ANUL 1 No. SS.
A DOUA EDITIUNE
.ion ti MARTIE 1886.
Griqoue G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In ţară 1 an 40 lei, 6 Juni 20 lei, 3 Juni 10 le' tn străinătate 1 an r>0 Iei, 6 luni 25 Iei
REDACŢIA
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL
N Gr. FI LI PE SCU
Proprietar
A N U hi CI U R I :
antHn’itii‘1 |.p pa/iu. ^ ilra 'inia 70 bani. .:.1111 nu •... I.tişnanţ' Iii - linia.
ADM^WRATIA
APARE TN TOATE ZILELE
No. 3. -PintSLMt80opiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL
I
DOBIIOG-EA.
O ÎNTREBARE
CE VOR UNGURII
iwesil somnii mii i.i sii
REGELE TESALIEI
D0BR0GEA
Pare că în sferele noastre guvernamentale mai toate cestiunileeo au un raport direct cu propăşirea internă a ţârei sunt uitate.
Aşa se Întâmplă şi cu organisa-rea Dobrogei.
Această cestiune este pentru România de o însemnătate mare, atât din puntul de vedere al propăşire! sale interne, cât şi din aceia al siguranţei d'a poseda In viitor o provincie, ce rcpresinlâ cea maî Însemnată posiţiune politică şi strategică, pe malul drept al Dunărei şi la gurele ei.
Gând Europa ne-a impus la 1878 d'a primi Dobrogea In schimbul Basarabiei, ea a fost inspirată de ideea-mumâ ce era conţinută în tratatul din Paris. Acest tratat ne dedese o parte din Basarabia. Prin aceasta depărta pe Husia de Dunăre şi punea un fel de stăvilar între marele imperiu al Nordului şi Turcia, pe care atunci Europa voea încă s’o regenereze. In tratatul de la Berlin, puterile, după ce au lăsat se se sfâşie ultima rămăşiţă a o-perei de la Paris, au voit se dividă pe Slavii de .Nord de cei de la Sud. De o parte aii împins pe Austro-Ungaria in Herzegpvina şi Bosnia, adică intre Serbia şi Muntenogru, şi de alta, a împins pe România plnă la Marea Neagră punind’o călare pe gurile Dunărei.
Ue voie sau de nevoie avem dar astă-zi rolul de sentinelă u Europei la gurile marelui fluviu. Acest post pericolos şi de încredere, pe care l’am dobândit prin Împrejurări nea-turnate de voinţa noastră, (dacă nu prin greşelele marelui om de stat care conduce destinele ţerei de 10 ani încoace) ne impune şi îndatoriri mari. O dată stăpîni ai Dobrogei, suntem datori a dovedi că merităm a o ocupa, făcând din posesiunea noastră transdnnubiauă o provincie romină bine administrată şi prosperă.
lmplinit’au guvernanţii noştri, în această împrejurare, măcar o mică parte din datoriile cari. li se impuneau de situaţiunea geografică şi politică a ţerei ?
Faptele sunt de faţă pentru a dd-vedi contrariul. Cu toate amintirile şi observiţiuuilecari sau făcut, din timp în timp, de unii senatori şi deputaţi, guvernanţii nu negll-geat şi negligează astă-zi Dobrogea,
precum sa negligeat altă dată Basarabia.
Au trecut aproape opt ani de când am luat Dobrogea în posesiune şi pare că o ocupăm într’un mod vremelnic.
O tratăm mai răii de cât o colonie străină pe care am fi cueerit’o.
Se perpetuă in această nenorocită provincie o stare de lucruri provizorie, escepţionalâ, care face din ea un fel de satrapie în care se trimite drojdia biurocraţieî noastre. Prin a-ceastă lipsă de o bună administra-ţiune se dă naştere la tot felul de abuzuri, cari ne înstreineazăjsimpa-tiile celui mai bun element ce esistă în Dobrogea pe lângă elementul român.
Musulmanii cari represintă o rasă muncitoare, onestă şi agricolă, emigrează din zi in zi mai mult şi se înlocuiesc prin o populaţiune flotantă de ovrei şi de tot felul de venetici, ce nu aduc nici un contigent folositor pentru desvoltarea acelei părţi a ţerei, unde elementul slav se întăreşte pe zi ce merge.
Cine nu'si aduce aminte de faimoasa ordonanţă pe care o publicase prefectul din Tulcea asupra presei, şi de alte fapte cari dovedesc cum înţeleg misiunea lor cei cari sunt chemaţi a administra Dobrogea. Se maî amintim aci vexaţiunile de tot felul, la care sunt expuse populaţiu-nile, din partea biurocraţilor mari şi mici cari s'nu năpustit ca nişte corbi asupra nenorocitei provincii T Se mai vorbim de modul cum se administrează moşiile Statului, de incertitudinea în care zace proprietatea? Această stare de lucruri a ajuns a fi atât de revoltătoare, In cât bieţii locuitori încep a crede că Dobrogea n'a eşit de sub dominaţiunea turcească de cât pentru a 11 cârmuită de funcţionari români cari sunt mai rei de cât paşii şi caimacamii turci.
Este o neapărată necesitate d’a Inaugura In Dobrogea un regim legal şi onest, prin care se se pună o stavilă abuzurilor cari vor sfirşi prin a compromite cu tutui dominaţiunea română in România trans-da-nubiană.
s.
dhorst;ea a mal respinsşi proiectul guvernului.
Comisiunea pentru monopolul alcoolilor. continuând discuţiuna proiectului de lege. a respins tn flne toate articolele propuse.
O ÎNTREBARE
Reproducem dtipe L' l ndependonce rounutinc de erî următoarele linii :
Românul pretinde «că n'a vrut să se deslipească de nimeni, dar n’a vrut se fie confundat cu cel l’alţi». Nu prea înţelegem ce vrea se zică Românul prin a-ceste cuvinte.
Fără Îndoiala, el vrea să zică, că ab-ţinându-se d’a lua parte la întrunirea de la 23 Februarie «mai mulţi dintre amicii săi» afl vrut să stabilească câ el nu mal aparţin coaliţiei. Dar atunci cei dintre amicii set care au luai parte la acea Întrunire, aparţin încă coaliţiei.
0 cestiune să pune : Aceşti din urmă fac ei Încă parte din grupul rosetist.
Dacă fac încă parte dintr'enşul, există o scisiune tn acest grup. Dacă nu mai fac parte, grupul atunci nu să mai compune de cât de două persoane : dd. Vintilfl Rosetti şi Dim. Ginui.
Este absolut indispensabil ca a-ceşti domni să respunză la această justă întrebare a confratelui nostru.
DEPEŞELE AGENŢIEI „U\VAS“
Yienii, Hi Martie. — Corespondenţa politică semnalează o ştire după care ministrul afacerilor streine al Bulgariei d. TsanotT, ar fi primit ca instrucţiuni de a insista asupra articolului din aranjamentul turco-bulgar, privitor la numirea prinţul ui Bulgariei ca guvernator general al Rumeliei orientale, fără să se fixeze un termen pentru durata puterilor sale, şi de a părăsi Constantino-pol dacă aceasta basa n’ar fi adoptată.
Constantinopol, 10 Martie.—D-nu Tsmoff a plecat la Sofia.
Londru, 10 Martie.—Duoi membri al ministerului, d-nil Chamberiain şi Trevelyan, auoferit demisiunile lor, cari n au fost Încă primite.
Paris, iG Marţie.—Ministerul, pre-sintind proiectul de buget s‘a pronunţat Intr’un mod formal contra or cărui imposit- asupra rentei.
Berlin, 10 Martie.—Comisiunea Însărcinată să examineze proiectul de lege eontra socialiştilor a respins toate amendamentele propuse de d. Win-
CE VOR UNGURI!
Ungurii nu vor se ne lase In pace. Nu trece o zi fără ca ziarele maghiare se nu arunce vr’o calomnie contra neamului românesc. Ei se plâng de Românii cari au nenorocirea se trăiască sub jugul trufiei maghiare şi li acuză zilnic câ provoacă agitaţiuni. Dar adevăraţii agenţi provocatori sunt ungurii singuri.
Pentru a se convinge eine-va de aceasta n are de cât se urmărească atitudinea semeaţă şi insultătoare pe careu luat’o de cut-va timp presa maghiară.
Un exemplu isbitor ne este dat prin un articol apărut In zilele din urmă In coloanele ziarului unguresc liudapcsti Uirlap din care estragem următoarele ;
Împărţite Intre opt state, nâsuinţele de Împreunarea)»; Românilor numai aşa s’ar putea realisa.dacă el ar Învinge jur Împrejur toate popoarele. Dacă acesta nu o pot face.trebue să renunţe la grandomanie şi să fie credincioşi faţă cu a-cele state, ai căror cetăţeni sunt ei. Asta e odatoriuţă, infidelitatea e Insa o trădare de patrie. Afară de aceasta, politica română de naţionalitate primej-dueşte cu mult mal tare pe România, de cât pe vecinii el mai puternici şi mai bine scutiţi. Agitatorii români tae cu securea In pomul de viaţă al naţiunii române, şi aceasta e o naivitate. Independenţa de douâ-zeci şi cinci de ani a României nu e destulă garanţâ.că acest stat se va susţinea şi pe viitor, daca a-meninţa pacea Europei şi liniştea inter uâ a vecinilor săi.
Prudentul Brătianu o ştie aceasta şi ţine cont de ea. mulţi politici şi scriitori români Insă greşesc, când agitează In contra legăturii de Stat dincoace şi dincolo de Carpaţf şi nu respectează hotarele.
triumfând asupra acestor State, regele Carol va împreuna Români! de la Tisza până la Dnistru şi la Pindu? Fireşte, o crede cine o crede, de oare-ce România e mare şi puternică, are 5,370,000 locuitori ; Intre cari, ce e drept, sunt Slavi, Tătari, Turci şi Maghiari, Germani, Greci, Armeni şi Ovrei şi Românii sunt numai 1 1 2 milioane; dar în Braşov şi In România (le-care e Român, care lo-cueşte în Român in şi e şi dator să fie Român. — Valachul ungurean însă nu datoreşte patriei sale cu alt-ceva, de cât numai cu ură.
Intr’acesle până când ne vor înghiţi pe noi, vom trăi şi vom aştepta se Intre armata eliberatoare In urma proci a ma-ţiunilor?! Cu o asemenea linişte privesc la grandomania României şi Rusia, Austria, Serbia şi Bulgaria. Pentru a-ceea ar fi Insă să nu-’i tot iriteze, pen-Iru-câ In sflrşit se nu iasă din răbdare.
Politica conducătorilor romuni ardeleni In deosebi e greşită şi cutezătoare. Nici România nici alt stal dinlr’arele, In Care locuesc România n’ar suferi o asemenea agitaţie, precum vedem, auzim şi cilim zi cu zi tn Ardeal. Singură numai Ungaria şi Turcia suni atât de liberale, încât conced aşa ceva supuşilor săi.
Libertatea de presă e frumoasă ca şi metalul nobil, din care soldatul poartă arma, dar nu o folosesco de a ucide cu ea şi nu’i bagă ascuţişul In otravă. Abu-sul nu e drept, libertatea constituţională nu ponte însemna lipsa de defensivă a statului. Propaganda daco-ro-mână şi panslavă se răspândeşte mai ales pe calea presei. Nu se importă din afară, e un fabricat din ţearâ. Aici trebue prinsă şi deoupitala hydra. Cu procese de presă Insu nici o dată iiu ne voin ferici.
Pe seama agitaţiunilor In contra statului, Bismarck creează legi excepţionale In rnod stabil sau provisor. Asl-fe! tractează el cu sociliaştii, cu Polonii, cu Danezii, cu Francezii. Bismarck nu e idealul nostru, e Insă un om practic.
Nour tir treime o lege (le presă specială pe seama literaturii ziaristice fi a tipăriturilor române: piuă când nn vom crea o ast-fcl de lege, nu ne putem me-sura cu agitaţiunile naţionalităţilor in contra statului.
Prin urmare Românii din statul unguresc ştiu ced aşteaptă. Jugal sub care gem pure ungurilor prea uşor şi se pregătesc a înăbuşi chiar puţinele libertăţi ce au maî remas a-supriţilor.
Cine sunt dar provocatorii şi cui incumbă respunderea agitaţiunilor iredentiste?
De sigur, nu Românilor!
It.
PARTEA ESTERIOARA
len. Lupta va fi mai crâncenă la despuierea bugetului pentru I880-87.
Roma, 15 Martie.—Ieri a fost un viscol mare tu toata Italia de sus],mat ales In Genua, Turin, Bergnmo şi Veneţia.
Victimele catastrofei liniei ferate franceze aii fost Inmoroiîntale ieri Iu Ventimiglia, fiind faţă şi autorităţile superioare italiene şi representanţl din Monaco.
—3^—
Aniţlla. — Londra, Î5 Martie. Ministrut-preşedinte Gladstone a înfăţişat consiliului de cabinet planul pentru soluţiunea cest iu ui! irlandeze. Positiv se ştie numai atâta, ca tn a-cest plan este vorba de a se crea un parlament irlandez şi a se expropria proprietarii irlandeji.
Serbia.	Del grad, 15 Marlie.
De o cam-dală nu se va căuta se se clarifice acum situaţiunea interioara, ci aceasta seva face maî târziii. Toţi miniştrii sau întors astă-zi tri capitală. Din câte se vede nu se va face vre-o schimbare de cabinet, şi chiar daca ar urma aşa ceva, totuşi politica nu se va modifica. Garaşanin a primit noui asigurări de încredere din partea regelui.
—x—
Spun ia -—Madrid, li Marlie. Ziarul El imparciat spune, ca nici o modificare parţială a cabinetului nu e probabilă înainte de a se ti Întrunit Cortesii. înaintea cărora d. Mon-tero Ilios va apăra proectul seu de reformă u instrucţiunii.
Lucrarea de repartiţie a candidaţilor sa terminat şi da ca probabilă alegerea a 230 ministeriali .veterani. 80 ministeriali democraţi, 50 conservatori de ai lui Canovas, 12 disidenţi din nuanţa lui Romero Robledo, 10 din stingă lu frunte cu Lopez Do-minguez şi tn fine 20 republicani.
Consiliul superior al marinei, presi-dat de admiralul Beranger, u adjudecat ieri, cu 0 contra 3 voturi, construirea unui monitor (eroiseur) de prima clasa lu casa engleză Thompson.
r.iripliil.—Suahim. 14 Martie. — ()-llciul Reuler anunţă: Un detaşament de Arabi, aliaţi de ai Englejilor, finul trimeşl ieri să caute nutreţ, afl dat In valea llaşin peste o tabăra duşmană şi au luat 15 cămile. Duşmanii, fiind superiori la numer şi reculogendu se din i dedepuneri şiconsemuaţium untmpru
DECRETE
—	D. Grigorie 1. Giiika, fost secretar genera' al ministerului afacerilor străine, este numit delegat al României Iii comisiunea europeana a Dunărei şi In comisiunea internaţională a Prutului.
—	Sunt numiţi membrii In comisiunea examinatoare pe lângă Ministerul deiExterne:
D. Degri?, membru la Înalta curte de
casaţiuue şi justiţie;
D. N. Crâtunescu. profesor ia facultatea de drept din Uucuresci;
I). 1). Prolopopescu, directorul regiei monopolului tutunurilor şi sarei.
—	Se autorisâ consiliul general al judeţului Argeş a coulracta de la casa
prima surprindere, afl respins pe A-rabi spre Suakim. de unde a ieşit infanterie călare In ajutorul lor. Duşrna-
raut de lei 00,000, spre a servi pe lângă suma ce va acorda şi comuna Piteşti la construcţiuuea unui local pentru auto-
In Ungaria sunt	2,405.000 Români	
|» Austria ....	190.000	>»
» Rusia ....	800,000	»
» Bulgaria . . .	100,000	»
» Serbia . . . .	j30,000	»>
» Turcia . . . .	170,000	n
» Grecia . . . .	11,000	9
Deci afara de Ro-		
mânia		3,800,000 Români	
Crede-se tn Bucureşti, Braşov, Si-biiu, Blaj, Timişoara şi Buda-Pesta, că
nii afl dat un atac, dar după o lupta ţ rităţile judecătoreşti.
crâncenă s'afl retras şi afl fost urmăriţi până aproape de Haşin. Ei au lăsat mai mulţi morţi pe câmpul de lupta, perderile lor se evaluează la trei zeci morţi şi mai mulţi răniţi. Detaşamentul a suferit puţine perderl.
—x—
Italia.—Bonta, 15 Martie. — Camera s'a Întrunit şi astăzi şi va deshate bugetele. Magliani şi-a retras propunerea privitoare la sporirea timbrului de registre, căci alt-feî^'ar fi respins legea Întreaga. E sigur, ca opoziţiunea unita Îşi va mai încerca odaia norocul. —Po-polo Romano Îndeamnă pe amicii guvernului să vie şi să ia parte la desba-
—	Comunele rurale Mâldareşti, Râ-meşli, Pojogi, Cârstâneştî, Milostea. Fometeşti şi Recea din judeţul Vâlcea sunt autorisate a percepe mal multe taxe.
—	Se autorisă consiliul general al judeţului Roman a da In întreprindere conslrucţiunea unui pavilion de administraţie şi a unui local de infanterie pentru regimentul de dorobanţi din acel judeţ.
Consiliul comunei rurale Bresniţa din judeţul Mehedinţi se disolvâ.
www.dacoromanica.ro
o
EPOCA — C MARTIR
(MITEI CI .11 IUTI m ILF(I\
PROCESUL MIULESCU
Ci'ium din strada Soarelui
Scdinla (le 1 mii :t Martie lss<>
ţlrmare'.
tVTcii'toi’ii apararei.
Martora Paulina Toplicetcu declară c& a fost lul-d'a-unn tn casă soţilor Mi alesei, că victima venea adesea la dânsa şi nici o-ilat.l nu i s'a plâns do soţii Miulesrl; a veliţi Insa Marţi, In sOplâninua coţi litere! crimei, şi ‘i s'a plâns rit nu se poate mărita iliu cănim persecuţielor ce'l făcea fostul el soţ Andreesru. Martora declară ră între a-cusaţl şi victimăaohserval că esistă o mare iubire.
Ştie despre telegrama trimisa la Salonic fralelul victimei şi recunoaşte că Miulescu a pustii telegramă cuvintele in lipsa noastră, pg cari era de părere să le şteargă pentru economie.
Martora mal declară că acusaţiltn noaptea crimei, după transportarea cadavrului la spital, a fi stal la densa, adică de Ia 3 ore până la ziuă.
f)-na Garkstater spune că Măria Popovicl a fost tn pensionul d-sale de la 1878 până la 1875, că relaţiele Intre viclimăşi acuzaţi erau din cele mat bune. Victima, tn-soţită de acusată, a visitat pe martora chiar In Joia din săptămâna tn care s'a comis crima.
Martora Balota Enake Eremia neagă o parte din declaraţia făcută la instrucţie.
Martora Cdterina lonitza, servitoare la llurhlambiC'Georgiu, cumnatul arusatulul, face o declaraţie identică cu cea din instrucţie.
Martora Luxitza Georgescu zice că se altă de mal mult timp Iu d. llarulambic Oeor-giu; aci au venit acusaţil cari aQ stal de la orele 2 şi jumătate p. m. până la 4 şi jumătate.
Martora Tutlora Iconomeasca afirmă că tn ziua de 12 Maia, soţii Miulescu au venit la Haralambie Ceorgiu, unde se alia şi dânsa. Soţii Miulescu ud venit după ora 2, nu ştie tiiBă când au plecat, căci dânsa a plecat de la d. Haralambie GeorgiO lăsând pe Miulescl acolo.
Martora Tiara Sara, moaşă, declară că a moşit pe victima Măria Popovicl şi după cât a putut să vadă a constatai ră ca a fost bine tratată de acusaţl.
Martora Augustina Scktrn, spune că fa La Orbii» Sclmrlf.ce a fost mal mult timp tn serviciul sta, 11 a spus că stând in poarta a vo<JuL că latre orele 3 şi 4, aproape de 4, eşiud dir Casa Iul Miulescu uu domn şi o doamnă şi suindu-se tntr’o birjă s’ui'i Îndreptat spre calea Griviţel.
Martora Parasehiva Achim, spune că a avui 6200 lei laăcusatul Miulescu, pe care 11 dăduse cu Înscris şi că i-ajirimil înapoi tul r'un mod cinstii. Declară că nu ştie carto şi n'a cunoscut pe victima Măria Popovicl.
Martora Caterina Gheorghiu, sora acu-sale.i, depune ca simpla informaţie. Ha declară că victima trăia tn cele mal bune relaţii cu acusaţil şi adaogă că tu ziua dc 12 Maia acusaţil a venit la d-sa pe la 2 ore şi uO plecai pe la 4; martora era bolnavă tn pal.
D. proruror-tjrnrral observă d-lor juraţi că unit martori au afirmat că martora se alia tn acea zi greii bolnavă şi că a doua zi aştepta pe doctor se facă consult.
Martora. Eram bolnavă, dar nu bolnavă gceO. v
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
80
ARY ECILAW
REGELE TESALIEI
(Urmare)
Nadjeska Ivanowna cu toiul pordută tn mulţimea gândurilor contrazicătoare ce o coprinsese, nu auzea păşit repezi a unui cal ce sullând greu venea spre ea.
Nu văzuse, nu simţise nimic, când de odată ca o umbra ameninţătoare, prinţul de Mineleko se aşeză drept înaintea ei, în mijlocul aleei, oprindu-i trecerea.
—	Ah! In sfârşit ve găsii doamnă, a-ceasta este tn adevăr o fericire.
Aceste cuvinte pronunţate cu o voce surdă şi răsbunâtoare, smulse îndată pe Nadjeska din gândurile el. Ridicând lepede capul, ea tresări pe şeaua sa. boţul său galben-verde, era In faţâ'i.
—	De unde veniţi?
—	De la... de la...
Aspectul lui Mineleko era atât de înspăimântător, conştiinţa Nadjeskei a-lât de tulburată, în cât cuvintele i se o-prira In pe buze.
Ii. Tomn Tari» declară că cunoaşte pe a-
cusat de vre-o t—5 ani, că tn două trei rânduri, l a Împrumutat cu ctte2 sad 3000 lei pe can- 'I a primit ; că a cumpărat şi a vândut bonuri de la acusât. dar nu ştie pe din afară pentru cttă sumă.
Martorul Ştefan Şira, servitor la nursia d-lui Haralambie (Hieorghiu, cunoaşte pe Maria Popo\ ici.''El declară că tn ziua ue 12 MaiQ, acusaţil au f«st la d. Gheorghiu unde aii venii cam j*e la orote 1, după ani'jazâ pi aO stal ptnă po la 41 2 — 5 ore.
Martorul foni fa natttfirsru spttTie' că în
ziua de 12 MaiQ a văzut Iii LranvaiO pe soţul şi soţia Miutbscu, pe la 11/2 ore care’l a spus că vin de In d. Haralambie Gheorghiu.
D. Tanasrsru, rofetar, spuue că cunoaşte ca comerciant pe acusat şi că din cdiul tn când acusaţil şi victima vencaQ la dânsul.
D-sa declară că tn ziua de 12 MaiQ aO fost acusaţil la d-sa şi au cumpărat ciocolată, In doua feluri, un pachet şi caramele.
In ceea ce priveşte ora, martorul zice că aceasta s'a petrecut tnlre orele 5—6, tocmai la vremea priuzalul.
D. iV. Ciurea a a Întâlnit pe acusaţil Miulescu, In ziua de 12 MaiQ, In dreptul băcăniei d-lul Colţescu pe la orele 4 1 <2— 5; d-sa se alta pe partea dreaptă, iar a-cusaţil se atlaQ pe partea stingă: nu ştie Insă de unde uQ eşit. Martorul allrmăcă a treia zi după crimă acu satul ’l a spus că pe lângă banii victimei i s’aQ furat şi d-sale suma de 12000 lei pe cari ’1 luase de la primărie.
1). Nicolaidi, a întâlnit pe victimă du-cându-se la poştă cu o scrisoare pentru fratele sâO ; nu scie copri tisul scris oarei, dar victima 'l a spus că scrie fratelui sOQ să-l trimită o rochia, precum şi acusatel Miulescu.
llepetă declaraţia făcută la instrucţie cum că dacă crima s’a săvârşit dimineaţa, Miulescu trabuc să li sciul despre aceasta dooare-ce el se alia Incasă; dacătnsă omorul se va li săvârşii seara, apoi Miulescu nu poale II autorul omorului.
Această declaraţie a făcut-o la instrucţie şi o menţine.
D. Procuror general, Întreabă pc martor cc scic despre conversaţia ce a avut loc tn cafeneaua Bulevard, a doua zi dupe comiterea crimei şi ce a vorbit Mihalache Voi-culescu.
Martorul, răspunde că uu scic nimic despre aceasta.
D. Preşedinte, dâ citire dcposiţici Iul M. Voiculescu făcută la instrucţie.
Martorul 1). Hadulescu, spune că pc cât a putut s6 observe relaţiele dintre victimă şi acusaţl eraQ bune.
Martorul Sila Constantinescu, spune că in zioa de 12 Maiu acusaţil Miulescu aO l'osl la tipografie, pe la orele 1 1/2, şi a-mândol au spus Iul Nicolae că Îndată ce va Închide prăvălia să se ducă negreşit a-casă că cucoana Miţa este singură.
Martorul Simt Ghcrcy, declară că In zioa dc 12 Maiu a Întâlnit pe soţii Miulescu tu colţul stradel Fântânei care dâ Iu strada Soarelui, venind din calea Victoriei dupe cât 'şl aduce aminte era pe la 51/2 ore ; a-cusatul Miulescu era vesel şi 'l-a salutat.
D. advocat Codrescu, Întreabă pe martor ce impresie 1-a făcut soţii Miulescu când ’l-a văzul la locul crimei.
Martorul, zice cu Miulescu plângea şi se vâita că 'l se furaseră 12.000 lei.
Martorul mal afirmă că ducându-se la locul crimei a găsit pe acusaţl tn curte îm-
preună ru un comi«ar si că la sosirea *».
acu satul a zis:
— Iată şi d. flherey care ne-a văzut ve-niad aca-.i pe care 'l-am şi salutat. Nu este aşa, d-le Gherev’
D. stefm Prtroni declară că cunoaşte du copilărie jk- ambii aeusaţ'. şi zice că antecedentele lor mini Impc.
Acusaţil zice că o broşură s’a publicat. In ca e i s'aO pus şi portretele şi tn care se zice rfl ei ar 11 ornortl saQ ar (1 causal moartea tatălui s6Q şi ca soţia sa ar fi omori! un copil al el; întreabă ilar prin d. preşedinte pe martor să spună dacă toate a-cesle sgomote răspândite prin broşură sunt adevărate. D-sa a cunoscut pe tatăl
nosedt pe victimă si că în ziua de 12 MaiQ aQ fost soţii Miules u la d. Haralambie Gheorghiu. unde a stat ptnă la vre-o 41/2 ore, câpd aO plecat cu tramvaiul.
Prrr ut Radu Mwjjjjfot. duhovnicul familiei Miulescu, spune câ cea mal mar* armonie domnea In această familie.
Acu-atil renunţând la cel-l'alţl martori, d. preşedinte declară câ a dat mandat de aducere contra birjarului Tănasc şi invită pe sora acusatulul să secondeze pe comisar Intru îndeplinirea acesiui mandat.
După aceea şedinţa se ridică la 12 1/2 ore dfn noapte.
Sediul,-i fir Ilarii
meu ...
D.Pelroni. Nu fa tu cunoscut, pe mama
d-sale am cunoscut-o.
P, Potroni zice câ aceste sgomote Ic a auzit şi d-sa pe la unii şi alţii, acum In urmă, dar le-a crezut false.
D. advocat C. G■ Costaforu. Le-a citit tn broşură.
D. Pelroni. Nu este adevărat; aceste sgomote le-am auzit circulând prin lume,
I n'am citit nici o broşură.
Martorul I. Urat esc u, şef de atelier tn tipografie; spune câ acusaţil aQ fost la tipografie, i s’a dai 20 lei şi aQ spus băiatului Nicolae să meargă acasă. Declară câ Miulescu purta acelaş costum ca şi azi, a-vâud o pălărie de paie şi purtând In mânâ o umbrelă; dc asemenea şi acusata.
D.C. G. Costaforu Întreabă pe martor ducă ’sl aduce aminte câ, după întrunirea de la Rosset, d |prim-procuror a ameninţat pe acusatul Miulescu.
Martorul declară că nu’şl aduce .aminte despre aceastu.
La Întrebarea apărărel, martorul declară că acuzatul Miulescu făcea bune afaceri cu tipografia sa.
Apărarea Întreabă ce s'a făcut cu martorul Nâslase Potcraşu.
D. preşedinte zice că a fost citat şi s’a constatai că numai trăeşlc.
u voce din public zice că birjarul trăeş-te dar nu a fost citat.
I)	. proruror general observă că martorul tn cesliune a fost citat de ministrul public care avea interes să vină să depue şi in şedinţă.
Persoana din public care întrerupse este sora acusatulul.
J)	. preşedinte ceru adresa birjarului, care locueşle tn strada Poteraş, şi dispuse să fie chemat mâine cu mandat do aducere.
Martorul Grunfeld spune că a avut da-raverl de bani cu acusatul şi a fost plătit regulat; câ avea la d-sa credit, care n'ar ti încetat dacă nu s ar 11 întâmplat crima.
Martorul Ursescu spune ca a văzut, din prăvălia sa de riosubkll otelului Euglitera, tn zioa dc 12 MaiQ, pe la orele 4 şi jumătate pe acusaţil Miuleşll trecând pe calea Victoriei.
Martorul Yasile Vasilesru. zice câa auzit despre o conversaţie ce acesta a ţinuUo In cafeneaua Bulevard, nu insă Iu presenţa sa.
1). Preşedinte observă că apărarea nu trebue se facă acusaţia uimărul; partea civilă tn acest pioces este ocopilâ mică.
Martorul loan Goraneanu declară că cu-nousce cam de doi ani pe acusaţl, n'a avut altă daraverâ de cât câ-l a vândut 16 vedre de vin şi câ Miulcocu l'a împrumutat cu suma de 160 lei, pe cari '1 a restituit.
Martorul fon Minr.u, zidar afirmă câ ambii acusaţl ’l uu spus să se ducă la cumnatul lor să-l spună să nu mul vină In ziua de 12 MaiQ să ia cărămida vechia, dar nu s’a dus fiind obosit.
Martorul V. Gheorghiu spune că a cu-
La 11 oro şi jumătate şedinţa o redeschisa.
Se ascultă deposiţia făcută la instrucţiune a câlor-va martori care
2 1/4 se hotărăşte o descindere locală ca să sc constate dacă de la locul unde era soţia Miulescu se vedea ccn-co a pretins că a vetjut: sabia şi cheile puse la lada de fier.
La orele 11/4 se redeschide şedinţa.
Procurorul-general are cuvântul pentru a’şl fnce rechisitoriul.
Procurorul arată că tntrebând cine poate să (io autorul crimei, Miulescu a zis că treime să fie o persoană cunoscută, căci Miţa nu primea persoane streine.
Procurorul crede că victima a fost jefuită Înainte de crimă iar nu tn urmă, căci altminteri mina criminalului ar fi lăsat urme de sânge sau pe cheile lăzi de lier saQ tn scrin când s'afi luat clicile.
Când a venit Maria Popovicl hi casa Iul Miulesqu, acesta a stăruit pentru ca Miţa să meargă înainte cu acţiunea dc divorţ.
Tot odată Miulescu stărueşte ca Maria Popovicl să'şl vânzâ hanul, acest ha» la cumpărat Miulescu pe preţul de 10,000 de franci.
Din aceşti bani iată ce s'a făcui: 1500 fr. ti a luat Miulescu căci 11 datora Miţa, 1000 fr. ia dat advocatului,cu restul 'I-acumpărat bonuri care s’aO pus In casă şi care trebuiau să se afle tn casă lu zioa crimei.
Procurorul tuşă dovedeşlecâ aceşti bani nu să afla fi tn casă, tn zioa crimei.
La 22 Mal d-na Miulescu cbiamâ pe judecătorul de instrucţie şi zice câ tn adevăr nu să găsea In casă de cât 7000 franci.
In ziua de 15 MaiQ, a treia zi după co-miLerea crimei, iată ce scrie Miulescu fratelui victimei ce erca la Salonic. Acolo să pol vedea ce simţea Miulescu.
Iri acea scrisoare Miulescu vorbeşte do moarteu Miţei stabilind binecâMiţa a fost omorllă In absenţa sa de acasă.
In scrisoare In loc să consoleze pe frate, se ocupă de detalii, să căuta stabilească câ erea absent, că el c strein crimei.
Mobilul crimei, zice procurorul, e furtul. S’a observat câ numenil bonurilor diferă după diferiteledeclaraţiuiil, dar soţii Încercau se fie In lot d’auna de acord a-supra ţifrel care nu saQ putui tu tot d’au-na Înţelege şi adese ori s'afi vezut contradicţii.
Fiind prins cu contradicţii, tntr’o bună zi, Miulescu cbiamâ pe judecâloru de instrucţie cu se'l facă unele declaraţiuiil, ;ln care arată câ numerul bonurilor crea altul ca cel indicat până aci.
Crima nu mal încape îndoială, erea săvârşită de Miuleşll, erea săvârşită din momentul când plecaseră d’acasă soţii Miulescu. După crimă aQ închis uşa, s’afi dus la Lesei ca să arate câ au fost absenţi.
—	A! ră temeţi doamnă! Ştiţi foarte bine câ numai criminalii nu cutează a răspunde. Ei bine v6 voi scuti de sarcina de a vorbi şi vă voiu spune eu însuşi de unde veniţi. Aţi avut o întâlnire cu Regele, întâlnire în pavilionul din Parcul cerbilor.
In tot timpul cursei nebune ce o făcuse până la alee, mânia lui Mineleko se mări grozav. Fie-care frază din a-ceastâ scrisoare anonimă, murdara şi mârşiavâ, li ţiuea neîncetat în urechile sale ; era atât de supurat, în cât nu vedea, în această alee ce i se părea pustie, pe micul groom al Nadjeskei, care se oprise respectos la cinci-zeci paşi departe de stăpâna sa. Fiind-câ ambasadricea, paralisata de spaimă, nu respunse, prinţul o întrebă cu un ton teribil, nebun de ură;
—	Tăgăduiţi?
—	Nu!
Un surâs strident apăru pe buzele lui Mineleko.
—	Şi d-voastrâ tot d'auna mă aeu-saţi câ vă fac scene de gelosie numai din cauza imaginaţiunei mele chime-rice? Ar trebui să fiţi proclamată ca maestrâ în acei fei de viaţa neruşinată, cu care văd câ sunteţi obicinuită, doamnă ambasadrice ? Nu vă găsiţi destul de jos decăzută?... Dupe ce aţi primit pe Regele la d-voastră, la mine, noaptea, dupe ce aţi fost poate complice Intr’un asasinat, acum consimţiţi a veni aci io întâlniri amoroase! Nu ’l
lăsaţi nici chiar ca el să se deranjeze! Alergaţi d-voastrâ dupe acest don-juan! Unde credeţi că vă veţi opri? Când credeţi că cupa va fi Îndestul de plină?
El era acum convins că Regele venise în noaptea cu asasinatul la ambasadă.
Nadjeska Ivanowna. asurzita, Înspăimântată de toate acuzările groaznice ce bărbatul săQ i le aducea, !n loc să se apere, tăcea. Ce nr fi puţului răspunde? Ce ar fi putut zice ca el să o creadă? A-eeastă tăcere, pentru bărbatul furios era o proba convingătoare de culpabilitatea princesei.
Ce furie şi ce revoltă se petrecea în acrasta inima de om covârşită de durere. Vai! mal putea să ’şl dea socoteală?....
Furios până la nebunie el se apropie de sărmana femee care tremura :
—	Creatura mizerabilă şi pierdută!-— mugi el cu furie, cu biciuşca ridicată d asupra capului tinerei femei.
—	0 nu.... nu...—imploră ea, văzând acest gest de ameninţare.
—	Nu!—şuerâ Mineleko printre buzele lui strânse.
0 roşeaţă intensă II orbeşte, în cree-rul său clocoteşte furtuna răzbunăm mâinele îi sunt foarte agitate de acel tremur nervos al criminalilor.
De odată nn strigat teribil isbucni, ecourile pădurei se deşteptară.... ce s'a întâmplat?
Biciuşca ambasadorului de trei ori se ridica şi cade repede ca un fulger şi
tae cu cruzime faţa Nadjeskei Iva-nowna.
In acest moment teribil princesa trăsnită se crede pordută căci numai vede de loc. Atunci, mal mult din cauza ultragiulul ce i s’a adus, de cât din cauza atrocelor dureri fisice, nenorocita, cu figura tăiată şi acoperita de sânge, fu isbitâ de un violent atac de nervi;, un strigăt, urmat de un altul ÎI eşi din piept şi fugi.
Toate acestea s'afi petrecut foarte repede; groomul cu nepăsarea proprie clasei salo, nu dăduse de la început nici o importanţă acestei întâlniri a stăpânului cu stăpâna sa. Când voi a sări în ajutorul princesei, era deja prea târziii.
La strigătele Nadjeskei, calul ei, o bestie foarte nervoasă, să speriă ş'. începu se fugă cu o iuţeala nebuna.
Mineleko, dupe acest acces de mânie nebună, se linişti, văzu realitatea şi ruşinea purlărel sale. Nenorocitul, care 'şi perduse ori-ce noţiune de bint şi de datorie, nu vede că calul prinţesei, spâimântat şi el de insulta nedreaptă şi barbara ce se adusese stăpânei sale, apucase o goana care putea să ’l peardă şi pe el şi pe uşoara sarcină ce o purta.
Crezând că Nadjeska Ivanowna singură ea dă pinteni cursierului său,pentru ca să dispară cât se poate mal repede de atenţiunea celor ce o putea vedea, ambasadorul să înfunda în desimea arborilor aleei care era Înaintea lui. Ce momente penibile trebae sc fi petrecut el allându-se singur namaî cu conştiinţa sa, a cărei voce nu se putea
Când s'ati întors, soţia Miulescu, a deschis uşa şi a dat alarma. Dar uşa nu era deschisă din nuiute, toţi martorii sunt dovadă, nimeni n'a zis câ uşa erea deschisă.
Câtâ-va vreme după săvârşirea crimei, s'a descoperit că Miulescu ’şl-a dat toate silinţele că In zioa dc 12 MaiQ să rămAie acasă.
l'n om trebuia să vie tn zioa de 12 MaiQ pentru cărămidă şi a fost vestit să nu vie.
Să susţine că soţii Miulescu aQ trăit tn lot-d'aunn bine cu Maria Popovicl.
Da, dar până când?
llclaţiunele bune aQ durat până ce Miulescu a fost pus tn posiţie, or a.număra banii, or a face să dispare victima.
Lina Slefattesru martoră, a zis că în zioa comilepei crimei, a văzut pe Miulescu cu un alt om dAndu-se jos din birjă, aQ intrat In casă, pe urmă Miulescu a eşit din casă şi a plecai c.u birja.
Aceasta la orele 2; şi el a Încercat să zică că la orele 2 se afla tn alt loc.
Il a venit la urechile lui Miulescu, pe când erea tn penitenţiar, că persoane din mahala aQ declarat că I'âfi văzut venind acasă pe la orele două.
Atunci a vrut se dârtme aceste declara-ţiunl, şi pentru aceasta a zis că vrea să mărturisească complicii.
Procurorului Fundăţeann 11 zice următoarele, consemnate lutr’un proces verbal:
«Astă-zl am hotărlt să vă declar adevărul şi să vă spui că soţia mea este străină crimei. EQ aveam banii Măriei Popovicl tu sumă de 18.000 fr. Fiind încurcat Iu tipografie, am cheltuit toţi aceşti bani. Ştiam că tn luna Iul Iulie trebuie să ’l daQ banii ca să se marile. Atunci am văzut că nu pot să scap alt-fel, de cAl punând pe cine-va să se ducă In absenţa mea să sperie pc Miţa şi se se facă că a furat, şi se am pretext di se plătescmal târziii banii.»
Pentru diferite motive, el crede că latro-polu l'a denunţat că l'a văzut venind a-casă tn zioa crimei pe la 2 ore ; şi de aceia acuză pe Ialropolu că e complicele săfi. Tot odată, admiţând pe un altul de căi a-devăratul complice, el făcea ast-fel cunoscut adevăratului complice , că nu’l do-nunţă şi se nu'l denunţe nici el. Căci procurorul susţine că a fost un complice care pAnă azi nu e cunoscut.
PAnA aci nu mărturisise ceea ce a făcut ca să nu să crează că el a ucis pe Miţa; dar căud vede că e urmărit, atunci consimte să spuc tot adevărul.
Se duce judecătorul dc instrucţie la hi-tropolu se Iacă perchişiţie. Nu se găseşte nimic. Mal mult II duce pe Ialropolu la Văcăreşti ca să'l confrunte cu Miulescu.
Miulescu susţine cft ăsta este autorul crimei, şi 11 spune: Mal nenorocit, al trecut peste ceea ce ’ţl-ain zis să faci.
Gând Insă s’a dovedit că Ialropolu nu e, cum să credea, principalul denunţător, a-tuncl zise că tn adevăr nu e Ialropolu autorul crimei, şi că el a zis această numai aşa, fiind-că II plăcea să le zică.
La 4 1/4 procurorul lşl termină rechisi-toriul.
Dupe o suspensiunc, la cinci ore fără doue-zeci, se dă cuvântul părţel civile.
D. Opran, In numele părţii civile, se Întreabă dacă era cu puliinţă ca o altă persoană de Căi Miulescu să 11 comis crima.
Acusaţil aQ exclus Însăşi orl-ce rclaţiunc Intre victimă şi o altă persoană.
Dar sc zicem că a venit cine-va, a bătut la usc, ’l a deschis uşa Miţa şi e omorAtă. Pentru ce aceasta? Nu s’a furai nimic din toate cele ce putea fi furate de un străin aQ dispărut Insă lucruri care nu putea fi luate de cât de către o persoană din casă.
sS nu fie auzită de el.
Groomul, cu mai mult sânge rece de cât stăpânul, alerga repede dupe stăpâna sa, lncercându-se de a o ajunge, spre a o scăpa ast-fel de la o mare nenorocire.
De şi cu cunoştinţa jumătate perdută din cauza perderei de sânge ce eşea din obrajii săi răniţi, princesa din instinct se putu ţine bine pe cal. Ast-fel ea a putut sosi fără să i se întâmple nimic până într'o alee largă şi dreaptă ce dă direct în oraş; din nenorocire pe la acea oră, fiind de dimineaţă, nu se găsea nimeni pe aci. Abia la intrarea în oraş se găsiră nişte trecători curagioşl care săriră în faţa calului şi reuşiră a’I opri.
Nadjeska Ivanowna cu faţa plină de sânge 'şi perdu cunoştinţa când fu ridicată dupe cal. Transportată Într'o farmacie puţin depărtata ea primi primele îngrijiri indispensabile.
Văzând sângele de care e plină, ea se crezu mult mai pericolos rănită de cât era în realitate. Una din lovituri era d'asupra ochiului; alta, la tâmplă şi a Ireia în-darătul urechei. Această din urmă lovitură a fost atât de violent trasă in cât biciuşca căzând pe umeri tăiase şi partea dreaptă a gâtului amazoanei.
Fiind tratată cu gliiaţâ, tânăra femeie Îşi reveni în simţiri, şi tocmai îşi deschidea ochii când abea sosi şi bietul groom sufiând şi tremurând.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 6 MARTIE
3
Relaţiunile Intre răposata «si soţii Miu-lescu nu aQ nici un interes,căci din contra putea inculpaţii si: aibe interes ca prin re-laţiunilc lor un mirtul chiar să nu se bănuiască intcnţiunile lor.
A fost o tntreagă lucrare din partea Iul Miulescu ca se troaca Întreaga avere a Măriei popovici pe numele săO.
Situaţia financiari a soţilor Miulescu e-ra cit se poate de rea.
El pretind efi Măria Popovici ştia tot ce se petrecea In casă, dacă aşa e, dacă ea ştia situaţia lor financiară,apoi Miţa a zis tntr'o scrisoare tn ajunul crimei că nu mal poate cere nimic de la Miulescu care a pierdut mulţi bani.
Maria Popovici Insă nu ştia un lucru,faptul că banii el se mănâncă de Miulescu.
Faptul ce’l făcea Miulescu era un abus de Încredere.
Era destul ca Miţa să expue situaţia u-nul amic ca Miulescu să fie condamnat.
Trecând la un |alt fapt, d. Opran zice că aQ trebuit să fie col puţin două persoane care să comită crima, aceasta e constatat prin actul medical: o singură persoană nu putea să comită crimă.
Acusaţii, Iu ziua crimei, aii făcut un a-devărat pelerinagiO, aii părăsit casa In timp de o zi Întreagă. Ce s’ati făcut soţii Miulescu tn acest timp, pe care zic el că l’aii petrecut departe de casa lor. Un martor ne zice că Miulescu s'a Întors acasă, Miulescu nici nu putea să se ocupe serios cu dâraverile sale căci era sărbătoare, şi toate fabricile şi magasiele Închise.
Putem presupune că un tâlhar vulgar a venit ca să fure ? Nimic de ce se putea fura nu s’a furat. Trebue să presupunem numai că lucrurile s’ati petrecut ast-fel. Tâlharii a ameninţat pe Maria Popovici că ea s’a dus la sâllarşi l’a deschis, (căci saltarul era cu secret) că ea a luat de acolo cheile şi s’a dus tremurândâ să deschidă casa de fier. Se poate presupune aceasta.
Soţia lui Miulescu a avut de prim strigăt că au fost jefuiţi. Dai- el nu aveaţi bani tn casă, el nu puteau fi sărăciţi.
Cum ştia soţia Miulescu ciito lovituri a primit viclima că a primit ir>or 16 lovituri cum In adevăr s’a consultat.
Asasinul zice d. Opran, nu loveşte numai pe victimă, el loveşte şi copil şi rudele victimei şi cere ca juraţii să facă justiţie şi societăţii şi feti victimei.
Dupe pledoaria d-lui Opran, se dă cuvântul avocaţilor apărării.
Au vorbit dd. Atanăsiadi, Rărim Ştefânescu, Gr. Peucescfl şi Cantili.
Dupe aceia pe la orele doue şi jumătate juraţii au intrat In camera de deliberare.
In cestiunea culpabilităţii, verdictul a fost afirmativ, înlăturând premeditata şi acordând soţiei Miulescu circumstanţe uşurâtoare.
Miulescu ii fost condamnat Iii IO ani munca silnica, si Miu-lcasca la 5 ani închisoare.
Au mai fost condemnali Ia 2000 fr. daune Interese si cheltuieli de Judecata.
Gât pentru banii victimei care e-reau în deposit la Miulescu, ei vor fi obiectul unei acţiuni civile.
Inculpaţii după pronunţarea verdictului nu păreau eâtu-şi de puţin emoţionaţi.
INFORMATIUNI
D I. lîrâtianu s’a întors eri seară de la Florica şi a lucrat azi dimineaţă cu M. S. Regele.
*
Negocierile dintre ministrul Tiszu şi ministrul Taaffe, zice România liberă, pentru relnoirea compromisului austro-ungar, Întâmpină dificultăţi mai mult de caracter economic. Convenţia comercială cu România şi cestiunea petroleuluî, au devenit nişte obstacole greu de ocolit.
ft
D-soarâ Sofia Lapatti, a compus un marş militar, dedicat M. S. Regelui şi care a fost cântat zilele trecute de regimentul al 3-a de linie.
*
\ Se zice că balul societăţii Intim-club, care urma se fie dat Sâmbătă, se va amâna pentru 22 Martie.
#
Corespondenţa Politică din Vlena, află că negocierile pentru încheierea nuoei convenţiuni cu Austria, nu vor putea fi sfîrşite până la expirarea actualei convenţiuni.
*
Liceul Sf. Sava va fi transferat de la Seplembre într’un alt local.
*
M. S. Regina a primit în audienţă pe d-na Angelescu. soţia ministrului de resbel.
*
Citim în România Liberă de azi: Notăm că maioritatea, care recunoştea greşeala din ordinul de zi, e nemulţumită cu declaraţia generalului Angbelescu, pe care unii o calificau de extra-reacţionară. Deja Voinţa Naţională iu darea de seamă de la Cameră falşifică răspunsul ministrului de resboiu.
FELURIMI
l)in Siberia.—O foae din Liverpol spune, că acum petrece In Anglia un ttnăr prinţ rus, care a scăpat din Siberia, unde fuses® trimes din causa unul delict politic. El fusese odată logodit cu o damă de la Curte şi prin influenţa ei dlnsul a fost tratat mai bine de cât cei l’alţi arestanţi. In fie-care zi i se dedea ceva rachiQ. El a păstrat rachiul şi tntr'o zi, mergând la vânătoare cu duo! cazaci, i-a Îmbătat, a Încălecat şi a fugit. I-afl trebuit patru anî ca să ajung» In Anglia. Se zice ca s’a pus un mare premia pe capul lui.
Sarlatnni internaţionali.—in zilele trecute aQ venit la Vieha duol co-tnersanţl din New-York, cu numele Samuel şi Rillinberg. Ei s’aQ dus la o firmă mare şi spre a ’i câştiga Încrederea, aQ cumpărat marfa de o mie Horim, numărând banii. Apoi aQ comandat marfa de 0000 florini, aQ pus să o aducă la otel, zicând că vor plaţi a doua zi: Ei s’aQ făcut nevăzuţi. Marfa o şi expediasera In lăzi spre America, Insa pe drum a fost confiscată. Unul dintre cei duol şarlatani e prins; Samuel a scăpat.
CORPIKIEE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de Mereun 5 Martie. 1886
Dobrogea. dar pentru uşurinţa locuitorilor cpre sa să fie «trâmutata diu Tulcea la Constanţa-
D Gogălniceanu declara, că dacă se va desfiinţa tribunalul de Apel diu Dobrogea atunci va vota transferarea Cur-ţel la Galaţi, iar tn cas rontrariQ va vota ca Curtea să rămâe la Focşani.
D-sa blamează apoi pe deputaţii din Galaţi cari cer curtea ce nu le va a-duce nicl-un folos, şi blamează şi pe deputaţii din Focşani, cari afara de d. Voinov, aQ aplaudat la tot ce a făcut guvernul.
D. Ion Brătiatyu,susţine votarea articolului prinlr'un discur ulâls de important In cât ar fi pacat să nu'l dăm In întreg.
D. Brătianu, pune de repeţile ori chestia de Încredere şi declara că dacă legea va fi respinsă atunci să vie opo-siţia să ia guvernul.
D. Cogălniceanu, vă pot asigura că nu oposiţia din Cameră va veni la putere.
D. Rrătianu. lată, d-1 Gogălniceanu vă povesteşte cine are se vie la putere. Discuţia se Închide.
Se pune la vot cu bile şi apel nominal un amendament al deputaţilor din Focşani cari cer suprimarea art. 1 din lege.
llesultatul votului:
Votanţi	129
Majoritate absolută	<S5
Bile oble pentru	43
,, negre contra	8(î
Amendamentul s’a respins şi prin urmare art. s’a admis.
In urma acestui vot, d. secretar C. Zamfirescu citeşte demisiunilo deputaţilor din Putna, cure aQ şi părăsit In corpore sala şedinţelor.
Demisiunile sunt respinse tn unanimitate.
D. raportor Corbescu dă citire art. 2 din proiect care se primeşte fără discuţie.
Se dă citire art. 3 care se votează din preună cu cele-l’alte 3 articole cu mici discuţiunl.
Legea se votează In total.
Şedinţa se ridica la O 1/2.
Astâ-zi la 5 ore s’a întrunit comitelui coaliţiei.
Penel
— Şedinţa se deschide la ora 11/4 sub preşedinţa d-lui Leca prezenţi fiind 105 d-nl deputaţi.
D. Cerkez depllnge întârzierea ce se pune pentru votarea proiectului de lege comunal.
D. V. Lascar membrul In comitetul delegaţilor zice că peste zece zile acel proiect va fi terminat.
D. Rrătianu fi N. lonescu per amân-duoi urgenţa pentru acest proiect.
Camera votează urgenţa.
La ordinea zilei discuţiunea pe articole a proiectului de lege pentru Iran sferarea curţei de Apel din Focşani la Galaţi.
D. Şendrea combate cu multă tărie articolul I Invocând multe din argumentele aduse ieri de către d. Voinov D. Şendrea arată că pentru o meschina economie de 40,000 lei este lucru rău ca să se aduca atlta pagubă o raşulul Focşani.
Oratorul susţine ca justiţia în Dobrogea este foarte rău organizata şi că însuşi d. ministru Stătescu s'a căit de organizaţia ce a făcui.
D. Şendrea sflrşeşte zicând că în a-ceastă chestie nu Încape criză ininis teriala fiind o cestiune de interes local.
D. M. Conica susţine votarea articolului I pentru că Finanţele ţcrei cer desfiinţarea curţei d'n Tulcea.
D. Cornea vorbind de d. Voinov, spune ca numai interese meschine 1’aQ Împins ca să combată legea, care d-sa o apără din punctul de vedere de moralitate.
D. Voinov. D-la vorbeşti de moralitate ? Şă fiu ca d-ta m’aşî Împuşca.
D. Cornea. Bine ai face.
D. Nicolae lonescu se ridică în contra articolului I şi acuză guvernul cum că aţâţa ura Intre două oraşe surori, care au interese comune.
D. lonescu cere amânarea acestei legi pentru ca să fie studiată mal bine de către guvern ; prin urmare să nn se mal proceada la votarea articolelor.
D. Stătescu foarte nervos şi răguşit declară că pentru d. lonescu este ne voit ca se repete din nou aceea-ce a spus ieri şi voieşte ca să dovedească c«m că In Dobrogea sunt foarte puţine p'ocese.
D. Stătescu declară că acest proiect est combătut numai fiind-că ochii ministrului de justiţie nu plac multora.
Oe aceea dacă legea se va respinge va vedea şi d-lui ce are de făcut.
D-sa pune dar chestia de Încredere.
D, C. Cogălniceanu combate ideia i -i i. ârei tribunalului de apel din
D. Maior Lambrino d-ra Maria Greceanu.
s'a logodit cu
SENATUL
Şedinţa de Mercuri 5 Martie 1886
Şedinţa să deschide la ora 2 p. m. sub preşedinţii d-lui D. Gr. Ghica. Presenţî 80 Senatori.
I). I. R. Laţe seu. Întreabă biuroul ce să face cu alegerea d-lui Cişman şi care au fost motivele ce aQ determinat pe Senat de a amâna validarea acestei a-legeri.
D-nii Preşedinte şi Viisorianu răspund că amânarea a fost făcută pe basa unei propuneri a d-lul Antonescu pentru a putea comitetul delegaţilor să cerceteze In ce mod s’a achitat d. Cişman In faţa Tribunalului şi Curţei.
I). Aurelian. Citeşte proiectul de lege relativ la modificarea art. 29 din legea casei de economii, Introducându-se aliniatul ca cu capitalul de 3009 lei să poate cumpăra şi acţiuni ale caselor de credit agricol.
I)-nil Vergati şi Ştefănescu combat proiectul zicând că casa de economii cumpărând acţiuni depunătorii nu mal au dobenda sigură.
D-nii Aurelian, D. Ghica, ministru de domenl şi culte, susţin proectul.
Legea să votăză cu 49 voturi contra 2.
D. Lerescu, desvolla interpelarea sa In privinţa Mitropoliei din Târgu-Veslei întrebând daca guvernul are de gând a o restaura şi atunci ar Ii do dorit ca antreprenorii să nu esploateze această lucrare.
D. Ministru de Culte, răspunde că a-cel monument se va restaura probă că s’a votat de an deja suma de 100,000 Iei, la cea de a doua cestiune zice că o norabilitatea guvernului este o destulă garanţie.
Senatul votează apoi cu unanimitate proectul de lege prin care se aproba convenţia poştală Incheata Intre România şi Bulgaria.
Şedinţa se ridică la 4 i/2.
Azi după votul Cninerii cure a primit strămutarea curţii de la Focşani la Galaţi, deputaţii din Focşani şi-au dat demisia care a fost respinsă în unanimitate.
Deputaţii focşănenl se vor duce la Putna ca se-şi dea seamă de atitudinea lor In acesta cestiune.
Se va întâmpla însă ceea ce s’aîn-tlmplat cu deputaţii din Galaţi în cestiunea porturilor france şi toţi deputaţii vor reintra în Cameră.
m
Un deţinut din penitenciarul Te-lega, a fost omorit de un soldat pe care 11 lovise ca se evadeze.
©
Consiliul comunal se întruneşte astă seară la 8 ore. Se vor discuta din nou reclamaţiunele ce au provocat nuoile taxe comunale.
•
Suntem informaţi că In congresul de chirurgie, ce se va ţine la Berlin, Romînia va fi represintată do d. doctor Severeanu.
•
I). Polisu-Micşunescu a fost ales raportor de către comisiunea Senatului care se ocupă cu modificarea codului de comerţ.
m
Eri seară junimea literară s'a Întrunit la d. lacob Negruzzi.
ULTIMA ORA
Londra. 17 Martie.— D-nii Cham-berlain şi Trevelyan nu şi-a dat în-tr’adevăr încă demisiunea lor, dar se confirmă că sunt In diverginţă de o-piniunl cu d. Gladstone In privinţa sistemului politic ce este a se aplica Irlandei.
Viciu», 17 Martie. — Împăratul a primit demisiunea buronulul Pino şi a Însărcinat pe d. Puszwald, şeful sec-iunil ministerului de comerciu, cu direcţiunea provisorie a acestui departament.
In acelaşi timp, printr’o scrisoare autografa, împăratul, a exprimat d-lui baron Pino, recunoştinţa sa, pentru e-meninlele servicii ce le-a adus monar-chiel.
Belgrad, 17 Martie. — |Consiliul do miniştrii Întrunit la Niş, n'a luat nici o resoluţiuneînprivinţa convocări Scupcinel şi a crisel ministeriale. Regele şi-a reservat decisiunea plna după reîntoarcerea sa la Belgrad.
Doctorul Esser, corespondentnl «Gazetei de Colonia» a fost expulsat, pen tru că a transmis jurnalului său nişte corespondenţe osiile Serbiei.
BIBLIOGRAFI A
A apărut si se află de vânzare la principalele librării din ţară, precum şi la librăria editoare Haimana, in Rururesci:
Obenm sau cornul minunat, basm cu gravuri fine tn culori, formal tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bant
Prinţul sparge alune şi regele şoarecilor-basm cu 6 gravuri fine In culori, format tn ţo, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
Gulioer in tara piticilor, basm cu 6 gravuri fine In cnlorl, format In 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
Guliver in tara uriaşilor, basm cu 6 gravuri fine tn culori, formal tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
Flautul magic, basm cu 6 gravuri fine In culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
La librăria Socek şi C.-nie se află de vânzare: ( urs «le esplontarea poştelor si leh'grafelor de Ţhoma Rasilescu.—Preţul 10 lef.
A eşit de sub tipar şi s’afia de vftn-zure la librăria Socec in Bucureşti :
VI treilea supliment la codicele române, coprinzând toate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1880. ediţiunea B. Boerescu continuată de : C. Boe reseu şi C. YlnJmtzi.
INTERNATUL
LIBERTATEA
Bucureşti, Strada Coltei 68. (aproape de lyceul sf. Sava, Gymnasiele ’ Milml Bravu şi Cantemir).
Dirigiat pînă azi de d. Petre S. Train, a trecut cu Începere de la 1 Martie a. c. sub direcţiunea d-lui L. Popescu.
AVIS IMPORTANT
De Închiriat de la Sf. Gheorghe 1880 mai multe prăvălii Calea Victori Nr. 82. Hotelul SUSAIU iu Predeal 20 odăi, De vânzare un frumos loc tn Allea Eldorado str. Poştei Vechi.
Lemne de foc şi construcţie In gara Buşteni.
A se adresa la d-nul Inginer Boţea strada Pitar-Moşu Nr. 5
BULETIN FINANCIAR
Bucureşti, 5 Martie 1886.
JLLSfiîf L. 2JLL5
ADVOCAT
nucuiucsci.smADA dionisie,bucuresci
BERARI A UNIREA
Sucursala Oppler
In fata cjeadinei Episcopii
BERE SPECIALA
escelentă proaspătă şi rece. Salon elegant, serviciul prompt.
II""1 II. CR. CIIICtKDU,
supliniiile pre lângă Curtea din Bucureşl, Îmbrăţişând cariera de advocat săltnsărci-neuzâ a pleda cum şi a ' relative la profesiunea.
Calea Kahovel No. 61.
ATELIER DE POLEITORIE
C E R N O K
1, Strada Mihai-Voda 1.
(visu-vis de maşina de apă)
I.
IOTE INFORMAŢII
Un mare nuuuer de deputaţi din majoritate intre care d-nii lonescu Muscă, Gassotti şi alţii îşi exprimau eri pe faţă la Cameră nemulţumirea pentru răspunsul generalului Angelescu, fiind că acesta s’a mulţumit se zică că numai prin ordinul M. S. Regelui este pe banca ministerială.
Canclusia pe care ne o dictează Bursa de astăzi, este că toata lumea voieşte urcare cu ori-ce preţ.
Agiul ajută mult tendinţa aceasta. Astăzi prima aurului a căzut la 13.95.
Daciele preocupa cu deosebire piaţa. Ast-fel ieri această valoare a Închis Iu 285 şi astăzi a atins cu înlesnire cursul de 291.
Construcţiunile şi Băncile Naţionale, sunt invariabile şi daO loc la puţine a-facerl.
Renta perpetuă cade la Paris la 94.75, după ce atinsese In săptămâna trecuta cursul de 90.25. — Se ştie că In Frauţa s a proiectat un împrumut de 1400 milioane franci, In scop de a consolida datoria llotantâ şi de a sflrşi cu espe-dientele, la cari a fost silit să recurgă până acum tesaurul public. Toţi să pregătesc pentru această mare operaţiune, şi prin urmare caută a’şi uşura porlofoliele lor de fonduri străine şi a se pune tastare de a răspunde, precum se cuvine, la apelul ce ţara ’l face la creditul lor.
Tendinţa fermă.
Recomandă bogatul săQ asortiment de Oglinzi cu console aurite şi negre, Mese mari şi mici, tot felul de galerii şi pervazuri, Incadromente de fotografii, negre şi aurite. — Primeşte ori-ce comande în meseria sa.
DE ÎNCHINAT	I&:
demnicl Nr. 29. — A se adresa strada Bn-tişte No. il.
DE VENZARE
Pentru eşirea din iridivisiune se pune tn vânzare prin licitaţie de bunâ-voe, următoarele :
1.	Casa lin strada Lipscani No. 58 ce respunde şi Iu strada Gabroveni;
2.	Prăvăliile (2) din strada Lipscani No. 4.
3.	Prăvălia din strada Lipscani No. 49.
4.	Iu loc in strada Baliştea No. 25 ce răspunde şi tu strada Rotari.
Licitaţiunea se va ţine in ziou «Ic 12 Marile la ora 12 din zi, la biuroul din strada Lipscani No. 49, unde se poate lua or când iuformaţiunl relativ la aceste i-mohile.
0 DOMNISOAitt SMtfţ
având «Diploma de maturitate», să oteră a da lecţiuni.tn vre-o familie pentru cursul primar sad secondar.
Iu special penlru limba francesâ, matematici şi ştiinţele iisico-naturale.
A să adresa la redacţiunl.
INSCIINTA RE
Celebra gimnastică română Matiida Petrescu, inlorcându-se din streinâtate după o lipsă de 6 ani, In care timp ’şl a perfecţionat studiile, doreşce a da lecţiuni de gimnastică In familii şi tn Institute de domnişoare.
A se adresa la Clubu-Gimnastic str, Biserica Eni No. 1.
t
www.dacoromanica.ro
EPOCA — « MARTIE
CASA DE SCHIMB		
1. M. F E R M O		
27, 8TruV!)\ L!PSC\5	1, 27—	
< t tt S 1 ! !t t < l	tt t: s c i	
.» Martie 188fi		
1 Li')! p; am«uibuU‘M« • - •	S*7 1 4	
lieala |H'.v(K.‘tiu .... ».*, ife. a.- sui		!6	
t«X Ohlijr. dr d «InirnţJ ilefcr 7-v .'nas fănr. Mirai)', . . .	IQ3	
«&K svris. Ilinr. rum Ir- . . .	W 1 ?	
7% Srris fnne. urliauo . . .		
Cşi fiuio. urOani; . . .		
tîcrjr. tuo<:. rumio . . .	88 1 4	
'8* Imgromu'tul comunal . ..		
pLili*{. (xisvl |»*ns. .Irl 10 dob.	Sît5	
1 r^fnantitnl cu pimiip . , .		
Arii uni lihncrl natiou . . .	11 îs	
Acţiuni «Uaria Koinaaia * . .	*77	
* Xatioiialăi. . . . , , Gn,'d]t viobiliiir . . .		
►•i v nnnMrufllun.. . . .	197	
» Kabrtc» Hrtliartie . . Argint contra aur			
Iblrlr tir lianei couliaauf. .		
Florin austriac)			
4 1 lt"»i i I > 1 \ \ II.\\		
M^liolronul		 . bimttw	'. . . Lut»! olomane	 iţuiUa Uâi U» ........	;>.91 20,20 f*	
critsii.mv RFituiv		
	 . . OIjI iţratiurll nbor c: F. R.	yo*	
	KVj.80	
« > h W H HuOlu »	i<i2.40 Şov.ito	E f r
< l «su i. I»E f.VItlS		
UOIIL,^ pnmâuă	 Lobi' otomana		9V 40	
Schimb ......		
Paria 3 Inul			
» la vedere			
Londra 8 luni			
. li vedero			
liertfn 3 rtfht . t	 Viona J« vedere	 		My		 - . 1 ,		J
<•
Ni
<
O
6
d.
UJ
Z
< »
.
H 5
0 £
li
c:S
< 1
N
1
1
i
i
i
i
i ] y
ii
i
$
TIPOGRAFIA
LS	Fi'DUMJL3H
BUCURESCI. STRADA EPISCOPIEI. BUCURESCi
ACKST ATKLII.n F.ŞTK PIS IX PQSITIVXK A KSICCI'TA TOT FKLUL DK
trciURi a’jtnuatoahk iu: acrAsta arta ci; acurateţa precum : ZIARE	BROŞURI
QUOT^DIANE SI HEBDOMADARE | LUCRATE IN CARACTERE ELZEVm
i*rfcti nn.r: si vr foaiiti: turni «ati.
I
!!
i
i
s
>
tn CD C O 2 > o >
«— -
SC C: C
M
W
Er*
‘-c
tw
tr
“Cî
5
pa
o
gr
ÎS
I
I
I
I
1
I
1
J
/
I
I
I
)
I
*
INSTITUL METEOROLOGIC
din
BUCUREŞTI
BuMimul atmosferic d<‘ ta 10 Martie ISSO
\\ DISTINS STIMAT j£5!
doreşte a medita unu sau doui elevi în schimbul unei pemwunl; sad a locuinţei: şi, mâncare.
A se adresa la admiuiştraţia acestui
i i t’Ţrnt'VT doreşte a preda lec-l \ 5 I IUlA 1 ţium pentru Clasele Primare], In schimbul unei modeste plăţi.
A se adresa la administraţia ziarului.
AI II MA ,; din causa arendării pro-ULflMlIllL prielâţii, se vând, O lo-comobilâ 10 cm putere şi o muşină de treierai din fabrica Ramson sistemul cel mal perfecţionat ambele în perfecta atare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adresînduse la d. E. Reimer administratorul.
instituit mm
— BUCURESCI —
6, STRADA VESTEI, 6.
Secţia medicala
1, HydroUierapia—2. Electrizare—3. -uj thopedio—L Gimnastică medicala—5. -jo lialaţl—6. Masajifi sistematic—7. Serviciu) la domicilii)— 8. Consultaţii medicaW.
Secţia higienica
t Bae abur.................3 —
i Bae’do putină cu şi fără duşe , 2.50 medicamente . . . . . . 1.— t duşe rece sistematică .	. . t.50
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Notă 1 Băile dc abur sunt deschise tn toate zilele de ta 7 ore dimineaţa ptnă Ia 7 ore seara. — 2. Pentru dame tuşă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 posl-meridiane.
Preţurile Iu secţia medicală conform prospectului.	Direcţiunea.
0 HlllIMSIHIit «sstsn
având «Diploma de maturitate», să oferă a da lectiunl, tn vre-o famiilie pentru cursul primar sau secundar.
In special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele fisfeo-naturale.
A să adresa la redacţiunl.	___
INSCIINTA RE
Celebra gimnastică română Matilda Petrescu, înlorcâiidu-sC din streinâtate după o lipsă de 0 ani. în care timp 'şi a perfecţionat studiile, doreşce a da îecţiuni de gimnastică In familii şi tn Institute de' domnişoare.
A se adresa la Clubu-Gimnastic str. Biserica Eni No. i.
MOŞIA VĂLENI, districtulu Oltu, plasa Şerbăneşti, fosta parte a d-lui A. Burke. — A se adresa la d-nul Nieu Moscu actualul proprietar Strada Mi-nerva Nr. 12, bis.
STAŢIUNI	Baram	Tomp.	Vrut.	
	76.1.6	—3.4	E	
T.-Sevrrin	TtiJ.ti	-3.4		
tialola				—
Slatina		—3.0		3
Giurgiu	763.6	-4.1	NE	5
Qonstanla	764.8	—5.5	S W	2
Sulina	764.7	—4.1	N	4
Galanţi	7*'4.7	—1.5	NEN	6
Brăila	763.4	—0.6	N NE	4
Ronmi	762.5	—0.8		2
Craiova	746.8	—3.1		6
r. sen. |>. nor.
f. son
senin
t. son. p. nor senin.
f. senin
Directorul Institutului, St. Hepites. Starea murei la Constanta line, la Sulina u
siora.
SUrea
ATELIER DE POLEITORIE
I. C E R N O K
1, Strada Mihai-Voda 1.
(visa-vis de maşina de apă)
Recomandă bogatul săQ asortiment de Oglinzi cu console aurite şi negre, Mese niârl si mici, tot felul de galerii şi pervazuri, Incudramente de fotografii, negre şi aurite. — Primeşte orl-ce comande tn meseria sa.
IIP m'IIlIHtT de la 23 Aprilie viitor, l’t nuiilim casele din strada Aca-ilemniel Nr. 29. — A se adresa strada Batiste No. i 1.
PROPRIETATEA SILISEASCA din
judeţul Teleorman—-Gara la 5 minute depărtare.—A se adresa la d-na Elisa Glironidi, strada Intrarea Ro-setti Nr. 5.
ş|ii66^SM8S9l8IBBKSS
"V .V '	• ■ ' •
OUVRAGE ENTI^REMENT TIARIVIIINTE
ESSAI COMPARE
SUR
xm nueiTOimiimt
ni
DE LA
ROUMANIE
OEPIIIS LES TEKIPS LES PLUS RECULES JUSQU A NOS JOURS
PAR
T?!5$L*S ai^MSESSSRQ
UN VOLUME D’ENVIRUN 500 PAGES, fiDITlON DE LUXE PAPIER VELIN, CARACTERES ELZEVIR8.
PR1X 20 FRANC S-T i R A G E LICITE
On prut souscrire A partir du 1J13 janvicr dans Ies bureuux du « P rupte Bmntutmn ct ehez tous Ies libraires de liucuresi
**■
'mp
MOŞII DE ARENDAT
Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă.
Doritorii se pot adresa în Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 în toate zilele pînă la aminzi.
CASE DNMHIRIAT
Două apartamente în punctul ccl mal central al oraşului, în dosul Bulevardului, alături cu Creditul Urban şi vis-u-vis de Poşte şi Telegraf, strada Vestei No. 13.
Apartamentul d'Antiu campus,
Tn sus de 8 odăi de stăpân cu 4 metri înălţime, 1 salon foarte spaţios.
In jos 3 odăi, 2 bucătării’, 2 pivniţe, 2 odăi de vizitiu şi hamuri, grajd, şopron, hambar de orz, puţu în ourte şi 2 grediniţe
Apartamentul al douilea compus.
In sus 8 odăi, la mansarde.
In jo» 8 odăi, şi un fel de salon, 1 pivniţă si curte spaciosâ cu grilaj de fer.
Unul din aceste apartamente se poate Închiria chiar do acum.
A se adresa la proprietar ce le locuesc.
DE VÂNZARE SAU DE ÎNCHIRIAT
0 casă mare cu două elage, încăpătoare pentru doufi familii, având 20 camere, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 grajduri, şopron de 3 trăsuri, curte spaţioasă, etc.
Asemenea de Vânzare un loc de casă, a-vâud 17 metri faţă, 34 fund.
A se adresa strada Biserica Amzcl, 6.
xunnHHHHunuuMHUununuuuuuuuuuu
*
K
X
X
x
x
*
x
n
x
X
y
n
x
x
u
n
x
x
x
n
n
*
x
H
x
x
REGIEI DE LAM COMRA RAGELEI SI KEIMATISMILIII
Sistemul prof. Dr. JAEGER
Recunoscut pretutindeni ca cel mai escclinte
CORONAT DC JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,,MEDALIA DE AUR‘‘
A V I 8
Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă Cari păzesc de răceli si reumatisme
Declarăm că am Încredinţat în România unicul deposit al produselo
noastre Casei
AUX QUATRE SAISONS
72, Calea Victoriei 72, (in faţa Palatului Regal).
Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct
Preţuri curente şi broşuri se trămit gratis şi franco după cerere
W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart)
n
u
x
n
n
n
n
n
n
n
5
x
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
LOdliftll MYEMiRE
Lonţil din strada Uionisie No. 20 şi st-raflă Crinului No? 5. Acest loc ape faţa ore strada Dionisie 37 metri, puestmua Crinului 40 metrişi adâncime de 44 metri. Se vinde In total sau in loturi, de cule o a putra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul luî, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
Se areulează o moşie de 3,000 pogoane în judeţul Ilfov.
Doritorii se se adreseze la redacţia ziurului «Epoca».
Tauri de rasă şi vaci ii i î.ifi.tiiBi de lapte, a so adresa le d. E. Reimer. administrator la pro-priwtpteţi Păşeam .din-judeţul Ilfov.—Tot la aCeâîăii/Tnoşia suni de vânzare berbeci şi oi de rasă merinos.
OUVRAGE RECOMAMNOE
J. COSTACHI EPUREÂNO
LE M0UVEMENT
ET LA
x
x
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
I
K
X
X
X
4 4
liU.IVillitllblJ
EN ROUMANIE
ENTRAIT DE LA
REVUE FRANQAISE
DB L’KTRANOIIR MT. DES COLONIKS MAI, JUIN, JUILLET 1885
Viont de paraiire obez Veditenr
(iOUL fiN â Ituraresl.
Ea cente dans toutes Ies lit/rairiesde lacapitale ritIV t fraur 50.
SCOLAS \LE\A\DKE FAI'ADAT
AVOCAT
LIGENGlt EN bllOIT a Iran stere son du miile
Strada leni 8 bis.
f

i
«
i
G
C
I
y
«
$

pugimmBA
ZIARULUI „EPOCA
Strada Episcopiei, IMo. 3.
ANUNCIURI SI RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
LE PLUS ANCIEN BUREAU
i	I ■ ):• - i DE i- ' o
PL A C E M E INI
Bour institutrices, gouvernantes, valets et femnfles de Chambre, etc.
Leţons particulieres en toutes Ies langues, piano et musique vocale.
Tenu par Catiikrinb Karl.
DirigA par Anna Decker, institu-trice fraugaisc.
11, Strada Stirbey-Voda 11.
Bucarest.
I\S ITI 1110V OLAItAAllitHl.
POUR
JEUNES FILLE
Bucarest, strada Sf. Voevozi, 27 Enseignementprimaire et speondaire aprăs Ies programmes de l’Elat.
Les langues frangaise et llemandes d ont obligatoires.
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
moşii n \mm
MOŞIA RIEA NOUA din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde pănă In bătătura celei de a Il-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Magurele.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri.
l)e la Sfitntu Gheoryhe, 0 casă aşezatăpe strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu curte şi grădină.—A sc adresa la proprietatea care locucşte întrânsa.
BERARIA GAMBRINUS
W- ■■ WFf
mm
IO
CT
cr

a pus iu consumaţie
| BEBE GAMBRIMAW |
î fabricatiunea OPPLER |
i	, ' "_|
aer’—■>-*>
NIC0LAE A. PAPADAT
ADVOCAT
Strada, Biserica leul, 8 bis.
Bucuresci. — Typografia « Le Peupîe Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromauLca.ro