ANUL 1 No. 8G. A DOUA EDITIUNE MARTI i MARTIE 1886. Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In Iară 1 an SO lei, «5luni20lei,3 lunllO lei In străinătate i an 50 le), (5 luni 25 lei RED A C ŢI A No. 3.—P/ata Episcopiei.—No. 3. IO BA1STI NUMERUL UN SCANDAL ESPEDIENTE FINANCIARE DISCURSUL DOMMULUI ALEXANDRU LAHOVARI F A TJ S T PROCESUL RllLESCl Necazurile imul cronicar UN SCANDAL Este o necesitate sub guvernul colectivist, ca se se Întâmple cel puţin un scandal pe zi. De astă dată scandalul a luat forma unul ordin de zi către armată. Ga se putem bine preţui valoarea ordinului de zi al generalului Ango-lescu trebue se amintim două fapte. Primul fapt este că generalul Angelescu este acel care la 1872, pe când era colonel,a şters jurământul de fidelitate din carnetele soldaţilor, fapt pentru care a fost şi pus în neactivitate de generalul Florescu. Al doilea fapt este mudul cum generalul Angelescu a fost numit mi- | nistru de resbel: este ştiut că M. S. Regele, dacă nu s'a opus la aducerea generalului Angelescu în capul ministerului de resboiu, a amânat însă pentru câtva timp iscălirea decretului şi acesta In condiţiuni particulare, pe cari nu le putem reproduce aci. Amintim numai că cu vre-o 15 zile Înainte de apariţiunea decretului care numea pe generalul Angelescu ministru de răsboî, am spuS, la in-formaţiunî, că acel decret nu va a-paro de cât dupe balul curţii şi a-ceasta pentru motive prea delicate ca se le putem da pe faţă. In adevăr a doua zi dupe balul Curţi a şi apărut în Monitor decretul de nominaţiune a generalului Angelescu. Aceste zise iată şi ordinul de zi în cestiune: Ordin de zi Chemat prin Încrederea M. S. Regelui si a d-lui preşedinte al consiliului de ininstri In capul departamentului de resbel, întâia mea datorie este de a cere concursul tuturor camarazilor pentru a 'mi uşura lusărcinarea ce am luat. Acest articol violează lntr’un mod flagrant articolul din constituţie care zice ca Regele numeşte şi re-voacă pe miniştrii sei, şi in nici o ţară constituţionala nu s’a văzut un ministru zicând că a fost chemat la putere prin Încrederea primului ministru. Faptul este semnificativ. Antecedentele generalului Angelescu ne dovedesc de ce e capabil actualul ministru de resboiu. Circumstanţele care au însoţit venirea sa la minister ne indică mobilul care ’i-a dictat atitudinea a-ceasta. Ordinul de zi al generalului Angelescu este o diplomă de slugărnicie ce însuşi şi a dat’o noul ministru de resboiu. D. Brătianu a stabilit un concurs între toţi miniştrii sei. Cel mal servil, cel mai tiritor, este cel care are drept la mai multe favoruri. Până aci d. Dim. Sturdza erea APARE IN TOATE ZILELE dintre toţi colegii sei cel mai subaltern. Acesta este învins de generalul Angelescu. Victoria acestuia, singura sn victorie, a fost strălucită, sdrobitoare pentru colegul seu. D. Dim. Sturdza, se mulţumise se zică ca e sluga d-lui Bratianu. d. Gon. Angelescu însă,a scris’o.a zis’o în ordinul de zi către armată, în cât toată oştirea.de la soldat până la general, se ştie că ce! mai slugarnic dintre toţi miniştrii subalterni este cel care poartă epolcte, este cel care e în capul armatei. Din partea d-lui Bratianu faptul este mai grav. Se vede că dictatorul crede că n-panagiele au produs efectul dorit şi ca regele a ajuns destul de impopular, ca se se gândească de acum se aibă la disposiţia sa generali de pro-nunciumento! Paris, 13 Martie. — Se asigura ea guvernul va emite, în cursul Iul Aprilie, un împrumut de uu miliard renta 3 O/O. Paris, 13 Martie.^-Proiectul de budget va (i depus Marţi. El coprinde o e-misiune de renta 4 la sută pentru a rambursa o parte din datoria flotanta, o convertire de obligaţiuni cu termen scurt, In renta3 0/0 şi în line remanierea impositului asupra băuturilor şi ridicarea taxelor asupra spirtoaselor. Belgrad, 14 Martie. — Tratatul de pace a fost ratificai de regele. Actul a fost readus tu Niş pentru a se remite d-lui Zancovici, care va pleca mâine la Hucureştt. Constantinopol, 14 Martie. —Cale indirectă. — Ambasadorii întruniţi In conferinţă discută reducţiunea protocolului. Turcia ar voi ca protocolul să stipuleze chiar de acum caracterul definitiv al aranjamentului lureo-bulgar.pe când unele puteri şi mai cu seamă Ruş:a,ar voi să subordoneze acest aranjament la acceptarea de către puteri u lucrării comisiuni lurco-bulgare, însărcinată cu revisuirea statutului organic al Ru-meliei. In general se crede că ambasadorii în întrunirea de aslâ-zi vor găsi un termen de mijloc, care va permite de a se convoca conferinţa pentru Marţi. CREDITIL FIML4R URBAN Zilele acestea s’a împărţit darea de seama a consiliului de administraţie pentru gestiunea anului 1885. Adunarea generală pentru examinarea gestiune! se va ţine la 16 Martie corent. In această odunare se vor alege şi duol membri în consiliu în locul celor ce es după statute. Aducem aminte domnilor împrumutaţi că nu pot lua parte la această a-dunare generala de cât dacă vor II luat, în termenul prescris de statute,o carte specială pentru aceasta. Acel termen expiră peste câte-va zile şi cel ctvoescsăia parte la adunarea generalii trebue să se grăbească a se presinta la direcţia societăţii şi a-şî cere cărţile. După ultima dare de seamă, împrumuturile societăţi au atins ţifra de lei 40,860,328, aşa In cât societatea merită solicitudinea celor interesaţi. ESPEDIENTE FINANCIARE Ori-cum am Învârti mintea, şi am forţa judecata, nu putem se nu a-jungem pururea la conclusia, formulată aci de atâtea ori,că trăim de cât-va timp numai graţiei espedien-telor celor mai indrasneţe Când am avut ceva bani mai ai belşug, ne am grăbit a i cheltui cu ori ce preţ, fără se economisim nimic pentru timpurile de restrişte; când am fost strâmtoraţî am recurs la împrumuturi. Că împrumuturi se pot numi cu drept cuvlnt şi conversiunea domeninlelor şi conversia ruralelor şi conversiaobligaţiunelordrumurilor de fer. Lăsând la o pnrLe alte condee şi considerând numai; 1. Renta ce s’a emis mai mult ca deficitula-les de curtea de com-pturi la fineleeserciţiu- 1 ui 1875, circa ... lei 15,000,000 2. Oblig, de stat 6 0/o emise peste suma ruralelor In circulaţie la 1881, circa .... lei 4,000,000 3. Obl. G 0/o emise In 1880 peste conversia Strusberg..........lei 27,800,000 4. Biletele, hipote- caro...............lei 20,200,000 Compunem ţifra dc 1. 73,000,000 pi cure guvernul a chelluit’o fără nici un rost. Belşugul de bani a dat naştere şi la alt rău : a obicinuit administraţia cu cheltueli exagerate, încât nu poate se se desveţe acum de acest rău obiceiu. Precum vedem conversiunile do până acum, în afară de alte bune sau rele ale lor, nu e aci locul se le desvoltăm, au fost nişte espediente foarte comode pentru guvern ca se ’şi creeze resurse extraordinare. Dar tocmai find-că conversiunile constitue nişce espediente suntem contra lor de astă dată. t?i apoi ce se convertim? Stern şi Openheim? Şi unul şi cel alt nu se găseşte în condiţiuni convertisabile, după cum s’a explicat aci acum două-trei zile Rescumpărerea linii ferate Păş-cani-lţcani se proiectase mai an, dar condiţiunile oneroase i mpuse do actualii eî proprietari, au făcut proiectul nerealisabil. Ce alte resurse ar mai fi de creat? Mărirea impositelor asistente sau crearea altora nuoî, negreşit. Impositele directe, afară de caile de comunicaţie, sunt deja destul de urcate şi rău văzute. Căile de comunicaţie nu voieşte guvernul se le mărească, liind-că şi-nr perdo ultimul motiv de laudă, că el ar fi scăzut impositele precum ’i place să zică, şi upoi profitul de aci n’ar fi superior de 2 până la 3 milioane. lmposite indirecte şi-a propus guvernul se inventeze. Cu chibriturile însă, odată ce s'a Înlăturat ideia de stat fabricant,cum de altmintrelea bine s’a făcut, Statul nu va câştiga mal nimic în primii 2 ani, atât din cauza contrabandei enorme ce seva face, find-eă chibriturile formează un imposit greu de perceput, cât şi din cauza chel-luelilor de administraţie şi control ce va reclama. Cu alcoolul va merge mai rău—a-cest imposit fiind preste tot condamnat şi condamnabil. Va păţi ca şi d-nul Alg/ave: seva vorbi de dânsul şi atâta tot. Era espedientelor încetând aşa dar ce mal e de făcut! Un lucrut trebue făcut Înainte de toate; se recurgem la economii. LMRLMREA UE LI SALA Jll.ll DISCURSUL D-LUI A. LAHOVARI Domnilor, am avut zece ani răbdare ca să suferim administraţia d-lui Bra-tianu, am avut zece ani răbdare ca să suferim o sistema politică corupătoare a tutulor conştiinţelor, desfiin-ţâtoare a tutulor libertăţilor, o sistemă financiară care va lăsa asupra ţâ- rei sarcini strivitoare, o sistema economică care ameninţa a seca, pînă în fund chiar isvoarele bogăţiei publice ; vă rog să mai aveţi jumătate ora răbdare să vifl şi eâ după doul oratori şi oameni oneşti ca cei care ’i-aţi auzit, să resum tu câte va cuvinte ceea ce de sigur nu voii! spune aşa de bine, nici cu atâta autoritate cad-lor. Singuradeo-sebire care voiţi câutasă-o factn cuvântarea mea şi a d-ior pentru a nu repeta ceea-ce aşa de bine s’a zis, de acel ce ni’afl precedat, este să aduc, pe Ungă afirmarea şi probarea. Voiesc a vă presinta ca dovadă câte-va cifre şi câte-va fapte precise şi neconteslabile, căci este timpul ca toţi cetăţenii sâ'şî dea seama de ceea-ce se petrece în această ţară, de mecanismul acestui guvern care, după cum este bine sau răd condus, produce fericirea sau nefericirea, sărăcia safl bogăţia ţării în obşte şi fie-cârul cetăţean în parte. D-lor. timpul de înflorire, de bogăţie a guvernului actual, dacă o (1 fost vre-o-datâ, utât de slăvit de cei interesaţi, a trecut. S’a sfîrşit cu cele 7 vaci grase de care ne vorbeşte biblia şi mi se pare că intrăm în perioada celor 7 vaci foarte slabe. Prin urmare, mi se pure că a ajuns acel moment posomorit după cum se ştie, când după mâncare şi după beţie vine şi socoteala, dar ceea-ce este nenorocirea poporului român este că socoteala nu se plăteşte de cel ce au băut şi a benchetuil, dar de aceia cari au stat afară şi s’au uitat pe ferestre (aplause). După zece ani de guvernare, după cântocile barzilor guvernamentali, după legenda înfloritoare a finanţelor, după un guvern unde un om a fost a tot puternic In această ţară, cum n'a mal fost vre-o-datâ: numai voinţa lui fa-clndu-se de la Palat pînă la colibă, guvern despre cire nu este seamăn să fi fost aşa de lung puternic, ce se întâmplă, care este socoteala care ni se presinlâ, care este resultatul ? Prosperitate, înflorire, glorie, onoare ?! Vă Yoiu arata bilanţul acestei colectivităţi, cum au numil’o, şi pe care o void califica mai româneşte adunătura tutulor poftelor cu jertfa tutulor convincţiilor (aplause) Care este bilanţul acestei lungi administrări. Bilanţul este de două feluri, bilanţul moral şi bilanţul material şi unul nu este mal strălucit de cât altul. Vai ! acel bilanţ nu este de cât un îndoit faliment; faliment la tot programul liberal, cu 48 în cap, atât de lăudat, faliment la mincinoasele promisiuni de prosperitate materială şi înflorire financiara (aplause). Cum vedeţi contabilitatea este în partidă dubla, foarte regulată, de cât sub ambele resultute trebue să scriaj zero (ilaritate). Eu nu pot să mă mulţumesc cu re-clamaţiunl şi declamaţiunl. trebue, orf cât v’aş obosi, să vă pun cîte-va cifre sub ochii d-v., să vă arăt care este socoteala domniei d-lui I. Brătianu | In timp de zece ani, acea socoteală vă. interesează foarte mult căci d-v. aveţi să o plătiţi. D-lor, ni se zice: noi oposiţiunea declamăm, acusâm, calomniem, dar ceea ce d-lor nu pot să npge, să contrazică, este mărturisirile care vin să le facă tn faţa Camerei şi în faţa Senatului. D-lor, ce vin să ne spună miniştrii dupe zece ani de a-tot-puternicie, dupe ce d. L Bratianu s'a jucat cu hanii acestei ţări ca cu apa rturilor şi cu voinţa ei ca cu voinţa unui nevârstnic, în cât putem să zicem că am fost toţi lntr'unul, că d. î. Brătianu a poruncit şi noi am ascultat. Precum a avut toată puterea este drept să aibe toată răspunderea. Care este bilanţul dictatureî ? De şi avem, numărându se intr'ânsa şi datoria cailor Terate,aproape un miliard datorie publică li de şi s’a sleit la noi lista tutulor impositelor si monopolurilor cunoscute, totuşi guvernul constata astâ-zl: i-iu deficite în toate bugetele sale pretinse echilibrate de la 84 încoace, 2-a, cerşeşte un nou împrumut de una sută cinci-zeci milioane, 3-a, pe lângă santinele de astă-zî strivitoare ne mai oferă imposite diferite pentru toate gusturile şi mişcările sociale dintre care suntem Invitaţi a alege. Acesta ne aduce aminte povestea aceluia care a fost întrebat cu ce vrea să fie omorît cu sabia sad spânzurătoarea, şi el a răspuns biet că n’ar voi să fie omorît, de loc. Al eşit din cestiune, Ii spunea cr lâul. Tot aşa şi d. Brătianu. Pentru nevoile cetei sale xrrea să urce impositele, nof vom răspunde că nu voim imposite de loc şi d. Brătianu ne va spu- i i O foac oficioasă a contestai cifra de un miliard. De şi guvernul in bugetul datoriei se fereşte co obicinuita ! rea credinţa de a însori capitalul datoriei, lotuşi nu este greii de al ghici. Astâ-zi datoria noastră publică fn mare parte cu 50/o dobândă şi 1 0 0 amortisment la capitalul nominal. Anuitatea ar fi dară de60.000.000 la un miliard. Şi anuitatea Înscrisă de d. Nacu este 55 milioane. Aşa dar nu suntem departe. N. Ga. FILIPESCU Proprietar AMUNCIURI: annnriuri pe pagina a patra linia 30 bani. antineiuri - reclame pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL ne prin Camera şi Senatul săd : aţi eşit din cestiune. Nu vă întreb dacă vreţi imposite; dară numai ce fel de imposite vreţi. Ce acusaţiuni Insă s’a făcut guvernului care u precedat pe al d-lui Brâ-tianu?—nu voiu face apologia nici unui guvern, nic: unui partid — s’u zis ca bugetul era umflat, ca impositele eraţi multe şi că datoria publică era colosala, s'a zis că guvernul precedent nu avusese un sistem economic bun şi folositor pentru ţara. Să presupunem că toate aceste calomnii erau sfinte adevăruri, mai cu seamă că acusatorul era Însuşi d. I. Brătianu şi toţi aceea care de zece ani acum sunt puşi în posi-ţiune să faca contrariu de ceea ce cel l’alţl au făcut. Trebuia să ne aşteptăm dară ca impositele să fi scăzut, ca cheltuelile să fie Împuţinate cel puţin cele nefolositoare şi datoria publică dacă nu se se plătiască, cum fac Americanii, dar ce) puţin să stea pe loc. Toate acestea d-lor, le fagăduiseră încrezătorului popor al acestei ţări. Vom vedea dacă toate aceste promisiuni sunt îndeplinite, am adus aci bugetul distribuit de d. Nacu, o nouă capacitate financiară apărută pe orison-tul politic al ţări. Acest d. Nacu într’un resumat tratează foarte peste picior şi cu mare dispreţ toate combinaţiunile financiare ale unul biet ignorant ca d. Petre Mavrogheni şi atacă spiritul de economie şi probitatea financiara a unul alt ministru care ştiţi cu toţii că arunca banii pe fereastra,a d-lul Iorgu Can-tacuzino (ilaritate.) Când cine-va, se pune pe asemenea tărtm nu trebue se vie cu situaţiuni ca acelea care ni le Înfăţişează acest noQ luceafăr, nu trebue, după ce a sleit creditul ţârei în afară şi înăuntru, nu trebue să întindă mâna la toţi bancherii streini şi să le cerşească încă 150,000,000 pe care aceştia până acum nu vor să le dea. Anuitatea datoriei publice, bugetul anului 1875, cel din urină buget a-plical de guvernul conservator, era de 43.000. 000. Aci am bugetul. Astăzi anuitatea aceleaşi datorii publice este de 55.000. 000. Dacă din 55 scădem 43,(d-nu Nacu ar trebui să se înţeleagă la socoteli) rămâne 12; iată dar un spor de 12 milioane. Dar credeţi câ e numai atât? Da, 43,000.000 erad In 1875, de atunci s'au stins; prin desfiinţarea tributului Porţel în sumă de 1,000,000, s'a stins prin plata 2,000,000 calea ferată de la Giurgiu şi iar prin plata de 1.500,000 podurile de fer. Să zicem în ţifra rotundă 5.000. 000.cu care s’a uşurat bugetul, fiid-ca aceste datorii afl amortisare scurtă, prin simplaîmplinire a termenului amortisare! au fost plătite, daca din 43 scădem 5 române38,000,000. lată sarcina de la 1875. Ei bine, astăzi avem o anuitate de 55,000,000, adică ne-am încărcat încă cu 17,000,000. este înseninătoare aceasta ţifra. Vă rog să observaţi că nu capitalul datoriei s’a sporit cu 17,000,000, ci numai dobânda anuală a datoriilor contractate de d. I. Bratianu. Ori-cine poate să calculeze sutele de milioane cari la capitalul nominal sunt represintate prin această colosală ţifră de anuitate. Dar asta este tot? Nu! mal este o datorie pentru care nici o cifra nu figurează la anuitate, datoria de 28,000,000 în biletele ipotecare care trebuieşte adaogatâ aci. Ce sunt aceste bilete ipotecare, care fie zis în treacăt nu mai sunt ipotecate pe nimic, de cât o hârtie monedă, un Împrumut forţat de la toţi cetăţeni. A-cest împrumut trebuia întăid rambursat în patru ani, pe urma în opt, în fine s’a prelungit termenul plâţei până la 1912. Cine va trăi va fi plătit integral, efl cedez pentru nimic partea mea de creanţa, cine vrea să o ia. (ilaritate). Credeţi însă ca s'a sflrşit aci. D. I. Brătianu a mărit cu 235,000,000 capete şi 17,000,000 în anuităţi datoria moştenită de la cele-l'alte guverne, datorie care şi densa era făcuta în mare parte tot de d-sa, prin concesiunea Strusberg şi neuitatul săd guvern din 67 — 68. Socoteala este lesne şi desfid pe oficioşi să o conteste. 28 M. bilete ipot. 31 M. conversiunea bonur.rur. 265 M. rentă amortisabila. In total 324 Milioane. Fiind-cănoi vrem să fim drepţi cu d-l0r, trebue să scădem din aceasta sumă de 324 milioane, împrumuturi contractate de d-lor, sumele următoare : 56 Milioane cât mal era ci<- plătit dm împrumutul domenial în momentul conversiune! şi 34 de milioane drumul de fier u., la Ploeştî-Predeal, dalone moştenită de la guvernul precedent. 90 M. sad mii. nouă-zeci. Din 324 Se scade 60 Rămâne dar neto . . . 23* M. contractate de d-lor şi de d-lor înghi-I ţite. Dar ce ad făcut cu ele ? Fortificări, i drumuri de fier, îmbunătăţiri, etc.? Nu, www.dacoromanica.ro o EPOCA — i MARTIE r.m rfiînrff irebuînţa «î<* 15n.oon.nno pentru a termina drumurile «le llerdela Feteşti, pentru a face atâtea linii, eari zic că lo-ati proieclat mai mult pe la moşiele cutaruia şart cutaruia din ceata, «te cât In vre-un interes general şi public, fortificaţîunile sunt numai in proiect şi suma de 200,000,000 cât vor eostisi nu este acoperită. Frumos viitor! Dar daca cere a se împrumuta pentru a plăti drumurile de (Ier şi for-lilicaţiuniie. ce s’a făcui cu cele care es la socohxila, că s'a împrumutai In cursul acestor ani ? Ce s’a făcut cu ele ? S a făcut echilibrarea bugetelor cu care a voit se soia-ochii (grei, şi care şi densa se dovedeşte ca e mincinoasă şi fictiva: D-lor, pe lângă datoria publică cu-şi constatată, mai este acea datorie indirecta, secreta, caia* se cliiarnă emisiunea biletelor de banca şi care zic d-lor, ca este, un împrumut fără dobânda, dar agiul re plătim dând aceste bilete de bancă pe aur, nu esledobfcnda la aceasta monedă fictiva? In întrunirea din Sala Bossel v’-am vorbit de a-ceastă cesliune. NoT ne înspăimântam atunci cftrid era agiul i la sulă, şi ziceam I)-zeu ştie la cât se va sui. Acum ştim şi noi ceea ce ştia numai Duriine-z«‘d atunci. Agiul sa suit la ÎS la sută şi un momeni la 20 la sula. lată o ţară lovită în organismul economic ăl oi prin două erori fatale; o datorie enormă care covârşeşte aproape jumătate din buget şi o circulaţiurie de bilete fiduciare foarte role, foarte depreciate. Pentru ce toate aceste sacrificii, pentru ce această greutate pe ţară? Fosl'a catastrofe, foamete, resbelurî? Nu, căci rfisbelul victorios ce s’a făcut nu a costat nici o para llitid-că nil fost resurse extraordinare şi bani ruseşti cari au a-coperit îndoit de ce a putut sg coste a-cest resbel. N’a fost de cât un singur om! Un singur (ingel: D-l I. Hrătianul (aplauze prelungitei. Emisiunea biletelor do Rancâ, şi a rentei amorţi sabijâ, iată cele două is-voare nesecate, la care d-lul adapă nesăţiosul sgiî guvern I (aplauze). TJn mare ministru francez Sully. sub regele Henri IV, care vrea ca fle-care ţinran francez să aiba fiertura sa de găină, cel puţin tn tonte Duminicele, zicea eâ cele două ţîţe ale Francîel sunt agricultura şi creşterea vilelor; ştiţi cari sunt cele două ţîţe ale Colectivilaţei ? Sunt renta amortisabilă şi Ranca naţională, (aplauze). Ce întrebuinţare fac cu aceşti bani ? Nu pot sg vg ostenesc sg citesc tot bugetul, ar fi sg criticăm tie-care ţifrăluc-soasă sau nefolositoare, voiii spune dbuC trei ţifre din buget, căcitrcbtte să mergem de aci cu mintea luminata şi sg vedem care este mecanismul acestei maşini guvernamentale, pe care o mişcă şi cu care ne sdrobeşte domnu Bră-lianu, de atâta timp. Bag noi trebue st-1 şlini,flirirJ-câ suntem fiinţe Înţelegătoare iar nu materie brută , zice Pascal : «Omul chiar dacă ar fi strivilde univers, este superior universului, căci universul nu are cunoştinţa că ’l striveşte, pe când omul ar şti de cine este strivit», dacă suntem meniţi a II striviţi de forţa brutală care ne apasă. noi trebue stVi fim superiori, argtând că ştim cine striveşte, cum ne striveşte şi pentru ce ne striveşte. Ca oameni cuminţi, oamenii aceştia afi priceput că acest mecanism pseudo-liberal, această maşină care funcţionează aşa de frumos în România şi pentru care d-l I. Brătianu ar trebui sg ia un brevet de invenţiune, pe cari alţi miniştrii din alte ţări l’ar plăti foarte scump, chiar d. Rismarck cred ca ’i-ar cumpăra brevetul cu plăcere că această maşină zic trebue bine Întreţinută. Trei surit factorii acestei maşini minunate : sunt miniştrii puterea esecutivă, Senatul şi Camera. TTn mecanic aşa de bun ca «1-1 Rră- j lianu se gândeşti* mai întîifl eă la maşina, spre a funcţiona bine, trebue s«' i pună mult nul de lemn. Să vedeţi uni ; de-lemnu! caro 1. toarnă zilnic spre n. j ungi'acesteşurupuri de preţ. ilaritate). 3 lai 1875,^ câtă leafa aven uu preşo- < dinte de consiliu? Aven lx.000 lei leafă 1 şi 8,000 chi'ltuell «ie reprezentare. Atâta 1 luaţi, reacţionarii ,, jefuitorii bietului popor ! a s1 * Or-ce ministru la 1875, fi«> un Costa- I foru pe cari- ve cer voi sS'1 pun pe ace- J laşi i’Inu Cu d-l Nacu. fii: un Boerrseu care,nu ştiu de ce InHrastiesc al'potrivi | cu dri Slolojaii! fie d-l Teodor Roselli j care ll voirt aşeza ceva mal jos.de cât d. Radu Mihaiu! (ilaritate , toţi aceştia se mulţumea cu 18,000 lei pe an, fără nici o spesa de reprezenta ţiune. Cât ia preşedintele consiliului azi? Iu lot 18,000 lei leafă Insa 20,000 lej cheilueli de re-prezentaţiune, total 88,000 fr. Nu este destul atât , preşedintele consiliului este or la Creditul rural membru cu tantiemă şi cu alte drepturi, or la Bancă! or In altă administraţie publică, şi fiţi siguri că preşedintele consiliului az, afe Intre 70,000—80,000 fr. lâfă regulată din bugetul Statului şi a altor stabiliment e publice,aproape cât plăteşte Fra ricin pe miniştrii săi, Franciu care are 3 miliarde venit. O voce! Dar milionul. D-l Al. Lahovari. Aceasta este geno-rosilate naţională, n’vem ce sg'I facem? Miniştrii au 18,000 fr. leafa şi 12.000 chel tu eli de reprezentare, tn total 30,000 lei, d. Radu MihaiO vrea sg represen-teze, ce sfi'i faci. Dar ce reprezintă? Reprezintă ştiinţa, reprezintă serviciul făcut ţârei, reprezintă un caracter mal presus de on-ce banuiala? Reprezintă poliţia, reprezintă bandele 1 (ilaritate). Nu, efi zic ca reprezintă .80,000 fr. (ilaritate). Am făcut o socoteala ca ministerul liberal şi democrat tae 130,000 fr. numai în buget, mai mult de. cât ministerul reacţionar şi adăpat din sudoarea poporului. Ce e drept, nu este scump (iind-câ şi face, (ilaritate). Acum să vedem cât lua Senatul cu toţi amploiaţii lui, cu toţi stenografii lui,Senatul reacţiuneîîn 1875 lua Ui,000 lei pe an. Cât ia azi? 3(57,000, va să zică 250,000 lei mal mult. Adunarea deputaţilor... de! era mai exigenta, tot d’a-una Adunările deputaţilor cari ţin punga ţărel afi dreptul să bage niţel mâna în ea, Adunarea deputaţilor lua 150,000 lei, azi ia 700,000 lei. şi credem că această ţifră din bugetul 86 nu este esactă.câci nu se prevăd prelungirile. Va să zică numai miniştrii cu Senat şi eu Camera iau aproape un miliou mai mult de cât costa acelaşi mecanism sub guvernele trecute. Pe lângă aceasta, acum miniştrii pe lângă leafa oficială mai aQ şi altele, sunt censorl la Banca sau membrii Iu cutare consiliu de administraţie, şi unii chiar directori,adică funcţionari la nişte adminiştruţiuui puse toate de lege sub controlul guvernului. Adică miniştrii prin comisarul guvernului controlează şi supraveghează, şi la trebuinţa dojenesc pe aceiaşi miniştrii membri «iconsi-liurilor de admînistraţiune şi chiar simplii funcţionari ai acelor stabilimente. Vă las să judecaţi suprema absurditate şi suprema necuviinţu a unor asemenea cumuluri, sau mai mult de cât cumuluri, a unor asemenea confusiuni de însărcinări. Aşa dar în una şi aceiaşi persoana se confundă supravegheatul cu supraveghetorul. Consiliile de administraţie ale acestor societăţi sunt sub directa supraveghere a guvernului care numeşte un comisar peste ele. Vă las să judecaţi, oare nu este neraţional ca superiorul să fie sub privegherea inferiorului, delegatul săti, adică comisarul delegat al ministrului controlează pe ministru, membru din consiliul de administraţie. Fac o prinsoare ca să peren rgem toate ţările constituţionale şi ueconstituţionale. nu veţi găsi asemenea anomalii. Chiar în regatul Patagoftiei nu se poate găsi că acela care este supraveghetor s«' fie şi supraveghiatul. Pe lângă aceasta hona mânu au ţi deputaţii şi senatorii ceva. ce ziceţi de parcursul acesta gfxituit pe toate liniile în tot cursul anului.{tn timpul reacţiuneî să plătea unui* senator şi unul deputat transportul numai ca să via şi se se Întoarcă de In locul lui până fa Bucureşti şi asta Ia închiderea şi dwchideroa Ca-merilor: acum are parcursul gratuit pe toate liniile tn permanenţa şi dacă nur fi aşa de bine rentaţi în diurne ar putea chiar se doarmă în vagoane (ilaritate). S’a constatat, d-lor, că un deputat, oamenii .aceştia fac minuni, a fost de 22 ori pe linie de la un loc la altul şi tot de odată de 30 ori în Cameră înlr'o singura lună şi poate a şi votat legile de imposit care s’a prezentat şi prin care noi plătim diurnele şi călătoriile sale, aceasta este un fenomen, minu-nele sfinţilor de care ni se povesteşte sunt lucruri mici pe lângă aceste minuni şi ziceţi că aceşti deputaţi nu merita să ia atâta cât iafi! când cu unul din ei, înzestrat cu darul Dumnezeesc de a fi în toate locurile de odată în acelaşi timp, s’ar putea face toate trebile ţărel. Iată dar cum este unsă maşina d-lui Brfttianu şi tn ce mod admirabil func ţioneazâ. Daca la Început vă miraţi cum se poate ca în iO am de zile d. Brătianu să nu fi găsit ’n propriul săfi partid un caracter mai independent , un suflet mai onest — afară de câţi-va membrii can şed pe băncile opoziţiunel —să nu se fi găsit un om care să uite lanţul ce’l avea de gât ca să se ridice In faţa necuviinţelor. în faţa abuzurilor, faptelor nedemneşi chiar crimelor mărturisite deguven, eu nu mă mir! Când o maşină este aşa de bine organizată, ea poate să meargă în Infinit şi d. Brătianu a găsit mişcarea perpetua pe care filosofii şi învăţaţii o caută în zadar de atâta timp. A fost senatori acuzaţi de crime şi s’a schimbat trei judecător! de instrucţiune pentru a a-junge ca să’l spele, şi pe urmă condamnaţi de tribunal dar achitaţi ie Curte, cu«n şi ce fel se Înţelege, renumiţi iar la postul de senator, eaei nu cutez a zice aleşi, aii venit să aducă pe băncile Senatului României praful după băncile Curţilor criminale (aplause). Aceşti oameni fac legile la cari trebue sil ne supunem. Dacătn istoria lumel s’a mal găsit asemenea exemple, acâsta nu pot să v’o spun, dar statele în cari se petrec asemenea fapte şi unde nu se ridică sentimentul de onoare şi de pudoare al lutulor în contră ast-fel de ruşine, acele state sunt foarte aproape de perderea lor (nplaure). (Sfârşitul în No. viitor) INFORMATIUNI 0 adevărată panică există printre comercianţii din Austria care se tem ca tariful autonom se nu le fie aplicat chiar în mod transitoriu până la încheierea unoî noui convenţii; mai multe consfătuiri aii avut loc printre fabricanţiiaustro-ungarl, coace aa-vut de resultat decişi unea d’a stabili deposite de mărfuri în România, spre a puica aprovisiona târgurile noastre consumntoare pe durata ne-gociărilor privitoare la reînoirea fai- moasei eonvenţiunî. Ca deposile principale se designează Giurgiu şi Bucureşti. X 1). Gen Angclefbu. ministru de resboi, suferă de gât şi pentru acest motiv nu va răspunde la interpelarea d-Ini Maiorescu, până la reîntoarcerea d-luî Brâtinmi. X Ziarul Vetcram/f redactat de d. căpitan Mu roi ti va înceta se mal apară, de oare-ce numără numai S3 abonaţi plătitori. X La 26 Mal se va ţine concurs în localul Universităţi din Bucureşti pentru obţinerea bursei Milei Ma-noach, cu destinaţie pentru studiul Ştiinţelor fisico. X D. P. Carp a fost împiedicat până azi se plece în Moldova din causa întreruperii comuuicaţiunelor. D-su va pleca astă seară în Moldova şi se va întoarce peste vre-o patru or cinci zile. X Eri s’a făcut la teatrul naţional repetiţia generală pentru represin-taţia ce astă seară se dă tn folosul Ateneului. Tablourile vivante sunt foarte reuşite. Prinţesa Elena Bibescu a fost foarte mult aplaudată, si comediele nu las nimic de dorit. Se crede că representaţia aceasta va produce peste 12,000 de franci. X h'Etoile rownaine, anunţă că d. Al. Djuvară părăseşte rcdacţiunoa acestui ziar. X Eri seară a fost un mare prânz la legaţiunea italiană. X Un mare număr de comercianţi din Braila au trimes o petiţiune la Cameră ca să protesteze în contra proiectului care modifică.legea burselor. X Lupta din laşi desminte ştirea privitoare la candidatura d-lui Pariu la alegerea parţială ce va avea loc la Iaşi. Nici d-nu Panu nici veri un alt membru al eposiţiei nu se va preş in ta la alegerea de la laşi. PARTEA ESTERIOARA Germanii sl Polonii. — Pesta, 12 Martie.—Redactorul ziarului Peşti llir-lap a avut o convorbire politică cu unul din şotii partidei polone clin Reichstagul uustriac, Otto Bausner. Acesta a vorbit mal mult de măsurile lui Bismark contra Polonilor, pe cari le califică de un teslimoniO de paupertate pentru im periul german. Violenţa brutala—zice Hausner, —ce se exprima Iu acele m.'suri, corespunde de altminteri riMhâtacirii de moravuri, ce se manifestă In Germania de când cu răsboiu! franco german. Tocmai In zilele acestea am citit o carte a unui publicist saxon, care arata prin dale statistice. tn ce măsura s’au Jmulţit crimele şi atentatele contra persoanei şi averii în Germania. Arbitrariul şi violenţa, ce nesocotesc ori-ce drept, au pătruns şi In politica germană. Numai Austriaco liberali germani aplauda a-cesle acte de violenţă ale cancelarului, ce tind la nimicirea unei rasse. Nu se poate smulge «Jiu inimi orî-ee sentiment favorabil restabilirii Poloniei, dar numai răutatea poate susţine, th Polonii auslriaci nu ţin sincer la Austro-Ungaria. In toata Europa nu exista astăzi nici o combinaţîune, .ce ar fi favorabila restabilirii Poloniei şi nu suni şanse pentru realizarea acestei Ideii. Chiar Polonii recunosc, că situaţia, de care se bucură tn Austria, este cea mal favorabilă In împrejurările actuale... flrecla — Paris, 12 Martie. — Pentru caşul când Grecia nu ar declara că (se supune dorinţelor Europei, se prepara o blocare a escadrei grece de către fiola combinată europeană; cu toate astea domneşte convingerea, că cabinetul grec în cele din urmă va cedaşi uu va aştepta să se aplice măsura sus menţionata. Serbia. — Belgrad, 12 Martie. — In urma stăruinţelor oposiţiunii ministerul a decis să modifice programa proectata pentru lucrările Scupştinel, In privinţa creărel unor noui legi financiare şi administrative, ast-fel că Adunarea In viitoarea sa sesiune extraordinara va avea să se ocupe numai cu bugetul pentru 1886 şi cu presen-tarea socotelilor asupra cbelluelilor de resboiii şi a împrumutului. După Închiderea sesiuuit va urma disolva-rea Şcupştinel şi publicarea noilor u-legerî. DINTR’O ZI INTR’ALTA F a u s T Opera do Gouuod Eri teatrul naţional ne-a dat pentru prima oară opera Fanat, cântată ro-mîneşte de cântăreţi români Să înţelege ca apreciarea interpretăref capuluide operă al Iul Gounod nu poate fl făcută de cât dinlr'un punt de vedere relativ. Nu să poate compara o repre-sentaţiune a lui Fausl la teatrul nostru cu aceea a operei din Paris, din Milano, din Viena sau din Berlin, căci ar ii o injustiţie să cerem de la scena noastră, cţire nu este subvenţionată pentru operă şi n’are de cât mijloace foarte restrânse, să ne dea interpretare demnă de lucrarea celebrului maestru francez. Cu toate acestea să poate zice câIn genere representaţiu-nea a fost bine îngrijită şi tn mare parte reuşita. D-na Zoe Chriserighi debuta tn rolul Margaretei. Grea era sarcina FOIŢA ZIARULUI »EPOCA» 20 ARY ECILAW REGELE TESALIEI (Urmare) Nadjeska Ivanowna era uimită 1n faţa acestei splendide privelişti. Regele, simţindu-se căzut onre-cum In dis-graţie, devenise foarte umil. — Mărturiseşte-ml. — zise el foarte dulce — ca In faţa acestei frumoase naturi, a dispărut mica indignare ce v’am produs’o şi ca mă ertaţi!... — Nu se iartă de cât cel vinovaţi, — respunse graţios princesa. — Ce, eu n am fost de loc vinovat când v’am vorbit ast-fel? — De asta dată am imitat pe soţul med. — Cum? — Find foarte iritată, din cauza duşmăniei ce au contra mea cele alte femei, m am supurat pe Majcstatea Voastră. — Mărturisiţi dar că nu greşeala mea va supărat? — L«1 tot d auna ’mi m&rturisesc greşelile. —^ ja dar, nu mă respingeţi, nu mă urâpţcumeu am orezul tn momentul când şi ochii şi vocea d-voastră era plină de acea plăcută şi mică indig-naţie. — Nu pot să vă urăsc, mai cu seamă «iacă veţiconsimţi sevă gândiţi la ceea ce v’am spus. — Va să zicâ, In consideraţia nalu-rei posomorâtă a soţului d-voustra eu trebue să (iu modest, — zise supărat Regele — şi nici odată să nu mai mă Încerc a vă curta? — Da, sincer vă spui, aceasta am vrut să zic. Este indispensabil ca de aslă-zi înainte să nu vă mal ocupuţi de mine. Zicând aceste cuvinte şi gâtul şi faţa tinerei femei se roşi. Nici odată ea nu păru atât de frumoasă Regelui care simţi acum că o iubeşte cum nu credea Inca. Luând în mâna sa, mâna tremurânda a Nadjeskei Ivanowna el Ii spuse încet la ureche: — Aşa dar vă este fricii de mine? — Da! din cauza bărbatului med. — O! scumpa mea cât de fricoasă eşti — zise Regele adânc mişcat şi se Încerca a^i săruta braţul, dar ea văzând emoţiunea periculoasă şi crescândă ce o coprindca, îşi retrase încet mâna. — Te rog, laşa-mă se plec! Voesc să mă duc, — zise ea foarte tulburata. — Spune-mi ântâl oând ne vom mal putea vedea. — Ştiu eO? singur mi aţi vorbit de gulosia bărbatului meu. — Atunci, toată fericirea să o jertfim pentru... — Pentru acela pe care n’am dreptul a’l trăda. — Sunteţi prea exagerată! Ce v’am făcut eu ca să me privezi de plăcerea ce o simt când sunt lângă d-ta. Trebue să te revăd singură fiind. Te rog nu mă refuza. Nici odată nu sânt atât de trist ca atunci când vă văd îu mijlocul m ul-ţimei aparţinâud tuturor, pe când ed voesc să fiţi numai a meu. Inca odată, le rog... — El bine, atunci.... veniţi.... — Spune,.... spune-mi iutei Când?.... Unde?... — Aci, săptămâna viitoare. — Săptămâna viitoare! peste opt zilei... O! nu... mâine, spune-mi mâine. — Mâine? este prea curând. Să veniţi când primul palrar al lunei va apare pe cer. Şi acum, Sire, (deja ti poruncea fără să 'şi dea socoteală) cotidumă până la cal. Ce oră o fi?... 0! deja 11 ore? trebue să mă grăbesc. Şi ca şi un copil sglobid ea plecă, şi coborâ iute acea potecă pe care adi-neaora aşa de greu o urca. Regele o urma. Nemişcaţi, unul lângă altul, cel doi servitori aşteptad. Rpgeie ajută Nadjeskei de se sui pe cal. — Adio, — zise ea. Şi dând cu biciuşca ta cal,dispăru printre arborii pâdurel. XVI La un-spre-zece orc. prinţul de Mi-neleko era ocupat cu depeşilp guvernului săd. ca şi un general, el comanda secretarilor cari, sub a sa privighere, se ocupau cu espediţia septâmânel. Toţi lucrad, nimeni nu vorbea. De o-datâ tăcerea fu întreruptă: era credinciosul Vassili care intră foarte încet. Era tocmai ora când Nadjesca Iva- nowna se găsea împreună cu Regele !n pavilionul de la Parcul cerbilor. — Mi s a dat această serisoure spre uo da Alteţei Veastre1— zis«.» Vassili. — Cine a adus’o? — Nu ştiu, domnule. — Aşteaptă răspuns? — Nu, domnule, dar persoana care a adus’o ’ml-a spus câ scrisoarea e foarte urgentă şi roagă pe Alteţa Sadea o citi Îndată. — Bine!—şi cu un gest arătă servitorului ca poale pleca. Abia acest din urma plecă şi prinţul deschise plicul. Iată ce citi: «Dacă voiţi să ştiţi unde este In a-«cest moment princesa de Mineleko, «plecaţi îndată şi o veţi găsi la pavilionul de vânătoare din Parcul cerbilor; «acolo, daea veţi lua precauţiuni. o veţi «găsi tn braţele Majestâţeî Sale» Nimeni nu era semnat. Hârtia era albă şi n’avea nici o marcă deosebita prin care să se poată ghici autorul. Ambasadorul se întunecă, nu mal văzu, inima începu se ’l bata aşa de tare în cât părea că peptul i se sparge. Fără să se mai gândească, ne ascultând decât furia ce ’1 coprinse, el luâ o eslremâ hotărâre. Scrisoarea II spunea sg nu peardâ nici un moment, prin urmare nu trebuia s6 Întârzie. Sună cu violenţi clopoţelul. — Să se puie îndată şeaua pe Enfer— zise el scurt, servitorului ce venise. Era atât de zăpăcit In cât, pentru un moment, ’şi uită înaltele salt afaceri de ambasador. Intrând primul sâd secretar, el se desmelici, şi căutând sg se scuze de aceasta plecare precipitata, lutr’un timp atât dc important, !t zise: — Gariatinski, sg nu te surprindă a-ceastă absenţă urgentă care nu va fl de lungă durată. Peste o oră mg voi întoarce şi avem destul timp pentru espediţia de la ora trei. Această frază, spusă liniştit, se datora numai rutinei, putere! obiceiurilor diplomatice; dar de şi el se silea a se stăpâni, secretarul înţelese ca şeful sgă e foarte supărat. Regele şi d-na de Mineleko se înţelese ca la plecare ea sg meargă pe drumul ce duce direct îrt oraş, iar el sg plece pe un alt drum, puţin mai lung. Când se văzu singură, Nadjeska lva-nowna începu se se gândească serios la posiţiunea delicată şi pericoloasa în care se găsea faţă cu Majestatea Sa. Cum sg iasă din aceasta încurcătura In care frumuseţea sau prostia ei o aruncase fără sg ştie? Blestema, regreta acea amabilitate şi graţii cu cari din nevinovăţie, atragea pe tonta lumea! De ce nu poate ea şe paraseasca această ţara, această curte, acest palat unde simţea ca va suferi mari nenorocirii Dar nu găsea nici un mijloc, abisul era tn faţa el, Juca câte va ore şi va fi Înghiţita. Din cauza amabilităţei sale,din cauza surâsului seu încântător, câte mustrări uu primise de la bărbatul ei, cari în genere şi din punct de vedere teoretic, aveadreplate. Cum sg ’şi schimbe caracterul? De câte ori nu s a încercat, dar în zadar. Tot d'auna aceleaşi dificultăţi, tot d'a-una aceleaşi supărări! (Va urma) 7 i www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 4 MARTIE 3 pe «re o primise tînera debutanta. Rol' Margaretei este unul din cele ginâşe căci aparţine atât generului liric U şi celui dramatic. Italienii nume) asemene roluri di mezzo caratere. Şdin punctul devedere musical greutăţii sunt destul de mari. In al 11-lea şi al H-lea act partea Margaretei este pen-truo cântăreaţă legcră, !n al IV-lea şi ; AM ea nu se poate cânta de cât de o câlâreaţă dramatică. -na Chrisenghi a isbutit sC fie la tnal-ţirca cerinţelor impuse unei artiste In inirpretarea rolului Margaretei,atât In prtea musicalâ cât şi cea dramatică. Dn*a sgomoloasu, dar a eşit cu onoare lin greaua partiţiune a maestrului rancez. Corurile erau excelente. Punerea In scenă bine îngrijită, afară de câte-va mici lipsuri. In general representarea Iul Faust e un succes netăgăduit al operei noastre. 11. DECRETE Un subiect mal luminos, este amorul ; da amorul! Şi Încep: Amanţi este.... este....* — Ce este ? — Aici amnevoe de atât- a cualificative. tn cât nu ştiu pe care se’l aleg pentru a face plăcere tuturor. S'ascult pe medici? Atunci treime se scriO : Amorul este o boala a sistemului cerebral care conduce la nebunie, oftică, anemie şi cele-lalte. S’ascult pe ofiţerul stare! civile ? El zice: — Amorul ? In anul 1885, s’au născut.......... S'ascult pe poetul ? El scrie: Amor! Ah mor 1 Pe avocatul ? —Procese la tribunale! Pe musicuntul ? — Re. mi, sol, do, do, T’amo ! sol. la, si, si. Eli care nu ştiu Iii ce diapason se mă urc, rup articolul asupra amorului pentru care nu găsesc nici un oualifl-cativ, de oare-ce găsesc prea multe, şi trec la alt ceva. Faptele diverse, trebue să fie mal iesne de descris. încep : Domnişoara /.... o tânără renumită prin........« Renumită ? llin ? Nu nii vino să scriu acest cualificativ, l'am văzut întrebuinţat în raporturile poliţiei în modul următor : « Poliţia a arestat pe un boţ renumit. . . . S'ar puteu supăra hoţul!... Mai ştii! Alt ceva! Să descriu o şedinţă a Senatului. .. ."Maturulcorp. . . « Forăseu Dumnezeii ! Nu se poale să şerifi : matur. Sunt în stare să se supere unii din d-nil Senatori, crezând negreşit că fac alusii la vârsta iar nu la ideile d-lor 1 Ce naiba, nu găsesc nimic I Cel fpuţin un anunţ pentru pagina a patra. Scriu : « Ocasrune bună 1. . . Nu merge, iar fac o greşeală la lo gicâ, cu toate că ocasiunele nu sunt bune de cât tn anunciurl 1 Ei, vedeţi cât de anevoe este să scrii când ai mal multe dorinţe de cât idei ? Noroc Insă că pentru această cronica am găsit un cualificativ, Insă nu’l aştern pe hârtie. Cine ştie.voiu avea poate fericirea să găsiţi d-v altul mal bun şi care să ’mi vie mal bine la socoteala ! Ila\ Da vidării, făcând oficiele Iul Cap-a al loca tit Aloi. Doamnă, 'ml zise el, trist mf* dur la cuptoarele mele. reţeta primului hal'ml-a adus 20 franci, asla-soară n ani câştigat nici zece ! — Mamă, da eu uu dans- z iu asta-scara? ini zise Dea mcn. — Nu ştii tu drag i că mimai damele din comitet aft dreptul -le a dansa. cele-l'alt«-sunt aci ca ornament, ca tapiţerie.! ? Cu aste vortx' mu eşit din salon făcând jurământ, cam târzia nu e vorbă, că nu mă va mat prinde. Illi/a Cioea. (1RTKU I JUI1TI li|\ ILFM PROCESUL WIULESCU Crima din strada Soarelui D. Scarlal Pârvulescu, actual director al penil- nciarulul Focşani, se transferă in a-ceâaşl calitate la penitenciarul Târgu-Ocnu. —Căpitan Nogooscu Niculaese trecedupe cererea sa în posiţie de retragere. — Se reduce mal multe taxe In comuna Brăila. — Consiliul comunei lladaşanl din judeţul Suceava so disolvâ. — Se aproba vii iunuitele făcute tu bugetul judeţului Gorj. — Se recunoaşte calitatea de cetăţeni români d-lor: Horaclie Kyppa. (leo-ge Po-pescu, Zamfir Arbore Rally, Vasile Nichita, fîeorge Dicu, Yirgiîifi Popescu şi Costactie Manolescu. . .« — Se acordă calitatea de cetăţeni români d-lor : Adojf Obercli, Meijtz Didjer Noel, Za bariu Mavromati, fccripsky Emanojl, Dr. Einanoil Popovicl Suceveanu si Toma Dova. —D. Ion Molanescu este numit ajutoru judelui PI. Baia de aramă. CRONICA Xecaaurtle unul C ronicar Nu ştiQ dacă vi s’a întâmplat şi d-v. ceea ce mi se întâmpla adesea? Va păzit poate Dumnezeu plna acum de a dori să scriţi articole pentru ziare, şi mai ales cronice menite a aduce surîsul pe buzele cititorilor. Nu se ştie Insă ce vă aşteaptă mâine, şi de aceea mă crez dator să vă arat unul din neajunsurile meseriei mele. Necazul meă cel mal mare când scriă o cronică, necazul care mă face să stric o sumă dc hârtie şi să nu dau mai nimic la tipar, este cualificativul, adică Boarea care trebue să'mi împodobească cuvintele. încep spre pildă un articol în modul următor: «Era noapte...» Apoi cuvântul noapte lăsat singur mi se pare rece — mol rece de cât d-na X — părăsit, uitat — mal părăsit şi mai uitat de cât legea tn contra cumulului.—Atunci caut iute un cualificativ pentru vorba noapte, şi scriu: »Fra noaptea intunecoasâ !...» Noapte întunecoasă??? Pentru norocul med, am urmat ceva cursuri de logică şi înţeleg că noaptea presupunefîn-tunericul şi că întunericul presupune noaptea. Prin urmare, văzând că fac un pleonasm, cu toată poezia care zice : Era noaptea Întunecoasa Alba luna strălucea... rup articolul Început, rămâi cu ideile mai întunecate de cât noaptea întunecoasa şi caut alt subiect mai luminos. Corepondenta din Tecuciu UN BAL IN PROVINCIE Plecasem laTecucifl.avâudgrjjea’rallua hi letcii: de bal, căci aveam, tacă şi mal multe de cât ml trebuiau. Administraţia se însărcinase a'mi procura : şub-prcieclul 'ml t'ftcu o visitâ pentru a'mt da un bilet, n'am îndrâsnit se ’l refuz.... am nevoe «le subprefect ; la gara mi se oferă un al doilea pe care de asemenea 'l-am primit; pol Laiul care 'mi face adesea secvicilj'mt dete un a! treilea, şi o! surprisă.... sub un plic parfumat descopcr două bilete trimise de prefectul Însuşi. Curios bal 1 Curios comitet de doamne! Un adevărat turn babilonic unde lumea nu se putea inţulcge de răul pretenţielor Vice-presidenta voia să dicteze presidon-tel,—preşedinta ţinea să’şl apere drepturile; amândouă’şl rideaCi pe ascuns una do alta şi toată lumea de ele amândouă. Intru In bal Însoţită de flea mea; biata co pilă avea nevoe se se distreze : aspectul e frumuşel, de şi nu se vedea tocmai desluşit. Mal toate .doamnele sunt tn costum naţional. Presidenla, ca să se deosebească fără îndoială de cele-l'alte, are o întreită maramă pe cupid să£i copilăros. F.a ascunde un foc lăuntric, ca o locomotiva Încălzită la 20Q|grade gata să iasă din gară. Abia mă aşeza iii, şi bopd-nu V.. eroul zilei, îmbrăcat ca un fante, cu clacul la subţioară, trece ca un uragan valsând cu nevasta Iul, faţft de care el e cavalerul obicinuit. Răpit «le farmecul jocului, tn aprinderea lui, isbeşte pe U-nul Nicu ş.... care cade la picioarele doamnei ş.. prea fru moaşă In co-tumul săli naţional, (tablofi care negreşit atrage privirile.) Lângă mine, o doamnă să prăpădea de rls; uitâ-te, nil zise ea, colo In loge, la doamnă ceea tnfăşuratăcalntr'oplapomâ. In momentul In care 'ml ridicam ochii, văzul Încă un cap lângă al el, era a! bărbatului şi alături o doamuă mititică, frumoasă, grăsulie, râdea cu hohot; ea stă de o parte, ne fiind tn bunele graţii ale comi-tetutui imaginar.... Valsul Încetează, o larmă neobicinuită domneşte In salon, tu toate părţile să formează grupuri. Bărbatul şi fraţii vice-pre-eidenlel, ameninţă, gesticulează, strigă răzbunare! Copila mea, curioasă ca o adevărată fiică a Evel, se aproprie şi revine spăiniântalâ. —0! Doamne! mamă să fugim, zic că vor să treacă lotul prin sabie, vor să ne laie urechile. —Linisteşte-te — If zisei eft— aceşti furioşi militari n’afi de împărţit de căt cu un biet jurnalist; şi furia ele sigur le va trece până mâine. 11 cunosc pe aceşti trei războinici: sânge clocotitor, lesne de liniştit. Ce de osteneală pentru a scăpa de răs-bunarea lor pe un biet doctor care nu era vinovat de cat de o calomnie. Cu toată tn-tervenirea Colonelului, nu fu chip a linişti aceste spirite alarmate! In ceasui In care şerifi sini încă emoţionată şi neliniştită asupra soartel noastre de corespondenţi si redactori.... Toţi ne uitam întruna cu grjje spre uşc. Prefectul easteptat.Directorul intră cu un aer liniştit şi grav; nu vine d. prefect, zise el, e râfi dispus! Toate capetele se plecară cu tristeţe înaintea acestei ştiri despre reaua dispoziţie a stăpânului. Al să luăm o îngheţată, ziseifi efi, trăgând pe fica mea în spre bufet. Spre mareu mea surpriză văzul şi pe brutarul oraşului: Tănăsache corpirile i.iumom; CAMERA Şedinţa de /.uni 3 Martie 1886 şedinţa s«: deschide suit preşedenţia «1-lul I. Agaricl. 1). Mucenic Liurseu, întreabă ce se face cu legea vânzftret bunurilor stalului, căci ea s'a înmormântat la Senat. D Preşedinte, observă «1-lul Dincscu că n arc dreptul să atace Senatul. D. Iiadu Mi haiti, spune că secţiunile Senul ului afi votai deja legea. D. M. Catarg iu, se plânge că raportul pentru strămutarea Curţei de Apel din Focşani nu s'a tipărit încă, precum nici a-cela al reorganisârel justiţiei înDobrogea. I). Preşedinte, răspunde că proeclul d'in-tâifi se va pune mâine la ordinea zilei, iar cel d'al doilea s'a trimis la tipar. 1). Stat eseu, cere ca aceste două proocte, fiind legate între «lânsele, sfi se ia în dis-cuţie unul «lupe altul. 1). Yoinoe, cere a s«i discuta mal tntâifi procctul reorganisârel justiţiei în Uohro-gea. 1). Ministru, cere «lin potrivă ca să se voteze mal tntâifi cel-Falt proccl, penLru a *e şti daca se poate safi nu suprima tribunalul «le Apel din Dobrogca. D. Ministru de financie, depune proect.ul modificator al lege! timbrului, întors de la Senat, şi cere a se trimite la comitetul delegaţilor. D. Ciocazan combate cererea şi speră că conform reglementului proiectul Irebuc trimis la secţii. D. Preşedinte fiind de aceiaşi părere proeclul e trimis la secţii. 1). Sturza cere a se lua de urgenţă în desbaterea secţiilor legea tnvâţârntntului. D. Palorii combate urgenţa, căci ar trebui să se aştepte şi opiniunea corpului didactic «lin ţarii. 1). Preşedinte declară că urgenţa a fost votată chiar «le când s'a depus proiectul. I). Cozadini observă că pentru acest pro-ecl nu va 11 timp de oaro-ce adunarea va trebui să voteze bugetele. Nucum-vacA bugetele se vor vota tn 24 ore? D. Sturza spune că «l-nil PalaiU şi Cozadini nu lac de cât să puc beţe tu roata guvernului. D. Vilner cerc dosarele treceri monopolului tutunurilor de la concesionari la Stat. spre a putea anunţa o interpelare. D. Narii declară că va «ta aceste dosare dupe ce va termina nişte lucrări. D. Vilner se declară mulţumit. U. Butculescu anunţă o interpelare privitoare la emigrarea ţăranilor «lin comuna Cataloiu. D. Sendrea întreabă pe d. ministru de externe ce adevăr este tnlr'o corespondenţă din VieQa transmisăde Agenţia Har as în care se spune că guvernul român ne-go iaza o nouă convenţiune comercială cu Austria şi dacă tariful autonom nu va li aplicat şi acestui Stal, dupe cum d. ministru a mal declarat o dată. D. Ferikidi răspunde că guvernul în a-devăr negociază cu guvernul Auslro-Un-gar, dur că simţind uleie sale sunt că a-lunci când va expira actuala convenţiune să aplice tariful autonom. (Aplause) Mal mart desluşiri nu poale da în această privinţă Insă, şi roagă Camera să aibă Încredere In guvern. D. N. Voinov se declară mulţumii cu răspunsul d-îul ministru şi aşteaptă ca şi faptele să răspundă declaraţiilor făcute. Incidentul se închide. Se votează uncreditpeseama! cgiei monopolului tutunurilor. Se pune la vot mal multe indigenate reunise din şedinţa trecută, dar toate votu-lurile sunt nule. Se votează un credit pentru imprimarea desbaterilor parlamentare. Se votează mal multe mici credite pe seama d-lul ministru al justiţiei. Se votează pe seama «i-lul ministru do interne un credit de 8700 iei, pentru a se despăgubi d. Criatescu căruia cu ocazia evenimentelor de la 3 August 1803, i s’a devastat prăvălia de cofetărie de către o trupă de soldaţi. Se votează un credit de 3000 lei pe seama ministerului de interne pentru Întreţinerea arestauţilor din penitenciare. La ora 3 3/4 şedinţa se ridică. Penel SENATUL Şedinţa dc Luni 3 Marte 1886 Şedinţă se deschide la 2 1/2 p. m. sub-preşedinţa d-lul D. Gr. Ghicii. Presenţl 76 Senatori. D. Ministru de Justiţie, depune proeclcle de lege relativ la monopolul chibriturilor şi a cărţilor de joc votai de Cameră, D. lamnndi, citeşte proeclul şi trausac ţieadintre locuitorii comunei Cotnari, judeţul laşi, şi epîlropi» casei sf. Spiridon. Legea să primeşte. D. Is. Lerescu, anunţă o interpelare tu privinţa abusulut ce să face cu tucasarea impositului pentru starpirea filoxerei. Să votează mal multe indigenate. D. General Zefcari, citeşte" proeclul de lege relativ la modificarea art. 6. i8, 45,58 şi 74 din legea recrutârel armatei. Ari. 6. 18, 45 şi 58 se primesc. La art. 74 depropuu mal multe amendamente care a remas să se discute tn şedinţa de mâine. La ora 5 se ridică şedinţa. Şedinţa se «leschide la oca 11 -*i 3/4 suh preşedenţia d-luIPoenaru-Bordin, membru U Curtea de Apel, asistat de d-nil Larra şi Costescu. Fotoliul ministerului public e ocupai de «l-nu procuror-generu! Populeanuşi prim-procuror Manolescu. l'e banca apărarcl sunt vl-nilavocaţi Cali-Liti, Mcilani, Paleulogu, C. G, Costa-fiuu, Vladescu, Pâueescu. l)upe ce se trage la sorţ numele juraţilor şi se Îndeplinesc toate formalităţile cerule de lege, grefierul dă cetire actului de acusatiune care couchide că N. Miuleseu iu înţelegere cu soţia sa Efrosina Miuleseu, afi asasinai în ziua «le 12 Maifi 1W5 pe Marin Popovicl, locatara lor, tn scop de a'şt iususi averea el cheltuita de mal uainte de acusat. TIn tot timpul citire! actului deacusaţiuue Ntiule-cu priveşte auditorul salutând din când în când pe câte o cunoştinţă. Apoi plânge sau surlile, cu un aer «ie comisera-ţiune, când aude uncie «Un acusările. ce i se aduc. In mal multe rtmlurl, preşedintele Curţei tl învii u să aibă o atitudine mai demnă şi mal modestă. Trei din martorii citaţi lipsind la apelul nominal, preşedintele in mure cu conclu-siunele procurorului general, decide s«>’l atlucft Îndată prin forţa publică. La ora 12 şi jumătate Ierninându-se citirea actului «le acusaţiune, preşedintele ordonă ca soţia acusat ului să fie trecuta In altă cameră si apoi începe interogatoriul ucusalului N. Miuleseu. Preşedintele. Care sunt motivele care te afi îndemnat să aduci la d-ta tn casă pe Măria Popovicl victima crimei din strada Soarelui ? Acuzatul. Pentru că nu trăia bine cu bărbatul el şi nu era mulţumită de con-diţiuniletn care trăia la <1. Gâlăşescu. Preşedintele. Ce ’ţl plătea pe lună cât a şezut la d-ta? Acuzatul. Sai-zecl de lei. Preşedintele. Pentru ceai îndemnat'osă ’ţl vtnză casele? Acuzatul. Pentru câ după divorţ voea să intre tn posesiunea avcr.it sale şi nu putea din cauză câ soţul el Inchiriase casele pe mal mulţi ani. At unci s'a liolârtl să le vtnză şi>e Iacă vînzarea pe numele moft. Preşedintele. Dar bonurile cu paralele victimei de ce afi rost cumpărate tot pe numele d-elc ? Acusatul. Pentru câ nu avea încredere «le cât în mine. Preşedintele. Resultă din deposiţiune mal multor martori serioşi câ victima Marin Popovicl departe de a avea încredere In «I-ta, nu ştia ce să facă casă scape de sub dominaţiunea d-elc. A cusutul. Acei nmrtol sunt martori mincinoşi. Se face interogatorul soţiei Iul Miuleseu pe care îl vom du în număru de mâine. Petre 1Jragorniresru, martor este t ntrodus. Procurorul, tl întreabă ce atitudine a-veafi aeusaţil Iii seara, când s’a săvârşit crima. Hespuns, am vorbii cu ambii soţi Miu-lescu. El se plângeau de crima săvârşită în persoana Măriei Popovicl, şi că li s'afi furat bonuri şi hăul. El însă nu a întrebat cine puica li autorul crimei. Galasescu. al 3-a martor este Introdus. Preşedintele. (’,«■ legături aveai cu Măria Popovicl şi cc ştii tn privinţa crimei. Hespuns. Cunosc pe victimă de la 1882; am fost epitrop al victimei tn timp de 3 ant. Am ţinut pe fată In casă mat mulţi aut. Face un Întreg discurs care nu are nici o legătură cu afacerea. D. Costa-Foru, întreabă dacă Maria Popovicl s'a plnds vre-odâtă do soţii Miu-loscu. Respumul. Nu. D. Costa-Foru. N'afi spus tnlr'un rând soţii Miuleseu Măriei Popovicl să se întoarcă la fostul el bărbat? Hespuns. Nu'ml aduc aminte. D. Costa-Foru. Ce viaţă avea Marin Popovicl cu fostul el bărbat Andreescu. Hespuns. Foarte rău, soţul el o bâlea. Angliei Dumitrescu, martor, cunoaşte pe soţii Miuleseu de acum un an. Aceştia afi stăruit casâinlretnrclaţiunl cu Maria Popovicl ca să ajungă la o căsătorie. De 4 ort am fost tn casa Iul Miuleseu. Prima oară cănd am sunat ml-adeschis Maria Popovicl care a fugit zicând că viva să cheme pe. «1. Miuleseu. Plecând d. Miu-lescu l a îndemnat să ca tn căsătorie pe Maria Popovicl. A doua oară a vorbit de lot feluri de lucruri dar nimic despre căsătorie. lrupe această visitâ Miţa tl întrebă: cum rămânem. El a spus câ e gata şi când vor II şi d-lor gata să-'l dea răspuns. D’atuncl până la viitoarea visitâ a trecut mult timp. Dumitrescu uşlepla să'l se dea un răspuns. El întâlneşte tn acest interval pe Miuleseu care ÎI zice: «Frumos ’ţl sade să nu mal calci pe la noi». El s'a scuzat şi a fugâduil că va merge seara. In adevăr seara s’a dus la Miuleseu unde afi vorbit de fel de fel de lucruri fără să atingă ces-Liunea căsătoriei. D-ua Miuleseu tl a arătat şi trusoul. Plecând, d-na Miuleseu fl zice câ Miţa are să’l spueceva. Miţa tnsă zice d-nel Miuleseu ca ea să’l vorbească. Atunci d-na Miuleseu tl spune că nunta' nu să poate face acum fiind că nu pot lua a acel moment cupouneledo la bonuri pentru a se face nunta. /). Costa-Foru Întreabă daca a observat ca soţii Miuleseu l’afi tmpedicat să vorbească singur cu Maria-Papoyicl. Andreescu zice, nu a observat aceasta. Deşi sunt deja 6 ore şedinţa continuă. Mâine vom da urmarea. cos e hotartt se meargă pînă la o ruptură de negooiaţiunl dacă guvernul nostru nn vrea se încheie o eon-venţiune şi dacă vrea se’i aplice tariful autonom fără al aplica tutulor celor lalte state. Mâine va veni la ordinea zilei a Camerii proiectul de transferare a Curţei de la Focşani la Galaţi. La teatrul naţional se repeta Mac-bet tragedie de Shakspoare tradusă de d. Hengpscu. Această piesă s'a representat deja anul trecut, dar n’a avut succes din cauza relei interpretări a rolului principal de femeie. România liberă în articolul ei de fond. dă pe faţă următorul act care constitue o «devorată falsificare a «criptelor publice: Când s’a lichidat raporturile dintre Stat şi societatea care luase concesiunea monopolului tutunurilor la noi, Statul s'a obligat a plăti concesionarilor valoarea clădirilor şi stocului de marfă, cari se ur-cafi la cifra de 7,800,000 de franci. Această sumă a fost plătită de către Regie din Intrările vânzării. Dar lucru ciudat! se trece tn siluaţiuni ca venit suma întreagă a Intrărilor, fără să se arate că o parte din a-ccle Intrări a lost întrebuinţată la lichidarea fostei concesiuni. Starea sănătăţii generalului Bu-dişteanu este ceva mai bună azi. D. Lupaşcu prefectul judeţului Fălcifi a snsitln capitală. ULTIME INFORMAŢII D. de Freycinet a avut o convorbire cu d. V. Alexandri în care, dupe cum ni se spune, ar fi făcut ministrului nostru nişte observaţiuni a-micale, dar energice, în privinţa atitudine! noastre în ceşti unea trucatului de comerţ. Repetăm in această privinţă, ceea ce am mai spus că guvernul l'ran- ULT1MA ORA l.ondra 10 Martie — Ziarele cred ca proiectele d-lui Gladslone, relative la Irlanda, vor cădea, din causa că cabinetul liberal e.divizat In această ces-liuno. ( onslnntinopol, 15 Martie. — Ieri Saîd-Paşă, d. de Nelidoff şi baronul de Calice se lnţeleseserâ asupra formulei redactării protocolului relativ la aranjamentul lurco-bulgar, când fură avi-saţl că Prinţul Bulgariei, revenind a-supra declaraţiunilor sale precedente, cere a 11 numit guvernator general al Rumeliel, fură cu se se mal fixeze un termen pentru retnoirea puterilor sale. ltepreseutanţil puterilor la Sofia, se vor sili a face ca prinţul să revină a-supra hotărlril sale. \ icim, 15 Martie.—Ministrul de co-merciu, baron Pino de Friedhenthal, ’şi-a dat demisiunea în urma divergin-ţilor de opiniuui, ce s’ail produs tn sinul cabinetului, relativ la orgariisarea caselor de economii. BILKT!\FI\A\CI\R Bucureşti, 3 Martie 1886. Fisionomia Bursei s'a schimbat mult în cele două din urmă zile. Sub im-presiunea ştirilor favorabile din străinătate şi în speranţa unul bun Cupon, Daciele s au urcat de odată până la 280, adică 7 punte mai mult de cât la închiderea de Sâmbăta. Construcţiunile de asemenea aQ trecut cursul de 200 şi la Bursa de azi aă ajuns până la 203 pe termen. Agio cade la 14.35. Urbanele 5 0/0 sunt căutate cu 82 3/4. Naţionalele nu figurează în cota de astăzi, au fost Insa cerute eu 238, fără venzulori. Băncile Naţionale fac, pentru (inele Martie, KM), ceea ce corespunde cu 1120 pe bani gata. Viena ferma. Napoleonul 0.09. Mobi-lierile 303.00. Schimbul mai eftin. Cek Paris 1001/8. Cek Londra 25.221/2 şi Cek Berlin 123.35. Tendinţa fermă. BULETIN COMERCIAL Din Londra ni se comunică că meiu de nutreţ, de provenienţă dunăreană, se oferă loco Entreposil cu 17 şilingi 480 lib. Cernăuţii, 1 Martie. Tendinţa calmă c-u preţuri stabile. Grâu prima 8.50, senara id. 5.55, orz de berării 6.25, de ppverne 5.00, ovăz prima 5.40, de piaţă 5.10, porumb efectiv 4.90 fiorini «’. a. pe ') 0 klg. Spirt brut efectiv23 Bortul, 325 cr6«,ift’l pe 10,000 litre proc. Tribunalul comercial «lellfova ridicat starea de faliment pronunţat asupra d-lul H. Colin, comerciant din Capitală. www.dacoromanica.ro EPOCA — 4 MARTIE CASA di: schimb I. M. FERM 27.-STRADA LIPSCANI, 27— S l I O r i: n Si l. MI CI HI .7 Martir i X 8t» ’>% Reale amortizabila ■ - • 5% Renta perpetna . * - - ublig. .Ic stal......... . Oblig. 1.\ \ IEV \ Napoleonul . Pi leatul . . . Lise otomane Rubla hârtie . L’UHSUL »I.\ Itl Itl.lN Renta Am ort......... Omicnheim. ....... Obligaţiuni noul 6% O. F. R. • a 5% » » • Rubla hârtie ....... ClItSUL DE PARIS Renta RomAnă Lose otomana. Schimb Paris 3 luni . . s la vedere . Londra 3 luni » la vedere Berlin 3 luni . . Vioua la vedere . 97 1 1 95 8.i 1 t H« Hol -J 99 Hi St 1 <5 il 5 32 1148 277 197 14.W u.po 2.(H P.9S-. 5.91 20.20 12b »; so HO. i OU. 80 102.40 204.MO 95 40 i s Si i i ,| C ]| 5 I 1 i s j ;1 N > - ^ î — -d \ 1 £3 \ H td o c > o > 3 rrr 5 > 5 ) H \ s 8 s* \ 1 2 —— ^ STAŢIUNI Ba rom Tom p. Velit. Sth-a Bucuresci TtiR.6 —3.4 K 2 f. 3;. T.-Sevcrin 7115.(1 —3.4 — p. »r. Balota Slatina Giurgiu 783.6 -3.0 -4.1 NE 3 5 f. st . 1» Constanta 7(11.3 —5.5 S W 2 seni Sulina 764.7 —4.1 N 4 f. s«. Galant* 7(11.7 —i.5 NEN 6 p. ir. H ralia 763 4 —0.6 N N E 4 seni. Roman ('.raiova 702.5 74<*»-8 -o.s —3.1 2 6 r. gem ! \ DISTINS STIDENT tZ™. doreşte a medita unu sau doui elevi în schimbul unei pensiuni; suu a locuinţa! şi mâncare. « A se adresa la administraţia acestui ziar. f \ eTI |ir\T doreşte a preda l i lMillKi.ll ţinui pentru Cla lec- pentru Clasele Primare], în schimbul unei modeste plaţi, A se adresa la administraţia ziarului. din causa arendării pro-i ldil Ut prietăţii, se vând, O lo-| comobilâ 10 cat putere şi o maşină de treierat din fabrica Ramson sistemul cel mal perfecţionat ambele în perfecta stare. Doritori le pol vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adresînduse la d. E. Reimer administratorul. INSTITITU MEDICII — BUCURESCI — 6, STRADA VESTEI, 6. Secţia medicala 1, nydrotherapia—2. Electrizare—3. -ui thopedic— 4. Gimnastică medicală—5. -jq halu 1,1- tv Masajift sistematic—'7. Serviciul la domiciliu— 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bac abur................3 — 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.50 medicamente...............1.— 1 duşe rece sistematică . . . 1.50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1 Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnft la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, oh lată pe săptămână Vinerea de ta 7 ore dimineaţa piuă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea. II DMIMSOUÎl Absolventă a cursului secondar şi având «Diploma de maturitate», sfe oferă a da Jecţiunl, tn vre-o familie pentru cursul primar saft secondar. In special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele llsico-nalurale. " adresa la redacţiunl. A s6 INSCIINTARE Celebra gimnastică română Matilda Petrescu, IntorcAndu-se din streinâUte după o lipsă de 0 anî, In care timp 'şl a perfecţionat, studiile, doreşce a da lecţiunl de gimnastică In familii şi !n Institute de domnişoare. A se adresa la Clubu-Gimnastic str. Biserica Eni No. 1. MOŞIA VĂLENI, districtulQ Oltu, plasa Şer băneşti, fosta parte a d-lui A. Burke. «— A se adresa la d-rtul Nicu Moscu actualul proprietar Strada Mi-nerva Nr. 12, bis. INSTîTCL METEOROLOGIC din BUCUREŞTI Bulrtimul atmosferic ele la I i Martie tSG Directorul Institutului, St. Hepdes. Starea mărci la Constanta Une, la Sulina siora. ATELIER DE POLEITORIE I. C E R N O K 1, Strada. Mihai-Voda 1. (visă-vis de maşina de apă) Recomandă bogatul săfl asortiment di Oglinzi cu console aurite şi negre, Mest mari şi mici, tot felul de galerii şi pervazuri, lncadrumente de fotografii, negre si aurite. — Primeşte orl-ce comande In meseria sa. or ivciiiiiiiT de la 23 Aprilie viitor, IIh I vi ,111 ll111 casele din strada Aca-demniet Nr. 29. — A se adresa strada Batiste No. tt. PROPRIETATEA SILISEASCA din judeţul Teleorman—Gară In o minute depărtare.—A se adresa la d-na Elisa Chronidi, strada Intrarea Ro-si'tti Nr. 5. OUVRAGE ElVTIEREIVrElVT TERMINE ESSAI COMPARE SUR IES ÎNST8TIITI0NS ET IES LOIS DE LA ROUMANIE OEPUIS LES TEMPS LES PLUS RECULES JUSQUA NOS JOURS PAR T33Î15LS.S BLAStMfiSSB© UN VOLUME D'ENVIRON 500 PAGES, fiDITlON DE LUXE PAPIJ3H VELIN, CARACTERKS ELZKVIRS. PRIX 20 FRANCS-TIRAGE LIMITE Ou prut souscrire d par tir tiu 1 j13 janvier dans ies bureaux du « Pcuple Hownain» et citez tous ies libraires de 11 u car est DOS!! Di: il IIE \ I) t T Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă. Doritorii se pot adresa în Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 în toate zilele pînâ la amiazl. LASE DE IMIIMt Două apartamente tn punctul cel mal central al oraşului, tn dosul Bulevardului, alături cu Creditul Urban şi via-a-vis de Poşte şi Telegraf, strada Vestei No. 13. Apartamentul d’Antiu compus, In sus 8 odăi, la mansarde. In sus de 8 odăi de stăpân cu 4 metri înălţime, t salon foarte spaţios. In jos 3 odăi, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 odăi de vizitiu şi liamuri, grajd, şopron, hambar de orz, puţu In curte şi 2 grea in iţe Apartamentul al dotlttea compus. Iu jos 8 odăi, şi un fol de salon, 1 pivniţă si curte spaciosă cu grilaj de fer. Unul din aceste apartamente se poale închiria chiar de acum. A se adresa la proprietar ce le locuesc. DE VANZARE SAU DE ÎNCHIRIAT 0 casă mure cu două etage, Încăpătoare pentru doue familii, având 20 camere, 2 bucătării, 2 pivniţe, 2 grujdurl, şopron de 3 trăsuri, curte spaţioasă, ele. Asemenea de vânzare un loc de casă, u-vând 17 metri faţă, 34 fund. A se adresa strada Biserica Amzel, (5. x*xxxxxxxxxxx*xx*xxxxxxxxxxxx ~ * * n x % n x n n n n n n x x n K X X X X X X n x X X X REGUIIL Dfi LAM CONTRA RACELEI8! RELtATISMCMII Sistemul prof. Dr. JAEGER Recunoscut pretutindeni ca cel măi escelinte CORONAT DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,,MEDALIA DE AUR" Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă Cari păzesc do rucoll si roiimntismc Declarăm că am Încredinţat în România unicul dt?posit al produselo noastre Casei AUX QUATRE SAISONS 7.2, Calea Victoriei 72, (in faţa Palatului Reqal). Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct Preţuri curente fi brofuri se trămit gratis fi franco după cerere W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X nxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx L0CERll I»HEM VliE Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre slrada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau în loturi, de cate o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. Se arenleazâ o moşie de 3,000 pogoane in judeţul Ilfov. Doritorii se se adreseze la redacţia ziarului «Epoca». TABLOURI ANTICE Uă colecţiune de 50 tablouri, de diferiţi maeştrii. Se află de vânzare la anticari dupe Bulevardul Academni. KXXXXXXXXXîOOCtXXXXXXXXXXXKXXXXKXXXXXXXXXXXXX X X X PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA 4 4 X X X i X X APA MIIIMLl \°. I SI 3 DE LA SLANIC Strada Episcopiei, TVo. 3. X X X X ANUNCJLURi SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. X X X S X X X X nxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx proaspete se găsesc în tot d’auna la fraţii KONYA în Iaşi. LA SUISSE ROMANDE REVUE LITTERAIRE ET ARTISTIQUE PARAI8SANT LE lor ET LE 15 DE CHAQUE MOIS Romans, Nouvelles, Contes et Fantaisies, Critique litteraire, artistique et philoso-ptuque, Voyaqcs, Comidies, VarieUs, Uis-toire, Podsies, Reuue des LitUratures ilran-geres et Revue des Beaux-Arts, Ckroniquse mensuelles de Suisse el de Paris, Bibliogra-phie. IMtIX DWHOWEMEiVT Suisse : un an, IO fr. Etranger (union poştale): 12 fr. xxxxxxxxxxxxxx*XXXXXXXXXXXXXX X X X X X X X X X X X n IMPRIMERIE DU JOURNAL rn, rcy ■r\ PLACE DE L’EPISCOPIE, EN FACE LE SQUARE BUCA REST X X X X X X X X X X X Celle imprimerie, organisee uvcc un materiei coniplefemenl ^ neuf. de provenance cxcliisivemcnf franuuise (Fonderie A. ^ 1 iirloi el CiOBL llls A Hucarent. Envenledans loutesleslibrairiesde lacapiJale rKI.V « franc 5U. NKOUS ALEXANDRE PAPAD.iT AVOCAT LICENClfi EN DROIT a transfere son doini ile Strada leui 8 bis. c LE PLUS ANCIEN BUREAU DE P L A C E IVI E li T' Pour institutrices, gouvernantes, valets et femrnes de Chambre, etc. Legons particulieres en toutes Ies langues, piano et musique vocale. Te nu par Catherine Karl. Dirige par Anna Becher, instilu-trice franţaise. 11, Stradă Stirbey-Voda 11. Bucarest. bSTIilTIOt'llLlIiilIlitRG POUR JEUNES FILLE Bucarest, strada Sf. Voevozi, 27 Enseignementprimaire el secon daire apres Ies programmes de i'Etat. Les langues francaise et llemandes d'ont obligatoires. Bucuresci. — Tipografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromamca.ro