ANUL 1 No. 82. ANTEI A EDITIUNE JOI I 27 FEBRUARIE 1886. Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In lurtt 1 an 10 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei tn strâinatate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa, Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL ULTIMA CAMPANIE RAPOARTELE COMERCIALE CONVORBIRI LITERARE LA CONSILII L I)K MINIŞTRI REGELE TESALIEI ULTIMA CAMPANIE Guventul de criză, In înţelesul seu politic,însemnează o situnţiune anormală care a ajuns la puntul unde o schimbare în sforile guvernamentale devine necesară. In ţările în care sistemul constituţional şi parlamentar funcţionează, într’un mod regulat, crizele se produc fireşte prin jocul partidelor, prin incidente parlamentare, prin oscilaţiunî, mai mult sau mal,puţin simţitoar e nle opiniu-neî publice. Ele sunt adese-orî binefăcătoare pentru organismul Statului, căci contrihuese la mănţinerea echilibrului constituţional. Ast-fel vedem pretutindeni produ-cfuidu-se mişcări politice şi crize ministeriale, oar,aceste schimbări sunt tot-d'a-uria motivate de cauze palpabile şi cunoscute cari le legitimează. Opiniunea publică este in stare d’a urmări, cu d’amănuntul, mişcările ce se produc pe cămpul politicei interne şi poate lua parte la ele. Această funcţionare, bine lămurită, a mecanismului constituţional, nu încetează de cât atunci când un Stat sau un popor se alia în ajunul unei sguduiri sociale, sau al unei schimbări radicale în forma de guvernământ. Când opiniunea publică nu mai este în stare se’şî dea socoteală do mişcările politice ce se produc iu sferele guvernamentale, asta însemnează că se petrece ceva ascuns, că cârmuitoriî plămădesc un ce ilegal pe care nu'l pot arăta la lumina zilei. Asemenea momente sunt pericoloase în viaţa popoarelor; ele prevestesc In genere sau o lovitură de Stat, ceea ce este identic cu o revoluţiune de sus, sau o mişcare violentă şi ilegală a opiniuni publice care se traduce în fapte brutale, adică revoluţîunea de jos. Şi într'un cas şi într'altul simptomul prevestitor este acelaşi: tăcerea poporului. De aceea, un mare om de stat frances a zis : Tăcerea popoarelor este învăţământul regilor. Guvernanţii noştri nu 'şi dau seamă de acest adevăr. Ei repetă zilnic ; «Suntem tari şi cea mai mure dovadă de puterea noastră este slăbiciunea adversarilor noştri.» Dar cu toată slăbiciunea în care ei cred că sunt adversarii lor, nu trece o lună, adese-orî nici o supte mână, fără ca se se producă, in sinul colectivitâţeî guvernamentale, o criză, ce nu e motivată prin nici o împrejurare vedită sau izvoritâ din funcţionarea regulată a mecanismului constituţional. Regimul, care conduce destinele ţereî de 10 ani, a ajuns intr’o stare spasmodică ce nu poate fi de cât urmarea unei boale interne şi organice. Chiar faptul, pe care oficioşii noştri îl Invoacâ in susţinerea patronilor lor, adică slăbiciunea sau lipsa de organisare a oposiţiunei, nu poate fi de cât dovada cea mai pipăită n stârci bolnăvicioase in care se sverco-leşte colectivitatea. i Dacă fără adversari cari să'i combată, guvernanţii noştri şi creaturile lor au ajuns în gradul de destrăbălare în care să află, ce ar fi dacă ar avea în faţa lor un partid de oposiţiu-ne care ar încinge o luptă crîncenă contra lor? Ce a împiedicat până astă-zi pe adversarii guvernului se întreprinză această luptă? Fost-a fi slăbiciunea, lipsa de unire sau de organisare, cum zic guvernanţii? Nu ! Cauza principală a fost cu lotul alta. Yoiu rezuma-o în puţine cuvinte : «Oposiţiunea n văzut că calea le-«galâ li era închisa, şi a avut patrio-«t-ica prudenţă d'a aştepta până când «marele factor constituţional va în-«terveni pentru a preveni o sguduire «periculoasă şi rău făcătoare». Scandalurile şi nelegiuirile,ce s'aii petrecut cu ocasiunea întrunirilor de la Bosel şi de la Orfou, dovediseră că nu mal era lege pentru guvernanţi. D’atuncI până astă-zi despotismul oligarebieî guvernamentale s'a răsfăţat la putere, comiţând greşeli peste greşeli, compromiţând finanţele, co-rupând adminislraţiunea şi justiţia, aducând, în fine, ţara în silunţiunea înspăimântătoare în caro să alia as-tă-zi. Opoziţia a tăcut; dar in faţa pericolului ce ameninţă ţara, toate nuanţele ei, cât de osebite erau ele In vederile lor politice, s’au unit. La o stare anormală şi primejdioasă, au răspuns prin o alianţă defensivă, care n’are de scop puterea ci restabilirea echilibrului constituţional. Prin urmare, adevăraţii revoluţionari sunt acel de la putere. Alianţa partidelor de opoziţiune nu este de cât un mijloc legal menit a împiedeca desordinea şi escesele cari. mal curlud sau mal târziu, ar fi resul-tatul inevitabil al despotismului neruşinat şi imoral pe cari 11 csercitâ oligarchia guvernamentală. întrunirea de Duminica trecută este începutul ultimei campaniei legale, pe care toată suflarea independentă a ţereî 0 întreprinde contra regimului de eorupţiunl şi de minciună care apasă asupra naţiune!. Crizele ce se succed de câtă-va vreme, în sinul colectivitâţeî guvernamentale, sunt frigurile produse prin descompunerea organism ului el. Dar este o criză mult mal mare care este latentă şi a cărei isbucnire tre-bue neapărat împiedecată prin purificarea atmosferei politice şi prin eliminarea elementelor in putrefuc-ţiune cari incongioarâ tronul. Cine are ochi, se vază! Cine are urechi, se auză ! S. DEPEŞELE AGENŢIEI „HAVAS* Berlin, V) Martie.— Comisiunea a-leasă de Reichstag pentru a examina proiectul de lege contra socialiştilor, a adoptat propunerile d-lul Windhorst, care stabileşte prescripţium transitorii şi reduce la 2 ani durata aplicării a-cestel legi. Berlin,9 Martie.— Starea sănătăţii prinţului de Bismark s'a agravrifdin nou, durerile reumatismale s’au mărit Într'un mod simţitor. l*aris, 9 Martie.— D. Le Myre de Villers este numit resident general la Madagascar. RAPOARTE COMERCIALE '-tic. rapoartele cu observaţiunile lor a-supra couvenţiunel din 1X70. & Am avut ocasiunea de a semnala şi In alt rând despre studiele amănunţite şi serioase la cari s'au aplicai vecinii noştri din imperiul dualistie. Mal Întâii de toate, s’afi elaborat In ministerul comerţului la Yleno cestidnare speciale asupra fie rării rarnurc de industrie şi comerţ: formularele privitoare la deosebitele specialităţi s’afi trâmis tutor Camerilor de comerţ din Austro-Ungaria şi tutor consulatelor Imperiului, cari funcţionează la noi In ţară. într'un cuvânt, s'ail provocat la studii şi esplicaţil tot ce se mişcă In comerţul şi tn industria vecinilor noştri. Aceste lucrări pregătitoare, s'aă conceput şi executat acolo de timpuriti. In şedinţa din 13 Aprilie 1X83. Camera de comerţ şi de industrie din Viena. desbâtuse deja materia asupra căreia erea chiamată a se pronunţă, adică tot ce concerne viitoarele relaţiunj poli-tico-comerciale dintre Auslro-Ungaria şi România, şi prin urmare Încredinţa lnca de atunci sarcina de a redacta raportul,asupra studielor şiconclusiunilor ce formulase, d-lui consilier Bernharu Si uger. Acesta, lu şedinţa de la 10 Maiii 1885,’şipresinta lucrarea. Ceea-ce zicem despre Camera din Viena, se aplică şi celor-l'allc Camere de comerţ. Cea din Cluj bună-oarfi, a adresat un memoriu care face onoare autorilor Iul, din punctul de vedere al intereselor ungureşti, se Înţelege. Ace-laş lucru se poate zice şi despre Camera de comerţ din Braşov, din Praga, din Temişioura şi aşa mal departe. Dar nu numai institutele de Stat, ci chiar asociaţiunile private nu au fost mul puţin active. Intre acestea putem enumera: asociaţia fabricanţilor de postavuri şi do articole de lăna din Brunn; asociaţia generală a fabricanţilor do spirt şi industrie din Braşov şi altele. • » Paralel cu activitatea desvoliată In Auslro-Ungaria, ce s'a făcut şi ce facem noi? Tocmai pe vara, când toţi safl mal toţi şefii autorităţilor comerciale să găsiuQ pe la băl; când industriaşii şi comercianţii 'şl Ingrijafi de sănătate, sau când asociaţiunile lor, multe puţine câte au, căulau a profita mn.|mult de timpul frumos şi a organisa petreceri, ministerul nostru de comerţ şi de industrie Înfiinţa o comisie de informaţii, care tocmai prinSeptembre distribui,In dreapta şi în stânga, ceslionure In forma celor austro-ungureşti. Cu alte cuvinte, pe când totul era studiat şi publicat aiurea, noi abia ne deşteptam. Ca să fim drepţi, trebue să menţionăm că industriaşii din Botoşani, comercianţii din Iaşi şi încă din câte-va localităţi au adresat memorii, spre răspuns la cestionarele ce primiseră. Dar aceşti lucrări sunt incomplecte saîi departe de a corespunde activităţii şi competinţci dovedite de cel din Austro-Ungaria. Dar bine rău, se făcuse şi la noi un Început. Este adevărat că ar fi trebuit ca ministerul comerţului să publice şi să distribui pe la toate autorităţile comerciale şi pe la toţi negustorii memo-riele ce a primit ptnâ acum. Insa nimic In acest sens nu s a făcut; dar cel puţin Începuse, cum zicem, a se manifesta . oare care mişcare în acest sens. Din nefericire şi această umbră de activitate a dispărut acum cu totul: un fel de foc de paie, care s'a stins şi atâta lot. Ce e mal mult, de când cu declaraţia ministrului nostru de esterne, făcută mal deuna-zî In Camera deputaţilor, că tariful convenţional va fi aplicat şi mărfurilor importate din Austro-Ungaria, spiritele, de ia noi, par cufundate lnlr'o beatitudine complectă şi cred că totul s'a făcut, că nimic nofl nu mal e de aşteptat. I Camerile de comerţ din Austria, Ungaria şi Transilvania, a0 adresat deja, departamentului comerţului, precum să S'a demonstrat In coloanele acestui ziar cam In ce fel de mod trebuesc interpretate cuvintele şefului de la Ministerul de Esterne, Ele ni se par că trebuesc primite sub beneficii! de inventar, mal cu seamă când seim de ce soiă de presiuni sunt capabili vecinii noştrii, când e vorba de a triumfa politica lor comerciala. Prin urmare nu s’ar cuveni să ne Încântăm uşor, cum din păcate avem obiceiul, ci din potrivă să lucrăm ca să nu ne surprindă iarăşi nepregătiţi viitoarele proiecte de con-Venţiunl sau de tarife, fie ele chiar autonome. Pentru aceasta solicitam din toate puterile ea membrii congresului economic să se pună pe lucru. Resotuţiunile luate la Iaşi tn anul trecut fuseseră de bun augur; pentru ce nu ii s'a dat aproape nicl-o urmare? Preşedintele comisiunel permanenţi* al acestui congres e un om de inima, pentru ce pare obosit şi nu continuă înainte cu mal mare bărbăţie o-pera începută ? Comiţiul agricol ne-a presintat un resultat sftşiitor : membrii Tui aii lost In cele din urma traşi In judecata ca să plătească pe scriitorii de la gâzeta agricolă «Cultivatorul». Ce, tot asta să fie şi soarta Congresului E-conomic? D-lul Singer de la Viena, care In raportul său nu cruţă nici o espre-siune supărătoare, nicî-o judecată părtinitoare la adresa noastră, nu T a convenit de loc resohiţiunile Congresului din Iaşi.—Cum, voim să facem plăcerea d-lui Singer? Cnyi'oî. PARTEA ESTERIOARA Italia. — Roma. 0 Martie. — După niştediscuţiunf lungişi foarte animate, In Camera italiană a deputaţilor, votul asupra ordinii de zi, propusă de Mardim, a procurai guvernului victoria. Această victorie n a fost strălucita, ce e drept, căci majoritatea a fost numai de cinci-spre-zece voturi şi ordinea de zi nu conţinea nici măcar expresiunea încrederii pentru minister; dar cu toate opintirile ne mal pomenite ale oposi-ţiunil, Depretis a reuşit să scape de un eşec şi la mai mult nici nu se putea aştepta. Adversarii săi chemaseră la Roma din toate părţile ţării pe partizanii lor şi se zice că la şedinţa de la 21 c. ad luat parte deputaţi, pe cari colegii lor nici nu'l cunoşteau personal. Ca la 30 membrii ai Dreptei părăsiseră pe Depretis şi trecuseră la oposiţie, în cât era prea ameninţător pericolul pentru dânsul de a'şl perde majoritatea. SŞupol toata desbalerea generală asupra budgetului uu s'a ocupat cu cos-tiunl financiare, ci cu politica guvernului. Este adevărat, că oposiţiunea a atacat şi pe ministrul de finanţe Magliani, imputându'l cu administeazâ râU, că face chel lucii inutile, ca deficitul este de o sută milioane franci, pe când ministrul nu admitea de cât 23 milioane. Dar mal toţi oratorii oposiţiunil aruncau vina direct asupra ministrului preşedinte Depretis, făcând responsabilă politica lui pentru deficite. Despre ţi-fre s'a pomenit mai nimic şi oratorii, în lungile lor discursuri, a vorbit des-, pre Tunisia, congresul de Berlin, despre interesele Italiei în Egipt şi la Marea Roşie şi despre cestiuuea rume-liotâ. Sbarbaro a expus un întreg manual de istorie şi la observaţia preşedintelui să rămâe tn materie, a respuns cu patos: «Domnilor, eu fac istorie!» Acesta afostcaracteruldesbaterilorşi de acea cuventul final nu Ia luat ministrul special, ci Depretis. Oposiţia anunţase de mult, că la desbalerea bugetului va Întreprinde un asalt capital contra ministerului; din fericire asaltul n’a is-bulit, căci oposiţia n ar fi fost In stare să se folosească de succes. Intr'adevăr, In Italia nu există astâ-zl nici o partidă In stare de a guverna, de cât numai cea de la cârma şi de acea este probabil ,• că Depretis va remânea Încă mult în fruntea guvernului. Ba poate chiar să se adeverească şi profeţia, făcută în supărare de către unul din adversarii să!, care a zis: «Acesta va muri ca ministru preşedinte.» —x— www.dacoromanica.ro N. Gr. F1LIPESCU Proprietar ANUNCIURI: «nuneimă pe pagina a patra linia 30 bani. auunciuri şi reclame pe pag. HI 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No, 3.- Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL I fiinţa. —Paris, 7|Martie.—Judecătorul de instrucţie, d'impreunâ cu Gallo şi cu un expert, s'a dus la locuinţa lui Galto, care a comis atentatul de la bursă. Camera, locuită de Gallo. este un adevărat laborator, plin cu slicle, re-sorte şi fiole cu licbidurl caustice. In zilele trecute Gallo Îşi adusese 10 kilograme gheaţa spre a'şl ţine lichidele la răceală. Stâptnul casei l a întrebat mal de multe ori. Iace i trebuesc aceste lucruri, iardînsul i-a răspuns că'şi prepara lichioruri. Gallo u mărturisit judecătorului de instrucţie, ca vrea să prepara materii explosive, spre a arunca în aer unele lucruri din Paris. El sperase, că lichidul din sticla, aruncată tn localul bursei, va asfixia pe toţi vi-sitalorii bursei. Numai când a văzut, ca nu s'a produs efectul ţaşteptat, el a-pus mâna pe revolver. GalJo a primit, se vede, o educaţie oare-care şi a vi-sitat şcoala de meserii din Angers. Cftt-va timp a călătorit prin Germania şi Austria, unde a stat în relaţii cu e-lemente anarchiste. Câte-va zile înainte de atentat Gallo luase cuvântul la o întrunire, unde a vorbii şi Louise Michel. Iti discursul său el a povestit câte-va vitejii anarhiste, a vorbit de emanciparea proletarilor, condamntnd în termeni violenţi starea de astă-zi socială. Către un ziarist a zis : «Nu 'ţi pot spune încă nimic, dar în scurt timp vel vedea lucruri mari.» Gallo trăia lu Paris sub numele de Sergius PetrovicI, tipograf din Austria; ultimul său domiciliu ar fi fost în Viena; el nu arată nici o căinţă de cele ce a făcut. Grecia. — Atena, 7 Martie. — Re-presentnntul italian de aici a asigurat pe minister, că Italia nutreşte cele mal amicale sentimente pentru Grecia şi că participarea navelor italiene la demonslraţiunea navala s’a făcut numai spre a evita oisolare a Italiei. -Din sferele guvernamentale de aici caută a se lăţi pararea, că Europa n'ar Împiedica un răsboiă. DECRETE — Consiliul general ul judeţului Teleorman este convocat pentru ziua de 18 Martie 1886, spre a face vlrimente in budgetul 1885- 1886. — Consiliul general al judeţului Tuleau se va ocupa şi cu cesliunile următoare: a) Se verifice titlurile nouilor membri aleşi tn consiliu; b) Să voteze regulamentul întocmit pentru aplicarea legel drumurilor. — Sunt numiţi: I). Luca lonescu, prefect la judeţul Va-sluiO. I). Maleiu Petrescu, In locul d-lul Luca lonescu, şef al divisiunel administrative din ministerul de interne. D. Constantin Bănescu, comisar clasa II, pe lângă Poliţia Capitalei. 1). Nae C. Băluţescu, ollcer In corpul sergenţilor de oraş, pe lângă Poliţia Capitalei. «— Ljcutonontul Coustantiiiiu Iun Bălan din arma cavaleriei, este chemat în activitate, la vacanţa aliată în administraţia centrală a resbelutub — Se deschide pe seama Ministerului Domeniilor un credit de t2t,88y lei. — D. C. Cociaşu, este numii procuror la curtea de apel din Bucureşti. — D. N. Budişleauu, supleant la Curtea de Apel din Bucureşti. — I). ştefan Valeanu preşedinte la Tri-bunalu Iaşi secţia IV. —D. Dimitrie Solian, preşedinte de secţiune la acelaşi tribunal. —D. A. Paraschivu, membru la triDunalu Iaşi. —D. A.B. Gliejan,judecător de instrucţie la tribunalul Argeş, In locul d-lul G.Zottu care trece lu Teleorman. —D. G. Voinescu, procuror la tribunalul Argeş. —D. G.Isvoranu, procuror latribunalul Mehedinţi. —D. Tilu D. Frumuşanu, procuror la tribunalul Gorj. o CRONICA I ii consiliul «li* Miniştri Ion Itrătianu. Nu ’ţi-am spus să iu. Iaşi in pacv.ru taxa cea asupra moştenirilor. Era s'o păţim la camera unde am scăpat ca prin urechile acului. Am pâţil'o şi la sunat. Nani. Apoi bine. cocoane Iancule, nu te,-am întrebat şi mi-aî spus să merg fn'aînte, să nu mă las. Radu M iha iu. Trebuiai se pi pai pulsul senatului, de ce pşti ni nistru? Nacu. Pare câ d-ta ştii de ce! Ion Rrătianu. Cinş tc-a autorisiit să zici câ nu facem cestiune ministeriala? Nani. Daca am văzut cum stau lunurile, am crezut cA era mai bine să nu ne riscftm. Sturdza. Fricos mal eşti. Nacu. Se te vedem şi pe d-ia la legea instrucţiune!. Sturdza. Acolo e alt-ceva : nu e vorba de parale. Stăteseu. Ce mai discutaţi încolo şi încoace. Or primim legea cum s’a votat de senat, or ne retragem. Stolojanu. Să ne retragem, noi, odată cu capul! Mai bine primesc o sută de legi. Frrichidi. Să nu mai facem gluma cu demisia că astă-dată ’mi e frică să nu ne ia In serios. Rrătianu. Cine vorbeşte du demisie fără să mă întrebe pe mine? Numai eă ştiu cănd avem să ne retragem. Nacu. Oare cănd o ti cocoane lan-culc? Rrătianu. Cănd vel mal face vr’o prostie. Stăteseu. Atunci putem să ne luăm tălpăşiţa de p’acum. Nacu. E lesne d'a vorbi când al a face cu nişte bieţi judecători pe care ti muţi, ÎI scoţi, îi pui, cum îţi trece prin cap. Cu milioanele nu merge ast-fel! De ce nu m’aî lăsat la justiţie, să tl luat d-ta finanţele? Amjclescu. Pare că aci e pe luate. A primit şi el ce i-a dat. Stărescu. Vorbeşte pentru d-ta d-le general! Angelescu. EU am specialitatea mea.. Nacu. Ş'o spui aşa fură sfiala ? Am să trimit să’ţl faeft perchisiţie ca la Ar-vanezu. Angelescu. Ce perchisiţie ? Mânu. Daca al tutun în casă. Amjclescu. Ai Inebunil ! Ce tutun ? Am zis efl ceva de tutun. Nacu. N'ai zis ca ai specialitate ? Radu Mihai. Ce carughiozlîc este asta ? Noi avem buclucuri pe capul nostru şi d-lor fac calambururi. Nacu. De, de, nu te sbârli aşa ; nu te scoate nimeni de la dokurl şi şosele. Stăteseu. Pentru ce ne-al chiemat, d-le Brâtiene ? Dacă e vorba să admirăm spiritul d-lui Nacu, eu unul mă duc. Rrătianu. Supărăcios mai eşti. Bine le-au poreclit cel de la Epoca. Stăteseu. Dacă ne vom lua după porecle, cunosc eu mulţi cari sunt maj porecliţi de cât mine. Stolujanu. Aşa e, numai porecla să fie la locul el. Fericitidi. Eii mă mir de Mitică Uhicu. Ce l’a apucai oare ? Nacu. Ştiu şi etk. Va fi ceva cu Eforia. Radu Mihafj Pînă acum tăcea ca peştele. l ai, refuzat ceva. Cucoane Iancule? Rrătianu. Ferească D-zeO ! Nu înţelegi Radule, el s a speriat când a văzut ca să pune o taxa de 10 0 asupra moştenirilor S'a temut să nu se facă dâră prin barbă şi să venim la anul să punem 10 la suta. Stăteseu. Ciokoi tot eiokoi, n'ai ce-i facef Stolojanu Cam au dreptate. Stăteseu. Când umblaicu scripca prin mahalalele Graiovel, nu vorbeai aşa. Radu Mihaiu. Apoi de! S'a tngrâşat omul. Nu rămâne tle-care ţtr ca d-ta. Stăteseu. Mal bine ţtr la trup de cât ţîr la minte. Sturdza. la lăsaţi ţîrologia, pare că suntem nişte băcani. Nacu. Şi băcanul e om; ce al cu comercianţii? Sturdza. Ce dracu aveţi astăzi; nu mal poate spune cine-va o vorba fără ca unul dind-voastră să n o ea asupră'şi. Slătrscu. Mititelu ! Cât e de blând. Rrătianu. Destulă glumă d-lor! V'am convocat ca să vă zic că nu mal merge. S'a îngroşat treaba. Arn obosit trăgând lumea pe sfoară. Nu ne mal crede nimeni. Şi copii ne rid. Sturdza. Laşa că’i regulez eu pe d-nil profesori cari ne stric tinerimea. Bratianu. Ia lasă-mă şi d-ta cu dascălii d-tale. ’Mi-al aprins paie în cap cu reformele alea. Auzi, reforme, când nu ştii cum ai s'o duci de aslâ-zl până mâine 1 Nacu. Eu îmi dau demisia. Stăteseu. Şi eu. Anghelescu. ’Ţi-e uşor d-tale să'ţî dai dimisia. Intr'un minister o duci. Procesele te aşteaptă. Eu abia erl am intrat In minister. Dacă ştiam una ca asta, nu intram. Rrătianu. Linişleşte-te, generale, n'al să fii în pagubă- Tot avem s'o mal ducem vr'o câte-va săptămâni. Stolojanu. S’ajungem noi la Paşti, ş'apoî văzând, făcând. Cine ştie ce să mal întîmplă! Rrătianu. Intlmplâ-se or ce, numai parale să iasă. Dar nu prea văd de unde să iasă. Nacu. Avem monopolurile. Rrătianu. Cel drept, fumos lai croit pe acela al chibriturilor. Nacu. Daca mi l'au ciuntit. Dur avem monopolul spirtuoaselor. Rrătianu. Pe acela nu l vor moldovenii. Stolojanu. Rău am ajuns dacă depu laţii pot se zică că vor sau nu vor ceva. Sturdza. Vezi ce este d'a lăsa alegerile libere ? Radu Mihai. Slăbeşte-mă cucoane Mitică, lasă vorbele astea pentru alţii. Noi ştim cum s’au făcut alegerile. Rrătianu. Cum să fac lot d auna. Dar acum nu e vorba de alegeri. N'avem parale ! Anghelescu. Tot parale şi iar parale. N'avem renta ? să o emitem ! EPOCA — 27 FEBRUARIE T“--------------- — Nacu. De emis e lesne, dar cine o ea? Itrătianu. Ştiţi una ? Taţi. Cş este ? Urâtiatm. Se facem economii; să tăiem In carne vie. Toţi, Bravo! Rrătianu. Nacule. deschide budgetul. Nacu. (deschide budgetul; L'am deschis ! Rrătianu. Citeşte ! Nacu citind' Capitolul 1: «onorariul preşedintelui consiliului de miniştrii 18.000 franci, cheltuell de representaţie 20.000 franci.» Rrătianu. Staţi! Să începem de la noi. Eâ renunţ la cheltuelile de re-presentaţiune. Faceţi şi d-v. tot aşa ! Stăteseu. Ed îmi dau demisia ! Nacu. Şi ed! (Cel l'alţi toţi tac). Radu Mihai. Eu mă întorc la poliţie. Ferichidi. Eu mă duc la moşie. (Tăcere generala). Stolujanu. Tare ml e sete. Nu’i apă p'aci ? (sună). loniţă uşierul (intrând). Ce poftiţi ? Stolojanu. Un pahar cu apă. Rrătianu. Vă mulţumesc pentru ab-negaţiunea pe cari aţi avut'o. Mă ertuţi, trenul pleacă la Florica. (Şedinţa să ridică — miniştrii es toţi). It. INFORMATIUNI Se vorbeşte câ s’ar face câte-va schimbări la Curtea de Apel de la Focşani. * Eri la 5 ore s'a întrunit comitetul coaliţiei. tt Ziarele din Galaţi ne aduc vestea că Luni dimineaţă d Vicenzio Fran-ciotti, mare proprietar şi-n tras o lovitură de revolver în cap, rămâind pe loc mort. tt Din emisa sgomotelor de criză ministerială ce circulă cu oare care persistenţă de câte-va zile, se zice câ Principile Dim. Ghica, ar fi însărcinat a forma noul cabinet. Această ştire pare a nu fi întemeiată, şi se crede că în cas când d. Bratianu s’ar retrage, d-nu Ion Ghica, care e aşteptat în Bucureşti, ar fi persoana desemnată pentru a forma noul minister. tt Câţi-va deputaţi, represintanţi ai judeţtiluî Prahova, plecând dc la Ploeşli ca se vie în Bucureşci, au fost întâmpinaţi la gară, de un număr oare-care de comercianţi care ’i-au rugat se nu voteze legea privitoare la monopolul alcoolurilor. tt In zilele din urmă s’a schimbat o corespondinţă inspirată, ne place a crede, desimţimentelejceleî mai com- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 27 ARY ECILAW (Urmare) Dese ori Regele se oprea; părea câ el voeşte să guste cu încetul plăcerea ce o simţea. D-na de Mineleko, cu inima plina de o nelinişte delicioaosâ, şi cu toate acestea temătoare, se lăsa cu blândeţe a 11 condusă de el. — Cât de fericit mă simt, din cauza acestei plimbări, — zise Regele de o-data ca deşteptat din o dulce reverie.— Sunteţi obosita, doamnă? — V’am spus Majestate că foartfe rar eO ostenesc. Această afirmare era în aşa contradicţie cu aparenţa slaba şi delicată a tinerei femei, în cât Regele cu frăgezime slrângându-i puţin braţul li zise cu iubire: — Mă tem princesâ câ v’aţi uitat cu desăvârşire în această plimbare şi din această cauză vă faceţi ilusiuni de forţele, de abilitatea d-voastră, Indurând totul fără a vă plânge. Tot d'uuna mărturisiţi că sunteţi foarte sănătoasă, nici o dată surâsul dupe buze nu vă dispare şi cu toate acestea... Temundu-se de a 'şi tţ^sveli gândirea sa, Cliarles-Ferdinand XVIII tăcu de odată. — Şi cu toate acestea.... ce?—Întrebă liniştită tânăra femeie. — Ei bine! pentru că mă siliţi să vorbesc, va voi explica tot aceea ce însemnează acest «cu toate acestea.» Greulatea acestui lanţ care vă leagă de un bărbat gelos ce.... ce adesea trebue să vă facă să tremuraţi, nu este un mister pentru nimeni. Toată lumea ştie cât este el de violent, de supărăcios şi adesea nedrept în credinţele sale. Şi credeţi-mâ, că dacă nu era mărturisirea lui Geheimrath Schlotz ca el ’î-a administrat ceaiul cu opiu în noaptea chiar a omorâre! servitorului d-voas-trâ, i s’ar fi întâmplat de sigur un groaznic pericol, cu toate că este ambasador. — Sire, sire! ah, ve rog nu bănuiţi pe soţul meu că ar fi un asasin! — De sigur nu! nu... Constat numai această Întâmplare şi nu fac alusiune de cât la şoaptele ce pe ici pe colea se aud asupra d-lui de Mineleko de la căsătoria d-voastră. Ast-fel, acum pe când noi ne plimbam, fara să ne mai gândim la onoare, cine ştie dacă umbra teribilă a acestui nou Othello nu xa eşi de prin aceşti arbori, şi surprin-zându-ne, nu va îndrepta asupră-ne ţă-va vre unui pistol al cărui cocoş îl va lăsa fără chiar să se gândească că trebuie să ne asculte.. — Ah! Sire! prea exageraţi adevărul. Soţul mea este gelos, este adevărat, dar nu pân’ la un aşa punct. Şi pentru câ Majeslatea Voastră vorbiţi ast-fel ar fi trebuit să vă informaţi despre noi înaintea sosirei noastre în Tesalia. — Tot d'auna se vorbeşte atâtea despre un ambasador ce se aşteaptă şi despre soţia sa ce e dorita!—zise foarte delicat suveranul, evitând ast-fel de a răspunde la directa cestiune ce 'i pusese ambasadricea. — Şi tot ast-fel, despre personagiele mal neînsemnate, nu este aşa? Dar, voiţi ca să tiu sinceră cu Majestatea Voastrât—zise ea de odată, recheniân-du-şi lotcuragiul.—Dacă este adevărat câ eu sînt femeia unui ast-fel de bărbat cum voi îl descrieţi, daca este adevărat câ aveţi pentru mine oare-care prietenie, lucru ce aţi făcut prea mult a’l presimţi... atunci din cauza acestui caracter rău şi nenorocit, având în vedere simpatia... voastră.... nu.... nu mai insistaţi să fiţi atât de amabil faţă cu mine. La auzul acestor cuvinte, a acestei rugăminte pronunţată c’un ton atât de dulce, Regie deveni palid. — Va să zică dar găsiţi ca am îuceput a vă face prea multă curte? — Puţin.... da. — Şi de sigur vă displace? — O nu, Sire!., nu; nani vroit se zic aceasta. — Atunci, ce aţi vrut să spuneţi? Cu plecte simpatii, între Kscelenţia sa d. de Coutouly. ministrul republice! Franceze si între d. Preşedinte al Gamerii de Comerţ clin Bucureşti eu privire la legăturile tradiţionale de amiciţie ce au esistat între Franţa şi România. Din o parte şi din alta s'a manifestat dorinţa de a se pune cât mai curând sfirşit nenorocitului conflict de tarif, care împedică re-laţiunile comerciale între ambele ţâri. Mulţumirile noastre călduroase celor ce, lăsând la o parte orl-ce alte consideraţiunî, se luptă pentru interesele noastre comerciale. tt Suntem informaţi că un număr destul de însemnat de musulmani, sosind la Constanţa, au fost arestaţi, fiind-că nu aveau paşapoarte. Ni se asigură că Ministrul Turciei la Bucureşti ar fi intervenit pentru aceasta pe lângă Ministrul nostru al afacerilor streine. tt In Moldova nu căzut cantităţi foarte mari de zăpadă clin această cauza comunicaţiile sunt întrerupte. tt Ministrul de comerţ şi de industrie al Gamerii franceze, d-nul Eduard Lockroy, inchietnt de concurenţa neleală ce se facede industriaşii străini fabricatelor franceze, prin contra-fa-cerea mărcilor de fabrică, a adresat preşedinţilor Camerilor deicomerţ o circulară prin care le atrage atenţiunea asupra acestei usurpnţiuni frauduloase şi le comunică că ori-ce producte, purtând ver-o indienţiune câ sunt francese, vor fi reintroduse în Franţa, se vor confisca, conform art 19 din legea de la 231uniu 1857. tt Aflăm, zice Românul, că în curând d. general Al. Angelescu, ministru de resbel, va presinta Camerelor un proiect de lege pentru sub-oficeri, destinate a forma sergenţi instruiţi pentru cadre. Având in vedere situuţiunea financiară, d. ministru de resbel va propune ca aceste şcoli se fie întreţinute de o cam-dată de corpurile de armată din masa lor de întreţinere. Asemenea şcoli esistă in Prusia şi in Italia. tt Profesorii de la universitatea din laşi s’au adunat acum eute-va zile şi au ales o comisiune compusă din d-nil Toni, Densuşianu şi Culian, cu însărcinarea de a studia proiectul de lege asupra învăţământului public şi a formula intr’un memoriu observaţiunile corpului universitar. toată fericirea ce o simt acum, când slut singur numai cu d-vaostră, dacă trebue, pentru a vă linişti, vă părăsesc, mă depărtez îndată, sunt gata a vă face binele ori cât m’ar costa; dar nu ’mi cereţi să încetez de a avea simpatii pentru d-voastră, să încetez de a mă mal încerca ca să mă fac plăcut pentru a a-junge să fid iubit tot atât cât eu vă iubesc. Aceasta scumpa mea, este peste puterile mele. Voiu putea să v’o fâgă-duesc... dar nici odată nu mă voi putea ţine de fâgăduiala dată... Ah! de ce nu sunt eu fratele d-voastrâ, tatăl d-voas-stră sati un amic atât de intim In cât el să poată, chiar şi contra tuturor, să vă apere în tle-care cicum stanţă vieaţa care vă este atât de agitată, atât de pe nedrept nenorocită!—strigă cu pasiune suveranul, lăsând câmp liber focului ce ’l consuma. Nici una din scenele atroce şi foarte dese-ori repetate, pe cari ea le suferise sic la întunecatul său bărbat, n'a mişcat atât pe Nadjeska Ivanowna ca aceste cuvinte arzătoare ale amorosului Rege. A mers ea prea departe faţă cu el? sau s'a lăsat a fi dominată de noul sentiment ce o coprinsese cu desăvârşire? In acest moment Regele îi păru atât de nobil, atât de cavaleresc în cât inima sa părăsită, şi doritoare de un sprijin sigur şi devotat, gusta însetată focul ce aprinse în ea vorbirea caldă şi espre-siunea mişcătoare a Regelui. — Cât sunteţi de bun!—murmura ea foarte încet.—Dar pentru ce vorbiţi astfel de apărarea mea? Credeţi câ am tre- * * m www.dacoromanica.ro =— ----- - -1 sssa Pe de altă parte, profesorii de la seoalele secundare şi învăţătorii s’au întrunit ieri în localul liceului din laşi, şi au numit o comisiune care se lucreze împreună cu aceea numită de profesorii universitari. tt La un bal ce a avui loc Duminică la Câmpina s’a întâmplat un mare scandal. 0 damă ni se zice nevrând să danseze cu un domn C. acesta ceru o explicaţie, dar drept răspuns primi o straşinică bâtae din partea soţului, a cumnatului doamnei cnreerea cauza acestei certe şi din partea primarului care introdusese trei agenţi şi trei bătăuşi. Intervenţia acestor bătăuşi produse o ast-fel de spaimă prin dame în cât toate părăsiră balul fugind. tt Raportorul ales de delegaţii Gamc-meri în cestiunea mutării Curţii de Apel de la Focşani la Galaţi şi-a depus raportul pe biuroul Gămerii. DEPESITELEGRAFICE Viena, 9 Martie. — Colonia armenească din Viena, a adresat Contelui Kalnoky o petiţiune, cerându-I ca Austria împreună cu cele-l’alte puteri, să înterviă la Constantinopol pentru a reclama îndeplinirea reformelor promise în Armenia. Constantinopol. 9 Martie.—Poarta a luat măsurile eficace pentru a împe-diea excesurile arnăuţilor. cari de curând aO atacat pe lucrătorii drumului de fer de la Uskub la Wranja. Itangoon, 9 Martie. — 0 garnisonă de 800 de englezi este blocata la Iemo-thea de către 9000 birmanl. Generalul Prendergast înaintează în ajutorul oraşului, dar va întâlni de sigur o resistenţa puternică. Londra. 9 Martie.—Daily Telegraph anunţa că Cabinetul a hotărît să acorde crearea unui parlament irlandez la Dublin. Standard spune că In curând va avea loco demonstraţiune navală, dacă Grecia nu va adopta o politică mai reso-nubilâ. DINTR’O ZI INTR’ALTA „Convorbiri Literare" Incontestabil, cea mal buna — am putea zice, singura revistă literară, care merită luarea aminte şi sprijinul cititorilor noştri este «Convorbiri Literare. «Ea este organul literar a unul grup de oameni luminaţi, serioşi, muncitori şi desinteresaţi, şi număra douăzeci de ani, de o existenţă demnă şi de o esactitate neobicinuita la noi. — Ş'a trebuit, negreşit multă răbdare şi multe jertfe, — pentru că lucrurile bune slră- buinţa de un apărător? Calomnia aşa dar este grozavă contra mea? Un simţimânt de profundă amărăciuni se simţea în vocea tinerei femei. Vai! ea nenorocita nu ştia câ frumuseţea su şi averea bărbatului ei Ii cre-ease foarte mulţi duşmani, printre cele alte femei şi chiar printre bărbaţi, mal cu seamâ printr’aceia cari, supăraţi din cauză ca omagiele lor aU fost respinse, ’şi-aU răsbunat încercând de a o lovi în viaţa, în reputaţiuneasa. De şi tânăra în loc să fie nepâsâtoare, ea mult ar fi plătit ca să afle cum o limbă veninoasă a inventat, aşa de repede, atâtea fabule cari şoptite cu abilitate, pătrunde pretutindeni ca o infectă miasma şi aruncă ast-fel în gura lumii o femeie pura şi nevinovată! De câte ori ea n’a fost raniţă în mândria sa, în dignitaiea sa, fără a recurge la alte blamări de cât la acelea ale unei inocenţe care mergând, cu capul plecat, dă în cursele cu care o încongiură demonul răului! Cu toate unele uşurinţe fără urmări, Nadjeska Ivanowna a rămas cea mai bravă din femei păzindu-şi cu tărie principiele oneste şi jurămintele făcute în faţa altarului. (Va urma.) EPOCA 27 FERBUARIE 3 bat anevoe, şi pentru-că reclama, meşteşugurile negustoreşti, toba şi trlm-biţete de bâlci ii n'au slal nici o dată In deprinderile oamenilor de valoare. Colecţia convorbirilor literare, de la Început şi ptnâ astăzi, este un monument istoric al mişcării noastre intelectuale, ş’o adevărata carte de educaţie literară pentru tinerimea noastră. Dar e aşa de rară, ş'aşa de puţin căutată In atmosfera de nepăsare In care trăim. In cât scriitori eminenţi, prozatori şi poeţi de multă valoare, ca Ion Creangă. Naum şi alţii, ale căror preţioase lucrări n'aă fost publicate de cât In Convorbiri, —J rămân aproape necunoscuţi In ţara lor. Şi dacă une-ori se strecoară şi în această revistă câte ceva mai slab, ca umplutură, — aceasta se Întâmpla rar; — ş’ar trebui să se ţie socoteală ca trecem printr'o perioadă de secetă literară. Putea însă d-1 Directorat revistei sC fi publicat pe Miron Costin al d-lui Ureche şi fără acea predoslovie pestriţă şi umplută cu imagini şi comparaţii prinse cu arcanu, legate cot ia cot, şi chinuite, săracele, fără leac de vină.... De sigur ar fi fost mai bine şi pentru autor, şi pentru re viată, şi pentru Miron Costin '. Aşa de-o pildă :• «In răboajele istorie} nu a fiu rit crestat un aşa adevăr» (să se ţie socoteala că vorbeşte d-nu Ureche, — nu cronicarul.) şi «....dar prin rischitoarra deasă, a minţi} el (adecă istoricul) ştie alege uremia faptelor, care In loc de pe care o dau popoarele şi /uitătura, fără de care nu iese pânza culturii, bătătura care (iarăşi tn loc de pe care) o daii individualităţile mari ale poporului.» Ce Înseamnă aceste exibiţii arhaice şi cu ce scop această trudă retorică şi a-ceaslă slropeală de vorbe btzlitoare?... Dar această tiradă, exemplu de logo-mahie: «Departe de noi este acum Miron Costin! Peste şeaple uni. doi secoli întregi vor fi îngrămădit spinii uitării peste mormântul lui. Gard nestrăbătut de ochiul celui necărturar au Împletit cei 103 de ani. ca se desparţă «rodul înoit al neamului» deamintirea celor ce nu lucrat pentru el. Este dar bine ca la acest grad al nepăsării şi uitării neamului, cărturarii noul să aşeze ici colea câte un pirlas pe care nouele gene-ruţiunl se pontă sări, spre a vedea mai de aproape pe cei cari lu trecut au lucrat cu mintea şi cu braţele la desvol-tarea, ba une-ori chiar la crearea naţiunii. Aşa pir/azuri pun «Convorbirile» la gardul Înalt şi iuspinit al ti’ecutului, deschizându-ne aci un loc etc...» Asta nu e de loc serios, şi din partea unul bătrân scriitor e cel mai urît şi mai primejdios exemplu ce se poate da tinerilor Începători. Mirmidon. FELURIMI Şoarecii. — La Treviso, tn Italia, un copil de o lună şi jumătate u fost dat de «Congregazione» In Îngrijirea unor ţărani din satul apropiat Canezzano. îngrijitorii copilului, ţăranii sărmani, a-veaă dc lucru pe câmp şi lăsară copilul acasă Intr'o şură dormind liniştit în leagănul săă. In absenţa lor, copilului fu atacat de şoareci, cari roaseră ln-tr’un mod îngrozitor pe sărmanul mititel, fără ca să II putut auzi cineva strigatele lui. Ţăranii gâs'ră mai târziu copilul cu totul desfigurat şi acoperit de sânge, cu obrăjorit jumătate mâncaţi. O parte a nasului a fost cu totul roasă, din bucile "obrazului şi de pe frunte lipseau numeroase bucăţi de carne. Medicul ce se aduse repede nu putu de cât să constate moartea copilului. Se ia exemplu mamele. Ilalisfa.—Introducerea batistelor a Întâmpinat unele pedeci: a fost un timp când chiar şi cele mai fine Franceze Işl dedeaă apareuţa cu nu cunosc acest o-biect, care nu era permis să folosească Intr'o societate cuviincioasă, căci chiar In scenele cele mai udate de lacrime nici un actor, nici o actriţă nu lndrâs-nea a o Întrebuinţa. Domnişoara Du-chenois fu cea dlnteiu, care a avut cu-ragiul a purta pe scena franceză o batista In mână, iar când piesa cerea să se pomenească de această bucăţică condamnata batistă, Duchenois vorbea despre ea ca de o fragetă ţesătură. Strigăte de consternaţiune răsunară, când câţiva ani mai târziu d. Vigne aduse pe «Othello» pe scenă şi cuvântul batistă fuesprimat fâra sfială. împărăteasa Io-stlina puse capăt acestei afectaţiuni. Ea avea dinţi stricaţi şi'şi ţinea mai tot d auna la gură o batistă brodată cu dantele preţioase. Damele curţii urmară acest înalt esemplu şi bat ista ocupa distinsul loc Intre obiectele de toaleta ale femei. • • I (tirnavnlitl l.-i Visa.— Hăţul.: < » flori.—Defilare măreaţă. — Prima bătaia cu flori a fost la \ Martie şi a avut un succes strălucit. Favorizată de un timp splendid, aceasU exhibiţiuue a carnavalului, a fost Intr'adevâr sărbătoarea fiorilor şi a soarelui. Defilarea cuprindea cam la 800 trăsuri; toate eream impodobite cu munţi de fiori. Lupta a fost din cete mal animate, mai cu seamă din partea damelor, represintate prin cele mai alese din frumuseţe!e ce seţrâsosc acum la Nisa. Printre ecliipagele cari aă atras mai mult atenţiunea, se noleasă : un mail-coaeh. acoperit de viorele şi flori albe; o victorie plină de mimosas cu căit înhămaţi tn albastru şi cu servitorii, însărcinaţi să adune buchetele, Îmbrăcaţi tot albastru; o alta vietorte, decorată de foi de palmier cu camelii roşii şi cu panglice aurii ; o sania rusească împodobită cu liliac alb, un break four in hatid (poştalion cu 4 cal), garnisit cu camelii şi panglice albe, tn care să găseau principalii membrii ai colonii spaniole. Mulţimea erea nenumărată; toţi visi-tatorii după litoralul Mediteranil, colonia de la Monte-Garlo, etc. etc. erea în comptect. (OUPl itlll LKf.llITOABE CAMERA. Şedinţa de Marţi 26 Februarie 1886 Şedinţa se deschide sub preşcdHiţa d-lui general Leca la ora 1 1/2; de faţă 02 onorabili. Se acorda un congediu de 3 zile d-lul deputat Z. Zamfirescu. D. /. Oroveanu roagă din nou pe birou ca să intervie [ie lângă d. ministru de interne ca se'i pue la dispoziţie dosarul şi raportul privitor la alegerile consiliului judeţean de R. Sărat. 1). Oroveanu face această cerere pentru a 7 oară. D. prim-ministru răspundă că nu poate daaclele cerute de d.Oroveanu, fiind că nu sunt privitoare la nişte fapte generale cari să intereseze ţara Întreagă. Incidentul să Închide. Se da citi re proiectului de lege pentru modificarea art. 18 din legea es-ploatarei căilor ferate, In chipul următor : «Se acordă membrilor din consiliul de udmiuisLraţie cu jeton de prezenţa câte 50 lei de şedinţă. Aceiaşi suma o vor primi şi când vor călători In interesul serviciului. Legea se votează fără discuţie. La ora 2 1/4 şedinţa se ridică şi Camera trece In secţii. SENATUL Şedinţa de Marţi 25 Februarie 188G Cele-ralte articole să votează fără I discuţie. Legea In total să prim- te cu 51 contra r». I). Rosseti citeşte proiectul de lege relativ la vânătoare. Articolele 1, 2, 3, 4 se primesc fără discuţia. La art. 5. D. ( alunei Hibesca propune un amendament; ca şi pentru prepelicarl să se plătească o taxă anuală de 5 franci. Amendamentul să primeşte. Articolele G, 7, 8, 9, 10, 11. 12 să primesc fără discuţia. La art. 13. Domnit Stefănescu propune amendamentul: toi asemenea va fi oprit prin dinamită, inveninare sad secarea apelor a prinde peşte. Amendamentul susţinut de Primul Ministru să primeşte. Toate cele-ralte articole să primesc fără discuţifi. Legea In total să primeşte cu 42 contra i. Şedinţa să ridică la ora 5 1 2. UNIREA SOCIETATEA GENERALA DE ASIGURARE MUTUALA S a anunţat o interpelare de d. deputat Tanăsescu, după citirea unor calomnii, inserate tnlr'uti jurnal. «Deşteptarea», In privinţa societăţii «U-niroa», scrise de un funcţionar destituit de direcţiune. Interpelatorul zice că după acele denunţări s’ar fi făcut neregularilaţi la această societate, şi guvernul să ia măsurile cele mai eficace pentru a asigura capitalurile membrilor societăţi. D. deputat să vede că este indus tn eroare, d-sa nu ştie că societatea Unirea, nu este o societate comerciala fondata pe acţiuni, lu care Acţionarii societăţi depun mai multe milioane pentru a garanta pe asiguraţi. Societatea «Unirea» este o societate mutuală de proprietari.“care se asigură Intre dânşii contra incendiului plătind cotiza-ţiuni anuale, din care se plăteşte pagubele, ast-fel că membrii societari la această societate n’au depus nici un capital. Secţiunea Vioţei abia a început a funcţiona de câte va luni. Această societate ne fiind dar Comerciala, ealiind Mutuală: este cu totul privată, ea 'şi are controlul membrilor săi conform statutelor sale şi nu se poate invoca in specţia ministerului de Go-mcrcifl, dar dacă interpelatorul luând de temeiu calomniile unul funcţionar destituit şi astăzi agent al Poliţii, a voit să lovească în Creditul societăţii, crezând că o va slabi, şi In demnitatea directorului, pentru ideilesale politice, această fapta e de sigur o laşitate. Direcţiunea Societăţii Mutuale «Unire ti» bucureşti 25 Februarie 1880 mm mmm M. S. Regele a primit eri in au dienţă pe d. gen. Dunka, care a pă râsit azi Capitala ducendu-se la pos tul seu Şedinţa să deschide lu ora 2 p. m. sub preşedinţa d-lut D. Gr. Gbica. Presenţi 70 Senatori. D. Orleanu. Citeşte raportul delegaţilor asupra convenţii între Stat şi Rau-ca Naţională pentru prelungirea rambursam biletelor hypolecare. Dr. Frumuşanu zice că Banca Naţională face mai mult interesele acţionarilor săi de cât acele ale Statului, acâstă instituţie n'a făcut de cât a naşte filoc-sera numită agiu, cere dar u nu se primi aceasta convenţie. D. Aureliun. Susţine proiectul combătând pe dr. Frumuşanu. Discuţia să închide şi legea să votează cu 50 voturi contra 7. D. Ministru de Vuite. Depune pe biu-roul Senatului mai multe proecte de lege între care unul pentru a permite comunei Craiova a contracta un împrumut de 1.000.000 lei. Se acordă o pensiune viageră de 250 lei văduvei profesorului Ananescu. D. lamandi. Citeşte proectul de lege asupra modificării unor articole din legea telegrafo-poştală. La art. 1, iau cuvântul dd. Atanasiu, Viişorianu, Nanu şi tn fine d-nu Orleanu care zice ca guvernul poate opri Înfiinţarea de telefoane chiar, pentru serviciul particular; căci daca telefonul trece pe lângă linia telegrafică el va fura toate cuvintele ce se vor transmite prin telegraf, (marc ilaritate, râsete). Astă noapte s’a găsit In curtea d-1 ui Uugi Pândele un cadavru. Parchetul anchetează. Guvernul, zice România Liberă de azi, are temeri că monopolul spirtoaselor n’are se treacă în Corpurile legiuitoare, aşa precum il cere densul. Faţă cu el, se zice, că d. Bră-tianu va' face o adevărată ceştiunc ministerială. 0 Piuă azi Monitorul n'a publicat încă discursul rostit de d. G. Ganta-cuzino tocmai in şedinţa de Vineri a Senatului. • Se zice că Întrunirea publică ce erea s'o ţie colectivişti Dumineca trecută, o-dutâ cu întrunirea oposi-ţiei, a fost numai amânată, şi prin urmare va avea loc. Localul ales, se zice că e Ateneul şi oratorii desemnaţi : dd. N. Fie va, Simion Mihălescu şi Robescu. m Prinţul George Bibeseu, se află in momentul acesta la Paris. # Recompensa naţională de care am vorbit eri. ar veni se zice din iniţia- tiva parlamentară. D. Poennru-Bor-dea.să zice ca e persoana desemnata pentru a propune aceasta recompensă. care se ridică la suma dc 100,000 dc franci. • D. Ion Gbica, va sosi probabil poimâine în capitală. D. P. Carp. va pleca diseară or mâine în Moldova, dacă comunicaţiile nu vor lî întrerupte, $ Membrii tribunalului de apel din Dobrogea vor fi transferaţi In alte funcţiuni, în caşul când curtea a-eeasta ar fi desfiinţată, prin strămutarea Curţi de Apel de la Focşani la Galaţi. l'nul singur dintre acid magistraţi va rămâne se zice pe din afară. O persoană a adus din Franţa nişte medicamente care nu costal la Paris 20 de franci. Pentru aceste medicamente a fost silita se plătoscă bl vamă 42 de franci, cea ce face mai bine de 200 0,0. Avem in posesiunea noastră chitanţa liberată la vamă. % L’Indepcndancc roumaine reproduce dupo Poster Lloyd următoarea depeşe pornită din Bucureşti: la şedinţa de cri, Semitul a respins im-positul asupra suecesiunolor directe, deşi guvernul făcuse din aceasta o cesliune dc cabinei. Prietenul şi colaboratorul nostru d. Al. Vlahuţă, va face mâine la A-teneu o conferonţă asupra poesielor lui Emincscu. © Azi la 11 orc, a fost un consiliu do miniştrii sul) preşedeuţa M. S. Regelui. imlkth fiywiîmi Bucureşti, 25 Februarie 1886. Sub impulsiunea cursurilor din ce In ce mal bune primite din străinătate, Bursa de azi a dat dovezi de redeşteptare. Reprindorea e aproape generala. Agiul cade la 14.70. Fondurile de stat câştiga toate 0.25 centime asupra cotei de dri.— Valorile se urcă. Băncile naţionale sunt cele mai favorizate : pe când la Bursa de ieri, erau oferite cu IiiO, asla-zi sunt căutate cu 1122. Duciele sc negoţiazăcu 274 pe bani gala şi 277 pentru ultimo. Conslrucţiunile sunt staţionare la 197 şi juni. pe bani gata, dupâ ce se urcaseră un moment la 199. Viena fermă. Napoleonul 9.99. Mo-bilierile 300.10. Spre închidere fermitatea se accen-tuiază mat mult la Bursa noastra. Se vorbeşte de o convenţiune care ar lega şi mai strins la o lalla interesele societăţii Naţionale şi a Dacii. Aceasta eon-venţiune ar prevedealntrealtele o noua reducere In capitalul societăţii Dacia.— Se pare că urcarea Naţionalelor cari s’aă cautat azi cu 235 pe bani gata nu e străina de această combinaţiune financiară, despre care vom vorbi mal tu ţţetaliu, îndată ce vom aduna toate dateie trebuincioase. Tendinţa fermă. UltOGIl \M V: 1 Sonata No. 5 op. No. 21) pentru piano si violoncel. Beettwreu. Esecutat de d-nu lonescu si d. A’. Firea. 2 a Sommerabend. Lassen. —bl In derş Freade. Taubert.—c) Trost, l^asscn. Cântate de d-na Bauer. 3) Solo violoncelto a) Andante Gottennnn b Serenada De Savoyard. Esecutat de d. C. Dimitrescu. 4 Andante şi variaţiuni pentru două pianurî. Schuman. Esecutat de doamnele Gebauer şi lonescu. 5 a Wie stolz und statllich.—b) Jetzt is| ’erliinaus. Hâdei — Fruhlingslied. Schu-niann. Esecutat de d-na Bauer. 5 Variaţiuni pe o themft de Beethoven Saint-Saens Esecutat de doamnele Gebauer şi lonescu. Începutul la 8 si jum. ore seara.—Preţul locurilor: StatulI-iCi 10 lei — Stalul 11-lea 5 lei. Biletele se găsesc la d-na lonescu, strada ŞLirbel-Vodft No. ÎL si la magazinul de muzică al d-luIC. Gebauer, Cale? Victoriei. AVIS IMPORTANT De închiriat de la Sf. Gheorghe 1886 mai multa prăvălii Calea Victori Nr. 82. Hotelul SFSAJV In Predeal 20 odăi, De \ânzare un frumos loc In Allea Eldorado :str. Poştei Vechi. Lemne de loc şi construcţie tn gara Buşteni. A se adresa la d-nu! Inginer Boţea strada Pitar-Moşu Nr. 5 Mm ELISl «I, Sife surioare tn Paris şi Munich. Se oferă a da lecţiunl tn familii, pentru cursul primar şi secundar; tn special pentru limba francesft, germană şi română. A se adresa la domiciliu Slr. Primă-Verel No. 27. SALA BOSSEL Sâmbătă la 1 Martie 1880, Clubul-gimnastic va da după cererea generala un s»l 2-lea Iml deschis în beneficiul fondului săti. TEATRE CONCERTE PETRECERI loalrtil Dacia.— Maro succes (lupa cererea «renerali». Snmhntn I Martie si îi Martie I.NS6. WZAT! Revista politica si umoristicii iu 4 nete «le <1 oii 1. \D<.RI//I si II. It. ROŞI I 11. BIBLIOGRAFIA A apărut şi se altă dc vânzare la principalele librării din ţară, precum şi la librăria editoare Hannann, in Bucuresci : OberoH sau cornul minunat, basm CU gra vtnrf line tn culori, format tn 4o, cartonat frumos, Ici 1,50 bani Prinţul sparye alune şi regele sonrecilor-basm eu ti gravuri fine tn culori, format tn yo, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Gulioer in tara piticilor, basm cu 6 gravuri tine tu culori, format tn 4o, cartonat frumos, iei 1,50 bani. Gulirer in tara uriaşilor, basm cu 6 gravuri line In culori, format tn 4o, cartonat frumos, tel 1,50 bani. Flautul magic, basm cu 0 gravuri tine tn culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. La librăria Socek şi G-nie se află de vânzare. ( urs «le csploatarcu poştelor si t«d«‘u;rafelor de Thoma Hasitescu.—Preţul 10 lei. A eşit de sub tipar şi s'afia de vânzare la librăria Socec in Bucureşti : Al treilea supliment In codicele române, coprinzâiul toate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până lu Ianuarie 1880. ediţiunea R. Itoerescu continuată de : C. Boe r«*scu şi C . Vialuitzi. In acestui treilea supliment, ca urmare a colecţii Boerescu, s'a observat acelaşi format, acelaşi sistem. ac«*aşi clasificare a materiilor, aceleaşi annoUiţiunl şi trimeteri. Douâ inovaţiuni importante s'a Introdus însă : Pentru lie-care lege s’a lacul trimiteri la Monitorul oficial unde să găsesc desbaterile Corpurilor legiuitoare ţinute cu ocasiunea votarel fîe-cărellegi, şi la sfîrşitul volumului s’a adăogat o tabela alfabetica generală de toate legile, decretele şi regulamentele promulgate de la anul 1859 până la 4 886. Ast-fel că consultarea legilor devine mult mal tnlesnitoare ne mat având cine-va pentru a găsi o lege sâ caute de cât intr'o singură tabelă. 1 irj;«il cerealelor lu Uruiln 23 Februarie Porumb 1,850 lict. 59 Ibr. )7 lel90fcjjag. « 080 « a8,o «) Orz 1,200 « 43,5 « 5 «^ 40« « Ovăz 7,700î 0/0 ko. « 12 « Caik 24 Februarie Porumb 3,KX) hcl. 61 tbr. 8 lei 10 b. mag. Orz 1,000 « 46 « C a -L « 700 « 43,75 5 « 35 700 « 44 « 5 « 80 Ah. M. Th. SALA ATHENEULUI Mercuri 26 Februarie 1886 CONCERT Dat de d-na It. I». lonescu, în beneficiul fondului construire! Atheneulul Roman cu graţiosul concurs al doamnelor Bauer si Gebauer şi al domnilor .V. Fleva C C. Dimitrescu, BEHAUJA UNIREA Sucursala Oppler Ixx fu.ta. cjr*a.ciixxei Episcopii BERE SPECIALA escelentâ proaspătă şi rece. Salon elegant, serviciul prompt. CORPUL DIDACTIC Comisiunea însărcinată de corpul didactic cu facerea unui memoriu-pro-test în contra proiectului de lege al d-lui Sturdza, roagă pe toţi membrii învăţământului public şi privat, din Capitală şi din toată ţara, că, dacă au observaţiunl lâcute în privinţa proiectului, de care e vorba, să bine-vo-iaseâ a le trimite cât mal neîntlrziat d-lui Z. Demarai, profesor la liceul Mateiu Basarub. I www.dacoromanica.ro EPOCA —27 FEBKUAKIB CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O 27,-STRADA LIPSCANI, 27— ( l It SUL IU C I II E S C I 16 Februarie 1886 V;. Rente amortizabilă . . . Renta perpetua .... u% OMig. de stal............. 0\ Oblig, «le st. dnimti defer 7% Scis. func. rurale. . . . 5% Scris, tanc. rurale . . . 1% Scris ftme. urbane . . . 6% Scris func. urbane . . . 5% Scris. Iu ac. rurale . . . 5% împrumutul comunal . . Oblig. Casei pens. (Ici 10 dob.) împrumutul cu premie . . . Acllunf bftnrei nalion . . . Acţiuni «Oacia-Rotnania » . . » Naţionalii............. Credit mobiliar . . . » Constructiunl. . . . » Fabrica de hârtie . . Argint dontra aur . . . . . Bilete de Bancă contra aur. . Florin auslriacl............. | 97 1 t V*5 1 2 891 8 103 W( s 99 921 2 83 1 I 74 3 4 215 321,2 1110 272 230 197 15 15 2.01 ClItSlL l>IN VIF.X \ Napoleonul . Ducatul . . . Lose otomane Rubla hârtie . C I RSI L l>IX ItFItl.lV Renta Amort.............. Oupenheim. ...... Obligaţiuni noul 6% C. F. R « » • » Rubla hârtie............. ( l Itsi I. IU. PARIS Renta Română Lose otomana. Scliiiiili Paris 3 luni . . » la vedere . Londra 3 luni » la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere . 9.99 5.92 19,80 120 95 80 110. 107. 103.00 204.95 90 40 50 I I !: I I * i < « i 58 { < r o H * £ ! î £ 5! \ O D 2 5 J UI 1 5 5 I i <5 I N \ I \ \ I 1 i I 1 I I i \ i TIPOGRAFIA * îs nţ iMwnwf ? BUCURESCI. STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI -sarecrarr— ACKST ATKLIKR F.STE IM S IN I'OSITICNR A KSF.CUTA TOT FELUL DK LUCRĂRI ATINGATOARK I)K. ACEASTA ARTA CU ACURATEŢA l'RKCU.M t ZIARE QUOTtDIANR SI HEBDOMADARE BROŞURI LUCRATE IN CARACTEIU. KLZCVIR PRIA Il IUI I si \T l'OMITK MODEI» VTF ■> I f I I l I t I t J \ i \ I I I I I 1 I i j N >—« > 2 PI CC a o “C C*3 t- O cr I I I = \ l i > ££ a i > i i i i i i ! \ I I i ) J IIILUIU - BUCURESCI — 6, STRADA VESTEI, 6. Secţia medicala 1, Hydrotherapia—2. Electrizare—3. -uj thopedie—4. Gimnastica medicală—5. -jo liniaţi—6. MasajiO sistematic—7. Serviciul la domicilid— 8. Consultaşi medicale. Secţia higienica 1 Bae abur..................3 — 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.50 medicamente.................te— 1 duşe rece sistematică . . . 1.50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1 Băile de abur sunt deschise tn ţoale zilele de la 7 ore dimineaţa ptnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame tuşă băile de abur, o-dată pe. săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa plită lu 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea. l\ i al ci. VII IU IMIT imitlill lyceală. doreşte a medita unu saG doui elevi în schimbul unei pensiuni; saG a locuinţei şi mâncare. A se adresa la administraţia acestui ziar. oT| m VŢ doreşte a preda !ec-i , iM lllfll ţiuni pentru Clasele Primare, tn schimbul unei modeste plăţi. A se adresa la administraţia ziarului. aii i U|| \ r din causa arendării pro-Ifuidll.llj prietăţiî, se vând, O lo-coinobilă 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Ramson sistemul cel mal perfecţionat ambele tn perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adrestnduse la d. E. Reimer administratorul. II ll!l\l\ISII\l!\ Absolventă a cursului secomlar şi având «Diploma de maturitate», să oferă a da lecţiunl, !n vre-o familie pentru cursul primar saG secondar. In special pentru limba francesâ, matematici şi ştiinţele tîsico-naturale. A să adresa la redacţiunl. INSTÎTUL METEOROLOGIC din BUCUREŞTI liulrtimul atmosferic de ta !> Martir t&SG STAŢIUNI Baroin Temp. Veni. Starea Bucuresci 783.8 —1.4 E 2 f. ROM. T.-Sevenn 7e5.ti -3.4 — p. nur. Balota — Slatina -3.0 3 f. seu. Giurgiu 763.8 —4.1 NE 5 M Constanta 704.8 —5.5 S \V 2 senin Salina 701.7 —4.1 N 4 f. sen. Galantz TC» 4.7 -1.5 NEN ti p. nor. Braita 70.3 4 —0.0 NNE 4 senin. Roman 702.5 -0.8 2 Oraiova 740.8 —3.1 6 f. senin Directorul Institutului, St. Hepites. Starea marei la Constanta line, la Suiina rea barometru ridicat tn toata teara. INSCIINTARE Celebra gimnastică română M&tilda Petrescu, tntorcându-se din streină ta te după o lipsă de 6 ani, tn care timp ’şl a perfecţionat studiile, doreşce o da lecţiunl de gimnastică în familii şi în Institute de domnişoare. A se adresa la Clubu-Gimnastic str. Biserica Eni No. i. MOŞIA VĂLENI, districtulu Uliu, plasa Şerbăneştl, fosta parte a d-!ui A. Burke. — A se adresa la d-nul Nicu Moscu actualul proprietar Strada Mi-I nerva Nr. 12, bis. lOdlRII l)£VE\ZIIIE' Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metrişi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. Se arentenză o moşie de 3,000 pogoane în judeţul Ilfov. Doritorii se s»adreseze la redacţia ziarului «Epoca». PROPRIETATEA SILISEASCA din judeţul Teleorman—Gară la 5 minute depărtare.—A se adresa la d-na Elisa Chronidi, strada Intrarea Ro-setti Nr. 5. -wss OUVRAGE ENTlâlREMENT TERMINE ESSAI COMPARE SUR iTUTihsaa^ a DE LA ROUMANIE DEPtlIS LES TE WPS LES PLUS RECULES JUSQU’A NOS JOURS PAR hm&l&s SL&ajuaissaRS UN VOLUME D ENVIRON 500 PAGES, fiDITlON DE LUXE PAPIER VELIN, CARACTERES ELZEV1RS. PRIX 20 FRANCS-TIRAGE LIMITE Ou petit souscrire â par tir du / / / 3 janvier dans Ies hureay.r du nPeuple Roumain » et chez toits Ies libraires de Bucarest. - * moşii iii: yamahe MOŞIA RIEA NOUA din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Riea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până în bătătura celei de a Il-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Măgurele. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, slr. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri. îl II SI 111 il E \ I) \ T Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă. Doritorii se pot adresa în Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 în toate zilele pînă la amiazi. C V S E IIU Ml IIII1I1T De la Sfdntu Gheorghe, O casă aşezatăpe strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu curie şi grădină.—A se adresa la proprietatea care locueşte îutrâusa. nr T| V7 ţ jiî1 Tauri de rasă şi vaci lllj 1 lilt/ lIlL de lapte, a se adresa la d. E. Reimer, administrator la proprietatea Păşeam din judeţul Ilfov.—Tot la aceasta moşie sunt de vânzare berbeci ţi oi de rasă merinos. ***************************** * * * * * * * * * * * * * * * * It * * * * * * It * * * REGIMUL RE LAMA CONTRA RAGELEI SI REUMATISMULUI Sistemul prof. Dr. JAEGER Uccunoscut pretutindeni ca ccl mai escelinte CORONAT DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,,MEDALIA DE AUR" â vn Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă Cari pusese REGELE Bl REGINA ROIVIAISJTEI » CUM SI PENTRU ALTE SP CCII } Asemenea premiat cu primul preţ : «Diploma de onoare clasa f-a » Ia expo- 5 siţia Cooperatorilor români tn anul 1883 peutrn mal multe varietăţi şi calităţi J y de diferite fructe. S Preţul pomilor se poate vedea In calalog