acest moment nu voiu cuteza să mă încerc a ’i seri, sim-ţindu-mă prea slabă; dar, cum voiu putea, ti voiii seri îndată.
—	Aţi fost de o mie de ori graţioasă, doamnă ambasadrice, pentru că aţi biue-voit a mo primi. Sper că nu veţi suferi mult de acest nenorocit accident — răspunse comtcle Adlersward.
Adjutantul se încercă indirect să ob-ţiecâteva detalii asupra celor întâmplate, insă ambasadricea rămase muta.
Fu silit dar a se retrage fără să poa-j tâ comunica ceva detalii Regelui.
I De şi era două ore p. m., de şi curierul imper a ui Caucasului trebuia să plece la trei, prinţul de Mineleko nu se reîntorsese încă la ambasadă.
—	Hm!., aceasta este semnificativ — Iş! zicea tn sine Însuşi cotatele Adlersward venind să comunice Regelui re-sultatul misiunei ce ’i Încredinţase.
Femea de strada care 'şl ridică rochia In brâu şt mtivabfl pe vecina dacă efemee cinstită ne aarâtat'o deja Eliade.
Seulul p.nre ne întreabă cine suntem, dacă si ,»r II întors capul să vază ciiţe pr. sida, ar ti văzul tutr'an colţ o Hgurâ sânge cânt la ! aplause-, or dacă s*ar II uitat la spatele priinulul-miuislru ar fi zărit pe d. Carada acel care Inlocueşte pe priimi-miiuştru In tot până şi tn a-facerilc private.
Nimic nu se face fără Cîarada, voinţa lui schimbă voturile ca merilor: 82 dr-pnlaţi, votează linii largii de drum de fer, dar d. Carada cumpărase material pentru linii strâmte, acele 82 voturi se prefac In 28, materialul se cumpără şi la uiviU urinelor să construesc linii largi cu materiai de linii strâmte.
In toate întreprinderile d. Carada joaca acelaşi rol. B. Carada e azi omul indispensabil In ţoale.
Devisa după armele ţârei ar trebui înlocuită şi In loc de
Shhic fără Dumnezeu să se zică.
Nimic fură ('oradu aplause).
Ţara imputa lui Vodă Cuza averea lui Librechl. Ge’i Librcchtal lui Cuza pe lângă Librecht-Garada ? aplause).
Alături eu d. Bratianu, era şi un mic avocat care umbla cu vioara după popularitate, azi se resfaţă în domenii private ! (aplause).
Ar li putui să mai vadă alături de densul un alt coleg al Iul care ’şi căuta existenţa din jocul de cărţi şi azi are palaluri la moşie.
Eu credea ei sunt eoletivişli convinşi numai pentru câştig (aplause).
I). Boerescu, va vorbit de colectivişti convinşi, eu nu cred că există. De pildă să vă iau pe unul care pretinde că e convins şi desinteresal.
Acela de şi ministru lua pe lângă leafa sa pe aceia de guvernator al Bancul. Pentru ce?
Pentru ca cel lai ţi ti au zis: «lasă să io, lucram noi pentru el» aplause.)
Alt tip de colectivist convins: Un a-vocat cure sta pe al treilea plan până la venirea d-lui Brâtiaunu, îndată ce devine Ministru zice cu nur uşinarc la Senat ca el pledează ast-fel, cu şi morţii se întorc de la groapă (aplause.;
Nepotismul este praclicalde acesta cu cea mai mare neruşinare. Vedem po un frate al său care jefueşte lumea, şi croeşte domenii în Bobrogoa şi toţi lac. AU frate preşedinte de tribunal vinde pământul sacru al ţăranilor şi nu ’i se face nimic. Se admonestează toate tribunalele de fostul ministru al justiţii, şi lui nu'i să lace nimic. Nimeni din familia sa n u rămas necăpăluit.
Bacă la aceştia facea aluzie d. Boerescu, 'i foarte mulţumesc.
Aceşti oameni ne au dat toate fericirile, descentralizarea cea mai mure. Prefcturde uă devenii sinecure, rolul prefecţilor s'a micşorat la acel de agenţi electorali.
Toată lumea se ocupa de politică până şi profesorii din şcoli.
Care e mijlocul lor d a ţine aceste cohorte?—Prin minciuni, fugudueli şi tolerând jafuri.
Aă mers până a da pe studenţi pe mana bătăuşilor pentru ca veniseră la întruniri'.
Oameni zugrăvesc pe Bnmriezeudnp' chipul -i asemănări a lor. Ast fel vecinii noştri Impiuletinţi au zugrăvit pe Crisl cu pinteni şi crime lungi. Aşa şi prefecţii trimit deputaţi şi senatori după,chipul şi asemănarea lor.
B.	petre Grâdişteanu face pe urmă apologia Iul Rosetti pe care nu o putem reproduce.
Am fost tntrebaţi zicu.d. Grâdişteanu, de d. SLătescu daca suntem în regulă cu tronu.
Dar d-voaslră eraţi în regulă cu pa-" latul când cu republica de Iu Pioeşti?
Eraţi în regula când sfătiriaţi pe Domnitor să părăsească ţara ?
Era în regula d. Gâtnpineanu când cu abisul ?
Dar d. Slurza cu broşurile sale, făcând pe Domn spion prusian, era el în regulă ?
Dar Stălescu era el în regulă când a spus în pliu Senat, ca el pregăteau la Mazar-Paşu o revoluţie ?
Tn regulă sunt el când cer voturi spunând că le cere tronul ?
Aşa au făcut cu ocasia Slrusberg, a-runcâml răspunderea asupra tntregel familii a Regelui.
Tot aşa cu rescumpârarea căilor ferate.
Fa sapă cea mai tare temelie a tronului : iubirea poporului (aplafise). Această dovadă ne-a dat'o acum de curând cu numirea Ministrului de Resbel.
Noi n'avem nevoo să ne punem în regula cu tronu. Suntem în regulă.
Noi vrem răsturnarea guvernului pe cale legală. Noi avem încredere In Regele nostru care trebue să'şi a duca a-minte de cuvintele Regelui Leopold II al Belgiei când a spus că minorităţile nu trebuesc suprimate, căci şi ele pot deveni majorităţi.
M. S. nu va uita că nu este mal bună temelie pentru tron de cât afecţiunea poporului (aplause prelungite).
INFORMATIUNI
Prinţul Ion Ghika a sosit eri dimineaţă în capitala.
Dupe mal multe conversaţii ce unele persoane politice au avut cu d-sa, se crede că n’ar ii im-' posibil ca d-sa se intre In minister.
X
Ni se povesteşte următoarea nostimadă :
Un bătăuş care tăcuse sgomot la Întrunirea de ieri şi care a siluit uşa de jos de la stabilimentul loje, a vrut, pe când lumea se despărţea dupe întrunire, să lovească pe d. C. Boeresea. Bar a confundai pe d. Boerescu cu d. G. Dumitrescu, deputat de la Brăila care se afla cu d. Ionescu asemenea represintant al Brăilei; apropi-
ind u-se de d. Dumitrescu, a isbit pe d. Ionescu care se alin între dînsnl şi d. Dumitrescu. Din a-ceastft cansă a fost dat pe mâna unor sergenţi di1 oraş, dar atunci descliizândti şi haina, şi arătând o placa care indica că e agent poliţienesc a ftfst pus în libertate.
X
I). general George Catarg!,' ad-giotant al M. S. Regele Serbiei, pleacă dispară la Iaşi.
X
M. S. Regina n invitai Sâmbăta pe mai multe doamne şi domnişoare, la un mic concert ce a avut loc la palat.
X
Consiliul municipal.convocat pentru Sâmbătă, neintrunindu-so, s'a convocat din nou pentru azi la î ore seara.
X
D. Găj)i ta novici şi-a dat demisia din membru al tribunalului Ilfov, fiind că se găsea nedreptăţit prin înaintarea d-lui Djuvara la postul de preşedinte al tribunalului Ilfov.
X
M. S. Regina a asistat ori la concepi ul Societăţii filarmonice.
Dupe concert, M. S. s’a întreţinut cu prinţesa Elena Bibescu care o obţinut un prea frumos succes la concertul de eri si a fost foarte viu aplaudată, executând un concert do Bocii io ven.
X
Al treilea congres al corpului didactic se va ţine Iii Bucureşti la 7, 8 şi 9 Aprilie şi va discuta organi-sarca inerta montul ui primar urban.
X
D. Gortnzzi prefectul de Dorohoiu a sosit In capitală.
X
Pentru întrunirea opoziţiei de eri d. profect al poliţiei a pus sub arme următoarele trupe: compania jandarmilor pedeştri la secţia 18, esen-dronul jandarmilor calări în curtea cazărmi, o companie de sergenţi de oraş, parte la secţia 19, şi o ala parte la secţia 17, în fine o mulţimede pacinicî cetăţeni ereau înşiraţi pe strada Colţel şi până in calea Victoriei.
X
D. C. Mareovici a făcut următoarele donaţiunî societăţii studenţilor în medicină.
150 volume de medicină, in limba franceză şi germană, mai multe instrumente cliirugicale şi obstetricale 200 de franci, şi pentru instalarea acelor volume, o bibliotecă care poartă încrustat următoarele cuvinte: «Biblioteca doctorului A. Mar-covici.»
XVIII
Ştirea spăjniâiituloare a acestei a-gresium ,cornişă asupra unei ambusa-drice, se râspâudi cu iuţeala fulgerului prin tot oraşul tesafian, abia liniştit de oscilarea produsa prin moartea violentă a lui Kassau. Nimeni nu se mal gândea de cât la acest eveniment, nicâ-eri nu se mal vorbea despre alt-ceva. Cancanurile buduarelor, ştirile politice, toiul dispăru In faţa acestei istorii misterioase pentru toţi.
Tânărul corn te de Heilinghcnthal cu capul între mâini era in cabinetul săli de lucru, absorbit în aparenţa de un studiu interesant, când sora sa Wuî-purga, fugind ca un copil, intra la el şi ’i comunica evenimentul ce u mişcat întreg oraşul.
Cum auzi cele spuse de Walpurga, ileilinghenthal se îngălbeni, se înverzi.
—	Cum! ambasadrie a Caucasului a
primit lovituri de biciu?. Ea a fost
victima unei agresiuni!
—	Da,—zise uegligent sglobiea Wal-purgâ — Se mai zice — adăoga ea — că aceste lovituri sunt atât de grave că e de temut ca uu cumva se se nască o febră cerebrală, care dacă s ar declara ar pune tn pericol viaţa pi iucesef. A-ceasla e un adevărat pericol, o groaznică nenorocire...! 0 atât de frumoasă şi oatâtdeincântuloarefemeiesâmoarâ!
Dupe cum se vede, Walpurga era una din acele rari creaturi feinenine care nu se iâsa se fie orbită de gelosie când era vorba să dea dreptate unei alte femei mai frumoase.
Ori ce s ar zice, omul nu este absolut răii; există un sentiment de milă, de romuşcare în natura Iul. Aflând teribilul accident întâmplat nenorocitei Nadjeska Ivanowna, o remuşcare îngrozitoare coprinse inima tlnăruluî cornle de Ileilinghenthal. El avea conştiinţă de infamia sa, cuvintele nu putea a le pronunţa, fiind paralizat de ruşinea ce o simţea.
Doamne! aşa dar el, el siugur, era cauza acestei nenorociri; soţul tulburat, 'şi-a fucut singur justiţie şi ast-fel u omorât pe jumătate pe femeia sa.
— Gândeştete nuniui,—adăoga Wul-purga — supărarea, indignarea ce va coprinde pe ambasador când întorcân-du-sc acasă va afla despre accidentul Iu care Nadjeska a fost victima! Dea-semenea, d. Ilaller pe care.... pe care din întâmplare ’l-ain întâlnit,'.mi-a spus ca şeful poliţiei, temând u-se de furoarea prinţului, a dat ordin la Întregul său personal de a lumina cât se poate mai repede aceasta teribilă afacere care face să creadă ca o vendetă apasă asupra tuturor din casa ambasadorului Caucasului.
Când, din nou. rămase singur, Wal-demar de Heilinghenthal lasă să'i cadă capul, ce ’1 simţea foarte greă, între mâini, şi,oftând şi suspinând, bolborosea fel de fel de cuvinte fără ş.r şi fără Înţeles.
Walpurga de Heilinghenthal spunea drept. Grossman, şeful poliţiei era a-sediat de toata lumea şi trebuia să ia toate măsurile spre a se descoperi au-
torul acestei agresiuni. îndată ce accidentul a avut loc toţi din toate părţile aleargă la poliţie se ceară lămuriri a-supra ştire! ce pasiona lot oraşul, Reporterii Nuvelistului, acel ai Echotilm de Tesalia, cele mai mart foi politice ale oraşului, redactorii celor mai mici ziare năvălind la ambusadă, îndată ce sgomotul rănire! principesei se răspândise, şi ne putând de acolo afla nimic irupseră la poliţie, undo lacomi de informaţii, făceau foarte mare gălăgie protestând contra inepţiei agenţilor poliţieneşti.
Nici d-ria de Mineleko, nici groomui, nu consimţeau a spune nimic, amândoi erau unanimi a declara că n'au putut distinge fisionomia agresorului.
îndată ce sosi la ambasadă, şi cu ţoală murea sa slăbiciune, Nadjeska Ivanowna chemă pe groomui său. Singură numai cu el, ea 'Fa silit să facă cele mai sacre jurăminte, cum că el nu va spune nimărul cine a fost agresorul. Tânărul servitor, căruia frumuseţea şi bunătatea princesei li tăcea o mare impresie, Ii făgădui totul şi d na de Mineleko, din acest moment, păru mai liniştită.
Din nenorocire, această pioasă tăcere a două persoane, era nefolositoare şi curiosilatea oraşului trebuia se iie satisfăcută.
(Va urma)
www.dacbrbmanica.ro
•i
V
v
EPOCA — 11 MARTIE
3
PARTEA ESTERIOARA
Xn^lia. — Londra, li) Martie. — Ttint»! tratării»! dintre Gladslone şi Chamberiaiu au rămas pin a acum fără resullat. ChamLx-rlain respinge atât tulul agrariu, cât şi garanţiile luiGlad-stone pentru asigurarea capitalului de esproprt din partea guvernului şi Parlamentului irlandei.
Miniştrii demisionnri amână a'şl lace cunoscută oficial ieşirea din cabinei, pentru ca (îladstobe să'şi presinte mai Intciu lu parlament proectele sale irlandeze şi ast-fel sG nu lit siliţi plnâ atunci a'şi espuue lu parlament motivele plecării lor din minister.
Turela sl Hulii!»rin. — Cdlislan-tinopol, 19 Martie. Atitudinea recentă a prinţului Alexandru se consideră aici a fi fost produsă de dis-posiţiunea din Bulgaria şi Rumelia o-rientală şi prin influinţa lui Karawe-low. In sferele turceşti se cred»1 şi In influinţe panslaviste indirecte, ce tind a Împiedica o înţelegere. De altă parte In cercurile ruseşti se banuesc intrige engleze, ce ar li îmboldind ambiţiunea prinţului Alexandru apre a’l împinge tot mai departe In curentul anti-rusesc.
Constant inojwl, 20 Martie. — La ambasada franceză s'a primit ieri diu Solia o ştire, cu prinţul Alexandru ar li dispus să cedeze. La o Întrebare directa a Porţii In Solia, acea ştire favorabila nu s’a coullrmat. Prinţul A-lexandru persista în resisleuţa sa con-tra aranjamentului modificat. l)e altă parte Pbârta s»- consiliera legată de a-cesl aranjament prin înţelegerea eicu puterile.
In sferele diplomalice se discuta cestiunea, ilaca n'ar II bine sG se sancţioneze unirea bulgara cu condiţiunile convenţiunii modificate fără a se lua In seamă obiecţiunea prinţului Alexandru.
—x-* *
Belgia. — Hnixela, 19 Martie. — In urma turburărilor de teri din Liăge s’aQ arestat 54 persoane, Intre cari uri fruntaş al turburătorilor, care purta sUiagul roşu. Un birtaş din Herslal deduse semnalul de jefuire. Dacă poliţia era pregătită, turburârile şi jafurile n’ar li putut lua aşa dimensiuni. Garda civică a pulul li cougediata numai Iu 4 ore dimineaţa. Cei arestaţi au fost interogaţi deja azi dimineaţă.
Sunt temeri efi turburârile se vor repeta şi se aude, că lucratorii grevişti din Seraing şi lemappes vor sG vie la Lioge deseară. 0 proclamaţie a primarului declara, că turburătorii vor fi Întâmpinaţi cu mare erergie ; oştirea e consemnată tn casarme.
Liege, 19 Martie. — Aglomerările de mal mult de cinci persoane suni iuti r/.ise de la 8 ore seara In sus. De la o ore seara toată garda civică sta subt arme. In piaţa Lambert se grămădeşte multa lume; se zăresc mulţi indivizi suspecţi, cari au luat parte la jafurile din noaptea trecută. Temerile pentru noaptea viitoare aă scăzut, de oare ce s'afl luat mGsurî energice.
Capii anarhiştilor de aici cauta sG provoace greve Intre lucratorii din toate minele de la Liege.
S'a trimes jandarmerie la Jemeppe-lez-Liege, spre a ţine In frâu pe lucrătorii grevişti de acolo. Aia tn Liege armata păzeşte podurile ca sG nu vie oamenii din jurul oraşului şi sG mărească numărul turburătorilor.
—x—
Grecia.— Aluna, 20 Martie. — Un mare număr de voluntari din Tracia, Rumelia şi Macedonia se Înrolează In batalioanele de vânători.
Intre Elassoua şi Zarizena stau 47 batalioane turceşti.
Guvernul grec a cumpărat Juca un Monitor In Anglia, care a şi sosit la Salamis.
Se prepara un decret, prin care vor fi chemate sub drapel patru clase de reservişti.
Atena, 19 Martie.—Disposiţia devine toi mai resboinică In poporaţiune. Se trimet din nou multe arme la graniţă şi se lucrează la fortificaţiuniie din Te-salia.
Londra 19 Martie.—Ştirile private, sosit aici din Constantinopol, conţin a-mănunte Îngrijitoare asupra creşterii continue a agitaţiunii din Albania şi Macedonia şi se pretinde chiar că ar fi şi isbucnit turburărl In Albania de sus.
DECRETE
—S'a trecui In disponibilitate I.oeo!. C<>r-nescu Costalii in din Reg. 7 linie <i Cui eseu Constantin din al S-lea de linie.
—Sunt Înaintaţi tn reservacu gmdu sub-locot. bacalaureaţi: Brataşanu Alexandru, Alexandru Teodor Apostol şi c.ilargiu Pa vel.
—Se aprobă bugetele drumurilor din judeţele : TecuciO, Bacău, Buzeă, Corj, Ialomiţa, Muscel, Pnlna, llomanaţi, Roman, Suceava, Viasra, Vaslui, Prahova, constanţa, Ilfov şi Vâlcia cu modificările făcute.
—Suni numiţi în serviciul Cailor ferate:
D. Zabaria VasiliO, ajutor »le impeetor. D. Pom pi li fi SârăţeaUu, controlor clasa I. Ii. Ioan*’Posesru, clasa II. I). Traj.ui Pătar-lăgeanu, controlor rlasa I. I). Marin Flo-rian, şef de gară j>rincipaln. I). Constantin PanPizopoiu, şefdegaMl clasa II. 1). Glieor-gheliliiriţesm, şef (legară clasa II. 1). Ma-ximilian Klein, şef de gară clasa I.
—D. Ion P. Christca, se mim este elev inginer pe lângă Minisleru lucrărilor publice.	i .
—	Suma de 2,721,181» lei Incasa la şi cu 1,728,810 ce se va Incasa din vânzarea bunurilor, se afectează la slirigci-ea da lorii publice.
1,500,000	din venitul Casei de depuneri, se trece ca venit la Stat, cu care se fee acopere deflcilul esercifiulul 1884—85.
—	Sunt numiţi şi transferaţi :
I). Al. C. Mândreanu. sub-casier la judeţul Argeş. 1). losef Velescu, sub-casier la judeţul Mehedinţi. 9. loan Pelineseu, sub-casier la judeţul Muscel, li. Pauail Pelrescu, sub-casier ia judeţul llomanaţi. U. Ştefan I. Stefăneacu, casier general la judeţul Rb-manaţl.
—	U. Traln Ujuvara, preşedinte de secţie la Tribunalul Ilfov.
—	D. U. Xiculescu, membru şi <1. Darie liouici, procuror la tribunalul de botoşani.
—	D. A. Harisosou, funcţionai' la casieria judeţului borohoriu.
—	D. loăn Oorcoveanu, se conllrmă in-slitutor delluiliv In catedra ee ocupă la şcoala «lin Calafat.
FELURIMI
( idrcninr ile pământ. — După cum se anunţa din Weisbaden foilor vieneze, acolo s'a resimţit, In noaptea de la 2 spre 3 c. un cutremur de pământ foarte violent, ce a deşteptat din somn şi a îngrozit pe locuitori. Sgudui-tura a făcut sG se mişte tablourile de pe pereţi, sG se restoarue unele mobile diu casă, se cada coşurile de la unele case, etc. Tot o-dala s’a auzit un puternic sgomot suteruri. Şi In Granada s'a resimţit un cutremur, ce a făcut sG se clatine casele şi u Îngrozii lumea din teatru, în cula fugit afară. Mulţi locuitori au petrecut noaptea tn pieţele ora-şiului.
* •
Omoruri sl Jafuri pe caile ferate*. — In timpul din urmă au Început se se Înmulţească omorurile şi jafurile pe căile ferate. Intre altele, se ştie ca nu de mult a fost omorât într’un vagon şi apoi aruncat din tren un prefect din Franţa. Acum se relatează din New-York, cu tnlr’o noapte conductorul unul tren a găsit mort şi jefuit pe agentul Companiei United-Slates-Express. A-gentul fusese omorât eu un cârlig de fer, se vede că tâlharii s au ferit de a face sgomot cu urme de loc. Agentul ţinea In rnânile ii convulsiv strânse o şuviţă de pGr negru şi alta de per roşiii. Mobilele din vagon erau sdrobite, pereţii stropiţi cu sânge. Lupta fusese în-vierşunutu. Asasinii au luat din cusele vagonului 20,000 dolari şi 40 pachete cu giuvaericale.
* o
llolcru in Italia.—Diu Trie St se a-nuuţa, ca la Radia Polese, tn provincia Rovigo s'uu Întâmplat mul multe cazuri de holeră, diutro cari trei au fost urmate do moarte.
Şi p<* la Pudua au fost diu nou douG cazuri, deci pîriă acum s’afl constatat 11 cazuri, dintre cari 7 mortale'. Foile din Veneţia pretind, că acolo eâle-va cazuri de holera de acolo au ]ost Introduse de la Triesl şi Grecia pe vapoarele (Jrente şi Lesbian.
•
• •
O tragedie <le nirnaval.—Pester Ltogd scrie: La un bal mascat două dame în Domino, pline de eleganţa şi de spirit, fuceaii sG se învârtească Împrejurul lor cavalerii ca buturii In jurul lumânării. Una din aceste douG dame este asta-zi deja un cadavru. Tânăra f»*mee visitase balul fura permisiunea soţului seu şi inlorcându-se a-casâ la miezul nopţii găsi uşa Încuiată. Baiu la uşă, sună, dar nimeni nu deschise. Dama a trebuit sG şeazâ tot restul nopţi pe scara. Dimineaţa a urmat o scena de divorţ, dupe care tenGra fe-mee plecă spre a se Întoarce la părinţii săi In provincie. Nenorociţii nu sosi a-
, *
i.:3.
- . -i
colo In viaţă. Răceala ce fşi atra>ese noaptea pe scară şi emoţiunea cea mare i-au produs un acces nervos, aşa de violent. încât neferici b» a murit tn cupeul drumului de fer.
a
• •
•Icfulron »«n i l»i*»crîcl. — Li 3S
Februarie noupl a nislc l.illiari au pătruns In biserica română din Haţeg (Transilvania şi derâmlnd mai tot altarul au luat, Intre alte obiecte, şi potirul de aur. cu atât mai preţios că era dăruit dc Papa. Bănuit de acest jaf în-drăsneţ este vestitul tâlhar Dumitru Boptlan, care nu de mult a evadat din penitenciarul de la Isumos-Ujvar,
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de Luni 10 Martie ÎS SC
Şedinţa se deschide sub preşedinţii d-luî Leca.
/>. Vizonii Îşi arată părerea de rGh cum că deputaţii diu Putna n’au revenii tn Adunare şi c»*re de la biurou cu se’i cheme.
I). Preşedinte făgăduieşte că va îndeplini dorinţa Camerei.
I). lepuresctt arată că eri,când lumea eşea de la întrunirea oposiţii*i. I). deputat de Brăila, d. Ioncscu, a fost lovit de un individ.
D. lepurescu cere ca culpabilul st'* lie pedepsit.
D. />. Ioncscu spune că aflându-se pe piaţa teatrului a fost isbil Iu cap dt* un individ furios, şi d-l lonescu Cere pedepsirea vinovatului.
Frumosul lu acesta afacere este că d-l Iouescu, deputat guvernamental, a fost balul de c&trecliiar bătăuşii guvernamentali.
/>. Preşedinte declarâcâ culpabilii vor fi pedepsiţi.
I). C. l’/rra şi I\ Mania întreabă ce se face cu morile şi zăgazurile lui Zapa după Ialomiţa, care îneacă morile celor l’alţl oameni.
/). ministru dc lanuri publice răspunde, că, conform unul vot dat de Cameră, d-su va numi o comise de ingineri care sG studieze cestiunea.
/>. Agarict Întreabă dacă nu cum-va s’ar putea expropria acele zăgazuri.
I). Urât ian a spune că nădajdueşle cura ca, cu concursul deputaţilor d-sale, speră ca va puleasfărlma toate zăguzele din ţara Românească.
I). I. Sturdza cere guvernului ca sG numească doui medici cari se meargă la Paris pentru a studia metoda lui Pas-teur a inocularei virusului rabic.
1). Vizir spune că guvernul va face aceasta dar caută nişte medici speciali cari se fie familiarizaţi cu ces-liunea.
D. Nacu cerând ca deputaţii se treacă In secţii pentru a studia legile flnan-cinre, şedinţa se ridică la ora 3 şi 10.
Penel.
SENATUL
Şedinţa de Luni 10 Martie 1886
Şedinţa sG deschide la ora 2 p. m. sub presederiţia d-lui Al. Oră seu.
Presenţi 75 Şemitori.
Dr. I'ur/to//,Interpelează pe ministrul domeniilor asupra stare! tn cure se alia apele minerale din ţară, dorind a şti ce măsuri a luat d,. Ministru pentru Îndreptarea acestei stări.
D. Make Atanasiu, cileşt»* proectul de lege relativ la înfiinţarea de noul taxe In comuna urbană Câmpu-Lung. — După o discuţie Ia care iau parte dd. Boldur, T. lăiţescu, !s. Lerescu, Mi-cescu şi Aianasiu, proiectul se primeşte cu 34 voturi, contra 12.
D. Ministru de Culte, depune pe biu-roul Senatului proectele de lege votata de Cameră relativ la modificarea legei cernerilor de eomerciQ, şi altul pentru modificarea unor articole din legea con-silielor judeţiene.
Lu 3 1/2 Senatorii trec în secţiuni.
ILTIV1E INFORMAŢII
Prinţul Ion Gliika a fost primit azi la 2 ore şi jumătate in audienţă de M. S. Regele.
D. Cliiţu a fost ales membru In consiliul de administraţie la creditul funciar rural, tn locul rămas vacant prin moartea d-lui G. Leca.
tu
Membrii conferenţri de pace, vor părăsi Mercur! or Joi Capitală.
Mâine d. Ferikidi. ministru al afacerilor streine, da un prânz in o-noarea lor şi va profila de această ocasie pentru a rosti discursul, pe care plenipotenţiarii au refusnt se’l asculte.
Azi cu ocaziunea aniversării naşterii lmjjcrntului Germaniei, s a celebrat serviciu divin la Capela Iu-therana.
M. S. Regele era reţiresinlat de d. general Barozzi. Kru faţă delegaţii laConfercnţa, miniştri străini, d. lodn Rrâlianu şi cei TalţT miniştrii.
Dupe Serviciul divin a fost o re-copţiune la legaţi unea germană.
Dupe întrunirea publică de cri. d. Morouzi prefectul Capitalei s’a dus Îndată se’şl facă raportul d-luî Ion Brătianu, şi pe urmă a fost primit de M. S. Regele.
•
Ni se zice că d. Fleva, primarul Capitalei, a prevăzut în budget suma necesară pentru iluminarea cheiului Dîmboviţei şi a bulevardului Elisabeta.
e
Comisiunea Însărcinată cu elaborarea tarifului autonom desfăşura o maro activitate.
Eri Duminică, si azi s’a ii întrunit membrii acestei comisiiitiî la ministerul domeniilor.
1). colonel Maican Dumitrescu, do la artiierie, este nutuil sub-in-spector al artileriei.
D. Cbiriţescu prefect judeţului Teleorman, a sosit in capitala.
Comisiunea budgelnră s’a întrunit eri .şi a lucrat împreună cu d. Nacu ministru de finanţe.
*
Eri a fost la palat un prânz diplomatic în onoarea membrilor confereaţi!.'
•
D 1 Esarcu a adresat conferenţiarilor Ateneului următoarea circulară:
<' Am onoare a ve trimite lista eonii feriuţelor pe care v'aţi înscris şi a « ve ruga se bine-voiţi a face, lu e-ii poca indicată, conferinţa pentru « care aţi luat angajament atât căii tre public cât şi către Ateneu.
i< Este aci vorba, cum lesne o in-« ţelegeţi. de prestigiul instituţiuni o din care faceţi parte şi caria aţi <i promis luminatul d-v concurs.
ULTIMA ORA
Londra,22Martie. — Standard alri-bue guvernului iatenţiunea de a chema pe Bir Wolf din Egipt.
Londra, 22 Martie.-— Guvernul elen a reuşit se contracteze pe piaţa eiujleză un împrumut de 20 milioane drachme.
Pesta, 22 Martie. — Deputaţii din Transilvania întruniţi incunferinţâ pentru a trata asupra neijocierHor relative la noul tratat de cojnerciu cu România, aii decis se interpeleze pe guvern şi se numească o corni si ane jicniră a elabora un memoriu, in care vor cere, în cas când se va încheia un tratat, protrefiu-nea industriei districtelor limitrofe, prin introducerea dc drepturi specifice, crearea de garanţii contra violări tractatului existent, precum fi îmbunătăţirea căilor de comunicaţie, pentru a favorisa concurenţa productelor din Transilvania.
Lonstantinopol, 22 Martie. — Cale indirectă. — Gadban Efendi u telegra-flat Porţii ca prinţul Bulgariei a declarat câ persistă contra clausel numirii pe 5 ani.
Neisbânda aranjamentului turco-bul-gara Însoţit ştirea de schimbări ministeriale; alegerea înlocuitorului lui Kiarnil Paşa pare că e singura causa de Întârziere a crisel.
Circulă ştirea că Poarta negociază un % i mprumut cu baronul de Hirsch.
www.dacoromanica.ro
Itcrlln, 22 Martie. — Un decret imperial ordona stabilirea unui serviciu de inspecţiunc pentru flota (torpile)cu sediul Stalului major la Miel. şi fnrma-rea unei a treia divisiuni de marinari nrtilerişll, compusă din trei compânii.
BILETIX FIMNCIAR
Bucureşti, 10 Martie IS8G.
Septămâna es pi rata a fost mai puţin favorabilă rentei noastre. La Paris perpetaa a descins ia 9 5.75, de la dd căi cotase In septămâna precedenta, iar la Berlin amorlisabîiâ a căzut la
90.50.
Ui Paris se esplîcâ scăderea, prin nereeşita guvernului nostru de a putea contracta un împrumut pe act*a piaţa şi prin trebuinţele noului împrumut frances, căruia i se prevestesc un succes deplin. La Berlin renta noastră a mal slăbit din causa roalisărilor la acea Bursă ce a mai făcut guvernul nostru.
Dintre fondurile de slat. cari mal circulă In piaţa Bucureştilor o menţiune specială se cuvin** Iul 0 0 o com. rur. cure fiind căutat de cast» dt* economie, pentru plusarea disponibilelor sale s’a urcat la 89 1/2. Acesta e unicul titlu car»!, din causă cu n are amortismentul şi dobânzile plătibile In hârtie,—se găseşte mal abundent in piaţa. Din cursul lui actual se vede lesne că dobânda care cotează creditul statului tn ţara o de 6.75.
Agiul în cursul săptămâna) a oscilat Intre 13.95 şi 14.50. E de notat ca a păstrat prea puţin cursul de 13.95 şi cu contra aşteptărilor, s’a scumpii la noi, adică tendinţa de ectenire nu e încă bine asigurata.
Valorile au fost mai fuvorisate.
Daciele s au urcat până la 293. Băncile până la 1099. Construcţiunile până la 203 şi Naţionalele la 242.
Către linele săptămânii a fost o u-şoarft reacţiune.
La Bursa de aslă-zl lipsa complecta de afaceri. Cursul schimbului e nominal. Nu s’au putut încheia trausacţiunî, diu causa cu curierul diu porturi a Întârziat.
Notam Băncile la 1093. Daciele la 291 1/2. Agiul la 14.50.
Tendinţa calmă.
BIBLIOGRAFIA
A apărut şi s»î află de vânzare la principalele librării din ţară. precum şi Iu librăria editoare tlaimann, iu Bucuresci:
Oberon sau cornut minunat, basm cu gravuri line iu culori, format în 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bau!
Prinţul sparge alune şi regele şoarecilor-basm cu li gravuri line în culori, format tn ţo, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
Guliver in tura piticilor, basm cu 0 gravuri fiuc în culori, formal în 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
Gali cer in tura uriaşilor, basm cu 0 gravuri line îu culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei î,50 bani.
Flautul magic, basm cu 0 gravuri line tn culori, format în 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
La librăria Socck şi C-nie se află de veiiz.ire: ( urs dc csjdoulnrcn poştelor si IdegrolVIo!* de Tltoma Uasileseu.—Preţul 10 lei.
A eşit de sub tipar şi s’allâ de vânzare la librăria Socec in Bucureşti :
Al treilea supliment la codicele române, coprinzend loate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1880, ediţiunea B. Itoci'tiseu continuată de : C. Itoe reseu si C. \ laliutzi.
r“lH.CH. (MAIIIIIt.
supliniule pre lângă Curtea din Bucuroşi, Imbrâţişând cariera de advocat sâllrisăria-ne.iza a plodii cum şi a face loate ucrarile relative la profesiunea.
Calea llahovel No. 61.
AVIS IMPORTANT
De Închiriat de la Sf. Gheorghe 1880 mai multe prăvălii Gal ea Victori Nr. 82.
Hotelul SUSA1U în Predeal 20 odăi,
De vânzare un frumos loc In Alleu Eldorado str. Poştei Vechi.
Lemne de foc şi construcţie în gara Rustenl.
A se adresa la d-nul Inginer Boţea strada Pitar-Moşu Nr. 5.
ALECU A. BALS
ADVOCAT
Bucursci Strada Dionisie No. 66.
■
i

EPOCA — 11 MARTIE
CASA DE SCHI MD
I. M. FERM
27,—STRADA LIPSCANI, 27—
O
( i uşi i iu' n nise
10 Martir IM fi
5 , Ronti' amortizabila .	■
5	\ Renta perpetua . . .
6	Oblig. dp stal . . . .
6	i Oblic. 4“ st. ilmniu (U-
7	ţ Sci«*. ftme; rurale. .	.
f>\ Si'ris. rime. rurali’ . . 7 x «scris luni:. urbane . . 6\ Scris Tune. urbane .	.
!>“v Scris. tune. rurale . . 5% împrumutul roittunal Oblig. uisri pens. ilel 10 d« Împrumutul cu premie . . Acţiuni bânceî nation . . Acţiuni »Daeia-Roniania >■ .
► Naţionala............
Credit mobiliar . .
*	Construrtiunl. . .
•	Fabrica de Uărtte .
Arpint contra aur . . . . Bilele de BancC centra aur. Florin austriacl............
rec
b.)
Cl'IlSUL IMN \ IKAA
«Napoleonul Ducatul . . . Lose otomane Rubla hârtie .
CIHSIL Dl.\ IIEHI.IX
Renta Amort............
Oppcnheim. Obligat
igatiunl noul 6% C. F. R. «	»	5% » »	•
Rubla hârtie..............
CLUSliL l»F, PARIS
Renta Română Lose otomana.
Scliinili .
Paris 3 Iun! . .
» la vedere . Londra 3 luni .
» la vedere Berlin 3 luni . . Vicna la vedere .
97
93 * 2 Şt3 l
1Î*U 4
' 1 Si 1 2 73 1 4
21 li
33
1090
291
241
$
i
l'
i '
£ i < 2 J
o -
I
202
li 1,*2 1112
2.ut
9,9b.
5.90
20.20
125.75
90 00 100.90 iOti.25 102.40 203.95
94 75
39
11001 4
25 40 1231,2
<
O
6
fi-
ui
u -
♦
i Jl
O ^
2 = o*
w

N
5 \
♦
i
i
i
i
ii
•>-\
I#
\
i
j 5
11 '5
1 t
f 2
\ §
fi I
-
i
N
>
r-3 \
pa I
INSTITUI. METEORI ILOGIC
din
BUCUREŞTI
ttulrtimul ntmusfcrlr de la 21 Martie ISSti
:	y “o j
w
CD
C
C
2
>
O
>
i-rl
d"
PŞJ
(
t-*	\
r*c? I
I
i
ii ;}
1
CD
cz
STAŢIUNI	BaronijTemp.		Vent.		Starea
Rururesoi	TtFi.6	—3.4	K	2	f. sen.
T.-Si'\vrlu	7o5.ti	—3.4			I>. ner
lUlota				—	
Slătinâ		—3.0		3	f. sen
Oinrgtn	703.6	-4.1	„ iVi’v	;>	li
Constanta	704,8				sen-1
Sulina	701 7	—4.<	N	4	r. sH1-
tialanlz	754.7	— t.K	NKN	6	t>. nor
Brăila	70.3.4	-0.6	NN IC	4	s*‘nin.
Homan	702.5	—0.8		2	
Crai ova	740.8	—.3.1		0	f. senin

DE VENZARE
Pentru eşire.i din indiviaiune se pupe în vânzare prin licitaţie de' bună-vt>e, următoarele :
1.	Casa lin strada Lipscani No. 58 ce respundc şi îu strada Gabroveni;
2.	Prftvaliile (2) din strada Lipscani No. 4.
3.	Prăvălia din strada Lipscani No. 49.
4.	I ii Ioc în strada Batişlea No. 25 ce respuode şi In strada Rotari.
Ucilaţiuneu se va line in /ion de 12 Murite Ia ora 12 din zi, la biuroul din strada Lipscani No. -49, unde se poale lua or cdnd iuformaţiiiiil relativ la aceste i-niobilc.
|i|’ l i V i 4 u J1 Tauri de rasă şi vaci llî« W.lL lIlIi de lapte, a se adresa la d. E. Reimer, administrator la proprietatea Pftşcani din judeţul Ilfov.—Tot la aceasta moşie sunt de vânzare fier-' beci ţi oi de rusă tnerinos.
1	\mmstimau:':,;:"
doreşte a medita unu sau doui elevi în schimbul unei pensiuni; sau a locuinţei şi mâncare.
A se adresa la administraţia acestui ziar.
I M ÎTIIRI'VT tiort’sle a Plodii lec-l. 1 MIIIlM (juni pentru Clasele Primare, în schimbul unei modeste pl A ţi.
A se adresa la administraţia ziarului.
Al1 ii VII VI? c*!n fousa «arendării pro-U(i:\iMU.\ii prieiaţii, se vând, O lo-comobila 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica llnmson sistemul cel maî perfecţionat ambele în perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprie-' tateaPdşcani judeţul Ilfov, adrestnduse' la d. E. Reimer administratorul.
JJ
— HUODRESCt —
6, STRADA VESTEI, 6.
Secţia medicala
1, Hydrolherapia—2. Klcclrizare—3. thopeiiie—4. Gimnastici medicala—5 lialaţl—6. Masajiti sistematic—7. Serv la domiciliu— 8. Consultaţii medicale Secţia higienica
1 Ha o abur..................
1 Bae do putină cu şi fără duşe .
medicamente................
l duşe rece sistematică .	. .
-n|
-JQ
iciul
3 —
2.50 1.—
1.50
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Notă 1 Huile de abur sunt deschise îa toate zilele de la 7 orc dimineaţa ptnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-datâ pe sâpl&mâtfă Vinerea de la 7 ore dimineaţa pluti la 2 post-moridiane!
Preţurile la secţia medicală conform prospectului.	Direcţiunea.
Directorul Institutului, St. Hepites.
Starea man'i Ia Constanta liniştita la Sulina |ploie si zapada
mi ci im iii: u:\z\iii;
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime do -ii metri. Se vinde tn total sau în loturi, do câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
Se arentează o moşie de 3,000 pogoane în judeţul Ilfov.
Doritorii sc se adreseze la redacţia ziarului «Epoca».
PROPRIETATEA SILISE ASCA din
judeţul Teleorman—Gara la 5 minute depârtare.—A se adresa la d-na Klisa Cnronidi, strada Intrarea Rosei ti, Nr 5.
'mmm
OUVRAGE ENTII^FlEIVIElNrT TERMINE
ESSAI COMPARE
SIJR
IES 1JOTTDTMS ET IES 10!
DE LA
R O U M A N I E
DEPUIS LES TEMPS LES PLUS RECULES JUSQU'A NOS JOURS
-is
K
PAR
UN VOLUME D ENVIRON 500 PAGES, EDIT1QN DE LUXE
PAPIKR VlillN, CARACTKRLS ELZKVIRS.
PRIX 20 FRANCS-TIR&GE LIMITE
On peut şomer ir e â par tir du ///,? janvicr dans fes bureaux du « Peuple Rownain » el diez tous fes libraires de Bucarest.

MOŞII DE iliEMIAT
Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănaturile de toamnft.
Doritorii se pot adresa in Rucu-reşti, strada Brezoianu No. ol în toate zilele pină la nmiazi.
■4	* ’T1—•

BERARIA GAMBRINUS |
a
CC
A
O
*<r

fo » g *

cr
p
B
P i;

l a pus in consumaţie 9ţ
iDEliE (iAMItilIMAM\|
| fabricatiunea OPPLER t
i	«
>	• -~'r- Se* 1
PRIMA IMPERIALA REGALA PRIVILIGIATA
SOCIETATEA DE \AVIIiVTil\E CI VAI'OAKE PE IIIMHE
ITINERARIU
Valabil de la $8 9 Ianuarie 1886 ptnă >a altă disposiţiune
NB. Orele de plecare mai jos aretate suni a sc înţelege aproximativ şi se schimbă după circonslanŢele limpuluTşi apelor: tn nici un raz însă vapoarele nu vor pleca do lu staţiuni mat înainte de orele indicaLc în acest Ilinerariu.
Pornirea vapoarelor de ia staţiuni va avea loc dupe orologiurile agenţiilor.
CURSELE VAPOARELOR DE POSTA
Placare în jos, de la
Orşova
Severin
Galafat
Yidin
Lompalanca
iftihova
Becliet Corabia Nicopol «Măgurele Şiştov Zimnicea in Itusciuc de la Itusciuc Giurgiu Turtucala Olteniţa SiUstna Ostrov iu Bmila în Galaţi
Luni Joi Marţi Vineri
3
5
10,10 10,35 12,40
3.15
3.30
5.30 7
7,20 9,10 9.25
11.30
6 10
—	12,15
—	12.20
-	2,45
3.15
Dumineca
p. m. a. m.
p. m.
Mere. Sămb.
Joi
a. m.
p. m.
dimineaţa
G.dati, 5 Februarie st. n. 188<i.
Plecare, in sus, de la Marţi Sămb.
Galaţi Brailâ
Ostrov	—	—
Siliştra	ţ**	—-
oilen	Mere. Dum.
Turtucaia	—	—
iu Giurgiu Sm. —	—
de la Giurgiu —	—
Itusciuc	—	—
Zimnicia	—	—
Şiştov	—	—
Măgurele	—	—
Nicopol	—	—
Corabia	—	—
Becnet	—	—
Rahova	—	—
Lompal.	Joi	Luni
Vjdiu	—	—
Calafat	—	—
Iu Severin	—	—
de la Severin Vineri Marţi
9
10,25
9,30
10.30 2
2.15
5.30
10 11
2.15
2.45
5.10 5^20
7.10 9.55
40.10 6
8.45
9.15
4.30 5
a. m
a. m.
p. m.
a. m.
p. m. a. nr
jnsjţectorâtuL^ent/Goţ^unare^e/o^
CASE IIE INC HI HIAT
Două apartamente în punctul cel mal central al oraşului, Î11 dosul Bulevardului, alături cu Creditul Urban şi vis-a-vis de Poşte şi Telegraf, strada Vestei No. 13, Apartamentul d’enliit compus,
In sus de 8 odăi de stăpân cu 41‘metri înălţime, 1 salon foarte spaţios.
In jos 3 odăi, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 odăi de viziliO şi hamuri, grajd, şopron, hambar de orz, puţu în curte şi 2 greainiţc
Apartamentul a! duuilea compus.
In sus 8 odăi, şi 5 la mansarde.
in jos 8 odăi, şi un fel de salon, I pivniţa şi curte spaciosâ cu grilaj de fer.
Unul din aceste apartamente se poate închiria chiar de acum.
A se adresa la proprietar cc le locuesc.
O casă marc cu două ctage, încăpătoare pentru două familii, având 20 camere, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 grajduri, şopron de 3 trăsuri, curte spaţioasă, etc.
Asemenea de văuzare un log de casă, a-vând 17 metri faţă,' 34 fund.
A se adresa strada Biserica Amzef, 6.
-fi*
XXTOOOGGQCXXXX tXXXXXXXXXXKXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
PUBLICITATEA
X X X X X X X X X X X X X X X '<y
ZIARULUI
9 ?
EP O CA
4 l
Strada Episcopiei, No. 3.
ANUNCIURI SI RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
K
MOŞI! DE VAXZARE
MOŞIA RIEA NOUA din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Kiea. Moşia are 200 slj. masa sau aproape 400 pogoane. Kste de arendat a 200 galbeni şi se întinde până Î11 bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Măgurele.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri.
INSCIINTARE
Celebra gimnastică română Matilda Petrescu, întorcârulu-se din streinâtate după o lipsa de 6 ani, în care timp ’ş! a perfecţionat studiile, doreşce a da lecţiunî de gimnastică în familii şi în Institute de domnişoare.
A se adresa la Clubu-Girnnaslic str. Biserica Eui No. i.
DEPOS1T GENERAL
DK
IPSOS ROMAN
si
CIMENT ENGLES DE PORTLAND
MARCA „URSUL ALBASTRU"
Doritorii să se adreseze la secţia comercială a Bâncei Prevederea, BUCUREŞTI No. 15, STRADA DOAMNEI, 15.
c c- c c o o o o c

DE VANZARE SAU DE ÎNCHIRIAT
De la SfAnlu Gheprohe, 0 casă aşezatâpe strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu curie şi grădină. —A se adresa la proprietatea care locueşte intrânsa.
MOŞIA VĂLENI, districtulu Ol lu, plasa Şerbaneştî, fosta parte a d-luî A. Burke. — A se adresa la d-nul Nicu Moscu actualul proprietar Strada Mi-nerva Nr. 12, bis.
0 |}(hi\IS()\H\ sulul secontlar şi
avăud «'Diploma de maturitate», sâ oferăa da lecţiunî, în vre-o familie pentru cursul primar saii sooondar.
Ui special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele tisico-naturalc.
A se adresa la redacţiunl.
nr ivrtfinitT de la 23 Aprilie viitor, llfj I M.llllilil casele din strada Aca-demnieî Nr. 29. — A se adresa strada Ba-tişte No. 11.
ATELIER DE POLEITORIE
I. C E R N O K
1, Strada Mibăi-Voda 1.
(visa-vis de 'maşina de apă)
Recomandă bogatul seQ «asortiment de oglinzi cu console aurile si negre. Mese mari şi mici, tot felul «Je galerii şi pervazuri. Incadramente de fotografii, negre şi aurite. — Primeşte ori-ce comaude în meseria sa.	^
1 VIS-A-VIS DE / ) PALATUL KEGAL ţ
MARELE MAGAZIN
DE
CALEA
70 VICTORIEI 70
COLONIALE SI DELICATESE
LA „SPERANQA “
Se găseşte asortat cu tot felul de articole pentru menagiul c.aseî, a-semenea Cogniacurt, Romuri, JJgueruri streine din cele maî renumite case. Vinuri streine şi indigene. Articole de post. De 2 ori pe sep-tainâna sosesc stridii proaspete.
Icre proaspete de morun, homarzi, languitâ, ele.
Petraolie loara.
De venzare hârtie maculatura
Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromanica.ro