ANUL I No. 89.
A DOUA EDITIUNE
Grigork G. PEUCESCU
Direator politic
A30NAMENTF. :
In’Varii au 10 IcT, iiliihî201ol."3 luni 10 iei Iu sfrftinSffite'i an 50 iw. 6 hm! 26 lei
R R I) A CTIA
No. 3.—Plutii Episcopiei.—No. 3. <■!■■■ ■
IO BANI ISTUIVIEBUL
APARE IN TOATE ZILELE
N. Gr. FI LI PE SCU
Proprietar
A N U N C I U R !:
muuciurl pe pajiiii* « patra linia 30 hani .muuciurl şi roclaiur pe pap. Iii - lei lima.
ADMINISTRAŢIA No. 3.— Piăt.i Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
RAPOARTE COMERCIALE
MAI MULTA CLARITATE UN CIOBAN DEPUTAT
REGELE TESALIEI
OPOSITIA DINASTICA
ln aceiaşi zi, cri, au apărut doue articole, unul al d-lui Panu în l’ln-dopendance Rtrumuine, ceHalt al d-luî Giani tn Românul, şi unul şi altul foarte interesante şi caracteristice, din următorul punct de vedere: ln întrunirea oposiţiei de la 23 Februarie, câte-şi trei oratorii cari au luat cuvântul in ucea zi, şi-au exprimat sentimentele lor de devotament şi de respect către tron. şi moţiunea cure fu presintată, la sl'ir-şitul întrunireî, exprima şi ea aceleaşi sentimente.
Afară din coaliţie insă. rămăseseră câţi-va oameni cure puteau fi bă- 1 miiţi că nu împărtăşesc aceste sentimente. De pilda d. Giani, care nu se unea cu ideia ca oposiţia se se adreseze Regelui pentru a schimba situaţia, putea, ii bănuit că nu are aceiaşi încredere iu Suveran pe care au exprimat’o şefii oposiţiei coalisate. lată lasă ce scrise erî d. Giani: «Sunt mai Cari ist de cdt Carol, îmi zicea uitr'o convorbire mult regretatul G. A. llosetti, cu câle-va luni înainte de a muri.
«Aceasta este şi credinţa discipolului seu.»
Tot erî, d. G. Panu, cu o atitudine mai puţin intransigentă ca de obi-«eiu, l'uţâ cu palatul, pare a primi o transacţiune scriind următoarele linii In Independentul
«Mai mult de cât ori-când, Regele trebue se aviseze, dacă vrea se o-prească mersul, din ce în ce mai îngrijitor a evoluţiuneî ideilor. Această evoluţiune care se desvoltă ca apele crescânde ale unei mări, nu poate fi oprită de cât prin un singur lucru : llesturnarea d-lui loan Brâtianu.»
Iu acelaşi timp d. N. Blaramberg face de câtă-va vreme un studiu istoric ia favoarea dinastiei streine, care pe lângă interesul istoric are şi un intereresdo. .. actualitate şi laudele ce le adresează domuului strein (tn sensul general al cuvântului) se reilectă puţin şi asupra actualei dinastii străine.
Aşa dar, dupe zece ani de un regim care a tolerat asasinate şi procese scandaloase, cu un ministru a tot puternic căruia «nu’i pasă nici de împăraţi, nici de suveranul seu, nici de opinia publică» care a declarat că calcă legile când legile îi displac; dupe tot sprijinul dat de M. S. acestui regim, dupe toate comple-senţele Regelui pentru d. Brâtianu, astăzi vedem pe toată oposiţia unită împrejurul tronului şi exprimându’şi respectul către Suveran cu o unanimitate care dovedeşte, cel puţin, pacienţa sa.
Faţă cu această atitudine a oposiţiei, care va fi atitudinea M. S. Re-
gelui? Va rămâne El nepăsător şi va urma a da sprijinul seu acestui o-dios regim?
Intr’un asemenea caz, ne unim şi noi cu d. Panu şi Împreună cu d-sa suntem convinşi că, conlinuându-se actuala sitnaţiune, fatal se va produce o evoluţiune, in sinul oposiţiei, care va recunoaşte sus şi tare că principalul autor al stârei de astă-zi este Regele şi care , prin urmare, va arunca ioatâ răspunderea asupra lui.
Şi aceasta nu este numai o opinie personală şi care se aplică special la situaţia de nzî. Aceasta este o lege generală, adevărată in toate timpurile şi în toate ţările, că un popor nu suferă multă vreme un regim ca cel actual. Se ponte o ţară obicinui cu despotismul franc şi leal, care Îşi are şi el avantagiele sale, dar nu se poate Împăca cu un regim de minciună, care are toate aparenţele liberalismului şi care este numai despotismul deghisat.
Această idee o exprimă Duvergier îu Istoria regimului parlamentar,când zice: «Nobileloragitaţiuni a guvernelor libere, se poate prefera regularitatea mecanică şi calmul exterior al guvernelor absolute; se poate crede că luptele electorale, desbaterile parlamentare, discuţiunile prin presă, au mai multe neajunsuri decât foloase. Gâci a zice unui popor că el îşi va numi representanţiî, că aceştia vor discuta liber afacerile sale, că ei vor exprima asupra oamenilor şi asupra lucrurilor modul lor d a vedea, dur că, la urma urmelor, părerea lor nu va triumfa nici o dată, aceasta este a da infailibil semnalul revolutiuni-lor!»
DEPEŞELE AGENŢIEI „HAVAS*
Paris, 17 Martie.— Cu toata des-minţireu venita din Sofia, se asigura că pretenţiunile ridicate In ultimul moment, de către prinţul Bulgariei, întâr-ziază ratificarea convenţiuniî tureo-bul-gare.
Constantlnopol, 16 Martie. —Cale indirectă—întrunirea Conferinţei a fost amânata în urma schimbării ce s'a manifestat tn intenţiunile prinţului Bulgariei, privitoare la cesliunea numirii sale pe o ani, şi ca chemarea d-lui TsanofI a accentuat mai mult aceasta schimbare
Consianliuopol, 16 Martie.—Cale indirectă— ln urma persistenţii desa-cordulul, care s a ridicat Intre Muhtar-paşa şi Sir Drumond Wolf, în privinţa corpului de armata englezesc, ce trebue menţinut ln Egipt, şi pe care Muhtar-paşa nu voieşte să’l susţie nici lutr’un mod limporal, se crede în general ca Anglia va face demersuri energice la Constantinopol.
Se asigura chiar ca aceste demersuri aii şi început, dar secretul e ţinut In-tr’un mod foarte strict.
17 Martie.—In consiliul ţinut de comandanţii flotelor combinate, amiralul rus a declarat ca el nu va participa la un atac eventual contra (flotei jreceşli.
Paris, 17 Martie. — Circulă ştirea curţi că Anglia şi Turcia au angajat htrevorblrt secrete.
Turcia ar peda Angliei insula Rodii seu Creta, în schimbul evacuării imediate a Egiptului de trupele englezeşti.
II
Toate avisele date de Camerile de conerţ şi ue industrie din Austro-Un-gara, ajung la una şi aceiaşi conclusie: ca guvernul imperial şi regal din Viena
(1) Vezi Epoca No. 82.
si" facă tot posibilul pentru reînoirea convenţiunH comerciale cu România. Desideratul acesta e exprimat tntr o formula mal mult saă mai puţin cuviincioasă, de vecinii noştri dar. on-cum ar fi, trecând peste consideraţiunile de temperament, temeiul principal pe care se razimă e necesitatea de a nu perde o piaţă de desfacere aşa de vitală lor cum e România.
Se le luăm pe rtnd.
Camera din Viena,—prin raportul săti, d. Singer declară:
«Că e de datoria ambelor guverne ca, tnaintnde ospirarea convenţiunel, să cuule a protege cu energie industria naţionala, fata de presiunile prea din rate afara duşmăneşti ale tarifului roman, căci o piaţa de desfacere o data perdula, numai cu mari sacrificii se mai poate recâştiga, ba câte o-data nu se mai poate cu nici un preţ.
Ar ti prea trist şi ruşinos ca două guverne (austriac şi ungar), cari dispun de o mulţime de linii ferate făcute cu mari sacrificii materiale se cedeze bunului plac al României. Fit-care zi de întârziere costa pe industria A ustro- Ungara sume enorme.»
Şi mal departe, d. Singer atingând cesliunea simplului tratat de favorisare, ln caşul când negoţiârile pentru tratatul de tarif nu ar reuşi, esprima dorinţa ca la nevoe si recurgă faţă cu România la represalii, căci, adaogă raportorul, cu cât represaliele vor fi mai puternice şi mai intensive, cu atât mai repede se vor putea înlătura obstacolele economice nenaturali ce ni se pun.
In fine camera de comerţ din Viena, băgând de seamă, se vede, câ prea pa-câluesc în contra urbanitâţel espresiu-nile raportululel, voeşte să justifice tonul acestui document oficial şi de aceia de sigur crede că se justifică zicând: «Hore ori se Întâmpla ca în raporturile convenţionale a două «tale vecine să se i-vească nisce diverginţe at ât de regretabile tn tot timpul duratei convenţiunel,»! casa se dea probe de asa putina lealitate tocmai de către partea care, In privinţa politica si economica, atunci începuse a se desculţa.»
Această apreţiare finală apropiata de un alt pasagiu din raportul d-lui Sin-ger, în coprinderfea:
«Guvernul român, care a crezul de cuviinţă a proceda tn modul acesta, Îndemnai de apeluri şoviniste, parc u perde din vedere ca loviturile economice adese-orl se tutore cu putere îndoita In contra aceluia ce crede ca le aplica..
ne face să vedem în avisul Camerii din Viena mai mult un avertisment de ordine politică la adresa Românii, de cât resultatul unor studii obiective şi raţionale.
Camera de Comerţ din Olmvtz ’şi încheia observaţiunile sale către guvernul austro-ungur în modul următor:
«Ne permitem a face să reiasă ln general că este de cea mal mare importanţa pentru industria auslro-ungară de a menţine clientela liomâuil şi a peninsulei balcanice contra concurenţei engleze, franceze, germane şi italiene, căci daca aceste naţiuni, şi cu osebire Engliteraşi Franţa, ar reuşi s6 impună productele lor, avântul şi desvoltarea industriei indigene, ar 11 paralizate pentru mult timp. Este dar nevoie da desvoltă cea mai mare energie pentru a Înlătura acest pericol şi pentru acest sftrşil de a lace să intre negreşit, ln convenţiune, clausa natiunei celei mai favo-risate, pentru că acesta este singurul mijloc de a Întâmpina suprinderile care s ar putea produce în timpul duratei conven-ţiuni».
Camera de comerţ din Fraga este cuviincioasă. Ea Întrebuinţează multa raţiune în studiul ce face şi senţimen-tul dreptăţii nu o tmpedică de a se es-prima ast-fel :
însemnătatea regatului Românii, ca piaţă de desfacere pentru productele noastre, este cu atât mal mare cu cât puterile occidentale ne Închid graniţele lor prin drepturi de intrare prohibitive; România tindea la slăbirea legăturilor sale cu Turcia, şi la stabilirea unei depline indepeu-dinţe Iu domeniul comercial. Astâ-zl Insă împrejurările s au schimbat ; vechile motive politice aO dispâruL de când România a devenii un Stal cu totul independent. Afară de aceasta, trebuie se recunoaştem câ România,tributara până aslazl a celor-lalle naţiuni pe tărâmul ecomouic, lucrează a--cum din toate puterile ca să capete şi iu
dependinţa economică şi caută se desvolte toţi germeni! activităţii sale industriale, făcând să se bucure de-a-dreptul naţiunea de bogăţiele «ale naturale. Pentru aceste cause couvenţiuneu a fost criticată tn tot timpul aplicării sale, şi puteţi pricepe de ce guvernul român s'a grăbit a o denunţa. In faţa acestor fapte, trebue se convenim ca sortii de a capala asta-zi concesiuni însemnate sun/ mai puţin tanumer ca In 1X7.1.
In fine. Camera de comerţ din Cluj, demonstra prin ţifre, că de la data convenţiunel, esportul Austro-Ungaril ln România creşte neîncetat, iar importul ei rămâne în raportul ln care se gâsia înainte de 1876. In adevăr, plecând din 1871 constatam câlnacest interval, România :
a osportatîn
Austro-Ungaria şi a importat
	(in milioane)	do acolo
1871	40.7	30.0
1872	81.7	38.7
1873	08.8	39.3
1874	55.5	48.3
1876	38.7	40.2
1876	73.8	78.0
1877	90.1	170.8
1878	67.3	168.0
1870	68.0	124.7
1880	82.9	126.4
1881	72.1	135.0
1882	74.7	134.5
1883	(71) 71.5	153.0
1884	70.4	120.9
In asemeni condiţiunl, Camera din Cluj se întreabă, se poate oare spera ca România va primi reînoirea convenţiunel, dacă i se vor asigura şi pe viitor, în aceiaşi proporţie favorurile pe care le-a avut ?
La această întrebare Camera din Cluj nu poute răspunde tn mod lio-tăiTtor. Recunoaşte însă pierderile i-mense pe cure le ar suferi comerţul şi industria austro-ungare, în caşul când convenţiunea nu ar fi reînoită, şi crede câ lăsând la o parte ori ce alte cousideraţiuni, Romlnia se va convinge că un stat tluăr cu o popu-laţiune de 5 milioane are să sufere o pierdere mai mare ca Austro-Un-garia, care, ln cas de un resboitl economic, poate sa suporte mai Îndelungat consecinţele lui.
In aceste din urmă aprecieri ni se pare că se resumă toate obiecţiuuile şi toate desideratele Cernerilor de comerţ din Austro-Ungaria.
Am aşternut acum terenul, pentru ca să ne punem şi noi întrebarea ;
Enunţai decât necesar că România să cugete la reînoirea cornet iţi tatei cu Austro-Ungaria ?
Şi ca corolar la această cesliune, în cas de a o resolva ln mod uegativ, vine aceia de a se şti care trebue să fie politica economică a guvernului român, faţă cu ferite străine ?
Pe cât vom putea, aceste două Întrebări, una subordinată celei l'alte, le vom deslega tn numerile viitoare.
Ca.vrol.
MAI IIILTA CLARITATE....
Convenţiunea comercială cu Austro-Uugaria, represintă, precum toată lumea scie, suma sacrificielor economice pe care ţara le-a jerlît Iu 1876, pentru a’şi câştiga independiuţa sa politică.
Ceea ce constituia un act de înaltă al-negaţiune la 1876 pentru principalele dunărene, ar deveni astâ-zi un document de înaltă nepricepere şi servitute pentru regatul Românii din 188<i. Astfel să şi esplică raţiunea de a fi a tarifelor autonome. Noua politică economica a guvernului, anunţată cu atâta pompa şi ostentaţiune, trebue să treacă In domeniul realităţilor, în mod general, pentru ca să ne inspire Încrederea de a ne ocupa de dânsa. Altmintreli, dacă toată truda de a combina un tarif autonom n a avut alt scop de cât a ne înstrăina simpaliele unora, de a potoli impacienţa altora şi de a servi cu un fel de spaimă pentru cei mai mulţi, atunci regimul economic al guvernului nu e de cât o curată glumă, cure'l va descredita şi mai mult.
Cerem dar mai multa claritate th declaraţiile ministrului nostru de externe, căci cu frasele sonore ale oficioaselor nu se pot linişti preocupările ce ue inspira sistemul de fluctuaţie continuă, de care guvernul dă dovezi zilnice.
Sau câ opera nuoei convenţiunl va fi complecta şi durabila; în care cas fiind nevoe de multă muncă şi timp, e cu neputinţa ca tratările să fie terminate ptna la expirarea actualei convenţiunl.
Sau ca totul se va face în pripa şi cu nepricepere, şi alunei vom fi siliţi a cîaiU\ aleluia pe sfarâmâlurileeconomiei noastre naţionale.
0	periodă de transiţiune va li dar probabilă, în firea regulată a lucrurilor.
Cine ne dă certitudinea Insă că guvernul va ti corect în această eventualitate naturală?
Cuvântul lui de onoare?
1	foarte mulţumim.
Precedentele lui ?
Sunt odioase.
Patriotismul lui ?
A fost pus la încercare şi a dovedii mai mult servilism de cât neattrnare.
Mai multă claritate dar, şi mai multe garanţii. Alt-fel suntem neliniştiţii.
PARTEA ESTERIOARA
Austria sl România.—Viena, 16 Martie. — Sgomotele, că guvernul român ar voi se amâne Începerea negocierilor asupra lncheerit unei conven-ţiuni vamale cu Austro-Ungaria, nu sunt adevărate. Acum câte-va săptămâni deja guvernul român a iacul cunoscut oficiului de Esterne du aici că e dispus a începe imediat negocierile şi a rugat să se trimeaţâ delegaţi la Bucureşti Guvernul român a declarat ln-tr'o notă, ca nu poate trimite delegaţi la Viena sau la Pesta, de oare ce nu dispune de un numă-raşamare do funcţionari bum, ln cât să nu sufere serviciul din lipsa pentru mai mult timp a unora din ei. In urma aceasta, ministerul de comerţ de aici a declarat că va trimete pe un delegat la Bucureşti, îndată ce va fi dat o asemenea declaraţie şi guvernul ungar, nu va mai fi nici un obstacol începerii negocierilor. Instrucţiunile pentru representanţiî au-stro-ungan vor ti ast-fel, câ ln ori ce caz să se lucreze pentru reînoirea cou-vecţiunil, Înainte de expirarea celei vechi şi daca guvernul român ar propune o prelungire a convenţiuniî actuale, a-ceasta să se accepte numai atunci, dacă negocierile asupra punctelor principale vor fi dut deja uu rusul tal, Iu cât u cesla să uu mai poală (1 alterat prin cestiunile de detaliu ln timpul pre-lung'rii termenului.
—x—
Aiiplia.—Londra, 16 Martie. — Programa luiGladstone privitoare la Irlanda conţine următoarele puncte: Înfiinţarea unei legislature cu o Cameră In Dublin; representarea minorităţilor ; Irlanda trimete representunţi ln parlamentul statului ln raport cu contribuţiile ţării la veniturile statului. Poliţia irlaridesa va fi supusa parlamentului irlandez, dar nu primeşte arme. Trupele statului vor interveni, când va ti ameninţată viaţa sau averea cetăţenilor. Parlamentul irlandez nu poate pune taxe pe mărfuri britanice, nici a negocia cu puterile străine. Es-proprierea proprietarilor se face cu cheltuiala tesaurului statului. Operaţiunea va costa ca la 200 milioane livre sterlinge.
—x —
Turcia si Grecia.—Constantinopol, 15 Martie.—Poarta a întreprins la A-tena un demers pentru demobilisarea oştirii elene, ce este sprijinit călduros de representanţiî puterilor. Pe cât se aude, Poarta e decisă, ca tu caşul când n'ar reuşi la Atena pe cale pacifică, să proceadâ la ruperea relaţiunilor diplomatice cu guvernul grec. Prin sferele diplomatice din capitala turcească se mal vorbeşte, câ unele cabinete pledează pentru o analoagă procedare din partea marilor puteri, daca sfaturile
www.dacoromanica.ro

o
EPOCA — 7 MARTIE
lor bine-făcătoare ar românea fără e-fect la Atena.
Atena, 15 Martie.—Guvernul a decis să urmeze cu pregătirile de resboiu şi cumpără mari cnntităli de bucate din Rusia.
DECRETE
—Cousiliele generale ale judeţelor Romanaţi şi Teleorman convocate în sesiune extraordinara, pe lângă cesliu-nile ordinare pentru tare a fost convocate, se vor mal ocupa şi cu cestiunele puse prin decretele No. 071,(574.
—	S'a di solvă t ennsfflpte Crmtnnelor rurale: Rtilţateşlt din judeţul Neamţu .şi Darabani din judeţul Doroho».
—	1). StelianN. Nicolau s a confirmat ajutor de primar al Comunei Urlaţi.
—	1). Ioan Vladoianu este numit sub* prefect In judeţul Putna.
—	I). Chiriac Manoliu poliţaifl al o-raşului Neamţu.
—	Se cedează de veci, judeţului Teleorman, proprietatea Statului, fosta casa Maria Popescu din T.-Măgurele.
—	Se aproba amenagiamentul pădureţ d-lul D. Bibescu.
—	D. G. Pavelescu se numeşte secretar al porturilor din Teleorman.
DINTR’O ZI INTR’ALTA
IMn ( 'Inimii Ikopiitnt
Sub titlul: «Din Cioban Deputat» ziarul Neue Freie Presse publică, în numeral seu de Marţi, următoarea istorie romantică asupra unuia din deputaţii noştrii:
Unul din deputaţii Camerei române, losif Ioan Guriţă, era deja de 20 de ani când conducea încă turma unul boer la păşune pe lângă BacaU. Vara copii din mat multe sate avenă obiceiul d'a trece pe lângă locul unde păşteau oile pentru n merge lu şcoala în satul principal. Mai în tot-d'a-una unul din copil remânea cu păstorul spre a asculta cântecele duioase pe care el le cânta pe cavalul său. De la unul din aceşti copii pare cu Guriţă a învăţat alfabetul şi a început a ceti puţin, lntr'o bună zi sătenii din apropiere sau revoltat şi-aO atacat castelul boeruhu care voea «0 le răpească o parte din pământul lor. Atunci se auzi o lovitura de puşcă din castel şi unul din săteni căzu mort.
Ţăranii o luară lu fugă şi fură daţi în judecată. Guriţă pastorul fu chemat ca martor. Pe ne-aşteptate el ţinu înaintea tribunalului o cuvântare în care făcu o descripţiune a miseriei şi nevoilor sătenilor, întrebuinţând nişte cuvinte simple dar convingătoare. Toata lumea fu uimita de aceasta cuvântare. Din acea zi soarta păstorului era decisa. De la vârsta de 25 de ani începu, prin ajutorul unor persoane caritabile, să înveţe a ceti şi a seri. In timpul acesta talentul săli oratoric să desvolla din ce îu ce mai mult.
După câţi-va ani el interveni ca agitator în alegerile ce avpru loc în districtul seu şi chiar miniştrii nu despreţuiati ajutorul seu în lavoarea candidaţilor lor.
Căci Guriţa ştiea să meargă din sat în sat şi să influenţeze pe săteni prin
discursurile lut radicale. Lnultimele alegeri el îşi puse singur candidatura şi iu ales în unanimatete de sătenii sei-Programul cete:
îmbunătăţirea soartei sâtrrtfmr.
El es-tte unul din oratorii cet mal te« muţi at camerei române, mat ales !n ees; i ml agrare. Naşterea lui din oameni de rândn’a împiedecat o bogată fată de bogrsă-i dea mâna şiayerea sa.Casa.lul est»' acum locul de întâlnire a elitei soci etăţei din Bacău (!)
Ce noroc că din străinătate ne vin inforniaţiuni atât de preţioase asupra legiuitorilor noştri. Mârtnrisese eâ cunoşteam personal pe d-1 Guriţă fără a aven cea mal mică uleie de elocinţa sa şi mai ales de talentul seu pe cavalul păstoresc. Singura împrejurare ce ine face să cred că corespondentul ziarului vienez are dreptate când zice că d-1 Guriţă a fost păstor de ol. este esferiorul seu sănătos, musculos, şi fidelitatea sa cam câinească către primul ministru. ln ce priveşto talentul seu oratoric, se zice că în timpul culesului viilor acest talent se desvnltă lntr’un mod surprinzător. Dar. din nenorocire, guvernul nu convoacă Adunările de cât după această epocă. Poate bietul guvern o face de frica torentelor de elocienţă a marelui agitator agrar. Prudentul Ion lirătinnu (cum îl numeşte Hm tape •iii Qirlap) ştie ce periculoasă este zieătoarea in vino veri tas.
Partea amoroasă şi casnică a romanticei cariere a deputatului păstor o las la o parte. Nici nu e de mirat ea cine-va care se cheamă guriţă se mi fi făcut o impresiune fulgerătoare asupra secsului frumos, t'n nume atât de strălucit nu putea de cât se farmece inimele feineeşti.
Şi Paris s’a deghisat în păstor pentru a farmeca pe frumoasa regină a Spartei.
Fericită ţară e România.
A ajuns ciobanii a fi deputaţi! Şi se mai miră lumea că bugetul e tuns cumâestrie, că Adunările merg strună şi că deputaţii votează cu o unitate de vederi ce are asemănare cu mişcările unei turme, că oile rătăcite ca generalul Lecca, d. Dim. Ghica etc. se înlorc repede la stână.
Toute aceste, nuoî nu le Înţelegeam.
Parlamentul are un cioban !
It.
CRONICA
\oslhiiu(lel<‘ Scptamânci
Cu două luni înainte de sfînlu Gheorghe şi sfintu Dumitru, proprietarii de imobile au luat de mult timp obiceiul să’şî închirieze casele, anunţând prin nişte afişe, lipite pe geamurile proprietăţilor lor, că localul este
de dai cu chirie şi că prin urmare cer slrămujaiya locatarului actual.
Urmând' acest exemplu, ministerul
[justiţiei iiceruf.ru două luni înainte Ide sfintu Gheorghe strămutarea curţCi Ide apel 'Un Focşaot la Galaţi, invo-şcând un argument economic, pe care ’I recomand proprietarilor de case din Bucureşti. Inlr'adever, Ministerul pentru a obţine această strămutare, s‘a rezemat pe un argument budgetar de o sută mii Iei pe an, pe când proprietarii noştri! de case au obiceiul să'şi schimbe chiriaşii numai In scop de a mări preţul chiriei.
Mă întreb însă ce va folosi faimoasa lege de inamovibilitate a ma-gistraturei, dacă nenorociţii judecători nu vor fi mai înteiu siguri că se pot bizui pe inamovibilitatea domiciliului lor juridic.
Cu toate acestea, representanţit judeţului I’ulna, să nu se necăjească afară din cale, dacă guvernul a crezut netnerit să strămute curtea din Focşani la Galaţi, căci o informaţiune publicată în (' Indcprndanre roman inc, afirmă că se va forma în curând un batalion de pontonieri cu reşedinţa în Focşani. Ministerul a luat negreşit a-ceastă înţeleaptă măsură, pe de o parte spre a înlocui magistratura din Eocşam printr un element mai râs-boinir, earpe de alta parte spre a încredinţa pe cofâctivişti că nu le-a luat din mînă or ce pont... onierl !
Toţi stăpânii de case având obiceiul să facă meremet la proprietăţile lor înainte de sf. Gheorghe, ministerul justiţiei a mal propus şi ceva modificări la parchetul tribunalului Argeş, dara per-dut cu desăvârşire din vedere că pardoseala întregului tribunal Ilfov a ajuns din ce îu ce mai şubredă.
Cuplurile au votat reparaţiile şi strămutarea despre care vorbit fura multă discuţiune, cacî d. I. Bfătianu a făcut din aceste daraveri o chestiune de încredere.
Intr’tidevăr, nu trebue să perdem din vedere că «încrederea d-luî Ion Brătianu■> preşedintele consiliului de miniştrii, joacă astăzi un rol înseninai ln viaţa din toate zilele, un rol mai însemnat chiar de cât pastilele Geraudcl.
(A se vedea anunţurile publicate la pagina 3-a din toate ziarele).
Prin zilnica întrebuinţare a pastilelor Geraudcl, se zice că te poţi tămădui de tuse, îtiecâciune, oftică şi altele. Dar prin zilnica întrebuinţare a «încrederea, d-lui 1. Brătiauu» poţi să ajungi la re-sultate mult mai minunate.
Spre pilda, tânărul avocat Milialache Gornea, care ’şi perduse glasul cu desăvârşire la 1875, în urma unui accident de drum de fer.... Crawley, a redobândit o putere de plămâni nepomenita, lnghiţând 15,000 picături din e-senţa numita «încrederea d-lui l. Brătianu» şi astăzi el poate rosti discursuri în Camera.
Mal putem da exemplul fostului conservator Meitani, actual senator guvernamental. Acest nenorocit, care fiind din oposiţie se abţinuse timp de mat mulţi ani, suferea de o boală con-
stituţională preschimbata în comentarii. .10 lei exemplarul, depus spre vânzare la toafe librăriile!
El'şi-a redobândit puterile numai multa mit esenţei nnunlţiincrederra d-liti I.Brăt ■n'
Se nu uităm pe d. S. lorgulescu. un fost magistrat, astâ-zi cam încărunţit, oare. in calitatea sa de procuror general, se îndopase caoconc/usiuni în procese de presă coufra roşilor şi a fost tămăduit ca prin minune cu câte-va picături din esenţa încrederea d-lui I. Brătianu !
Această cură miraculoasă se găseşte chiar zilnic înregistrata pe pagina cea din urmă a Monitorului oficial!,
In sfirşit, efectele acestui leac minunat nu se pot număra, şi mal de ună-zt, un militar care odinioară trăsese cu buretele peste juraintutul cerut soldaţilor si peste iubirea către tron, a redobândit în 2i de ore o dragoste nebună pentru tot ce poate măcar mirosi a ceva regesc, numai şi numai prin câte-va in-jecţiunl din esenţa numita «încrederea d-lui I. Brătianu!
Cititori sceptici cart nu mă credeţi, încercaţi «încrederea d-luî I. Brătianu» şi veţi fi tămăduiţi!»
Depositul general este strada Colţet, vis-ă vis decazarmajandarmilor călări. Deposite speciale sunt înfiinţate la toate ministerele şi administraţiunele din ţară.
Pastilele Geraudel au ramas pe jos! Faceţi loc balsamului numit «încrederea d-lui 1. Brătianu!»
îlav
INFOR M ATIUNI
La întrunirea comitetului coaliţiei de eri s’a hotărîtse se ţie o noua întrunire publica. Duminica viitoare.
După aceia, oposiţia va pomi prin judeţe unde se va ţine o serie de întruniri.
*
D. Hajdcu a plecat în stăinătate.
*
Eri seară a fost o întrunire intimă a deputaţilor şi senatorilor in localul senatului.
D. Custinescu a susţinut idea sa pentru stabilirea unei taxe pe alcool şi ţuică după grade.
D. Disescu a combătut taxa pe ţuică şi a propus de a pune un im-posit de 8 bani la gradul de rachiu, şi numai 4 bani la gradul de ţuică.
Această propunere e privită ca o favorisare a productelor din Muntenia în faţa celor din Moldova, şi va întâmpina oare-care resistenţâ din partea deputaţilor Moldoveni.
ft
Prinţul Dimitrie Ghika, preşedintele consiliului de administraţie al fabricei de chibrituri de la Filaret, a adresai principelui Dimitrie Ghika, preşedintele senatului, o protesta-
ţiune în contra monopolului chibriturilor votată de adunare.
Preşedintele consiliului de administraţie al fabriceţ de chibrituri, expune preşediutelui senatului, că fabrica de la Filaret având o concesiune de la stat pe 25 ani nu poate fi lesată în drepturile ei de o lege posterioarâ, fără a avea drept la o despăgubire ce va fi în raport cu daunele ce i sc causează.
*
Aflăm cu părere de refl că simpaticul deputat d. lanoli. este foarte
greu bolnav.
Medicvl sper însă o complectă însănătoşire.
*
Românul de eri seară publică o scrisoare a d-luî Ginni, în cnred-sa răspunde la unele articole publicate, în PIndependance roumaine şi în ziarul nostru.
Abundenţa materiilor ne împedică a reproduce azi acest articol. Privim însă ca o datorie de imparţialitate d’a publica articolul d-lui Giani, cea ce vom face în numărul de mâine.
*
Poşta din Moldova a sosit azi cu trol ore întârziere,din causa viscolului şi a zăpedei ce a fost astă noapte.
X
Un consiliu de miniştri! s’a ţinut azi sub preşedenţia d-lui Ioan Brn-tianu.
X
Comisiunea antifiloxericâ, 7.\ce Bonul ma Liberă, a cerut reducţiunî mari în bugetul ce-i fusese presentat de către direcţiunea serviciului. Şedinţa do aseară a fost foarte agitată. Se afirmă chiar că Prezidentul co-misiunei are intenţiune de a se retrage.
X
Se vorbeşte de demişi unea prefectului judeţului Fălciu.
X
D. doctor Calenderu şi-a dat demisa din postul de directorul serviciului sanitar.
X
ln privinţa boalei d-lui General Budişteanu, medicii cred că d-sa a intrat in convalescenţă.
X
Prinţul de Chimav, tatăl prinţesei George Bibescu şi al ministrului de externe al Belgiei, a încetat din viaţă la vîrsta de 78 de ani.
X
Citim în România de azi sub titlul Colectiviştii şi instituţiunile de credit, următoarele linii:
Vestitul cApil&haş Paul St A t eseu, a construit tn Tulcea o casă, sistem elveţian.
Construcţiunea este in paiantă, şi ca clă-ijireestecu desăvârşire condamnată; fiindcă s'a pus temelie grinzi de brad, cart, pu-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
31
ARY ECILA W
(Urmare)
XVII
Dupe ce ’şl sfârşi dejunul, Regele se pregătea să se retragă în apartamentele sale private, când intra intendentul său Wolf, care trebuia la aceasta oră să şi facă raportul
Dupe ce ’i comunică nuvelele oficiale, ln loc de a părăsi pe Rege, intendentul părea că vrea se obţie ordinul de a rămâne şi <le a vorbi.
—	Mal ai ceva care vrei senil spui? întrebă Majestatea Sa.
—	Sire, tot oraşul vorbeşte <le nenorocirea ce i s’a întâmplat ambasadricet Caucasuluî.
—	O nenorocire iatâmplată ambasa-dricel Caucasuluî! — strigă Regele. — Dar chiar in această dimineaţă am întâlnit'o calare şi era foarte sănătoasă; ea mi se pare se ducea spre păduricea di fundul aieel.
—	In adevar Sire. La reîntoarcere a fost văzută: ameţită, cu faţa sângerată, călare pe calul său care fugea speriat.
Regele era atât de tulburat de această ştire, şi dorea atât de grozav detalii
asupra acestei întâmplări, în cât deşi nu voia a se trăda în faţa acestui om, ceru să ’I spuie lot ce ştie.
Wolf nară ceea ce auzise despre a-cest accident care se întâmplase abia de doua ore.
Cum eşi intendentul, Regele sună clopoţelul.
Un ofiţer de servieiu apăru. Charlcs-Ferdinund XVIII Ît dete ordin ca imediat să se ducă la doctorul Geheimrath Şchlotz şi să j cheme să, vio Ja palat. El ştia că acesta era şî doctorul lui Mi-noleko.
Nerăbdarea Regelui era foarte mare până la sosirea lui Geheimrath: nimic nu ’l putea distrage. Se perdea în fel de fel de conjecturi. Cum, doamne! s'a întâmplat toate aceştea Nadjeskei! Se spune positiv că ar fi fost lovita cu biciul pe faţa. Dar cine să fi cutezat să se a-tinga de ambasadricea Caucasuluî?...
Sosirea lui Geheimrath puse sfârşit la o mulţime de ceşti uni pe cari suveranul şi,le făcea. Când îl găsi Wolf, doctorul tocmai eşea de la princesă şi el confirmă întocmai, în faţa Regelui, Lot ce spusese intendentul.
Numai rămânea dar nici o îndoiala asupra nşiturei loviturilor primite; desigur frumoasa călâreaţâ a fost brutal lovita cu un biciu. Dar nu aceasta era lucrul cel mai straniu al aventurel. Princesă ne putând tăgădui loviturile cari lăsase urme vedite, refuza cu ori ce preţ de a spune persoana care a atacat o. Ea pretindea că nu *l-a cunoscut.
— Ceea ce, Majestale este inadmisi-
bil—zise Geheimrath; de oare ce, cum se poate admite ca ambasabricea care a avut destula presenţâ de spirit, dupe atentai, de a se ţine pe cal, să nu poată recunoaşte pe agresorul săii care de trei ori a lovit'o?..
Regele remase mut. Pentru el raportul lui Geheimrath da acestui eveniment un caracter cu totul altul de cât a-cela ce era comun acestor soiuri de Întâmplări.
Daca Nudjeska Ivanowna refuza astfel de a nunii pe acel ce a lovit’o,aceasta o face de sigur pentru aceia ca acel om poartă un nume respectat, pe care ea voeştc să '! apere contra indignărel publice; acest om, pe care, cu toate a-cestea, voia încă a ’l cruţa, n’o fi soţul său chiar?... Natură nobilă şi devotata! cum se recunoaşte bunătatea el!
—	Domnul de Mineleko trebue să fie lntr'o stare spăimâutatoare—zise de o-datâ Itegeie-
—	In adevar aşa are să fie, când
va afla.
—	Cum. el încă nu ştie?
—	Nu Majestale. A eşit călare la o oră dup? plecarea princeset şi Încă nu s'a întors.
—	Alji aceasta e de mirare! gândi Regele, care uu uită ca această zi, a fost aleasă pentru întâlnire, tocmai că prinţul era absorbii cu totul ln afacerile sale diplomatice. Dar, Regele nevoind cu nici un preţ a comunica cuiva suposiţiele sale, congediă pe doctor.
Aşa dar, d-nu de Mineleko, a eşit, dupe cum spune doctorul, la o ora dupe
princesă. Apropiind acest detaliu de refusul hotărâtor al princesel de a nu numi pe duşmanul săti, Regele reconstitui lesne scena care trebue să fi a-vut loc între cel doi soţi. Numai remânea nici o îndoiala: bărbatul, bănuind deja, a urmării pe soţia sa.... o scenă violenta a isbucnit.
Dacă Mineleko nu s’a reîntors încă la ambasadă, cauza e de sigur că el se teme. O! pentru a se linişti, ti trebuie absolutca totul se ştie.Mai bine moartei de cât se trăeşti înlr’o aşu nesiguranţa care e de o mie de ori mal grozavă d? cât adevărul.
A seri Nadjeskei Ivanowna ar (1 periculos, a se duce el singur, ar fi şi uni mult încă.
Pe lângă Rege era ataşat un adjutait, pe fidelitatea şi discreţiacaruia el putea
compla.
Acest favorit era chiar acel Adlers-ward pe care ’l-am văzut vorbind in-tr’o dimineaţa cu Mineleko.
Agresiunea suferită de ambasad’ice era la ordinea zilql; nimeni în oraş nu vorbea de cât de ea, aşa ca la toţi ir fi părut foarte natural, obligator chiir o visită a unuia din adjutanţii Rejelur care venea spre a se asigura dtspre starea interesantei bolnave.
Comlele Adlersward primi dar nisi-unea de a visita pe ambasadrice- I se dete o scrisoare, din partea regeDt, pe care nu trebuia se o dea de cât Nadjeskei, dacă va fi singură; în ca: când nu va putea vedea pe rănită, mesagerul trebue a cala să obţie cele mai
mici detalii posibile asupra acestei tragice întâmplări.
Când comtele Adlersward sosi la palatul ambasadei, agitaţiunea, sgo-motul, pe care II produse acest eveniment, încă nu se potolise.
Secretarii spăimântaţi spuse că d. Mineleko inca nu s’a reîntors. Dupe ce i se comunica aceasta, comtele Adlersward întreba dacă poate vedea pe ambasadrice pentru aY presenta personal condoleanţele Regelui.
—	Mă duc să mă informez — zise prinţul Gariatinski, primul secretar, care primise pe adjutantul Regelui.
Nadjeska Ivanowna era ln buduarul său întinsă pe canapea şi îmbrăcată lntr’o uşoara muntela. Nu voise să se pue în pat. Când prinţul Gariatinski baiu în uşe, prinţesa era singură numai cu femeia sa de casa; capul ’i era înconjurat de bandelete şi aţipise puţin. Cu toate acestea ea auzi frasa următoare pe care prinţul o şoptea servitoarei:
—	D. ambasador, tj’a venit încă, comtele Adlersward a venit în numele Regelui, şi vrea să ştie dacă poate fi primit un moment de d-na princesă.
Camerista se apropia de bolnavă şi ’1 repetă cererea.
—	Zi-î comtelui Adlersward să intre, şi retragete, când voiu suna să vii.
(Va urma)

www.dacoromanica.ro
EPOCA — 7 MARTIE
3
trezind, va produce imediat dârîmarea
casei.
Această clădire cu toi locul el nu poate valora de cât cel mult «5,Q00» franci.
Dens'ul a găsit experţi cart să o valoreze cu «90,000» franci, şi tn baza acestei evaluări, a contractat un Împrumut la creditul urban din Bucureşti de «25.000» franci.
Putem asigura că creditul va rămânea cu casa, şi va pierde cel puţin «20,000» fr.
*
Primim din partea d-lul Codrescu avocat al soţilor Miulescu, următoarea scrisoare ;
Domnule Redactor!
In procesul Miulescu, martorul Angliei Demetrescu istorisea modul stabilire! rela-ţiuuelor sale eu familia Miulescu şi moarta Maria Popovici. Dacă ţexj unerea faptului producea un fel de ilaritate în sală, acesta se datora naraţiunel făcută de martur. Pentru apărare Insă era necesar să se stabilească, că, Intre moartă şiacusuţl exista armonie şi că nu acusaţii îndemnaţi pe moartă s6 nu ia tn căsătorie pe d. Angliei Demetrescn,ci singură ea'şi îndreptase sentimentele aiurea.
Acest fapt rec să din depunerile martu-rulut la judele instructor şi trebuia repetat oral Înaintea juraţilor. Prin urmare rugai pe d. preşedinte să pună martorului următoarea întrebare:
«De şi istoricul martorului produce un fel de ilaritate tu sală, rog, cu toate acestea, pe d. preşedinte, să’l întrebe, ce'i cânta moarta la piano.când venea pe la densa în cele din urmă.
D. Preşedinte a crezut dc cuviinţă a pu pune întrebarea şi a'ml face acel răspuns publicat deja, şi care dovedeşte că fiind prea mult serios şi prea mult delicat, nu făcea de cât să dea altora din ce avea prea mult.
D. Preşedinte ’ml-a refusat cuvântul ca aparator. Nu pricep de ce.
Poate că d. M. Poenaru-Bordea, credea că o să'l amintesc apostrofele sale, ceea cc nu aveam tn gând, de oarece, de la un magistrat ca d-lul, un advocat începător nu poale de cât să câştige.
Era convenit ca d. Cantilli se vorbească cel diu urma. In începutul pledoariei sale, constată că re fi mi să refusă cuvântul, căci acusarea, d. procuror general, care a luat de două ori cuvântul, şi partea civilă au Intrebuinţrt mal multe ore de cât toţi apărătorii cari aii vorbit, plus interogatorul, de aproape trei ore, făcut cu imparţialitate (?!) de d. preşedinte.
N.	Codrescu.
ŞTIRI TEATRALE
Concertul dat eri seară în sala Ateneului de d-şoara Chefaliadi a avut o reuşită complecta.
Ttnera pianista u dovedii că este slâ-plnă pe instrumentul pe care Îl mă-nueşte cu maestrie surprinzătoare. D-ra Chefaliadi poseda mal toate Însuşirile unei buni pianiste. Aplausele sgo-moloase ale publicului au salutat pe valoroasa artista.
D-şoara Vermont a dat concursul ei concertantei declamând două poesii cu un talent deosebit. Mai ales tn Mireasa Pandurului a d-lul M. Bonachi modul excelent d a recita şi da nuanţa a tinerel artiste a făcut un mare efect şi i-a atras salve de aplause.
D-riit Niculescu şi Weinbcrg au contribuit şi ei la succesul seratei.
—0—
Observam câ afişul care anunţă re-presentaţiunile d-şoaref Teodorinel au apărut şi unele ziare n'ail primit Încă locurile ce li sunt rezervate. Ştim câ d-ra Teodori ni n'arenevoe de concursul nostru, daţr aşteptăm cel puţ.n ca d Xenopuio sâ nu facă şi în aceasta Împrejurare osebiri de opinium politice.
In cât r.e priveşte vom plaţi locul nostru şi vom aplauda meritele artistei române, chiar după lipsa de politeţă pe care ne a aratat’o d-1 irnpresario politic.
FEL URIMI
Sinistru maritim—Din New-York se telegrafiază următoarele: Vaporul Oregoy, s'a isbit noaptea cu un alt vapor necunoscut. Ambele vase s'aQ scufundat: se crede că ati perit toţi oamenii din vasul necunoscut. Persoanele din vaporul Oregon au fost scăpate de vaporul german Fulda. Tot bagajul s’a pierdut. Din G00 pungi poştale au scapat numai 69. Nemerul persoanelor aduse aici de vrporul Fulda este de 800. «
* *
Foc pe apa. -- Clvdul, unul din fluviile Scoţiei, a înfăţişat acum cîto-va zile spectacolul estraordinar al unul fluviu în foc. De mat multe săp-tâmînl se observase pe suprafaţa apel aburi lumiuoşî, căror nu se dedese prea multă atenţiune; acum câte-va
zile un pescar din vecinătate de Qlas-cow. dup* ce-şl aprinsese pipa. aruncă
chibritul încă aprins în apâ, şi d o data flăcările se întinseră d'asupra fluviului pîna la o mare depărtare. Acest fenomen se atribue unei acomulari de gaz provenind din straiele de cărbuni, cari se afla sub fluviu. Un fapt analog sa constatat în 1829 la lloltns, unde mal mult timp apele au fost pline de gaz, care se putea aprinde ori când şi aceasta descoperire era datorită tot unei asemeni cause.
• ■
•
I n reifc decorai de popor.—Cu
oca si unea zilei onomastice a regelui Umberto minişrril ’i au predai medalia de aur, din preuna cu diploma, ce i-a dedicat'o naţiunea pentru câ r visitat pe bolnavii de holeră în Neapole şi Buşea.
a
•	a
l.ouisc Mieliel. tfnre noroc. Ca la Versailler, aşa a fost tluerată şi la Bou-logne, Nantes, Levres.elc. In Vincennes au aruncat după ea cu mere putrede. Plecând de acolo, pe drum i s'a res-turnat trăsură : cine-va tăiase cu ferăstrăul cinci spiţe de la o roata. Sâtu-rându-se de huiduielile nerecunoscătorilor săi compatrioţi, Louise Michel are de gând să plece în America, spre a propovădui acolo fericirile anarhiei,
căci nimeni nu e profet în patria sa.
*
•	*
Doctorie universala —Intre lucrurile rămase după moartea renumitului doctor olandez Boerhave s'a găsit şi un pachet bine închis şi sigilat, care purta inscripţia: «Singurele şi cele mat profunde secrete ale medicinii.» Când s'a vândut biblioteca doc-toruluî repausat, pachetul acesta s'a plătit cu 10,000 fiorini olandezi. Ajungând cumpărătorul acasa cu comoara dobândită, o deschise cu o nespusă nerăbdare. Ce să vezi Insă 1 După ce a desfăşurat o mulţime de hârtii, găsi tn fine o foiţă, pe care eraQ scrise cuvintele: «Ţine capul rece, picioarele calde şi trâesce regulat, poţi apoi să rlzi de toţi doctorii !»
corurile legiuitoare
CAMERA.
Şedinţa de Juoi 6 Martie 1886
Şedinţa se deschide sub preşedinţa d-lut I. Agarici.
Se votează fără discuţie proiectul de lege pentru modificarea circumscripţiilor Curţilor de apel diu Bucureşti şi Craiovu şi a jurisdicţiei parchetului din judeţul Argeş.
D. Gr. Vulturescu dă citire proiectului de lege pentru organizarea justiţiei tn Dobrogea.
D. G. Paladi combate proiectul şi cere amânarea lui, pentru ca să fie mai bine studiat.
D. ministru Stătescu spune câ d. Paladi nu cunoaşte de loc Dobrogea şi prin urmare nu trebuie să se ţie seamă de observările d-sale.
I). Stătescu cere ca să se respingă amânarea şi apoi de va ti trebuinţă să se propuie amendamente.
Discuţiunca se închide şi amânarea se respinge.
Legea să ia în considerare cu 65 bile albe contra 7 negre.
Se da citire art. 1.
D. Iepurescu cere a se înlocui cuvântul judecătorie de pace, In judecătorie comunala.
După. o mică discuţie la care participă d. Vulturescu şi N. Ionescu art. I. se votează ast-fel:
Art. 1. In fie-care comună rurală se înfiinţează o judecătorie comunlâ compusa din primar şi, dacă pârţile o ccr, şi de doi consilieri, câte unul de fie-care parte, din staul consiliului comunal, pentru fiecare priponire. Notarul Comunei va servi ca grefier.
Se da citire art. 2, care se votează ast-fel, ştergându-se, dupe cererea d-lui Iepurescu, virgula dupe cuvântul prigonire :
Art. 2. Căderea judecătoriei comunale este de a tmpâca prigonirile de orl-ce na-.urâ şi de orl-ce valoare cari s ar ivi Intre locuitorii acel comune.
Dacă pârţile aparţin la douâ comune diferite, judecătoria competentă este aceea a comunei pârâtului sad a lucrului de prigonire de e vorba de un imobil'saă de po-s»siunea unul drept imobiliar.
Se dă citire art. 3.
D. Al. Marghiloman, combate dispo-si ia din acest articol, care prevede ca redamaţiile să fie făcute şi verbal, sau să se prevadă ca reclamaţi ile să ke facă co»form procedurcl civile.
D. M. Cogâlniceanu, combate amen-
damentul d-lul Marghiloman, pentru motivul că sunt o mulţime de jelbari cari sfânţuesc mal ale s pe oamenii cari nu ştiu româneşte.
D. Poenaru-Bordea, propune un a-mendament ca atunci când reclamaţia va fi făcută verbal, reclamaţia să fie consemnată Intr’un proces-verbal.
D. Ministru, primeşte amendamentul. Art. se votează ast-fel :
Art. 3. Procedura înaintea acestei judecătorii va fi cea următoare:
Reclamantul se va adresa în scris saă verbal către primarul comunei cu cerere de a chema tnaintea judecătoriei pe acela cu care are prigonire, arătând şi obiectul pngonirel.
In caz când reclamaţia va fi făcută verbal, ea va fi consemnată de către primar liilr'un proces-vcrbal.
Se dă citire art. 4 care se votează, ne-modilîat şi suna ast-fel:
Art. I. La ziua sorocită, fie-care din părţi 'şl va spune pe rend pârţile sale şi judecătoria, compusă cum s'a arHal mal sus, ascullâiidu-le, va căuta a le împăca. Daca vaisbuti, aturci va da la mâna fie-căreia părţi câte o carte împăciuitoare. Acesta carte va avea puterea unet hotărht judecătoreşti, dar nu va fi executorie de căi după ce se va omologa de către judecătoria de ocol, lu coprinsul căreia se află acea comună.
Dacă judecătoria comunală nu va putea tmpâca pe părţi, atunci până la 15 lei va putea judeca prigonirea cu drept de apel la judecătoria de ocol; iar de la 15 lei tu sus, vă da carte că tmpăcAciuirea nu s'a putut face, şi partea reclamantă va românea tn dropt sft pornească judecata înaintea autorităţilor judecătoreşti dc întâia instanţă.
Atât cartea de împăciuire cât şi cea de judecată se vor scrie în dosul petiţiei saă reclamaţiunel şi se va trece tn registrele primăriei.
Se dă ciire art. 5.
D. Al. Marghiloman. Propune ca la finele art. sâ se adaoge fraza: cu drept de apel la judecătoria de ocol.
I). ministnu primeşte.
Art. se votează ast-fel:
Art. 5. Judecătoria Comunală mat este tu drept a judeca cu drept de apel toate contravenţiunile poliţieneşti, conform art. 385, 389 şi 393 din codul penal şi 161 din procedura penală, precum şi toate caşurile prcvâţjute de legea poliţiei rurale, cu drept de apel la judecătoria de ocol.
Art. 6, 7, 8, 9 şi 10 se votează fără discuţie precum urmeoza :
Art. 6. In fie-care oraş de reşedinţă al sub-divisiunilor administrative ale judeţelor se Înfiinţează câte o judecătorie de ocol, compusă dintr'un judecător, un ajutor şi dintr'unul sud mal mulţi copişti, după importanţa localitâţel şi după trebuinţele ce se vor simţi.
In oraşele Tulcea şi Constanţa tribunalele de prima instanţă vor avea şi atribu-ţiuiiile de judecător de ocol.
Art. 7. Judecătorii de ocoale vor avea acelaşi grad ierarchic ca şi judecătorii de tribunal şi vor fi supuşi la aceleaşi coudi-ţiuul de admisibilitate şi înaintare. El vor fi numiţi dintre aceia cari aU ocupat tn magistratură funcţiunea de judecător, supleant, procuror sau substitut de tribunal; dintre cel cari aO funcţionat In calitate du judecător de pace cel puţin In timp de duol ani, şi mal cu preferinţă dintre licenţiaţii şi doctorii tn drept.
Ajutoarele se vor numi dintre persoanele cari au servit In ramura judiciară ca grefier, judecător de pace saO ajutor de judecător de pece. Asemenea se pot numi dintre candidaţii cari vor justifica că aU trecut cel puţin două esamene de drept saă dintre copiştii tribunalului având diploma dc bacalaureat şi cel puţin un an de servicii! tn tribunal.
Art. 8. Ajutorul judeţului de ocol împlineşte toate funcţiunile judecătorului tn caz de lipsă a acestuia.
El poate fi trimis de judecător tn cercetări la faţa locului de câte ori trebuinţa va cere.
Ajutorul nefiind trimis tn cercetări, va asista la audienţă cu vot consultativ, sad va fi ocupat cu lucrări de cancelarie.
Art. 9. Judecătorii de ocoale aă misiu nea de a împăca pe părţi In toate caşurile câte li se atribuesc prin presenla lege, tn prima sau ultima instanţă, şi tn orl-ce afaceri, chiar peste competinţa lor când părţile o cer.
Daca tmpăc&ciunea isbuteşte, atunci judecătorul dă act despre aceasta la mână părţilor, In forma obicinuitâa cărţilor de î judecată. Dacă nu isbuteşte, atunci judele procedează la judecarea causei conform j legel.
Art. 10. Părţile înaintea judecătoriei de | ocol pot să fie asistate de câte un arbitru • voluntar, care împreună cu judecătorul se vor sili să ie împace; arbitrii vor lua parte J la judecată împreună cu judecătorul, Insă ‘ numai cu vot consultativ.
Se dă citire art. ii. care suna ast-fel:
Art. 11. Arbitrii vor trebui se cunoască limba romînă : numele lor vor putea ii comunicate judecătorului chiar In ziualn-
făţişereî. Arbitrii se vor aduce de părţi, fără anume citaţiunl sad alte forroalitn t.
Ei nu vor fi luaţi dintre persoanele cari fac obicinuit profesiunea de advocat.
D. Paladi propune un amendament susţinut şi de d-1 N. Ionescu ca să se şteargă cuvintele diu urmă : Ei nu vor fi etc.
D. Stătescu şi Vulturescu combat a-ccst amendament.
Art. Se votează m-modifleut.
Art. 12 se votează fără discuţie, precum urmează :
Ari. 12, La cas când părţile sau una din ele nu ar usade facultatea de a veni la înfăţişarea causei cu arbitrii sus numiţi, judele va judeca singur şi fără concursul lor.
Se dă citire art. 13.
I). Al. Marghiloman propune un a-mcndamenl t n înţeles ca în oraşele unde există judecătorii de ocoale, acestea sâ aibă atribuţiile judecâtoriilorcomunale.
D. Ministru si Comitetul delegaţilor primesc amendamentul.
Art. se votează ast-fel:
Art. 13. Judecătorii de ocale sunt com-petinţl a judeca toate cererile tn materie peraoualâ şi mobiliară, de orl-ce natură ar fi ele, ca primă şi ultimă instanţă, de la 15 lei ptnă la trei sute lei (inclusiv) capital şi înlerese, sad 50 lei venit anual, iar cu drept de apel ptnă la 1.500 lei inclusiv.
La urma se udaogâ şi amendamentul d-lul Marghiloman.
Art. li, 15, 10 şi 17 se votează fără discuţie.
Se dă citire ari. 18.
Dupe o mică discuţie la care participa d-nit Al, Marghiloman, Cantili, Poenaru etc.
Şedinţa se ridică la ora 5 1/2 pentru a se da o altă redacţie acestui art.
l*cnel
SENATUL
Şedinţa de Joi 6 Martie 1886
Şedinţa sâ deschide la ora 21/2 p m. sub preşedinţa d-lul D. Gr. Ghica.
PresenţI 85 Senatori.
Se acordă un concediu de 14 zile d-lul G. Mârzescu.
Se votează fărădiseuţieşi cu unanimitate proiectul de lege relativ la scutirea de taxe în materie de execuţiuni silite asupra imobilelor.
Se volâză iarăşi cu unanimitate proiectul de lege prin care spitalul Xeno-crat din Bucureşti se declară de persoană civila.
D. Is. Lerescu. Desvoltâ interpelarea sa în privinţa abusulul de taese ce sâ face cn slîrpirea filocserel.
D. ministru de finance. Zice câ tacsele nu sâ iad de cât asupra viilor lucrate iar nu asupra obraţielor, cât pentru zc-ciţnde ce un perceptor le încasâza ilegal, îndată ce i se va raporta un cas va lua cuvenitele rnâsuri.
La 3 1/2, după cererea primului ministru, Senatul trece în secţiuni.
ULTIME MUŢII
L’Indipendance Roumaine a anunţat că următoarele decoraţii au fost date delegaţilor la conferenţă:
E.	S, Madjid-paşa a primit mare cruce a Stelei României.
K. S. rid. Guesov şi Mijatovict aii primit noua cruce a Coronei României.
Credem câ ştirea dată de confratele nostru este prematură.
Tot o dată credem a şti, că d. Mi-jatovicî nu va primi distincţia ce vreâ guvernul se se facă intre d-sa şi Madjid-paşa.
m
Deputaţii focşaneni au intenţiunea de a convoca o întrunire la Focşani, in care ver întreba pe alegătorii lor, dacă ei trebue se remâe în cameră trecând în oposiţie sau se persiste in demisia lor.
Delegaţii Senatului sau întrunit azi pentru a se ocupa de legea Cumulului.
Ne credem datori a reproduce următoare bănuire dată de România liberă:
Vlndependance ronmaine de Marţi informa pe cititorii sfel dc următoarele:
«Lumea se mira azi de puţina desvol-«tare ce d. Maiorescu a dat interpelării «sale şi de scutirea răspunsului miuistru-«lul de resbol.
«lată esplicarea;
«Ieri, generalul Angelescu şi d. Maio-«rescu aâ fost chiâmaţl la Palat, unde aii
••avut o lungă convorbire cu M. S. Regele.
«In urina acestei convorbiri, interpela-«rea nu mai avea alt scop de cât să pro-«Voaee singura trasă pe care ministrul a «pronunţare şi care este o scuză şi o «retractare.»
Mut acelaşi lucru l'a afirmat şi informatorul «Epocel.»
Putem asigura pe confraţii noştri că in-forinaţiunea lor nu este exactă.
D. I. Brâlianu, a avut azi o întrevedere cu baronul de Mavr, ministru al Austriei.
Ministrul Cultelor, având tn vedere câ nu s’a presintat, de cât un singur candidat, la concursul pentru obţinerea catedrei de medicină operatoare la facultatea de la laşi a numit definitiv şi fără concurs pe d. doctor Russu Senior.
Ni se cumunicâ următorul fapt:
Acum o lună de zile, poliţia a n-restat pe un muncitor anume Constantin Marin Olteanu, sub inculpare de omor.
Dupe ce acest om a fost ţinut Închis în arestul poliţiei, fără mandat a fost apoi transferat la casarma sergenţilororaş undel'a bătut într’un mod sălbatic chiar d. căpitan Stăn-ciulescu.
Muncitorul torturat in acest chip a trebuit se fie transportat la spital şi a fost dus la spitalul ovreesc, poliţia ne vrând se l trimită la spitalul Colţa, spre a se face lucrul muşama.
D, P. Carp, s’a întors în capitală venind din Moldova.
Voinţa Naţională, de astâ-searâ a-mtnţă câ la 16 Aprilie ce vor face mai multe dislocări de trupe.
Înainte de Întrunirea ce va avea loc Dumineeă la Focşani deputaţi de la Putna, vor ţine o întrunire pregătitoare mâine seară la d. deputat Cernat.
ULTIMA. ORA
Pesta, 18 Martie. — Comisiunea de anchetă a fabricanţilor de spirtoase întruuite sub preşidenţia contelui Sze-chenji, ministrul agriculturii şi comerţului, a luat hotârîrea de a Invita pe guvern sâ ceară, cu ocasiunea deschiderii viitoarelor negocieri cu România, părăsirea absoluta a or caret prime de exportaţiuue asupra spirtoaselor, şi a propus, pentru caşul în care nu s’ar admite această cerere, de a crea asemenea un premiu de export de 7 fiorini.
Londra, 18 Martie. — Crisa continuă.
«Daily News» crede câ e posibil sâ se ajunga lu o înţelegere. «Standard» e însă de părere contrarie.
Londra, is Martie. — Se comunică din Berlin ziarului «Daily News» cu o notă semi-oficiala desminte câ ar 11 vorba de a Împrăştia liota internaţională, care se găseşte în balade la Suda. La Berlin nu se crede că va fi o aeţiuue combinata contra Greciei, dar se crede ca presenţa flotei în a-pele Cretei va fi de ajuns pentru a reţine cabinetul din Atena.
\ lena, 18 Martie. — Ziarele anunţa ca archiducele Albert va merge pe la începutul lunii lui Maid în Herţego-vina şi în Bosnia, pentru a face inspecţia trupelor.
Posen, 18 Martie. — Circulaţiunea e Întrerupta pe mal multe linii ale drumurilor de fier, din causa marii cantităţi de zăpadă ce a căzut de cîte va zile.
FrancforL 18 Martie. Tribunalul a condamnat pe comisarul de poliţie Meyerşipe mal mulţi sergenţi de o-raş din causâcăau abusat de putere la înmormântarea unui socialist, la pedepse ce variază între 15 zile şi 3 luni Închisoare.
Belgrad. 18 Martie.—Regele, tntr o proclamaţiune , anunţând ca pacea a fost ratifica la Bucureşti, mulţumeşte poporului sârbesc pentru patriotismul s6Q şi pentru sacrificiile făcute In interesul ideii naţionale şi adaogă câ Serbia trebue sS pună sperauţa sa In bine-fâcâtoarea operă a păcii.
www.dacoromanica.ro
• ■ ▼ • -
4
a *
t-e
t
C.\R\ DE SUIT! MB
I. M. FER M
27, RTttM)A LIPSCANI. 27—
O
< t iî s i i ut i i n r s (
fii M>iTtir t£$6
îşi'IV'nli* MiMtinlN'lk •. . . ?>% Ilcilt.l MQWtlIţ ....	1 i	
<>X I'IiIik. dc stal .... •i'v (ildi.^. <lc st. lirtllB'i do Fr 7% Sris. func. rural*. . . .	«ut i	
	un	
rci yi rtfs. iun0* rnr.ilc . . .	set 2	
Scris func. urbano . . .	ţlP ‘	
Siâ :s func. uHilm* . ; .	l*Ş	
Scris, tuiic. rurale . . .	M t t	
5% împrumutul comunii] . .<	75	
Oblig. Casei pens UsklO dob.) Impruinutu! cu pro^r . . .	«5 32	
Acţiuni băneai nation . , ..	11 ÎS	
Acţiuni «Tocm-Komivni* » . .	277	
* NatinjUiki. credit mnbiliar . . .		
<• OnnslrtictiaBi. . . . * Fabrica do hârtie . .	lt‘7	
Arcrint Contra aur ..... Udate de Dau cit contra aur. .	14.90 14.ÎW	
Florin austriac!		?.01	
ansi i. mx \ iexa		
Napotoonul . . . Ducatul	A . . .	9,91*. 5.91	
Lnso otomane . . . . . .		
Hnbla hârtie . ... . , .	20,2i)	
CUHNI I, !>l\ RRRMX		
Renta VmnrE	c. 80	
of,Ct.u,d' noul’r.T, (f. F U.	410, 10rt.RO	
« H t% ■ »| , J	11)2.40	
Kuţda hârtie,. ......	201.30	
CI HSCI. in: I’AIIIS		
Heuta Hoiuână, 			95	
Loseotomana. . . . .	40	
Scliituh ......		
Paris 3 lunţ . . . . . » la vedere	 Londra 3 luni			
» la vedere 			
Deplin 3 luni . . , « . Vionn 1 fere			
Nr
*
n I
< Z l
dă"
&< <y
UI
*	x
*	c
N
9 0
a: t
J- V
; j
| {
i|
i
*
TIPOGRAFIA
fW.fî^TMR	"l
BJCURESCI. STRADA EPISCOPIEI, BUCt RESCi
E
ACKST ATKI.1I R ESTE IMS IN TOSITIVN'!’ A KSKClTT.V TOT FELUL DE LV*:RAftl ATINGATOABK l*K ACEASTĂ ARTA b(j ACURATEŢA TRECrM :
ZIARE	BROŞURI
OyDTîDlANESI HEBbOiTADxKB j LI’CRATE IN CARACTKHE KLZEVIR
!»iu:< H UILE M \T FO UITE MODKR VTE
î S
t I
lS 01 * 15 l : i I
N
>
X
rr.
H
te
S I
rs t
i
PI sg (
tr t5 n ^ f 5!? I
I
O
cn
f 8 > 3£ I
t S n 1 *
#■•<2
i
t
u
>
5£ j
8
I
DE VENZARE
Pentru eşiren din iudivisiunc se pune tn vânzare prin licitaţie de buiii-voe, urmă-loarele :
l~Osa lin strada Lipscani No. 58 ce resputtde şi tu strada Gabroveni;
2. Prăvăliile (2) diu strada Lipscani
No. 4.
Prăvălia din strada Lipscani No. 10.,
A. I u loc tn strada Baliştcu No. 25 co rfişnunde şi tn strada Rotari.
Licitai itinca se va ţine In /.ion dr 12 Martie la ora 12 din zi, la biuroul din -trăda Lipscani No. 49, unde se poale lua or când iuformaţîunl relativ la aceste i-, mobile.
Tauri de rasă şi taci de Iapte, a se adresa la d. E. Reiraer, administrator la pro-prietatea Păşcani din judeţul ilfov,—Tot la aceasta moşie suul de vânzare berbeci fi oî de rasă merinos.
DE WMA
l\ DISTINS SÎIIIEM
doreşte a medita unu sau doui elevi tn schimbul unei pensiuni: sau a locuinţei şi mâncare.
A se adresa la administraţia acestui ziar.
I \ STIDFAT
tn
doreşte a preda lec-ţiunî pentru Clasele schimbul unei modeste
Primare
plaţi.
A se adresa la administraţia ziarului.
Al11 itil Vll din causa arendării pro-Ull \l3ljciill prietăţil, se vând, O lo-comobil'ă 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Hamson sistemul cel mal perfecţionat ambele tn perfecta stare. Doritori la pol vedea la proprie-» Inteu Paşcani judeţul Ilfov, adreslnduso la d. E. Reimer administratorul.
INSTITITIL MEDICAL
— BUCUHESCI —
6, STRADA VESTEI, 6.
Secţia medicala
1, HydroUieropia—2. Electrizare—3. -U] thopedie— 4. Gimnastică medicală—5. -jo halaţl—6. Masiijru Sistematic—7. Serviciu) la domiciliu—> a. Consultaţii modicalo.
Secţia higienica
1 JBue abur .	....... 3 —
1 Bac do put ină cu şi fără duse . 2.50 medicament» . . . . ’ . t.— i duşo rece sistematică ,	. . 1.50
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Notă 1 Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnâ la 7 ore scara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnâ la 2 posl-meridiane.
Preţurile lâ secţia medicală conform prospectului.	Direcţiunea.
INSTITUT METEOROLOGIC
din
BUCUREŞTI
Hulei imul atmosferic de la 10 Martie ISS6
STAŢIUNI	Baroni	Temp.	Vent.	
Bucure sri	763.6	-3.4	E	
T.-Sevorin	76:». 6	-3.4			
Balota				—
Slatina		‘ —3.0		3
(iiiirgiu	703.fi	—4 1	NE	5
Constanta	7ri4.S	-5.5	S W	2
Sulina	764.7	-4.1	N	4
Gaiantz	704.7	—1.5	NEN	6
Urai la	70-<.4	-0.0	NNE	4
Roman	702.5	—0.8		2
Graiava	740.8	—3.1		6
Starea
f. sen. p. tior.
f. sen.
senin f. sen. p. nor senin.
f.9enin
Directorul Institutului, St- Hepites.
Starea marei la Constanta line, la Sulina u sloru.
Litanii IIK VKNZIRE
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pro strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metrişi adâncime de 44 metri. Se vinde in total sau în loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
Se arentează o moşie de 3,000 pogoane in judeţul Ilfov.
Doritorii se se adreseze la redacţia ziarului «Epoca».
PROPRIETATEA SILISEASCA din
judeţul Teleorman—Gară la 5 minute depărtare.—A se adresa la d-na [Eîisa Cnronidi, strada Intrarea Ro-Isolti. Nr 5.
PRIMA IMPERIALA REGALA PRlVILlGIATA
societate de \\vi(; \w\n;i v ipihii pe iha ide
INTINEH ARIU
I'alatril de la $$ f) Ianuarie 1886 pini (a altă dtspâsîţiune
NIL. Orele de plecare mal jos arelale sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după ci rCon'sltO iţele tlmpnltit şi apelor: tu nici un caz insă vapoarele uti vor pleca do la staţiuni mai Inamic de orele indicate ui acest lnl iiierariu.
Por fu pe ;i vapoarelor de la staţiuni va avea loc după urologuirile agenţiilor.
*r CURSELE VAPOARELOR DE POSTA
Placare hi jos, de la
Orşova , ,
Bevâriti
lialajal
Vidiu
Lompalanca Kaliova Beciiel Oopatua, . k Nicopdî Măgurele piştov Z im ni cea fn Husciuc de la llusciuc Gjprgiii, Turta cai a Olteniţa BUistna. Ostrov In Brăila tn Galaţi
p. ni. a. m.
p. m.
Luni Joi	3
Marţi Vineri	5
—	-	19,iO
—	-	loţîfe
—	—	12.40
-<•-	•—	3.15
—	—	3,30
Ai	î	f*1-
_	—	7.2tr	—
■ -T-	—*	0,10	—
—	—	9.25	—
—	—	14,90	—
Mere. Bumb.	0	a. m.
—	if
-	' 12,15 p. m.
—	—	12,20	—
T*	~	2,45	—
ă,i5	-
Joi Dumineca dimineaţa
IHccare în sus, de la Marţi Sâmb.
Galaţi Brai la
Ostrov	—	—
Siliştea	-•	—
Oilen	Mere, Uum.
Turlunaia , —	—
tu Giurgiu Sm. —	—
#de la ufiirgift —	—
Rusei uc	—	—
Ziinnicia	—	—
Siştov	—	—
Măgurele	—	—
Nicopol	—	—
Corabia	—	—
Beehel
Halim a	—	—
Lompul,	Joi	Luni
Vid Lu	—	—
Calafat
tir Severi ii	—	—
de la Severin Vineri Marţi
9
10,25
9.30 40,30
O
2~15
5.30
10 11
2.15
2.45 5,40 5,20
7.10 9.55
10.10
0
8.45
9.15
4.30 5
a. m.
a. ni.
p. ni.
a. ni.
ui.
m.
Galaţi, ■> Februarie st. n. lSstj.
Jnsnectaratu^^e^
DE AI! E \ D \ T
Chiar dc acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă.
Doritorii se pot adresa în Bucuroşii, strada Brezoianu No. 51 in toate zilele pînă' la amiazi.
' —»  --------------------- ^ r
BERARIA GAMBRINUS
*
c;
C3
Ol
c
8
tr
p
p
a pus in consumaţie
#
| BERE {.\MDI1I\I\VI
li fabi’icatiunea OPPLER
î
■	-r- ^ -r- ■ s— w jQ>ŞL'
0)
iii
®
«
0i
s•/;

OUVRAGE ENTIEREMENT TERMINĂ
ESSAI COMPARE
SUR
P.ET
ROUMANIE
DEPUIS LES TEMPS LES PLUS RECULES JUSQU'A NOS JOURS
ll'k'J I a II il <di|A ■	, PAR
un Volumrc d ^nviron 500 pages, Bditiun dk luxe
PAPIKR VELIN, CARACTKnES KLZEV1RS.
PRIX 20 FRANCS-TIRAGE LIMITE
(tn petit souscrire â par tir du 1 /13 janvier dans Ies bureaux du « Pettple Roumain » et ckez tom Ies libraires dc Bucarest.
MOŞII DE _ VARII RE
MOŞIA RIEA NOUA din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna RJen. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde păuă în bătătura celei de a ll-n staţie a căi ferate Gosteşti-Turnu-Măgurele.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua orl-ce alte lămuriri.
DE VANZARE SAU DE ÎNCHIRIAT
. O casă marc cu doua clage, încăpătoare pentru doufe familii, având 20 camere, 2 bucătării,'2 pivniţe, 2 grajduri, şopron de 3 trăsuri, curte spaţioasă, etc.
Asemenea de vânzare uu ioc dc casă, a-Veiid 17 metri faţă, 34 fund.
A se «dresa strada Biserica Am zoi, 0.
xxmxxmmxmKxmmxxxxKmxxxxxxxxxxx
x
X
X
X
X
X
X
X
PUBLICITATEA
X
K
x
X
X
X
ZIARULUI „EPOCA
St-i’adLa Episcopiei, No. 3.
ANUNC1URI SI RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
i 4
X
X
X
X
X
X
X
X
I
X

EA se de i uimim
Două apartamente In punctul cel mal central al oraşului, in dosul Bulevardului, alături cu Creditul Urban şi vis-u-vis de Posle şi Telegraf, strada Vestei No. 13.
Apartamentul d’mtiii compus,
In sus de 8 odăi de stăpân cu 4 metri înălţime, 1 salon foarte spaţios.
In jos 3 odăi, 2 bucălăril, 2 pivniţe, 2 odăi de vizitiu şi hamuri, grajd, şopron, hambar de orz, puţu tn curte şi 2 grediniţe Apartamentul al douilea compus.
In sus 8 odăi, şi 5 la mansarde.
In jos 8 odăi, şi un fel de salon, 1 pivniţă şi curte spaciosă cu grilaj de fer.
Unul din aceste apartamente se poate închiria chiar de acum.
A se adresa la proprietar ce le locuesc.
De la Sfăntu G/ieorghe, 0 casă aşezal&pe strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu curte şi grădină. —A se adresa la proprietatea care locue.şte tntrânsa.
NICOLAE A. PAPADAT
ADVOCAT
Strada, Biserica Iem, 8 bis.
X
o
ro
o
&
o
u
o
«3
o
o
o
IO.
O -O
o*
u
O
o
O

QGCOOOOOOO
"mrrrr
DEPOSIT GENERAL
DE
c o o o c
X
IPSOS ROMAN
» '
CIMENT ENGLES DE PORTLAND
MARCA „URSUL ALBASTRU“
Doritorii să se adreseze la secţia comercială a Bâncei Prevederea, BUCUREŞTI No. 15, STRADA DOAMNEI, 15.
~G~C~C~Q S p SC C.O C Q- O Q OC o C c
o c c o c o
o c O C W
l£X
ATELIER DE P0LEIT0R1E
1. C E R N O K
1, Strada Mihaj-Voda 1,
(visa-vis de maşina dc apă)
• ,
Recomandă bogatul 650 asortiment de glirizl cu console aurite .şi negre, Mese mari şi mici, tot felul de galerii şi pervazuri, Ineadranmnte de fotografii, negre şi aurite. — IT’imeşle ori-cc comande în meseria sa.
DE
demniel Nr. 29. — tişte No. 11.
de la 23 Aprilie viitor, casele din strada Aca-A se adresa strada Ba-
INSCI1NTARE
Celebra gimnastică română Maliida Petrescu, tntorcându-se din slreinâUle după o lipsă de G ani, in care timp 'şi a perfecţionat studiile, doreşte a da lecţium dr gimnastica în familii şi în Institute de domnişoare.
A se adresa la Clubu-Gimnastic str. Biserica Eni No. 1.
LE PLUS ANC1EN BUREAU
DE
P- L A CT iW E iV i
Pour institutrices, gouvernantis, valels et femmes de Ghambre, ele.
Leţons parliculieres en toutes !es langues, piano et musique vocale Tenu par Catukrine Kahl.
Dirige par Anna Becker, instiiu-trice framjaise.
11, Strada Stirbey-Voda 11. Bucarest.
RSflTiriOM BLUtAMBEIK,
POUR
JEUNES FILLE
Bucarest, strada Sf. Voevozi, 27 Enseignementprimaire et seconiaire apr«s Ies programmes de TEtat.
Les langues fran<;aise et llemendes d’ont obligatoires.
(I
Absolventă a cur-sulul..secondai- şi
având •'ijipi'onm jle	86 «fccăa
da lecţiuui, în vrfe-o famibe pentru cursul primar sau secoridar.
In special pentru limba .frapPŞfţA, matematici şi ştiinţele flsico-naluralc.
A s6 adresa la redacţiunl.
"o U V R A G E ReLcT M A M NDE
J. COSTACHI EPUREANO
LE MOUYEMENT
"ÎONOMIftBES
EN ROUMANIE
EXTRAIT DE LA
REVUE FRANgAISE
DE L’eTRANGER ET DES COLONIES MAI, JUIN, JUILLET 1885
Vient de paraitre cbez Tediteur
(■OUL nis â Bucarest.
Envente dans toutes les litrairies de lacapitale PH1.Y 1 franc SO.
www.dacoromanica.ro