ANUL I No. 91.
GniooRK G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In ţară t hii 40 lei, 0 luni20 lei, 3 luni 10 lei În Âlrftinâiiite 1 nn 50 lei, 0 luni 25 lei
R K 1) A C Ţ I A
No. 3.‘- Pialn Episcdpiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL
A DOUA EDITIUNE
APARE IN TOATE ZILELE
DtMINKCA « MARTIE 18S6.
N. Or. FIL1PESC
Proprietar
V
A N U N C I U R<f>s
«mi net uri ţie ţiaţiiua a patricii Hr30 bani. aiiuueitiH şi reclame pe	lel linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Pi&ti Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
PARTIDELE
DIN
OPOZITIUNE ALIATE
VOR TINE
IMRIMRE PUBLICA
Duminică la 9 Martie orele ? p. m.
IN SALA „UNIVERSALA" CASELE „JOJl"
Strada Regala No. 17.
Fără îndoială, starea In caro a n-juns guvernul d-lui Rrătianu este cu desăvârşire critică, mal ale9 din punctul do vedere fînanţiar, şi pune In poziţiune foarto groa pe partizanii şi amicii sol. Aceştia, hotărîţî a-şi apăra protectorii cu ori-ce preţ, for-ţamentesunt aduşi, pentru a putea îndruga căte ceva, se falsifice toate principiile şi se nesocotească chiar ideiile recunoscute de cel mai elementar bun simţ. Liberalii noştri aCi zis de mult râmns bun bărbaţilor inteligenţi şi serioşi, care n'aveau ce căuta in societatea şi în publicul lor, şi de aceia, rornuşi cu ceata interesaţilor şi ou o mână de naivi, ei nu se sliesc a sminti toate teoriile, Înlocuind u-le cu idei fără nici un câ-pătâiu şi cari n’ar putea intra de cât In mintea unor oameni ameţiţi de nevoile momentului.
Pentru a ne convinge despre a-ceasta, nu avem de cât se cercetăm desbaterile din corpurile legiuitoare şi spusele gazetelor oficioase. Nu ne propunem negreşit a face un studiu complect in uceaslă privinţă, ne mărginim numai pentru moment, se examinăm ideiu originalăl, ca se nu zicem mai mult, emisă de unii colectivişti autorizaţi asupra ceşti unei aşa de spinoase a agiului. Toată lumea ştie ce pagube Însemnate ne-a adus creşterea neaşteptată a primei aurului,—datorită In inare parte incuriei guvernamentale,—şi câtă osteneală 'şi dau oamenii luminaţi pentru a remedia acest red Înspăimântător. Ei bine! s'au găsit un ministru liberal, in Cameră, şi un publicist colectivist, In gazeta oficioasă, cari au spus enormitatea că agiul este un adevărat bine pentru ţara noastră, de oare-ce este mijlocul cei mai eficace pentru crearea industriei naţionale! Se nu crează nimeni că inventăm; ne referim la cuvintele pronunţate ded. Stolojan in Cameră, cu ocaziunea răspunsului la mesagiul tronului, şi la un prim Bucureşti apărut, zilele trecute, lu Voinţa Naţională.
Adversarii zic, In substanţă, acest lucru: agiul este o cale indireclâ, dar sigură, pentru mărirea taxelor asupra mărfurilor streine; din această cauză, industria noastră simţindu-se Incuragiată, se va întemeia luând o Însemnată desvoltare. Aşa câ, par a zice politicianii noştri, de n’ar ec-sista agiu, ar trebui să-l inventăm.
Puţine cuvinte, credem, vor fi îndestulătoare pentru a dovedi insanitatea acestei idei absurde.
• *
Primul lucru ce trebue să considerăm, când vorbim despre agiu, esto negreşit: cum stâ avuţia naţională din causa esistenţei acestei prime? Foloseşte ea intru ceva, sau din contra spferă o micşorare mai mult sau mai puţin simţitoare? Căci este un punct constant, şi in ştiinţă şi pentru ori-ce minte sănătoasă, că prosperitatea unui Stat nil vine din câştigurile realisate intr’o ramură oare-care a activităţel ome-
neşti, când există perderi superioare In cele-Falte. dar numai din creşterea reală o avuţiei publice, considerată tn totalitatea ei. Un proprietar, care'şi adună venitnrilo.se consideră folosit numai atunci când, făcând socoteală generala. Constată un esce-dent real; nu-Teste de nici un profit Insă, ori-cari ar fi unele creşteri de venit, dacă altele scad In propor-ţiunl mult mai mari.
In sine însuşi, agiul coprinde o perdere şi prin urmnro nu poate a-duce nici o dată vre-un folos. Intr’a-dever, plata do primă, pentru unul din cele două metale, presupune neapărat o orisâ economică sau monetară, ori amândouă chiar, ş ori-cine ştie că în asemenea situaţiunî e paguba pentru averea publică. Lucru este Învederat: unul din metale scumpindu-se, cel alt nu mai re-preserită valoarea de mâl ’nainte, şi prin urmare, atât averea mişcătoare cât şi cea nemişcătoare, sunt supuse la oscîlaţiuni continui. Nimeni nu mai este sigur pe ceea-ce posedă, fiind espus, la fie-ce moment, a perde sau a câştiga, fără vre-o regulă sau cuusâ naturală, cum s ar Întâmpla Intr'o stare normală.
Dar se cercetăm mai de aproape cestiunen la noi. Fără nici o sfială putem susţine că avuţia naţională perde pe fie-carfc an, din causa agiului, aproape 100 milioane; şi, în privinţa acestei cifre, departe de a fi comis vre-o exngeraţiune în inaî mult, ne temem că am spus prea puţin. Intr’adever, se facem niţică socoteală.
Luând prima de 150/0, Statul numai plăteşte o diferenţă de peste 8 milioane pe an. Lucru este netăgăduit, ba încă, dacă nu ne înşelăm, uceastăsumâ ameninţă dea 11 Întrecută.
Comerciul nostru se face pe aur, şi din această causâ negreşit avem o pagubă însemnată. Dacă cercetam cifrele, în această privinţă, găsim, pe anul 1884: 294,986,273 lei la import şi 184,115,542 la esport. Am luat acest au pentru că nu a-veam ia iude mână o statistică pe 1885. Va se zică pe Întregul an, comerciul nostru s'a ridicat la 479,101,815 lei, la care agiţi produce o diferenţă de 71,865,271 lei In paguba avereî publice. Am socotit, Intr'adins, la un loc importul şi es-portul. pentru că agiu '1 plătim In ambele caşuri; la import, in mod e-fectiv, prin plata făcută; şi la esport, prin diminuarea de preţ ce fatalmente se impune de străini, cari, când cumpără, fac deferenţa Intre moneta lor de aur şi cea de argint. Dară chiar inenţinindu-ne numai la agiu plătit pentru balanţa dintre import şi esport, totuşi ajungem la o pagubă de peste 16 milioane într'un an.
Pe lângă acestea, se nu uităm câ, In general, efectele băncilor şi institutelor noastre de credit sunt a-farâ din ţară, aşa câ pe lot anul suntem siliţi a trâmite In plăţi de cupoane mult mai mult de cat ar fi trebuit, fiind Încă espuşi a pierde şi cu ocasiuuea plăţei ratelor către diferitele societăţi împrumulătoare.
Agiu la noi produce un efect cu desăvârşire contrariu de acela cea-duce de ordinar o crisă monetară. Intr’adever, este ştiut că contracţiu-nea monetară, adică micşorarea nu-ineruriului, obicinuit face să des-creascâ preţurile mărfurilor, aşa că paguba dintr'o parte se compensează aproape cu câştigul realisat de consumatori prin descreşterea
preţurilor lucrurilor necesare. In această privinţă s'au făcut statistice foarte concbizătoare lu finglitern si în alte state. La noi însă crisa prin care trecem nduee o paguba reală In avuţia publică, fără nici o compensare, câcîea se traduce, de o parte, prin agiul ce plătim pentru dobândirea mărfurilor, şi de alta, prin scumpirea mărfurilor ce suntem siliţi a cumpăra.
Ori căt de optimişti am fi. este peste putinţă a nu ne convinge că avuţia naţională, din causa agiului, suferă pagube de mai multe zecimi de milioane pe tot anul.
Se vedem acum cari sunt avnnta-giele ce resultă pentru noi din existenţa agiului, şi d#<jă ele sunt In stare a compensa pagubele suferite, căci numai procedând ast-fol ne putem face o idee exactă despre ces-tiiitte.
Contrazicătorii noştri pretind că prin mijocul agiului se protegeazâ industria naţională şi i se dă un avânt puternic; iar, in fapt, so in-voaeă mărturisirea câtor-va fabricanţi In acest sens.
Negreşit nu este locul acum a cerceta In sine ceşti unea dacă protec-ţionismul este col mai bun sistem economic ; sperăm se facem aceasta cu altă ocasiune, când mai ales ne vom sili a dovedi ideia greşită ce şi-ail făcut aşa zişii liberali despre stat şi atribuţiunile sale. Ne mărginim numai a Întreba : cari sunt foloasele reale produse In averea publică prin încuragiarea dobândită de câte-va fabrice din causa agiului ?
Fără teamă de a fi contrazişi, putem afirma, de la Început, că profitul ce s’ar fi putut realisa de unele fabrice de la noi este derisoriu în raport cu paguba suferită de avuţia naţională. Am dori să ni se presinte cifrele şi Îndată ne vom convinge despre aceasta.
Apoi, In starea In care ne aflăm, este peste putinţă a se trage vre-un beneficiu de fabricanţi, căci aproape j toate materialele cu care lucrează se 1 aduc din străinâtute, aşa că propriu zis şi ei nu sunt scutiţi de plata agiului. Lesne ne Încredinţăm despre lucru citind publicuţiunile cari determină articolele importate Ia noi; ast-fel, pe anul 1884, am importat pielărie pentru 35 milioane, lemnărie pentru 17 milioane, fier şi diferite metale pentru 47 milioane, toate acestea, in general, constituesc nişte materii prime, ridicându-se ia vre-o 90 milioane pe an.
Se luăm chiar fabrica de chibrituri. despre care ne tot vorbesc guvernamentalii, şi ne vom convinge câ folos mare n’a tras din agid, căci mai toate, case nu zicem toate, materialele cu cari lucrează, se importă din alte state. Ast-fol, se importă fosfor, minium şi chiar beţele de chibrituri.
• •
Nu este cu putinţă dară a se pretinde că agiu foloseşte întru ceva Statului român ; din contra, averea noastră suferă perderi însemnate pe fie-care an, şi de aceia bărbaţii serioşi trebue se cugete matur la stâr-pirea acestui reu. Guvernul de astăzi n’a înţeles sau, interesat, nu a voit se Înţeleagă importanţa cestiu-nei şi primejdia ce isvorăşte pentru ţară, prin urmare el nu poate fi în stare se aducă vre-un remediu. Pentru resolvarea unor asemenea ces-tiuni, trebue altă muncă şi pricepere de cât aceia ce ne pot oferi colectiviştii noştri!
D. C. Popescu.
Paris, 19 Martie.—Noul împrumut face o primă do 1.60.
I.lâ&e, 19 Martie.—Nişte anarchiştl strigând: Jos Capitaliştii! aQ jefuit mal multe cafenele şi prăvălii, Poliţia a tras asupra mulţimei şi a făcut posti; 100 arestaţiunl. Sunt o mulţime de răniţi.
Petersbnrg* 19 Martie.—Jurnalul de St. Petersburg spune ca prinţul Alexandru a luat o cale greşită dacă speră să. găsească simpatii Încurcând lucrurile şi adaoga că toate puterile judecă absolut necesar să confirmeze aranjamentul turco-bulgar cu clausa numirii pe 5 am.
Pnrls, 19 Martie. — Adoptarea de către Cameră a proiectului relativ la e-misiunea noului Împrumut e privită ca sigură.
Numai felul Împrumutului e contestat, mal mulţi deputaţi sunt de părere să emită renta 8 0/0 amortisahilă In loc de perpetuă.
ÎNALT decret
Prin oare colonelul Angliclescu V-le.xnnilrii, mm mulau tul ronimeiiluliil Alo. I de artilerie, «o |»uno iu ncnetl-vltnto prin retragerea funet/ll.
ÎNALTA resolutie
„SE APROBA'*
CAROL
Prea înălţate doamne,
Cu ocasiunea inspecţiunilor generale făcute regimentului No 1 de artilerie, am văzut în procesul verbul al inspecţii, încheiat de generalul Solomon, că jurământul ce se află înscris prin livretele soldaţilor, a fost şters, din ordinul colonelului Anghe-lescu ca eomandantatuncî al acestui corp.
Acest fapt fiind unul din cele mal grave, am numit de Îndată o comisiune de trei coloneii, din care: colonelul Cernat, şeful divisii a 2-u teritorială, ca preşedinte, şi ca membrii Colonelul Donici. şeful regimentului No. 2 de roşiori, şi colonelul Borănescu, şeful regimentului No. 5 de linie, pentru a cerceta împregiurârile, care au putut face pe colonelul Anghelescu se comită un fapt atât de grav.
Comisiunea după ce a procedat la o minuţioasă cercetare a colonelului Anghelescu, şi văzând că din chiar înscrisele sale declaraţiunl, in cestiunea ştergerii jurământului din livretele soldaţilor, din corpul ce comanda, s’a făcut cu cea mai mare uşurinţă şi indiferenţă, comisiunea IN UNANIMITATE a declarat culpabil pe colonelul Anghelescu.
Sub-scrisul, considerând cele de mai sus, şi pătruns fiind de adevărul, câ in cestiunea jurământului nu trebue se planeze asupra ostaşului nici măcar cea mai mică bănuială. Rog plecat pe Măria Voastră se bine-voiască a subsemna alăturatul decret prin care colonelul Angelescu, şoful regimentului No. 1 de artilerie, se fie pus în posiţiune de neactivi-tatn prin retrageren funcţii.
Sunt cu cel m .1 profund respect,
Prea înălţate Doamne al Măriei Voastre prea plecai si supus serv, Ministru Secretar de Stat la departamentul
No. 2181 de Ilesbel 29 Februarie 1872. (ss) General Floreseu.
Asupra raportului Ministrului Vostru Secretar de Stat la Ministerul de Itesbel \o. 2181.
Am decretat si decretam
Art. I. Colonel Anghelescu A-Icxandru. comandantul regimentului Xo. I de Artilerie, se pune
în positic de neaelivitnte prin retragerea funcţii.
Art 2. si cel din urma Ministrul nostru «le resbel, este însărcinat <*u executaren ordonanţei «le faţa.
Dat în Ducurcsti la 20 Februarie IN72.
(ss) CAROL
Ministru do resbol ssi General tlrtresen
GENERALII AAGHELESCl
Am publicat mai sus decretul prin care generalul Anghelescu, în urma raportului a trei ofiţeri, intre cari, generalul Cernat, a fost pus in disponibilitate pentru ca ştersese jurământul din livretul soldaţilor.
Trebue se punem acest fapt în faţa ordinului de zi prin care sus numitul general zice trupelor «eâe che-mnt prin încrederea Regelui şi a primului ministru la ministerul de res-bel»case indicăm ce semnificaţie are venirea generalului Angelescu in capul acestui departament.
Cund un om ajunge intr'o ţară se ocupe funcţiuni atât de înalte ca a-ceia de ministru, acel om se presupune că are deja o personalitate proprie şi un trecut care dă no-minaţii sale cutare or cutare semnificaţie.
De pildă Bismark pentru Nemţi incarnează Unitatea germană, Gambeta represinta în Franţa o politică răs-boinică, d. Freycinet din contra o politică de pace. Asemenea la noi d. Dini. sturdza represinta Înjosirea naţională faţă cu străinii, d. Câmpi-neanu represinta abisul intre tron şi ţară, d. Radu Mihal represinta, cum a zis d. Lahovary, 30,000 de franci, in fine generalul Angelescu represinta ştergerea jurâmintului din livretele soldaţilor.
Această semnificaţie a vrut se o dea şi d. Brătianu acestei nomina-ţiuni, căci altminteri arii pututgusi, cu greutate esteadeverut.darar fi putut găsi, in partidul seu, un militar care nici se nu (1 conspirat, nici se nu 11 luat parte la revoluţia de la Ploeşli, nici se nu fi şters jurămintul din livretul soldaţilor. Dar d-sa a crezut, cu drept cuvânt, că nimeni nu putea fi mai demn d'n şedea pe banca ministerială Intre d-sa şi autorul Spionului Prusian, de cât generalul Anghelescu.
Astăzi ori-ce colonel din armată e liber se şteurgâ jurământul din livretul soldaţilor. Ministrul de res-bel nu’I poate face nimic.
Şi nu numai impunitatea este asigurată, dard. Brătianu 11 îndeamnă chiar se facă aceasta, zicend destul de clar celor ce îmbrăţişează cariera militară: «Fiţi devotaţi tronului şi veţi fi răsplătiţi ca generalul Mânu, conspiraţi insă in contra Suveranului şi pe pieptul vostru va străluci cifra regală ; ştergeţi jurământul din livretul soldaţilor, şi veţi ajunge Miniştrii de resbel!»
X. Filipescu.
NOILETAXE COMUNALE
Deficitul simţit dar neştiut In care se găseşte comuna Bucureşti, provoacă nuoi imposite asupra cetăţenilor.
De astă dată mizeria tare bântue comerţul capitalii, sileşte pe edilii oraşului ca să prezinte, sub o forma mai mult sau mai puţin piezişă, cererea lor de mărire de taxe.
Nici nu puteau face alt-fel. —Imposi-tele generalmente sunt resultatul unui compromis intre contribuabili şi ad-
•>* > t* - ^
i
1 :	. V
www.dacoromanica.ro
9
EPOCA — 9 MARTIE
ministraţie. Aceasta se obligă a procu ra serviciivăzute, pipăite, contra sacri-flcielor ce se obligă a face cel d'ântâiu. Ga cât raportul Intre sacrifieiele oferite şi serviciele procurate e mai disproporţionat, cu atât impositul devme mai odios.
Pentru comuna Bucureşti taxele o sistente sunt esorbitante, şi prin urmare creşterea lor e nedreapta şi neîn-ţeleaptâ.
Pe lângfi aceasta un nou element de critica intervine In causa. — De şi im positele sunt egale pentru toţi locuitorii capitalii, serviciele ce administraţia comunală le procura sunt cu totul, dar cu totul, Tn raport tîecfrept.
Locuitorul din Strada Mercur plăteşte aceleaşi tacse către casa Comunala ca şi cel din Strada Lebedei. Gel d'ihtliil beneficiază delumihat perfecţionat,de pa vagid cubic, sergenţi de stradă, ajutor în cas de incendii!, plus curăţit de zăpadă şi alte de astea.
Locuitorul din strada Lebedei n’are altă consolaţiune de cât aceia pe care ’l o procură — In cas de a fi mai sentimental—melodiosul nume al lebedei şi atâta tot. Nici luminat, nici stropit In timp de vară, nici curăţit în timp de iarnă şi aşa mal departe, în toată seria servicielor de edilitate pe care Comuna e obligată după lege a le pune Va dispo-sia cetăţenilor egal impuşi, dar neegal consideraţi.
Cu toate acestea pe cine va apăsa mal mult nouile tacse comunale?
Tot pe locuitorul din strada Lebedei fără îndoiala.
• •
In adevăr nouile tacse privesc de preferinţă aceste articole : vinul nod, spirtul, uleiul, carnea, păsările, slănină, pastrama, laptele acru, peştele sărut, peştele proaspăt, faina, orezul, scrobâla, pesmeţil, strugurii, nucile, hămeiul, piatra acră, portocalele şi lămâile, ardeiul, şofranul, roşcovile, zahărul, cafeaua, ceaiu, dulceaţa , halvaua, legumele, castraveţii în saramură, mânătărci, muştar, unt proaspăt, untură de porc, seurt topite şi netopite, ceară, petroliâ brut şi rafinat, lemne de foc, chibrituri. Ne oprim aci.
Care din aceste articole nu intră Intre obiectele de prima necesitate, de cari e legat traiul zilnic al locuitorului din strada Lebedei. Ce e mal mult, credem fără a ne teme de contrazicere, că consumul lor e mult mul Întins ucolode cât pe strada Mercur.
•
Am zis la început ca aceste imposite sunt propuse pe ocale piezişe.
In adevăr, cu ocasia tutocmirel unei legi în privinţa esploatâril acsiselor, Consiliul comunal revizueşte şi tariful esistent şi cu revizuirea merg aşa de departe în cât, pe când in actualul tarif figurează 70 de articole, in noul proiect sutU impuse 109 articole adica 28C>00.
Se zice ca unii comercianţi ar fi reclamat contra mărire! taxelor. Nu ştim dacă şi cei-l’alţî locuitori consumatori esclusivl ştiă ce se pe trece. Daca ar şti, de sigur ca lntr’un singur corp ar veni la Comuna şi ar protesta contra noilor imposite ce li se pregătesc.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
EPRAXIA
v.
In casa doamnei Pastia, într’o odac cu lumina către apus, Epraxia, întinsă într’un fotoliu, îşi povesteşte amarurile unui băeat ca de vr'o cincl-spre-zece uni, care-o ascultă c’o pioasa luare a-minte.... Ş'amândurora li se umplu o-chii de lăcrâral. Copilul încă e orfan.
Din când în când, d-na Pastia intra şi s’aşeazâ c’o înduioşare de mamă între aceste doua sutlete nenorocite, şi ’i soarbe în căutătură el ferbinte de dragoste şi de milă.
Nimic nu male de nădăjduit, i-a spus doctorul, şi totul ea crede încă sa ’l scape. Rămasă văduvă şi fără copii, pe Iorgu 11 luase sub îngrijirea el de la vârsta de nouâ ani. Vecinie bolnav, vecinie îndopat cu doctorii, a mers tânjind din zi tn zi bietul copil, fără ca ea să se descurajeze, ori să i para vr'o data râu de sarcina ce singură, de buna voe,şi-o luase asupră'i — lutr'o zi, doctorul ’t-a spus ca la mănăstire e o călugăriţă tânără, care de aceiaşi boală e mistuită, şi care se stinge pe zi ce merge....
Peste câte-va zile Epraxia era în casa acestei femei-ânger, care nu mai
CRONICA
CJii disoni's fiineL>r*u.
Suntfel de fel de meserii şi profesiuni, dar mal pitorească şi nobila profesiune de câţi aceea de a ţine discursuri funebre pe la răposaţi, nici că se găseşte.
Prin mai toate oraşele de provinţii, şi clriâr în capitală sâ găsesc asemenea onorabili, cari sunt cunoscuţi ca cei mai prima autori de discursuri, şi un mort cart* se respecM, nr'fl în stare crrse se revolte în fundul mormântului seu, dacă ar fi îngropat aşa semplu.
Lucrul ar fi îngrozitor căcf ar putea da prilej vre-nnw orator ra să rostească vestita frază: chiar mormintele safl cutremurat!
Printre feluritele soiuri de discursuri, cele mal importante, sunt cele rostite la moartea vre-unor iluştrii cetăţeni, amici decolaţi ai binelui şi ai aderftului, cari aii luptat o viaţă întreagă pentru binele ţerii.
Aceste discursuri sunt invariabile şi coprind aceleaşi clişeuri şi banalităţi.
Aşa să dăm o mostră do un asemenea discurs.
Jalnică Adunare,
Se poate spune şi întristată Adunare. şi Fraţilor!, dar Jalnică Adunare se întrebuinţează mal cu preferinţa.
Aşa dar:
Jalnică A dunăre.
Cadavrul rece şi nesimţitor pe care '1 aveţi Înaintea ochilor, este al prea iubitului nostru concetăţean X. Y., care moare lăsând în urmâ’i o familie numeroasa şi inconsolabila. (Se aud mai multe suspine şi sughiţuri jalnice, provenite de la familia cea numeroasă).
D. X. Y. lînâr încă arăta cele mai fericite disposiţiunl.
El urma cu distmcţiunc cursurile colegiului de la Sf. Sava cu atâţia alţi contimporani iluştrii şi nu întârzia a se face cunoscut ţăreî.'
Dânsul făcu parte din puternica ge-neraţiune a Câ.mpinenilor, Ileliazilor, Goleştilor etc. etc. ele.
Evenimentele de la anul 1818 îl sur-prinseră în mijlocul ocupaţiunilor sale de predilecţiune, şi fu nevoit a lua calea exilului.
Cât timp X. Y. fu silit ca să mănânce pâinea amara a exilului, dânsul nu Încetă ca să lucreze şi sâ cugete pentru binele patriei sale, căci precum spune poetul :
Fie plinea cât de ren
Tot mal bine în ţara mea !
(Câţi-va cetăţeni alegători, cari In viaţa dumnealor au asistat la mai multe discursuri naţionale şi patriotice, cred cil a sosit momentul pentru ca să a-plaude, fapt care motivează câte-va eliminări zgomotoase din biserică. Dupe ce liniştea se restabileşte, autorul urinează).
Când evenimentele din principate se inişliră X. Y. se grăbi a se reîntoarce în ţară unde alte suferinţei) aşteptau. Dânsul fu unul dintre cei mai devotaţi apostoli ai cauzei naţionale şi colabora riiul pe rlnd la ziarele: Ioce« patriei, Sentinela, Cauza naţională etc.
trăia acum de cât pentru uşurarea a-Cestor două suferitiţl.— Sta multă vreme lnbrăţişâridu’i cu privirea, şi mereQ înlrebându'i ce doresc, cum se mal simt, dacă aO poftă de mâncare; ce sa le cumpere din târg... Şi era neobosita, vecinie umbla tn ropotele lor. Nici o data n'au fost bolnavi mai bine îngrijiţi ca aceia.
VI.
In picioare, la fereastra ce de în gradina, sleteafl amândoi şi priveau tăcuţi,printre frunzele galbenede toamna, la Întristătorul apus al soarelui. Gândurile lor calâloriafl pe acelaşi drum şi, de acelaşî fior coprinşi, nu îndraz-niaă sâ'şi vorbeascâ. Toţi ofticoşii, în căderea frunzelor, în apusul soarelui, de toamnă, văd apropierea înfiorătorului ceas.
Se lipiră unul de altul, ca şi cum le ar fi fost frică.
Obrajii Epraxiel se aprinseră. De-o parte şi de alta i se grămădiră sub tâmple două benghiurl de-o roşeaţâ ca de cârmuz. Ca o flacără ’l lunecă prin trup, din creştet până în tălpi se cutremură, şi îcleştându’şi braţele după grumazul copilului, îl strânse de sânu'I cu atâta putere, că bietul Iorgu icni, şi cercând a se desface din încordarea braţelor ei, îi zise cu o voce gâtuita de durere:
«Me doare, lasă-mâ, ce Dumnezeu mă siringi aşa?...»
Atunci simţi lntr'ânsa răscoala tuturor patimilor, înlănţuite atâta vreme în a-
Inimă nobilă şi înaltă, amic devotat si sincer, patriot convins şi dezinlere' sat, iata ce a fost X. Y. al cărui cadavru îl aveţi înaintea d-voastră.
Ce este omul'. Oiinânâ de ţărlnâ ! Ce este viaţa! Un vis amăgitor!
Darnicei nu a murit! (Toţi membrii familiei se uilft grăbiţi la coşciug, crezând Că o 11 adevărat, câţi-va dintre moştenitori îngălbenesc...) Faptele Iul vor rămâne neperitoarv şi memoria lui va trăi vecinie tn fBmhtirea celor ce 1’afl cunoscut şi l'au iubit.
Către sfârşitul carierei sale X. Y. putu se agonisească o mică şi neînsemnată avere II, Iu urma unei munci stăruitoare şi îndelungate, pe care o lasă numeroasei sale familii.
X. Y. va reraâne printre noi ca model denbnegaţiune, de muncă şi de civism.
Şi acuma, că numai câte-va momente ne mal desparte, de minutul fatal în care dânsul va fi răpit pentru toţ-d'a-una din mijlocul nostru, veniţi de’i daţi ultima sărutare, soţie incon-şolabilă, fii iubitori şi amici nemân-gâiaţl.
(Se aude un chiloman de ţipete şi vaete iar cosciugul este asaltat de către neconsolaţii, nemAngAiaţil şi iubitorii, soţie, amici şi (ii).
bir noi cu toţii să strigăm la ceruri: Dumnezeii să’l erte 1 şi să’i fie ţarânn uşoară.
In urma acestei rostiri, autorul se da mândru jos din amvon şi priveşte cu satisfacţiune la impresia ce a produs discursul săQ.
Afacerea se sflrşeşte la casa mortului printr'o împărtăşire la masa comună şi un fişic de franci, al cărora număr variază dupe calitatea nobilului cetăţean, model de abnegaţiuue, muncă şi civism, care a dispărut pentru tot-d'a-una dintre cel vil.
Fie’I ţărâna uşoară.
Jladu Fandară.
INFORMATIUNI
D. R. Stanian deputat şi-a dat demisia din postul de primar al Plo-eştilor in urma unul conflict ce a a-vut cu d. Sturza.
In Ploeştl există un liceu zidit cu resursele oraşului, cornunu îşi reser-vuse dreptul de a dispune de sala cea mare a liceului, pentru solemnităţi publice, baluri de bine facere etc. Conform acestui us, primarul autorizase, acum câte-va zile un bal de bine facere pentru care se şi ven-duserâ bilete. De îndată veni un ordin al ministrului instrucţiune! publice prin care se poruncea directorului liceului de a Închide sala
Primarul interveni pe lângă ministru cerându'i se revoace ordinul, ministrul însă ii răspunse că «or-
1). Câte-va sute de acţiuni Ia drumurile de fer, alte câte-va sule la Bancă, altele la Credit şi aşa mai încolo.
dftncul inimii, — ca un potop <je scâu tel prinse a'i furnica prin Irupu'I, smă-ciuat din toate lncheeturile de cârceii unei dorinţi profunde, arzătoare, neln-frânate şi rielălmăcite pentru ea. Şi a ceasta patimă nepricepută, care ’I şu ruia ca un metal topit prin vinele el umflate, îl orbia vederea şi minţile; — nu mal ştia ce face, — strângea nebună pe Iorgu de peplul ei, şi 'I omora în sărutările'! inteţite, ferbinţi şi fără de sfârşit.
Când îşi desfăcu braţele, copilul II câtă în ochi nedomirit şi galeş. Ea încremeni cu după un leşin, cu privirea obosită şi aiurii pironită ’n gol.
Şi toată sara a stat dusă gândurilor, — fără să spue-o vorba.
Iar când a rămas singură In golul sinistru şi rece al oeţăii, se lungi în pat trudită, — dar nu ’şi stinse luminarea de spaima morţii ş'a întunericului.
Cercă să ’şi potolească gândurile şi s’adoarmă, dar de-asupra ochilor el închişi vedea felurite forme plutind tn-tr'o desfăşurare leneşă: aci nişte rotocoale fumurii ce isvorau nesfârşit u-nele din altele, aci nişte suluri de llu-cări ce creşteau străbătând toată gama colorilor, în Învârtirea lor molatică, aci nişte lipsii de alamă ce lunecau încetişor, unele pe altele, de o rotunzime desăvârşita, când micşorate de-abea le zăria, când mărite de 'şi pierdea văzul pe-a lor întindere lucie.
Crezu că nebuneşte, îşi deschise o-chit mari şi cătă înfiorată In juru l. Pacea odăii, arătarea limpede a tuturor
dinele sale nu se revoacâ nici o dată». Atonei primarul ii zise «Dacă d-ta nu-ţi poţi revoca ordinul eu pot
se me revoc din postul de primar».
*
P-l Gr. Pencesctl se află puţin bolnav şi probabil fiu va putea lua cuvlnlul la întrunirea publică de mâine.
X
Prffnim o protestaţie iscălită N. Popovici prin care acest domn se plânge că un sergent maior şi doi gardişti au vrut să’l aresţeze pe piaţa teatrului fiind că se dusese In întrunirea publică a oposiţiel de In 23 Februarie. A trebuit se fugă în tunelul de sub pasagiu ca se scape, acolo a fost maltratat şi ’i s’au rupt hainele, piuă ce a fost pus in libertate de către inspectorul Epureanu. A reclamat procurorului care Insă n a vrut să i dea satisfacţie.
X
Ştirea privitoaae la demisia d-lui Lupaşcu prefectul judeţului Făleiu, pare a se adeveri. D. Brătianu l'a chemat prin telegramă la Bucureşti.
X
D.Ion Ghika ’şl-a reţinutdeja apartamentul la Otelul Bulevard.
D-sa e aşteptat mâine în Capitală.
X
Întrunirile publice încep a se Înmulţi prin ţară.
Duminecă a fost o întrunire la Ploeştl în care d. Gogâlniceanu un comerciunt din localitate a atacat cu multă violenţă guvernul actual, şi a fost foarte aplaudat, iar d. deputat Enescu care a vrut să susţie pe guvern nici n’a putut se-şi sfir-şenscă cuvântarea.
Mercuri s’a ţinut o întrunire publică la Severin, in care au vorbit dd. Bariu Isvoranu şi Urdăreanu.
Aceste ştiri sunt de bun augur pentru campania de întruniri ce o vor întreprinde prin judeţe şefii o-posiţiei.
X
D. Nicolae Bssilescu va continua Duminecă, 9 Martie, la ora 2 dupe amiazi in sala No. 16 a Facultăţei de drept cursul seu de fin ance. Sumariul acestei lecţiuni este: Ţheoria acoperir el chcltuelelor publice : 1) Echilibrul între veniturile şi cheltuelele publice, sau chestiunea deficitului financiar; 2) Divi-siunea cheltuelelor în ordinarii şi extra-ordinarii; 3) Alegerea intre diferite mijloace puse la disposiţiunea Statului pentru acoperirea cheltuelelor publice, în special intre imposite şi datoriele publice.
X
1 1 (
Citim in Homdnia Liberă :
I). Nae Xcnopulos, slujbaş tu ministerul din nâunlru, scriitor la Voinţa Naţionala
şi vechilul d-rel Teodorini, luând asuprâ'şi să întrupeze toată presa Capitalei, nu putem spune nimic despre Traciatn.
Aşteptăm Nota-calapod ce de sigur sus pomenitul va trimite gazetelor aciolate, ca să ştim cum sau petrecut lucrurile aseară la Teatrul Naţional.
Nu putem de cât se ne asociâm la atitudinea adoptată de confratele nostru. Este de regretat că apucăturile colectiviste se se strecoare chiar pe tărâmul artistic; dar publicul se va convinge că vina e n acelor ce cred că cumulând posturile şi lefurile, pot monopoliza şi talentele şi in-teligenţa.	..	m....
X
Colaboratorul nostru L M. laneo-vescu a avut la Rîmnicu-Velcei o întâlnire cu sabia cu locotenentul C. Olânepcu.	<
Prietenul hustru a fost uşor rănit la braţ.
X
Tablourile de tnaintare pentru modicii militari şi ofiţerii de intendenţă a fost presintat azi iscăliturei M. S. Regelui.
PARTEA ESTERIOARA
Anglia sl China.—Londra, 17 Martie.—Exist neînţelegeri anglo-chinese, provocate prin pretenţiunea Chinei a-supm provinciei Bahino pe fluviul Ira-wadly, ce aparţine Rirmaniel; Anglia nu poate ceda din mal multe motive. Cu toate astea se zice, că guvernul englez e dispus a primi asupră’şi tributul de odinioară al regelui Birmaniei către China, precum şi a face concesiuni posibile la delimitarea graniţei; se considera de probabila primirea propunerilor engleze.
—x—
Turcia si Bulgaria. — Comtanti-nopol, 17 Martie.—In discuţiunile pregătitoare ale ambasadorilor primul paragraf al protocolului, ce se va supune Conferenţel, s’a formulat ast-fel: Puterile acceptă aranjamentul modificat dintre Bulgaria şi Poarta şi permit ca să fie imediat promulgat şi pus In vigoare. La al doilea paragraf a fost o divergenţa Intre propunerile ambasadorului rus şi ale ministrului bulgar Zanow, care acesta a fost sprijinit de ropresentantul Porţii. D. NelidolI a pro pus următoarea redacţie: Puterile îşi reservă dreptul a da sancţiunea lor formală acestui act până la întrunirea unei Conferenţe, care se va aduna în Constantinopol, îndată ce vor fi în po-siţiune să ’şi dea sancţiunea lor şi statutului organic pentru Rumelia.
Ministrul Zanow a propus următorul text: ■ Puterile îşi reservă dreptul să ’şl dea sancţiunea lor şi statutului organic la o conferenţâ, ce se va întruni de-asemenea Iu Constantinopol. Asupra acestor două propuneri a fost un via schimb de idei între Calice, Ne-lidoir, Said-paşa şi Zanow şi în cele din urmă s’ah apropiat de un compromis, ce înclina mai mult spre forma
lucrurilor, la care se uita, o mal liniştiră. — îşi lungi privirea prin flacăra luintnării, şi rămase ast-fel, Iară sa clipească, —ca In ascultarea unei muzici dulci şi depărtate. — Apoi se duse la oglinda. Se priVi multa vreme, nete-zindu'şl cu palma părul pe creştet şi pe tâmple. In umerii obrajilor slomnia a-cea roşaţă veşteda a ofticoşilor. — îşi zîmbi trist, privindu’şî dureros în ochii mari şi plini de-o fermecătoare melancolie.
Avea dreptate lumea.... e frumoasa. —Dar ce folos!...
A slăbit aşa de răii!.... De ce i-a mai dat oare D-zeQ tinereţe, şi farmec, şi chip frumos,dacă n'o lasă sa se bucure
de ele?...
Se simţi iarăşi cuprinsă de căldura unor dorinţi dulci şi neînţelese. îşi a-duse aminie de Paul şi Virgiuia, ca de nişte prieteni, cu cari trăise în adevăr.
Se gândi că c'ar fi putut fi iubită, ca aceşti ociil cari ’şl sting luminile şi i se îngroapă In cap, ar fi găsit şi el1 în lumea asta o inima pe care s’o mişte. Ah! şi cât de adânc şi fără de sfârşit ar fi ştiut ea sa iubească pe omul, care şi-ar fi dat inima el! Cu ce foc î'ar fi sorbit din ochi şi cât de dulce 'Rar fi zlrnbil în cale, când ar Ii venit sâ ! curme aşteptarea şi dorul, sa'i ardă obrajii şi sa ’i sugrume răsuflarea în prididirea lacoma a sărutărilor ferbinţi, s'o cuprindă că ‘ntr'un vârtej a-meţitordeflăcârişi s'oomoareln farmecul ne mal stăpânit al strângerii în braţe. S ar fi dat lui, de-apururea lui,
cu toată fiinţa, cu toate gândurile, cu toată puterea ei de-a iubi. I-ar fi fost pe veci roaba cea mal umilită. I-ar Ii srâjuit liniştea şi somnul la câpâtâio. Sar fi asvârlit în gura fiarelor, ca să nu s'atiugâ de el umbră de durere. De ce u’a lăsat Dumnezeu sâ aifia şi ea parte de o clipa de fericire'?.,. Ce a făcut ea? Cu ce a greşit de o chiriueşte atât de amarnic?... Şi se simţi prea crud nedreptăţită.
Atunci i se sgudui inima de-o vrăjmăşie nebună. Toată durerea i se pre-fâcuîntr’o mâniesălbaticâşi plină de venin. Ar 11 prăbuşit lumea şi tot cerul l'ar fi făcut pulbere sa 11 avut o putere. Câtă tn oglinda şi se sperie de întunecata răzvrătire din privirea el„ca de furia unor ochi străini. îşi văzu iarăşi coloarea morţii pe faţa, şi ca un cuţit simţi că ’i spintecă trupul din creştet pană ’n tălpi, — fiorul groaznicei desnâ-dăjduirl o tăia prin toate lncheeturile, —se dete îndărăt cu spaimă şi ’şl strîn-se capul în mâni, cu cum ar <1 vrut să ’şl stâmpere bătăile tâmplelor.
Şi cum îşi purta rătăcitei#'! priviri prin odae, dete cu ochii de comanac, U smunci depe masa, şi, cu o ciudă copilăreasca, cercă sa 'I rupă bucăţi, dar nu putu; II mototoli în mâni şi ’l asverli sub pat. Ideea că’i tânără şi se prăpădeşte fara vreme, îî rupea inima, o cuprindea ca o milă dureroasa, sfâşietoare de sine lnsâ-şf, lâcrămile o îne-
caă.... ar fi rostit cuvinte de foc. daca
ar fi cui sa'şl spue adânca răscoala a sdrobitei sale fiinţi. Şi câte gânduri ne*
A'
www.dacoromanica.ro
p ‘A'3
‘•*4*
EPOCA — 9 MARTIE
3
i
Iul Zanow. Atunci interveni un nou incident prin obiecţiunea prinţului Bulgariei contra fixări termenului de 5 ani a numirii sale de guvernator In Rumelia. Neacordându-se această ce rere. Zanow a declarat că e Însărcinat sâ Întrerupă tratativele şi sâ părăsească Constantinopole. Aşa stau lucrurile acum. Poarta e foarte supărată de toate astea şi a Întrebat pe ambasadori ce este de făcut. Representantul Angliei ar fi sfătuind pe Poartă sâ cedeze prinţului Alexandru şi să fixeze numirea lui pe viaţa. Representantul Rusiei Indeamă pe Poartă să persiste la un termen mărginit.
Paris, 17 Martie.—O depeşa din Fili-popol u ziarului Journal des Debats zice: Dificultăţile ivite nu vin de la prinţul Alexandru, ci de la Rusia, care după ce a acceptat numirea prinţului de guvernator al Rumeliel orientale pur şi simplu fără vre-o fixare de termen,de-odată s’a răsgăndit şi a cerut numirea In conformitate cu art. 17 din tractatul de Berlin. Puterile Îndeamnă pe prinţul să. primească condiţiunea Rusiei.
—x—
(jerninnln. — Herlin, 17 Martie.— Reichstagul a respins propunerile socialiste ca să se introducă ziuu normală de lucru şi ca femeile să nu poată lucra In fabrice.
Camera deputaţilor din Prusia a decis Îndoirea numărului lozurilor de loterii, cea-ce însemnează un venit anual io plus de patru milioane. — Deputatul conservator Rauchhaupt a zis In discursul săd, că, după ce s a respins monopolul rachiului,guvernul trebue săspo-renscă veniturile statului în orl-ce alt mod posibil.
—x—
(■reda. — Atena, 17 Martie. — Şefii Corpurilor de armata, întorşi nu demult din Tessalia, vor ţine astă-zl o conferinţa. Se aşteaptă ca neîntârziat să se cheme sub drapel reservele. Se crede că fiota internaţională nu va procede contra Greciei. Situaţia politică nu s a schimbat de loc.
DECRETE
—	Se modifică mal multe articole din legea lelegrafo-postală In felul următor :
aj Pe lingă monopolul esistent statul'şl reservâ dreptul şi asupra telefoanelor.
b)	Pe Ungă taxa telegramelor se va percepe 15 bani pentru tic caro udevcrluln
c)	Se supune la plată toată corespondenţa telegrafică oficială a tutor autorităţilor, afară de M. 8. Regelui şi a Miniştrilor.
—	Se fixează zona de recrutare a Regimentului 7 de Călăraşi.
—	S'a primit dimisia şi s'a trecut In reservă Veterinarul de divisie Persu Uheorghe.
—	Sunt numiţi tn reservâ : Farmaciştii Volansky Alexandru şi Ţine Constantin.
—	S'a chemat în activitate adminisLra-loru Solomonescu Alexandru.
—	Se deschide un credit de 8,100 lei pentru platu funcţionarilor Senatului.
—	Se deschide un credit de 20,000 lei pe seama Regii monopolului tutunurilor.
—	Se modifica al 3 «le la art. 92 din re-
bune şi întunecate n’o Îngheţau de groază: i se părea une-orl c'aă scobo-rât'o 'ri groapă, ş'aude bulgării de pa-mănt huruindu’i po capacul de sicriu. Intr'un târziii isbuti sâ'şl alunge gândurile morţii:
Sar putea să se îndrepte, să trăiască, să iubesca !....
Şi se simţi mal uşurata sub farmecul acestor dulci presupuneri. Inima’şl mal potoli mânia. Simţi că ’i străbate o lumina caldă în întunecata ei viaţă... Ce bine are să ştie ea să iubească!....
Oftă din adânc. Se cuicâ iarăşi şi toată noaptea, muncita de închipuirea unor plăceri neguslate, arsă de focul unul dor aprig şi necunoscut, s’a zbuciumat fără s’aţipească o clipa.
Din noaptea aceea, nu s’a mai sculat din pat.
Cel d’intâl fulgi de zăpadă coperiră lespedea de curând aşezată în curtea b-i sericei Trierarhi:
Sub aceasta piatra odihneşte roaba lui Biimneieeu Fprnxla Topul», uuscutn lu 1841) Mai în IO si încetată din viata la 18? I Xo-enihre in 3.
(Sfârşit).
A.	Ylahuţă.
LORPUIILE LEIillITOARE
CAMERA
Şedinţa de Sâmbătă 8 Martie 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 I 2 sub preşedinţa d-lui I. Agarici.
De faţă sunt 115 deputaţi.
La ordinea zilei este urmarea discuţiei asupra proiectului de lege pentru organisarea judecătorească a Dobrogel.
Toate articolele se votează fără discuţie, . admiţându-se numai o simplă modificare la art. 01, ca adică această lege să se puie In aplicare cu Începere de la 1 Septembre 1880.
Se dă citire proiectului de lege pentru acordarea unui credit de 200,000 lei pe seama ministerului de instrucţie.
I). N. lonescu întreabă dacă prin a-ceastâ lege nu se suprimă indemniza-rea Consiliului general de instrucţie.
D-nii Sturdia st Brătianu spun că a-ceasta lege n'are nimic aface cu tndem-nizurea acelui Consiliu.
Legea se votează cu 71 voturi contra 4.
Se dă citire proectului de lege pentru modificarea unor articole din legea judeţianâ.
Art. 1, 2, 3 şi 4 se votează fără discuţie.
Şedinţa se suspendă pe o jumătate oră, spre a se consulta pentru redactarea articolului următor.
La redeschiderea şedinţei se voteaza fara discuţie proectul de lege modificator al lege! timbrului întors de la Senat.
Se reîncepe discuţia asupra legel modificatoare a legel consilielor judeţene.
Se dă citire art. 5 devenit 0, prin faptul ca art. 4 s’a divizat în douâ. Acest articol priveşte felul de buletine de vot şi admite ca buletinele să fie colective iar nu individuale, şi să coprindâ tipărite pe ele toate numele celor 8 candidaţi al colegiului.
D. Skileru combate acest sistem şi cere a se adopta sistema buletinelor individuale.
D. /. Marghiloman combate şi d-sa a-cest sistem de votare şi cere ea să se adopte buletinul colectiv. Insă alegătorul să aibă dreptul a scrie pe liste or ce nume va voi.
D. Take lonescu şi d-su este în contra sistemei admise şi sprijină părerea d-lul Skileru. D. lonescu cere a se măn-ţine sistema adoptată la alegerile pentru parlament, căci nu este bine ca să se schimbe în toate zilele sistemele e-lectorale.
D. L. Lascar apăra lucrarea Comitetului delegaţilor, pentru motivul ca se simplifica mult lucrarea şi apoi pentru că trebue făcută educaţia politică a poporului. Un alt avantagiu mare al acestui noO sistem, este c$ se vor Înlătura cu totul candidaturele neserioase, care nu fac alta de cât să încurce lumea.
D. Niatlae lonescu are cuvântul.
Un incident
D. Epurescu spune ca rândul d-sale aste ca să vorbească pentru, ast-fel e Înscris, iar nu al d-lui lonescu.
D. Preşedinte Leca răspunde că d. Epurescu se înşeală, căci d. lonescu este înscris cel d'ântâl. a D. Iepurescu; bâtâud cu pumnul în masa, acuză pe preşedinte că face concesii.
N.	lonescu, pe mine mă Învinovăţiţi? D. Iepurescu,nu pe d-voastrâ, dar pe alţii pe care T-am adus cu rugăciune de acasă.
D. Leca, pentru păcatele mele.
D. /epurescu , bu pentru păcatele mele (ilaritate,)
D. N. lonescu, combate cu multă tărie articolul comitetului delegaţilor şi susţine opiniunea d-lor Schileru şi Ta-che lonescu, oratorul declară că, Cu sistemul ce se adopta, se vor Încuraja numai coteriile şi clicile de prin judeţe.
D. Prirn-ministru, apăra lucrarea comitetului de delegaţi, pomenind de re-publicele italiane, unde se vede că va fi fost buletinele colectiviste In vigoare. Se cere închiderea discuţiuuei.
D. G. Paladi, vorbeşte contra Inchi-derel discuţiunel şi spune că şi cu a-ceastâ cestiune se face leturghie cu bragă.
D. Brătianu, se supăra şi pofteşte pe d. Paladi ca să fie parlamentar.
Alt incident,
D. C. F. Robescu cere închiderea discuţiunel, pentru motivul că Adunarea daca a primit se asculte pe d. N. lonescu care are o lungă experienţă şi o mare autoritate, apoi nu trebue să facatot astfel şi pentru d, Paladi, care nu ştie să fie parlamentar.
U. Paladi cere cuvântul tu cestiune personală.
Se produce un mare zgomot.
I). Ion Brâtiauu se şcoala In sus şi a-meninţâ cu gestul pe d. Paladi.
D. Paladi. Aceasta e o insulta şi ţi voiă arăta eu.
Toată hordia Goleclivislu vociferează şi bate cu pumnii în mese.
D-nii I. C. Fumlescti. Ştefan Relu >i alţii se disting prin atitudinea lor dezgustătoare.
D. G. Demetrescu de la Brăila, îşi bagă capul sub masă pentru a nu fi vădut, şi strigă din toate puterile degeneraţilor săi plâmtnl: La Franzelaru ! nu aicil
Ordinea reslabilindu-se, legea se votează în totul cu 50 bile albecontra 10.
La ora 5 1/2. şedinţa se ridică.
Penel.
SENATUL
Şedinţa de Sâmbăta 8 Martie 1886'
Şedinţa se deschide la ora 2 1/2 p. m. sub preşedinţa d-lul gen. Cernat.
Prezenţi 85 senatori.
Să citeşte demisiunea comisiunefde petiţiunl.
D. Orleanu. Ia cuvântul pentru a e-splica motivele ce 'I au determinat de a demisiona.
I)-sa arată că In urma votului de erl al Senatului, prin care s'a respins con-clusiele raportului de a să acorda pensiuni la duoi petiţionari, crede că comisia de petiţiunl nu mal inspiră încrederea Senatului.
D. D. Gr. Ghica. Zice că nu înţelege demisia aceasta de oare ce atunci ar urma ca îndată ce opinia unnl senator nu e primita el să’şl dea demisia, prin urmare cere a se respinge demisiunea.
Demisiunea pusa la vot să respinge.
Se reîncepe discuţia legei asupra cumulului.
Aliniatul întâiu al articolului 2 să primeşte.
La aliniatul 2 al art. al 2-lea dr. Se-verin cere a să şterge cuvintele: de la un spital. Remâuând a nu să specifica locul, căci profesorii ar putea, fi medici Ia comuna, judeţ etc.
D. B. T. Lăţescu. Cere ase şterge cuvintele: şi de membru în consmu sanitar superior. Căci daea un medic comite o eroare medicala cum s’a văzut alunei fiind şi lu consiliu sanitar el singur va II judecătorul său şi aceasta nu cred ca ar Inspira o destula încredere.
D. A. Mihăilescu şi gen. Futino. 11 combat.
D. I). Gr. Ghica. Zice că noua lege sanitară va da resultate bune, dar de-clarâcâ d-sa ca Efor, daca are oare-care autoritate Iu faţa medicilor de spital aceasta să dutoreuzu vârstei sale, dar să va vedea ce o să păţească cei ce'l vor urma, de oare ce ei vor fi numai nişte intendenţi eur nu efori In faţa medicilor căci şi domnia sa a ajuns acum aproape numai intendent.
Aliniatul ul 2-lea pus la vot să primeşte.
Să primeşte următorul amendament: a generalului Fotino:
Medicii retribuiţi de , stat judeţ şi comuna pot 11 şi medici aucsiliari îd armată.
Aliniatul al 3-lea devenitul 4-lea să primeşte.
La ari. 3 d. general Fălcoianu cere suprimarea articolului.
DD. Laţescu şi Polizu-Micşunestu '1 combat.
Articolul să primeşte cum este redactat.
Art. 4. să primeşte.
D. B. T■ Lăţescu ia cuvîntul la art. 5, susţinând a să primi suma de 200 lei In loc de 150 pe lună, iar pentru ambele funcţiuni să poata a primi 400 lei în loc de 300.
D. General Berendet propune următorul amendament :
Armata având legii şi reglemente speciale, oficer de toate gradele nu cad sub prevederele legii de faţă.
D. Yergati, zice că să se adauge cuvintele: afară de când ocupă o funcţiune administrativa.
Generalii din Senat cer Închiderea discuţiei.
Mai mulţi senatori protestă că nu să lăsa discuţia liberă. Sgomot asurzitor,- strigăte la vot 1 la vot ! — Vreţi să ne luaţi cu asalt ? — Coutestâm votarea.
D. D. Gr. Ghica, cere a să primi amendamentul.
Amendamentul să [primeşte.
Să pune legea în total la vot şi să primeşte cu 47 voturi contra 18.
La î 1 2 Senatul trece In secţiuni.
MM MOIIMITII
D. Brătianu pleacă de obicei u Sâmbătă io Florina.
Astăzi însă d-sa nu va părăsi capitala.
Azi va fi o întrunire a colectiviştilor.
•
Ni se zice că societatea anonimă a stabilimentelor Claparede din Paris se va disolva.
Cum va reniâne atunci cu şalupele comandate acestui stabiliment, de către guvernul român.
•
D. Dim. Sturza a dat o noue circulară către d-nii decani ai facultăţii de medicină din Iaşi şi din Bucureşti, prin care ii invită a face o listă de numele tutulor studenţilor în medicină, notând absenţele şi purtarea lor. Cu ce scop a făcut această circulară d. Ministru al instrucţiune! publice '?
D. Bomches, proprietarul ziarului guvernamental german Bukarestor Tagblatt a compărut astăzi Înaintea Curţii cu juraţi din IMoesci, acusut de difamaţiune prin presă. D. Bomches a fost achitat.
ULTIMA ORA
Sofia, 20 Martie.—D. ZanolT a sosit de la Constantinopol.
Miniştrii se vor întruni astă-zl în consilia sub preşedenţia prinţului A-lexandru pentru a se înţelege îri privinţa aranjamentului turco-bulgar.
Graniţa sârbească e acum deschisă.
Demobilisurea trupelor se urmeaza cu activitate.
Paris. 20 Martie.—Prinţul Bulgariei a însciinţat pe marile Puteri că consimte să semneze couvenţiunea turco-bulgarâ modificată, din causa presiunii esercitate asupra guvernului săfl, dar protestează în contra clausai numirii pe 5 ani.
St. Petersburg, 20 Martie.—Rusia a refusat Intr'un mod definitiv de a participa la or-ce acţiune coercitivă contra Greciei.
Vicna, 20 Martie.— Se telegrafiază din Atena «Noii Prese Libere» ca dis-posiţiunile resboinice ale populaţiunii merg mărindu-se din ce în ce.
Se asigură pe de altă parte ca nişte lurburări au isbucuil în Albania de sus.
Belgrad, 20 Martie.—Colonelul Mi-lanovici e numit ataşat militar al Serbiei la Viena.
Berlin. 20 Martie. — Reichstagul a respins la a doua citire proiectul de lege relativ lu impositul asupra zahărului.
Vicna, 20 Martie.—Intr'un articol privitor la negocierile ce se vor începe latre A ustro-Vngaria şi România relativ , la tratatul de comerţ «Noua presă liberă» spune că cabinetul din 1 lena ar fi Intr’adevăr orb dacă n’ar aprecia posl-tinnea dificila a guvernului »lin Bucureşti şi dacă n'ar ceda voinţelor României, in cea ce priveşte cestiunea importului grânelor şi a vitelor; intr’un cuvânt dacă n'ar face tot ce trebue pentru a uşura relaţiunile politice cu România, graţie unei înţelegeri pe tărâmul e-conomic.
Pe de altă parte, acelaşi ziar recomanda guvernului român se faca proba de oare-care indulgenta,
demonstrând că România n'ar câştiga nimic dacă ar începe un resbel de tarife cu cele mai multe din marile puteri.
Bl LE 11\ FINANCIAR
Bucureşti, 8 Martie 1886.
Fisionomia Bursei remâne aceiaşi. Agiul se urcă la 14.50.
Străinătatea ne trămite cursuri mal slabe. Viena ne aduce Mobiherile la 301.80, napoleonul la 9.99 şi rublele 125.75.
Stagnaţiunea In afaceri continuă. Rea-lisâriie din urmă aă cam aruncat câtu-va marfă în mâini slabe; până la căpătuirea el, fără pagubă se înţelege, afacerile vor sta pe loc. Băncile naţionale
www.dacoromanica.ro
deschid la 1093. Daciele se nego-ţiaza cu 291, după ce un moment au făcut 290 1/2. Naţionalele perd 2 punte şi tncheiă cu 239. Gonstrucţiunile cad la 201 12.
Se vorbeşte că cuponul Dacielor nu va li superior de 28 lei tn aur.
Deja s au făcut transacţiuui la cursul de 28 112.
Sgomotu! privitor la o reducere eventuala In Capitalul Naţionalei, pare a se confirma.
Banca Naţională a Belgiei a redus scoinptul ei la 2 1 2 0 Ope eflecte3 0 0.
Tendinţa calmă.
BULETIN COMERCIAL
La 5 curent a avut loc la Pesta sub preşedinţa ministrului de âoinerciă Szechenyi o Întrunire, a producătorilor de spirt, spre a anisa la mijloace, menite a conjura decadenţa industriei spirtului în Ungaria. Din expunerea de motive ale marilor industriali re-sultă că una din căuşele acestei decadenţe este însemnată prima de export ce guvernul român acorda fabricanţilor de spirt. După o desbatere, care a durat opt ore, s'a luat decisiune, d a se supune guvernului un memoriu privitor la Irelnnoirea convenţiunei să ec-sige de la guvernul român abrogarea primei do export asupra spirtului tn cazul însă când aceste demersuri ar rămânea infructoase,|şi să acorde şi fabricanţilor din Austro-Ungaria o primă de şapte fiorini pe hectolitru.
Cota cerealelor din Pesta pe ziua de 0/18 Martie : Grâu 80 1/2 Ko. 9.00— 9,2 1/2, secara 0.00, porumb 5,52 1/2; afaceri pe termene : Grâu p. primăvara 8.49—8 59, p. toamnă 8.00—8.08, porumb p. Maiu-lunie 5.05—5.07, Ovăz p. primă-vara 6.00—6,01 fiorini pe 0/0 Klg.
TEATRE CONCERTE PETRECERI
Teatrul Bucla. — Slnre succes «lupa cererea generala Dumineca » Martie I NSO. XA/.AT!
Revista politica si umoristica in 1 acte de d uii I. XKBItUZZI si B. I«. BOSETTI. ActI , Moartea şi testamentul anului 1885.— Loteria Ateneului.—Doctorul Maltei şi medicamentele eleclro-oineo-patice. — Naşterea anului 1886. — lutru-nirile.—Depeşele Agenţiei Havas. — Pacini-cil cetăţeni.—Israeliţl expulsaţl.—Actul II, Parlidele politice.—Fotograliiiie la poliţie. —Instrucţiunea publică. — Studenţii de la medicină.—Fetele de la pensionate.—Monopolul circiumelor.— Camera deputaţilor şi reparaţiile el.—Actul III, Teatrul Naţional —Parodia operei, dramei, operetei.— Rahatul şi şcolarii.—Cofetăria Capşa şi co-felăria Broft.—Sculele d-nel Palii.—Uapel-maeslril rivali.—Paşol şi Nazatl.— Baletul porcilor şi vilelor cornute.—Actul IV, Trenul de plăcere pentru Sinaia. — Statua Iul Lazâr.—Gazetele.—Fecioară,de la Orleans. —Cupolă germană şl cupola francesă.—Fe. lele de la cafâ chanlaot.—Recenswnontul-—Mersul trenurilor.—Resbelul sârbo-bul-gor.—Hois! Cea!
#ln ziua de 10 Aprilie, va avea loc In Genova, prima tragere a Loteriei Naţionale, autorisiţlă de Guvernul Italian şi pusă sub palronagiu M. S. Regina.
(A se vedea programul pe pagina IV.)
BIBLIOGRAFIA
A apărut şi se allă de vânzare la principalele librării din ţară, precum şi Ia librăria editoare Hmmann, in Bucuresci:
Oberon sad cornul minunat, basm cu gravuri line In culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani
Prinţul sparge alune şi regele soarecilor-basm cu 6 gravuri fine tn culori, format In ţo, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
Guliver in tara piticilor, basm cu 6 gravuri line In culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
Gulioer in tara uriaşilor, basm cu 6 gravuri fine In culori, format in 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
Flautul magic, basm cu 6 gravuri fine tn culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
La librăria Socek şi C-nie se află de vânzare: Curs de esploatarea poştelor si telegrafelor de Thorna Basilescu.—Preţul 10 Iei.
A eşit de sub tipar şi s’afia de ven- * zare ta librăria Socec în Bucureşti :
AI treilea supliment Ia codicele romane, coprinzend toate legile, decretele şi regulamentele de Ia Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1886, ediţiunea B. Boerescu continuată de : C. Boe rescu şi C. Mahutzi.
EPOCA — 9 MARTIE
CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCANI, 27— t L’ U S l I It t C U ItESf 1 8 Martie 1880		
5 Rente amorlizabilâ . . .	97 t 4	
5 Renta perpetna ....		
6 Oblig, de stal		89 1 4	
fi Oblig, de st drumu defer		
7 Srm. I'unc. rurale ....		
b S'cria. fune. ruialc . . •	Stil t	
7 Seri» funr. urbane . . J	ţfc)	
C Scris func. urbane . . .		
9 Scris. func. rurnle . . .	Ki 1 4	
b împrumutul comunal .	75	
»i"lig. Case! pons. le! «0 dob.	215	
împrumutul cu premie . . .	32	
A‘liunl bftncel nation . . .	ins	
A tiunl •Dacia-Ronmnia » . .	277	
• Naţională...		238	
Credit mobiliar . . .		
» Constructiunt. . . .	197	
» Fabrica de hirtie . .		•
Argint eontra aur .....	14.fr!	
bilete de bancă contra aur. .	14.90	
Florin austriac!		2.01	
CURSUL 1»I\ VIEVV		
Napoleonul		9.99. 5.91 20,20 126	
Ducatul			
Lese otomane ....		
Rubla hârtie .......		
CURSULRl\ ItriU.IA		
Renta Amort. ......	96 SO	
Oppenheim. .......	HO.	
Obligaţiuni noul 696 C. F. R.	106.80	
k n 5% » M k	102.40	
Rubla hârtie .......		
CURSUL RE PARIS		
Renta Română			
Lose otomana. ......	40	
Schiiuli ...... Paris 3 luni	 •> la vodore . . . . . . Londra 3 luni	 v la vedere	 Berlin 3 luni	 Viena la vedere			
r -i- — —k
rL
O
6
k
w
8
8
i I I 1 I I I I I ) I # I 1 I
£
< «
5 i
ta
L
O
G>
J2
rr “
11 -* *•
< S
N
TIPOGRAFIA
MJIM K?
E CURESC!, STRADA EPISCOPIEI, BUCURES:.

a ■ i
ACI. ST LUCRĂRI A\
z
QOOTIDIA
Kt.TKtt l’STi: 1‘1'S IN rnRITirXK A ESRCVTA T< KKM’I. I»K ’NUATOAUK DE ACEASTA ARTA CU ACURATEŢA 1 RKCt 11 :
I A R E	BROŞURI
u si heiidomaDare I lucrate in cauact*et\f: teLZEvm PKIÎCH IUI C «*1 M l UAUTi: SMMtl.lt VTF.

I
I
i
i
i
I
I
§ >
>
9Q
f	w»	r
2 r3 f
“O
PO
ci
“C
11
SI
PI
5
v3
o
2
f \
e 1
SŞ f
® 1
> * f
O > &3
2! /
* 8
I
DE VENZARE
Pentru eşirea din indivisiune se pune tn vânzare prin licitaţie de bună-voe, virmă-toarele:
1.	Casa lin strada Lipscani No. 58 ce respunde şi Iu strada Gabroveni;
2.	Prăvăliile (2) din strada Lipscani
No. 4.	,	,
3.	Prăvălia din strada Lipscani No. 49.
4.	I’n loc fn strada Batiştea No. 25 ce răspunde şi In strada llolari.
Licituţiunca se va ţine in zi ou do 12 Martie la ora 12 din zi, la biurout din .strada Lipscani No. 49, unde se poate lua or când informaţiunl relativ la aceste i-raobile.
nrt lT l v7 I II r Tauri de rasă şi vârî Lrli lllll/; îllL de lapte, a se adresa la d. E. Heimer, administrator la proprietatea Paşcani din judeţul Ilfov.—Tot la aceasta moşie sunt de vânzare berbeci şi ol de rasă merinos.
IA niSTIAS STI HIAT !£*
doreşte a medita unu satt doul elevi în schimbul unei pensiuni; sad a locuinţei şi mâncare.
A se adresa la administraţia acestui ziar.
rV ÎTI IIl'VT doreşte a preda lec-.1 vSltUijilI ţiunl pentru Clasele Primare;, In schimbul unei modeste plaţi.
A se adresa la administraţia ziarului.
nriVUAT din causa arendării pro-UliîlMl.UJ prietaţil, se vând, O Io* comobila 10 cal putere şi o maşina de treierat din fabrica Itamson sistemul cel mal perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Paşcani jude(ul Ilfov, adreslnduse la d. E. Heimer administratorul.
l\STITim MIIICU
— BUPURESC! —
6, STRADA VESTEI, 6.
Secţia medicala
I, Hvdrotherapia—2. Electrizare—3. -ui Ibopedie— 4. Gimnastica medicală—5. -jo balatl—fi. Masaj ia sistematic—7. Serviciul la domicilia— 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
1 Bae abur..................3 —
t Bae de putina cu şi fără duşe . 2.50
medicamente.................1.—
1 duşe rece sistematica .	. .	1.50
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Notă 1 Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa plnâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insa băile de abur, o-data pe săptămână Vinerea de la 7 ot-e dimineaţa plna lat 2 post-meridiane.
Preturile la secţia medicala conform prospectului.	Direcţiunea.
INSTITUL METEOROLOGIC
din
BUCUREŞTI
Buletimul atmosferic de la 19 Martie 18
STAŢIUNI	llarom	Te mp.	Yent.		Starea
BUi-uresei	763.6	—3.4	E	2	T. are.
T.-Severin	7G5.6	-3.4		—	p. unr
Balota				—	
Slatina		—3.0		3	f. SOM
Giurgiu	76S.fi	-4.1	NE	5	h
Constanta	764.S	—5.5	S W	2	son i
Sulina	7«4 7	-4.1	N	4	L seu
fialautz	764.7	—1.5	NEN	6	p. nor
Braila	763.4	—O.ti	NNK	4	oeujn.
Roman	762.5	-0.8		2	
Craiovu	746.8	—3.1		6	f. seliin
Directorul Institutului, SI- Hepites. Starea mărci la Constanta line, la Sulina u slor».
LII CI IUI DjnmiRE
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa nre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metrişi adâncime de 44 metri. Se vinde In total sau In loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
Se arenteazâ o moşie de 3,000 pogoane In judeţul Ilfov.
Doritorii se se adreseze la redacţia ziarului «Epoca».
PROPRIETATEA SILISEASCA din
judeţul Teleorman—Gară la 5 minute depărtare.—A se adresa la d-na Elisa Cnronidi, strada Intrarea Ro-selti, Nr 5.
MQSIA VĂLENI, ihslrictulu Ollu, plasa ŞerbăneşLi, fosta parte a d-lui A. Hurko. — A se adresa la d-nul Nicu Moscu actualul proprietar Strada Mi-nerva Nr. 12, bis.
demniet Nr. 29. — tişte No. 11.
de la 23 Aprilie viit" \ casele din strada Acjn-A se adresa strada Un-

©
©

ce
►—I
ce
ta
o
■'—I
-♦o
*§
ce
ta
ce
hi
E-
ce
-♦o
►"8
c-e
ta
ta
ta
ta
ta
C-F-►— . O ta ta
ta
g
>
K
2
Ti
3
Sub înaltul pulronaglfl al Majestăţei Sale
Sub înaltul palronagift al ,Majestăţei Sale
a
REGINA ITALIEI V REGINA ITALIEI
I-a TRAGERE LA IO APRILIE 1886
3 trageri cu 2,395 pregjpl cu un câştig de
O SUTA MII LEI
Specificarea Premielor
s
1
I
©
I
l.ei 100,000		100,000
l-n	40,000	40,000
•2 —	25,000	50,000
f —	5,000	5,000
O	2,5000	5,000
1 —	1,000	1,000
4 —	500	2,000
80 —	ÎOO	8,000
2,000	20	40,000
Toiul Iei		200,000
€
i
Primele să plătesc In numerar Guvernul Italian a permis tn decretul de autorizare câ numai 200,000 de bilete st- se vânzâ afarâ; liriua ce şl a asumat loteria pune In vânzare tn România numai 20,000.
Diletâk* oPig-innle, Iscălite si timbrate de delegatul guvernului I-taliaii; timbrate si de l'rcfcc-turu Geaovel si contra semnale de delegatul din ltomn, se vând cu preţul de
1 Leu, 50 bani fle-oaro
Biletele suni tn 3 culori; albe, roşii şi verzi. Cine vrea st aibâ mal marc probabilitate d'a câştiga trebue st cumpere câte un bilet din tlc-caro culoare.
Când sş face cererea să, se Irimilâ şi 50 de bant -pfentru transport.
Listele1 complecte de tragere, pc lângă că se trimit gratis, vor (1 şi publicate tn principalele ziare din România şi se vor vinde In România pe preţul de 5 bani lista. St se espeduiască banii prin mijlocirea mandatului postai şuti cu scrisoare recomandata plnâ In săra de 9 Aprilie esclusiv la
Banca Fratelli Croce fu Mario. — Genova
cc ’si n asumat si s*a Insereinat oficiul cu vcnznrea tn total safl cu de omânuntul. Se primesc ca plalâ, timbre poştale, cupoane şi bilete de bancâ din orl-ce ţară. Scrisorile ajung tn Italia tn 4 zile. Scont revenzâtorilor.
Pentru orl-ce lămuriri a se adresa la:
Oficiul d.e publicitate «România» strada Academiei, 18, Bucureşti
MOŞII DE ARENDAT
Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă.
Doritorii se pot adresa în Bucureşti, strada Brezoianu No. f>l în toate zilele plnâ la nrniazî.
i	f
\ BERARIA GAMRRINDS !
9-
C
CC
a
c-,

CWr0l
*1
e
cr
p

Autorisâla, do guvernul Italian cu decretul din 28 Oolombre 1885	^
a	pus	in	consumaţie	®
|	|
j llEIIE	(i\HIIHI\IANA|
•ii fabricatiunea OPPLER
ii	&
ATELIER DE POLEITORIE
I. C E R N O K
1, Strada Mihai-Voda 1.
(visa-vis de maşina de apă)
Recomandă bogatul săfl asortiment de oglinzi cu console aurite şi negre, Mese mari şi mici, tot felul de galerii şi per%-a-zurl, lucadramenle de fotogralll, negre şi aurite, — Primeşte orl-ce comande In meseria sa.
CASE DE ÎNCHIRIAT
Două apartamente tn punctul cel mal central al oraşului, In dosul Bulevardului, alături cu Creditul Urban şi vis-a-vis de Poşte şi Telegraf, strada Vestei No. 13.
A parlamentul d’hitru compus,
In sus de 8 odâl de slâpân cu 4 metri lnâltime, 1 salon foarte spaţios.
In jos 3 odâl, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 odăi de vizitift şi hamuri, grajd, şopron, hambar de orz, putu in curte şi 2 greainite
ApartametUul al douilea compus.
In sus 8 odăi, şi 5 la mansarde.
In jos 8 odăi, şi un fel de salon, 1 pivniţa şi curte spaciosft cu grilaj de fer.
Unul din aceste apartamente se poate închiria chiar de acum.
A se adresa la proprietar ce le locuesc.
De la Sfântu Gheorghe, Ocasâ aşezatăpe strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odâl cu curte şi gradina. —A so adresa la proprietatea care locueşte tntrâusa.
Tosii iiE vwnm:
MOŞIA RIEA NOUA din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde pană tn bătătura celei de a Il-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Mâgurele.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri.
SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL
?I DE
CERAMICA DE LA COTROCENI
Consiliul de adminislraţiune are onoare a inllorma pe.d-nll acţionari câsunt convocat! pentru Momiri 19 (31) Martie 1800, la 2 orc după amlazl, la localul direcţiune!, strada Biserica leni No. 5, In adunare generala ordinara, conform art. 31 al statutelor.
Ordinea zilei va fi :
1.	Raportul consiliului de administraţiune şi al comisarilor de verificare a-suura bilanţului Închis la 31 Decembre 1885.
2.	Aprobarea bilanţului şi descărcarea consiliului de administraţiune şi di-recţiunel de gestiunea lor pe anul 1885.
3.	Fixarea dividendului.
4.	Alegerea de noul membrii In consiliul de administraţie.
5.	Alegerea comisarilor do verificare pentru anul 1880.
D-nil acţionari, cari doresc a lua parte la această adunare, trebuesc să depună acţiunile lor plnă la V (81) Martie 18«fi, la casu societate!, strada Biserica Ioni No. 5.
Consiliul de administraţie,
Bucaresci, 25 Februarie 1888.
Estras din statute
Art. 20. Orl-ce purtător de 10 acţiuni este de drept membra in adunarea generală.
Zece acţiuni daO dreptul la un vot deliberativ.
Nici un acţionar nu va putea reuni mal mult de 2» voturi pentru ci însuşi şi 25 voturi ca mandatar, ori care ar li numărul acţiunilor ce poscdA saQ represinLă.
Nimeni nu poate repreşinta drepturile unul acţionar dacă nn este el Însuşi acţionar.
Art. 27, Proprietarii de acţiuni safi reprezentanţii drepturilor lor, trebuesc pentru a avea dreptul du a asista la adunarea generală, u depune titlurile lor şi procurattiinilc fa casele desemnate de consiliul de administraţiune 10 zile înaintea opocel fixate pentru întrunire.
Se remite fie-cărul deposunt o carte de admisiune. Această carte este nominal ivă şi personală.
X= ° ~ = G = - - ; c o c _c 3 c o e
o ocococoocoooooooocoo
DEPOSIT GENERAL
DB
IPSOS ROMAN
SI
CIMENT ENGLES DE PORTLAND
MARCA „URSUL ALBASTRU“
Doritorii să se adreseze la secţia comercială a Dăncei Prevederea, BUCUREŞTI No. 15, STRADA DOAMNEI, 15.
! VIS-A-VIS OE ( PALATUL KEOAL i
MARELE MAGAZIN
CALEA
70 VICTORIEI 70
DE
COLONIALE SI DELICATESE
LA „ SPERANQA “

Se găseşte asortat cu tot felul de articole pentru menagiul casei, a menea Cogniacurt, Romuri, Ligueruri streine din cele mal renumite se. Vinuri streine şi indigene.. Articole de post. lic 2 ori pe sep-
se menea
case. Vinuri streine şi taman» sosesc striilll proaspete»
Icre proaspete de morun, homarzi, .lunguite, etc.
Petraobe Ioan.
■ >
De veuzare hârtie niâculaturâ
Bucuresci. — Typografia « Le Peuple Iloumain,» strada Episcopiei No. 3.
Ai
www.dacoromanica.ro

•V.	-7- ^
4
-