ANUL 1 No. 81 ANTEI A EDITIUNE MERCUR! FEBRUARIE 1*80. Griqore G. PEUCESCU Director politic — ABONAMENTE: In ţarii' 1 ;m iâ lrt, C, Umvje N t, :t Inul iO Ici In slr&in&tatr I an 50 Ici, 6 luni 25 le) 11 E L) AUT 1 A No. 3.—Pia.la Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE -?;Y* N Gr. FILIPESCU jt* Proprietar iMVKKsnvn \ \mn TOTI PENTRU TARA CONFERINŢA D-LUITHOMA BASILESCU IDEALUL REGELE TESALIEI IMVFJtSlTATEA \()ISTII\ Este netăgăduit ca învăţământul superior constitueşte unul din factorii principali In buna organisare a unui Stat democratic. El este menit se formeze desăvârşit pe cetăţean şi se’î inspire cunoştinţele şi principiile sănătoase, ce va avea se pună în practică in diferitele cariere în-brăţişate. Liceanul, ajuns pe băncile universitare, este pus în posiţiune de a-şi întregi caracterul şi de a deveni util ţerei sale, specialisându-se pentru or-cure din ramurile uctivi-tăţei omeneşti. Universitatea negreşitesteinstrln-să legătură cu cele-l-alte Învăţăminte inferioare, căci numai dacă acestea se daţi In bune condiţiunî este şi dânsa in posiţiune se producă toate foloasele ce se pot pretinde dinlr’o cscejenlă constituire a ei. Totul se leagă în această materie for-mând un adevărat lanţ, durabil numai sub eondiţiunea ca toate inelele se fie solid legate şi In stare de a funcţiona. Dc aceia, o bună Universitate presupune tot-d’n-una o adevărată civilisaţiune, şi de aceia tontă lumea la noi a căutat, cu mari sacrificii, să ajungă la acest resultat. Mai ales, iu oţţt ne priveşte, ar fi şi un alt interes cupital pentru ridicarea învăţământului universitar, interes decurgând dsin situaţi un ea tn care se găseşte ţara noastră In-tr’adever, am puleu deveni un centru de cultură pentru populaţiunilc din peninsula balcanică şi am dobândi aşl-felo influinţăce s’ar putea egala cu Cele mai formidabile forti-ficaţiuui. Românul este apropiat de felul lui şi cu un spririt foarte liberal, moravurile sale sunt încă a-proape acelea-şî cu ale vecinilor, aşa că aceştia, în condiţiunî egale, vor căuta cu preferenţă şcolile noastre. Şi la ce resultat mai măreţ ar putea aspira vr’o-odată un stat mic ca al nostru? Fără îndoială, nici nu ne-am gîn-dit un singur moment că Universitatea ar fi astâ-zî la înălţimea unde am dori să o vedem ridicată. Ideia noastră, pentru moment, este numai să examinăm dacă ainsa corespunde. cel puţin cu sacrificiile făcute. Şi, încă de la început, chiar din acest punct de vedere, îndrâs-nim a spune, fără teamă de a fi contrazişi, că înveţămlntul nostru superior lasă mult de dorit. Lucru a-cesta provine, în trăsuri generale, din două cause : de o parte, modul organisărei admise, şi mai cu seamă practica întrebuinţată în această privinţă, şi de alta, lipsa focului sacru la cei însărcinaţi cu frumoasa misiune a profesoratului. Negreşit sunt şi escepţiuuî din fericire, sunt şi Învăţători făcindu'şi în conştiinţă datoria, dară, £recuin o spuserăm,, vorbim In tesă generală. Unul din relele principale ale organisărei învăţământului superior este de sigur pripa cu cares’a înfiinţat cele două universităţi, din Bucureşti şi din Iaşi. Ar trebui să ne convingem de acest adevăr, că un şcoala face pe profesor, dară că profesorul face şcoala. Cu alte cuvinte, ori de cile ori este vorba despre crearea unei scoale, trolnie cercetai mai înlîiu dacă avem personalul didactic indispensabil, căci fără aceasta necs-punem a cheltui în mod zadarnic. Pe lingă aceasta, practica eslra-legală întrodusâ de la o vreme pentru recrutarea corpului universitar, este cu desăvârşire păgubitoare învăţământului. Legea prevede concurs, în condiţiunî date, pentru ocuparea catedrelor de la Bucureşti şi de la laşi. şi fie-care din cel interesaţi au să aprecieze dacă le convine se se presante sau nu, luând mult iu cousideraţiune şi locul unde au să funcţioneze ; căci mulţi bărbaţi competinţî renunţă mai bucuros la onoarea profesorală de cit să se strămute din Capitală. Cum se procede însă în fapt? Un obicei u constant de măi mulţi ani reduce concursul pentru catedrele din Bucureşti numai la o simplă formalitate de recomandarea titularilor din laşi pentru ocuparea catedrelor vacante de aici. Universitatea din laşi a ajuns ca un purgatoriu, dacă ne este permis a ne esprimn ast fel, impus acelora cari ur dori să ocupe o catedră la Bucureşti ! 0 asemenea procedare ni se pare că nu este In spiritul legei; In tot cusnl, ea aduce 0 marc vătămare învăţământului, căci se restrlnge foarte mult numărul amatorilor serioşi, cari Înţeleg a concura numai pentru locurile din Bucureşti, nevoind a se mai espune In capriciile «omisiunilor esaminatoarecnnî, în loc să-şi facă datoria,setransforuiâ in adevărate biuroruri do Înregistrare. Nu puţin însă coutribue şi corpul profesoral la trista stare de astă-zî a Universităţei. llesuitatul, ce se poate constata fără părtinire de orice om cu judecată nu corespunde nici cu chelluelile b ud geta re cc-’şi impune ţara, şi nici mai ales cu elementele ce posedăm ca învăţători : aceştia, cu mai multă bună-voinţă şi cp puţin zel, ar putea produce mal mult şi mai bine. Negreşit, dupe cum am spus'o de la început, sunt escepţiunl lăudabile printrejprofesorii universitari, dar, în genere vorbind, mulţi dintr'inşii lasă de dorit din punctul de vedere al îndeplinire! datoriei! Unii, cumularzi îndrăciţi, Îşi bat joc dc cursul lor, alergând dupe fel de fel de ocupaţiuni producătoare; alţii, abia trăgându-şî sufletul inăpâdiţî de a-faceri, se mulţumesc a ceti studenţilor prelecţiuni de acum 10 sau 15 ani. Orele date şcolarilor sunt deri-sorii, iar produsul lecţiunilor adesea nu face timpul întrebuinţat pentru ţinerea lor. Nu doară că ar lipsi capacitatea profesorilor, din contra din acest punct de vedere am avea poate se ne plingein mai puţin: ce se le faci însă că, vlrtţi In numeroase ocupaţiuni şi petreceri, nu dispun de timpul indispensabil pentru pregătirea unei bune lecţiuni! Din această causâ, studenţii au a suferi încă neregula cursurilor şi mai ales a examenelor. S au văzut la noi, şi lucru se reproduce necontenit şi fără schimbare, examene a- mânate de o mulţime de ori şi bieţii candidaţi alergând in toate părţile j să-şi adune pe profesorii lor. şi când ne gândim că aceştia au învăţat carte la Universităţile străina» unde esactitatea cea mal perfectă este regula dominantă a portărei profesorului ! • * De sigur lucru merită îndreptare, şi aceasta n’ar fi peste putinţă. Altfel ar fi păcat, căci perdem genera-ţiunî întregi crescându-le in sentimentul neîndepliuirel datoriei, şi mai ales ne depărtăm de scopul măreţ ce nu trebue pordut din vedere de orî-care cetăţean : influenţa noastră culturală în ţările balcanice. Pentru aceasta Insă ar trebui oameni serioşi cari se priceapă aceste cestiuni şf mai cu scamă să ştie se voiască. Cu guverne dc ale d-lui Brâtianu, asemenea Îndreptări nu sunt desperat. Aşa zişii liberali ai noştri trăesc din espediente şi caută să se mănţină la putere, liguşind pasiunile vulgare ale ncelora cari ’i încongioară; ei nu pot îndrâsni se ia măsuri riguroase, pentru că ar trebui se isbească în ai lor şi aceştia ceî d’ântâiu s'ar grăbi se-î dea de mal! Să sperăm însă că, iu curând, ţara va 11 scăpată de năpustea guvernanţilor de astă-zi şi că vom putea vedea bărbaţi competenţi şi muncitori în capul afacerilor publice ; se speram cu deosebire că profesorii universitari vor căuta se se convingă că conştiinţa îndeplinire! datorii este cea mai d’ftntel condiţiune a asistenţei lor şi că nici odatu focul sacru nu trebue se-î părăsească in săvârşirea frumoasei misiuni ce lo este Încredinţată ! I). C. Popcscu. DEPEŞELE AGENŢIEI f,lUVAS“ Constiii)tino|>«>], 8 Martie. — Cea mai mare parte din puteri au răspuns deja Intr’un mod favorabil la nou# circulare a Porţii, relativa la aranjamentul turco-bulgar. Un răspuns analog din partea celor-î-alte puteri nu este lndoios. Conferinţa so va reuni probabil In cursul chiar al acestei săptămâni. Coiisfantindpol. 8 Martie. — In urma demersului activ al guvernului francez, Poarta a lelegrafiat la Sofia, pentru suprimarea provisorie a liniei vamale stabilită Ia fruntariile Ruine-li ei. Guvernul a uderot la această măsură. licrlin, 8 Martie.— Împăratul a răcit j puţin. Doctorii ’i-ad recomandat un re-! paos absolut. lierlin, 8 Martie.—Camera deputa-i (Hor.—D. Windhorsl declara, în cursul | discuţiunif Bugetului cultelor, că partida centrului se va abţine de a mal repeta plângerile Catolicilor, pentru că speră că restabilirea păcii religioase va ieşi din discuţiune, înaintea Camerii Seniorilor, a noului proiect de lege eclesiaslic. TOTI PENTRU TARA Reproducem dupăl’independance roii mâine următorul articol : înfrângerea ce d. Ion Brâtianu n ' suferiFo la Senat inlr’o cesliune de ; principii, care e strâns legata cu politica sa financiară, se complică prin o împrejurare foarte dureroasă pentru dânsul. Vrem se vorbim de discursul rostit cu această ocasie de d. G. Cantacuzino, fost ministru de finanţe, unul din oamenii cei mai însemnaţi din ţară şi cei mai stimaţi pentru probitatea sa politică. A N U N C I U R I: ■immeiQrt pe ju.iaa a patra linia ou bani, «utineinrt şi reclame pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL I). G. Gantaouzirxo, a combătui imposilul asupra succosilinelor propus de guvern, cu nişte argumente oare sunt osânda întreget gestiuni financinre a d-lui Brâtianu. Onorabilul representant al Prahovei a constatat că. în dorinţa sa d'nşi crea resurse nnoî, guvernul actual, trecând peste marginale admise de sirftţimântul public in materie de imposile, merge plnă a propune măsuri socialisto, nesocotind legile existente şi respectul datorit organisa-ţiunel moderne a familiei. Acest discurs venind se se adaoge la faptul că d. G. Cuntacuzino a iscălit alături cu dd. G. Boerescu, G. Mârzcscu, Dim. Brâtianu şi alţi membrii ai oposiţiei, propunerea ce are de scop abrogarea legei din 1881, iovodeşte destul de limpede că o-norabilul Senator s’a hotârît a eşi din reserva cc-şi impusese plnă aci, şi a iulra pe faţă în luptă în contra unui guvern care, in timp de 10 ani, s'a slujit dc putere numai pentru a ajunge a fi o ameninţare constantă pentru interesele murale şi materiale ale ţării. Nu putem de cât să ne bucurăm dc această atitudine luată do d. G. Cantacuzino, şi naţiunea îi vafl recunoscătoare vezându’l că îşi ia rangul ce 'i să cuvine printre oamenii Însemnaţi ce s’uu aliat pentru a pune un termen, prin mijloacele legale, acestui regim care a creat ţării situaţia desperată pe care toţi e cunosc. Inadevăr conştiinţa publică, multă vreme amăgită prin şiretlicurile şi aparenţele Înşelătoare ale regimului d-lui Brâtianu, Începe în fine să priceapă pericolul ce el presinlă pentru România, şi se arată neliniştită şi tngrijată pentru ziua de mâine. Lumea s’a săturat cu această politică lipsită de ori-cedirecţiune, ticluită numai după nevoile zilnice, când reacţionară, când socialistă, şi naţiunea, obosită şi sătulă, nu doreşte alt-ceva de cât să scape odată i de oamenii care o represintâ. Do- j vadă e că toţi oamenii capabili şi cinstiţi din ţară s'au deslipit, unu câte unu, de d. Brâtianu şi de partidul seu. Părăsit de însuşi fratele său, om deo cinste netăgăduită,combătut de foştii săi prieteni de luptă, d. 1. Brâtianu nu mai stăpâneşte astăzi dc cât mulţumită consursului unei colectivităţi, compusa de amici interesaţi, de oamenii pătaţi, care n’nu altă ţintă de cât satisfacerea poftelor lor. Datoria ori-câruî om care se preocupă de interesul general, este prin urmare se combată acest regim nenorocit. D. G. Cantacuzino a înţeles aceasta şi fără sfială a aruncat In cumpănă greutatea cuvântului autorităţii şi experienţei sale. PARTEA ESTERIOARA Germania.— Berlin, 0 Martie.—Clubul polon de aici s'a ocupat In două şe-dinţecu întrebarea, daca membrii poloni diu comisiuue au sfi participe saO nu la desbaterile comisiuuilor pentru proiectele de legi anti-polone. După o discuţie foarte animata s'a respins o propunere, ce tindea la o politică de abţinere. Insă membrii poloni din co-misiune aii primit instrucţiunea să nu I propue amendamente la diferitele dis-poziţiuni diu proiectul delege. Prin urmare el se vor mărgini a repeţi protestul făcut deja în parlament, a înfrânge eventuale bănueli, ce s'ar arunca în coutra naţionalităţii polone, a respinge atacurile ce s ar îndrepta contra Polonilor şi a da sprijinul lor minorităţii liberale. Greoii»,.—Atena. (5 Martie.—tji acum domneşte mare incertitudine Iii privinţa viitoarei atitudini a guvernului. Cu toate sgomotele ce au circulat că Tri-kupis va fi chemat să formeze un noii minister, aceasta cu greu so poate face In momentul de faţă. Şi formarea unui cabinet de Iransiţie poate avea loc numai atunci când Grecia ar fi silită să tn-elire pace în urma unui eşec militar sau după ce i s'ar paraliza toate forţele militare. —x— Serbii» si Itulnaiin — \'iena, 0 Martie.- Textili tractatului de pace bul-garo-sârb este următorul: In numele a tot puternicului Dumnezeii, m. s. imperială Sultanul, Împăratul Osmanilor, In calitatea sa de suveran al principalului Bulgariei: Maj. Sa regele Serbiei şi alteţa sa prinţul Bulgariei, inspiraţi de aceeaşi dorinţă de a restabili pacea între regatul Serbiei şi principalul Bulgariei, au Împuternicit spre acest scop, Maj. sa imperială Sultanul pe Abdullah Madjid-paşa, Begler-beyal Rumeliei, etc.ca prim delegat: Alteţa sa prinţul Bulgariei pe d. lvan Evastaticw Geşow, directorat băncii naţionale bulgare, etc., ca al doilea delegat, a cărui alegerea fost aprobata de Maj. sa imperială Sultanul; de altă parte Maj. sa regele Serbiei pe d. Cedoniel Mijatovicl, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar în Londra, etc., ca delegat al său. Aceştia aii preschimbat împuternicirile lor, le aii găsit In forma bună şi cuvenită şi aii a-juns de acord asupra următorului punt: Articol unic: Din ziua semnării acestui tractat pacea este restabilită între regatul Serbiei şi principatul Bulgariei. Acest act va 11 ratificat şi ratificaţiu-nile se vor preschimbaţii Bucureşti tn timp de li zile sad şi mal curând de va 11 posibil. Drept care delegaţii respectivi ad semnat acest act cu numele lor şi Fad prevăzut cu sigiliele lor. Făcut în Bucureşti, la IU Februarie (8 Martie) 1880. (Semnaţi) A. Madjid, I. E. Glieşow, C. Mijatovicl. I rnucta. Viena, 0 Martie. — Nene Freie Presse primeşte din Paris, cu data ic. următoarele amănunte asupra atentatului de la bursă: Asla-zidupăameazl s'a comis la bursă un atentat analog cu cel de ma) de unăzi din Cameră. Pe la 3 ore mal mulţi visitatorl al bursei văzură pe un individ rău Îmbrăcat urcând scara şi dueându-se în galena interioară. Unul zise In glumă, ca poate e un anarhist. După ce s a dat cu clopoţelul semnalul Închiderii oficiale a bursei şi după ce bancherii plecară, dar mai rămăsese multe persoane tn salon, căzu d’o odată din galerie o sticla, ce se sparse în bucăţele şi împrăştie un lichid, de care însă nimenln'a fost atins. La început se credea că era o glumă. Insă după un moment se uuzirâ trei împuşcături. Toata lumea aleargă spre uşi. Gardienii năvăliră în galerie şi u-restarâ pe individul, care trăsese trei focuri spre culisa rentei, unde stetead mulţi oameni adunaţi. Cel de faţă veninduşi în fire In urma primei spaime, năvăliră asupra atentatorului şi începură să’l lovească astfel, în cal l'ar fi ucis, de nu’) apăra soldaţii. Pe tot drumul de la bursa până la poliţie cl a fost bătut cu bastoane şi umbrele, de şi escorta încerca să i pro-teagă. La poliţie atentatorul a declarat că este un anarhist şi a voit să dea o lecţiune bursei. Diu vorbele lui se vede insa, că se găsea într’o stare exaltată, în cât se admite, că i s'a fost aprins fantasia prin atentatul diu Cameră şi a fost coprins de ideia fixă, ca şi densul trebue să comită o asemenea faptă. La bursa nimeni nu l cunoştea, deci u'uu putut fi motive personale. — Seara. Individul, care a comis astăzi atentatul de la bursa, a fost apucat de gât de o persoană, care stetea lângă el, şi arestat cu ajutori gărzilor. «Omoriţi'lstriga mulţimea. E) res-punse: «La ce atâta sgornot ? Atu voi www.dacoromanica.ro o EPOCA — 26 FEBRUARIE inimii st* sperii po bur£Tf>zi." Mulţi năvăliră asupra lui şi'l maltratară. I^a poliţie a zis: « De mult vream să arunc tn aer bursa. Spre acest scop studiam chimia şi preparam materii explosive. Am fabricat şi bombe, dar ele nu explodează. Chiar azi dimineaţă am făcut o materie, ce era să mu asfixieze. Obosit de atâtea încercări nereuşite, am pus mâna pe revolver.» — Toate astea le spunea liniştit şi ztmbind. In buzunarele Iul s'au găsit şase cartuşe, o piesă de cinci franci şi foi anarhiste. — Primul glonţ ii.aUns ghcrocul unui Impţp-. gal. Al doilea a făcut o gaură Intre coloanele numite Wicna şi Pelersburg. Al treilea glonţ a rănit puţin la picior pe un servitor. DECRETE — Prea cucernicul econom Constantin Caciue, se numesce proloereO al judeţului CovurluiO. — Fortificaţia Capitalei se declari de u-tifilate publică. Se autori-A coulinutrea lucrărilor de forlilicăre a lluc.urescilor, cari se vor termina tn anul îaxti—istm. Pentru lucrările prevăzute a se executa tn anul 1886—i887, guvernul este aulori-sal a emite renta amortisabila 5 0/u până la suma de lei 0.000.000, treptat cu înaintarea lor. , Modul de executare va fi regiasafl întreprinderea prin licilaţiunc publică. — Sunt numiţi şi permutaţi: D. N. P. Pitzutescu, ajutor la judecătoria ocolului Corabia, judeţul Romanaţl. B. loan I. Prumuşnnu, portărel la tribunalul Oorj. 1). Vasile 8. Stoenescu. ajutor de grefă la secţia IV a tribunalului iaşi. DINTR 0 ZI INTR’ALTA Conferinţa <1—lui Tliwntn Itnsllescu Dumineca seara, cu toata vremea rea, publicul lotuşi a ţinut să asculte prelegerile publice ce se ţin regulat Joia şi Dumineca la Albcneu. I). Th. Basilcscu, se presinlâ pentru prima oară publicului ca conferenţiar, d-sa este cu toate acestea cunoscut destul de bine ca autor al mai multor scrieri relative la poştă şi telegraf, pentru care chiar 'şi atras urgia actualului director general şi din care causâ a şi părăsit cariera sa. D. Basilescu, de şi nu orator, sees-primă însă cu multă facilitate, stăpân pe subiect, a făcut dintr'o materie a-proape seacă, ceva atrăgător. Conferenţiarul enumâra la început, calităţile factorului postai—bine înţeles, In mod ideal, iar nu real — arată succesiv, cum ş'a creat şi a progresat acest serviciu Iu diferitele perioade istorice, citează po rând toţi autorii antici care a scris despre poşte, arată dupe Ilerodote, Xenofon şi alţii mijloacele de cure dispunea col vechi .pentru corespondenţa lor. Dupe co face istoricul poştelor la Perşi,Qreci şi Romani, enumera câle-va fapte caracteristice dupe timpul lui Ludovic XIV, între care şi cabinetul negru. In urma arată cum s'a inventat culiele de scrisori la Paris -i visilele prin poşta. Drept este, dupe cum recunoaşte şi d. Basilescu că mat bine se făcea a-: ceste visite, atunci adică când poşta tri-J mitea oui lu locul visitatorelui, de cât azi câud punem cârţjle de visita în a-junul sărbători, cu credinţa că vor sosi a d iua zi şi ele nu sosesc de cât dupe sărbătoare. Mal departe d. Conferenţiar spune câte-va fapte importante din istoria poştelor naţionale, ajungând la partea finală a cuvântări sale. d-sa arată cum până în anii trecuţi poştele streine funcţionai! în ţară, şi termină spunând două frumoase legende una asupra inventări timbrului poştal şi alta cum Senatul Stalclor-unite, a fost silit de o femee se votezi* bilul prin care se a-corda un credit de .'10.000 dolari profe-sorelui Morse, pentru instalarea telegrafului său. In resumut, d. Basilescu a fost destul de bine, şi ce e mai principal este ca a dovedit strguinţa cu care s’a o-cupat de funcţiunea ce a avut. Am dori ca cei care a rămas acolo, să continue cercetările şi studiele Începute de d-sa, şi să ne procure ocasiune de a’i asculta şi pe d-lor. Itcporioc. CRONICA Idealul Poesia şi amorul sunt două boale surori. «Cmc a fost amorezatafost poet; cine a fost poet, a fost amorezat. Eată o ac-sioina mai tare, mal adevărata de cât toate acsiomele dedrept civil, comercial şi penal....fără controverse. In timpuri de înflăcărare, începând cu Alexandri şi oprindu-ne la Proda-nescu, toţi am făcut balade, sonete, a-crostişur( pentru o zeiţă care poartă fuste, şi am conjugut sub tonte fasele verbul a iubi. Apoi, dupăce’I am zis: «Eşti o divini-tute, după ce am comparat’o cu luna, cu stelele, cu marea, dup? ce am terminal un adevărat dicţionar astronomic şi mineralogic, pentru a demonstra puterea amorului nostru, i’am zis: Eşti idealul meU\ Idealul med j Ciudat cuvânt! Am deschis astăzi dicţionarul Academiei, care nu există, şi’ iacă *ce tălmăcire am găsit pentru acest cuvânt: «■Ideal, substantiv masculin singular; tot ceea ce poale visa mai frumos ima-ginaţiunoa.» Negreşit imaginaţiunea rătăcită sau nerătucilă. Pîna aci toate merg bine ! M’am întrebat Insă ce lucru frumos poate visa imaginaţiunea fie cărui muritor In parte, căci toate visurile, toate dorinţele nu se aseumănă. SC dau un singur exemplu. Saiaupe d-nuX..şi,să ini'l închipuesc poet şi amorezat. (Sunt convins canicl unu din aceste douC presupuneri nu’l pot nemulţumi.) Toată lumea ştie ca pentru D-nu X, idealul este un portofolii!... c'un minister limauntru ! Prin urmare pentru d-nu X. femnea sub forma de ideal, ar fi... un minister ! O dală pornit pe această cale de constatări, nu mă pot opri. şl m’am ho-tftrlt să arat fefneilor sce Înţeles are cuvântul ideal, sci*4s şi rostit cu atât foc de sute de oauient. Idealul avocatului : Un client gras şi un proces care ţim* cel puţin zece ani, trecând prin tribunal, curte şi casaţie / Idealul militarului : Un resbel I Moare locotenentul, moare căpitanul, majorul, colonelul, toţi ofiţeriisuperiori şi ajunge general. Idealul deputatului: Se fie present tn toate zilele In apelul nominal şi nici o dată present la şedinţele Cumerel. Idealul doctorului: Câte-va epidemii pe lună. Idealul birtaşuhn: S’ajungă să poală vinde carnea de cal sad de câine, mai scumpa de cât carnea de vacă! Idealul tânărului 7. : 0 nevastă oarbă ca sâ nu vază ce face, mula ca să nu’i zică nimic, surda, dur putreda de bani. Idealul camătandui: Dintr’un bilet de două-decl lei, să facă cel puţin unu de o sută de lei. Idealul cartoforului: Pe dama de caro săpueun napoleon ; apoi paroli, septleva, quinzleva şi aşa mal ’nainte ptnă când sparge banca ! Idealul bătrinului: 0 pomadă ca să pue la loc părul, dinţii şi tot co a mal perdut! . ... Idealul prefectului poliţiei: Bine pace tn tot oraşul. Idealul pungaşilor: Să fie paşte In toate zilele. Dacă din nenorocire, mi se va Întâmpla şi mie să zic unei femei în versuri sau prosă «eşti idealul med,» declar categoric ca idealul med pe ziua de astăzi este, să nu adormiţi citind acest articol ideal ! Mnx. INFORM ATIUNI D. Arvanezu membru la Curtea de Apel şi membru în consiliu de administraţie al regiei monopolului tutunurilor, s’a pomenit cu agenţi al regiei care veneau se’i facă per-chiziţie sub cuvânt că ar face contrabandă. In urma acestei perchisiţiuni minuţioase, d-sa şi-n dat demisia din consiliul de administraţie ul regiei monopolului tutunurilor * Eri seară a fost la palatnl Dacia, o Întrunire provocată de câţi-va guvernamentali. x Toată lumea se aştepta ca d. Brătianu se facă o declaraţie eri la Senat. D. Brătianu însă nici n’a venit la Senut. D. Nacu care îşi de-dese demisia pentru a Înlesni posiţia d-lul Brătianu, deşi fusese cestiunea ministerială, a declarat ea dacă Senatul nu primeşte legea precum a făeut'o, d-sa primeşte modificările introduse de Senat. * B. Slolojan a visitat Sâmbătă şcoala de arte şi meserii de la Fi-laret. X Aflăm zice Românul că d. Ion C. Brătianu, primul ministru, a o-tărît, ca ministru de resbel ad-in-terim, retrimiterea in străinătate la studiu a locotenentului Al. Ange-lescu, din artilerie, rechiemat de d. generare Fălcovanu, tocmai în momentul când trecuse cu succes (al doilea dintre candidaţi) esamenul pentru admiterea tn şcoala de apli-caţiune de la Fontaineblenu. X D. doctor Secoşanu a fost ales deputat al colegiului II de Roman în locul rămas vacant prin moartea d-lui Morţun. X Voinţa Naţională de eri seară zice că la întrunirea oposiţieî «numărul curioşilor a fost foarte restrâns». Ce este positiv, e că nu mai era cu putinţă ca se mai încapă cine-va în sală. Suntem atât mai fericiţi că a fost lume multă la întrunire, că cele 1000 şi mai bine de persoane care au fost presente, vor putea constata neadevărurile ziarului guvernamental. X Joi 27 curent, la ora 8 seara, D. Alexandru Vlahuţă ’şî va ţine la A-llieneu conferinţa sa desprepoesiefe lui F mine seu. X Intre alto cestiunî, cari compun ordinea zilei pentru adunarea generală şi estra-ordinară, cari va avea loc la Creditul mobiliar la 16/28 Martie, figurează şi aceia a lichidării acestei societăţi Credem a şti că, chiar In caşul când creditul mobiliar va intra în lichidaţiune, o altă societate, care va deferi de cea d’ânlâiu numai prin schimbarea firmei îi va lua imediat locul şi succesiunea. X Fie-care director de la Banca Naţională a primit în cursul anului 1885 sub titlul de retribuţiune şi tantieme câte lei 32,000. Şi se mai zice că am sărăcit! X In adunarea generală din Joia trecută d-nul Curada a fost reales ca director şi d. Eug. Stătescu, ca cen-soral Băncii Naţionale. X Tablourile de înaintare a armatei sunt sfârşite de tot, numirile vor a-pare in curând în Monitor. X Consiliul comunal s a întrunit eri la 4 ore. X Aflăm positiv că cronica noastră relativă la balul diplomaţilor a fost obiectul unei vii discuţiuni in consiliu de miniştrii. D. Sturza a pretins că cuvântul Colectivitate pus sub bonetul frigian şi sticla de şampanie conţinea o in-tenţiune maliţioasă la adresa guvernului. DEPESI TELEGRAFICE Londra,8Martie.—«Standard» spune că Sultanul va numi pe prinţul Bulgariei guvernator general al Humeliel 0-rienlale pentru o perioda de 5 ani, şi că reînoirea puterilor sale va fi supusă la sancţiunea puterilor. Pesta, 8 Martie — Camera Seniorilor.—D. Hunfalvy adresează d-lul Tisza următoarea interpelare: «D. Cogalni-ceonu, interpelând pe guvernul din Bucureşti, la 28 Februarie, relativ la nişte Români expulsaţl din România, s'a referit la oare-carl tratate, cari s ar fi Încheiat de prinţul Cuza. Cer deci d-luî Tisza sâ presinte a-ceste tratate, dacă există.» D. Tisza respunde declarând categoric, ca nu exista nici cu România nici cu prinţul Cuza, nici cu nimeni, vreun tratat, care ar autorisa, pe ori cine ar 11, a se amesteca In afacerile interioare ale Ungariei- (aplause) Camera ia act de această declura-ţiune. CARNETUL Sâmbătă viorile aăresunat toatanoap-tea. Carnavalul îşi da sfîrşitul, veselia a fost la culme. Cercul militar înăuntru şi In afara erea în foc. D-nil oflcerl ofereau damelor o serbare cu danţ. Faţada ospelului clubului străluceşte sub lumina gazului care arde In stele, In soare şi în coroane. Pe stradă o sumă de curioşi stau şi privesc. Saloanele sunt pline de Invitaţi. Intr'un cadru de aur format de uniformele militarilor, sub lumina policandrelor, şi In mijlocul fiorilor care garnisesc sala de bal, se vede un regiment de dame frumoase In vesminte bogate. In acea asistenţă numeroasă sâ citam pe d-na generare Radovitzîn satin crem şi dantele albe, d-na generare Anghelescu, tn alb, d-na colonel Poe-naru şi d-na colonel Raicoyanu In costume ţărăneşti,d-na colonel Mânu,d-na colonel Petrescu In negru, d-na Beller In toaletă pompadur, d-nu Iorca In ce- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 20 ARY ECILA W (Urmare) Urmată de feciorul sân, ca plecă es-sact la zece ore, căci până sâ sosească la Parcul cerbilor II trebuia un drum de o jumătate de oră. De la omorul lui Kassan ea devenise prea nervoasă, şi cu toata elasticitatea tinereţe! acest spăiraântator episod li venea tot d'auna In minte. înmormântarea din ziua trecuta o mişcase mult, dar, puţin câte puţin, a-cest crud suvenir şi toate neliniştirile se răspândiră în aerul sănătos al dimi-neţet. Afară de acestea, cereu făcea ea? Regele nu ’i-a cerut nimic prea grav. Şi, pe când ea lasuse hăţul pe gâtul calului care singur o ducea, ea se gândea nu numai la rege, dar şi la om. Ea nu tagâduia: omul era încântător, un gentilom plin de inteligenţă, de tact şi de o bună iui mă. Era In adevăr plăcut lucru de a fi a- dorală de o ast-fel de persoană! Dar ea, cel puţin, nu ’1 va iubi?... 01 nu! nu! N’a jurat înaintea altarului lui Crisl de a fl credincioasă bărbatului său? A-tunci, de oduta, II apăru figura posomorâtă u soţului ei, ast-fel dupe cum ea îl vedea In scenele furioase ale gc-losiei. Aproape de el, ca contrast, se a-şeza fisionomia serioasă şi cu toate a-cestea surâzătoare a Regelui, plină de un dulce interes pentru ea. Da, Regele, era In adevăr frumos. Se putea lesne iubi şi ea simţi că 11 iubeşte ca om, nu ca Rege. Ast-fel gâudindu-se ea ajunge la Parcul cerbilor. înainte de a ajunge la păduricea de lângă micul pavilion pe care i’l desemnase Regele, ea zăreşte pe feciorul Majestăţei Sale care, fiind calare, ţinea de căpăstru calul regelui. Monarchul sosise dar? In adevăr, la câţl-va paşi, ca îl şi vede stând pe o bancă retrasa. Apropiindu-se, regele se scoală şi o înlimpină: — Cât de încântat sunt că aţi venit, doamnă ambasadrice! Nadjeska Ivanowna răspunse surâzând că dorinţa regelui este un ordin pentru dânsa. — Ei bine, daţi-ml voe sâ vă ajut ca să descalicaţi, căci doresc sâ am onoarea de ’mi visita micul pavilion şi de a admira panorama ce se desface înaintea ferestrelor sale. Nadjeska se supuse. Uşuoară ca o pana ea sări jos, ţinuta de mână de către Rege. — Aţi putea, fără să obosiţi, ca să ur- caţi acest deluşor—întrebă Mujestatea Sa—drumul e cam greă trebue să ne suim pe o potecă Îngustă, repede şi plină du mărăcini. — Nu mă tem de nici un eserciţiă corporal—zise surâzând tânăra femeie. Cât timp erau de faţă cei doi servitori, Regele fu foarte galant, foarte corect şi curtenilor faţă cu princesa, Îndată ce scapă de privirile indiscrete ale lor, luă cu pasiune braţul d-nel de Mi-neleko. Contactul acestui braţ rotund şi Încântător II făcu pe Rege să tremure şi Nadjeska Ivanowna simţi câ şi tn ea se petrece ceva straniu şi nou. Abia puteau vorbi. Şi aceasta absorptie a u-nuia In altul li făcu să nu auza nişte paşi care îi urmărea printr'o aleie paralelă. De şi poate auzise acest sgomot, eijll luară ca un sgomot produs de sborul şi ciripitul misteriosul paserilorce sar printre arbori. Un cavaler, cu o jumătate de ora Înainte ca Regele şi d-na de Mineleko să sosească la Parcul cerbilor, intra singur In alecle din prejurul pavilionului. Descalecă, lega calul de un arbore şi părea că aşteaptă pe cineva. Dar nici Regelui, nicid-nel de Mineleko în aceste momente de fericire, nu le trecea prin cap ca ar putea 11 spionaţi. Şi cu toate acestea, acest tânăr, a cărui inimă era plină de ura şi gelosie, era un spion şi încă un spion teribil. Aşa dar această femeie pe care o iubea până la idolatrie, această femeie, care ’i respingea tot d’auna de câte ori el II facea vre-o propunere, această femeie preferă pe Rege, pe acest Rege cu do-uă-zeci de ani mai bătrân ca el! Un Îngrozitor sentiment de ură li făcea să'I bată inima şi '1 Împingea la râsbunare, la crimă! Şi sa şi puse să ’şi execute râsbunarea! In galop alergă în oraş. îndată trimise o scrisoare bărbatului infidelei, prin care II spunea unde şi cu cine In acest moment se găseşte femeia sa. Daca n'a trimis această scrisoare din seara In care el a surprins convorbirea Regelui şi a ambasadricei cauza era ca nu cum-vu lucruri neprevăzute să nu împedice întâlnirea proiectată. In a-ceastâ dimineaţa chiar nu a scris Iul Mineleko căci el dorea şă se asigure mai Întâi daca culpabilii vor veni la micul pavilion. Aci, închişi împreună, singuri, ast-fel trebuia sfi-l surprindă bărbatul gelos. Heilinghenthal, văzându-I fericiţi, se simţea puternic escitat la crimă. Su-grumându-şl cele din urmă scrupule ale conştiinţei sale el se făcu un infam spion. Copil râsgâiat, căruia odată toate ca-priţiele i să îndeplinea, acum el n'avea nici credinţă, nici lege; pasiuniele sale joase şi necurate eraă singurii săi stăpâni, lor tot d'auna voinţa şi-o supunea. Aceasta femeie, pentru ca domina pe Rege, crede că ar putea nepedepsită să ’şl bată joc de el, de el elegantul şi obicinuitul saloanelor capitalei! Plină de orgohii, ea cutează să calce In picioare inima ce el ’i-a oferit'o! El bine va vedea ea, imprudenta, cât o Vţ> costa să aibă ca duşman un Waldemar delleilinghenthal.de două ori trădat do ea, Întâia oară când ea era logodnica sa, şi acum ca femeie măritată cu un altui. Regele şi d-nu de Mineleko continuă In tăcere să sue întortochiata şi strâmta potecă care ducea la pavilion. Fericiţi cu desăvârşire, el gustau, fără să se mal gâdească la ceva, deliciele acelei dimineţi de prima-varâ ui cărei aer cald şi parfumat de mirosurile ce se exalau din ştejanl gigantici tot aşa ca şi din cel mai mic fir de iarbă, II Îneca lntr’o plăcuta voluptate. Pentru el, lumea nu mat exista; viaţa nu mal aparţinea de cât lor şi prin urmare nici nu putea gândi la ura nebună ce clocea a-proape de el şi al cărei efect Îngrozitor In curând trebuia să se vadă. Iarba înaltă şi presărata de florile cari se iveaQ sub arcada strânsă a arborilor, era mai moale decât catifeaua. Umbra era atât de mure In cât numai când câte o rază pătrundea printre arbori se putea vedea, In depărtare, câin-piele unde pâşunau vitele pe spinarea cărora mii de muşte, atrase de căldură sburau. Vântul era ca şi mort. Nici o foaie nu se mişca, râmâneaă fixe sub suflul de foc al soarelui. Căldură se mărise şi tngreuia mersul pe această zi de primăvară. (Va urma.) a, www.dacoromanica.ro EPOCA 26 FERBUAR1E 3 nuşiO, d-na Comăneanu In mătase sa-manie;d-na căpitan Schneider tu ţărancă de munte, d-na Candiano şi d-na Hor-basky In negru, d-na Lambru.d-na Boe-rescu. d-na Danescu In roşu cu buchete de trandafiri, d-na Murat, d-na Davi-descu, d-na Maca, d-şoarele Baicovanu doui trandafiri unul alb şi unul roşu, d-na Gorovei, d-şoara Barotzi, d-na A. Florescutn ţărancă de Dâmbovitza,d-na Borănescu In stacojia, d-na Cică, d-na Camaraşescu, d-na colonel Popescu foarte gracioasa tn ţărancă de Ilfov, d-na Casimir tn satin fer forgâ, d-na Rentz, d-na Lâon tn negru. Sala de bal e Împodobită cu trofee de arme, cu drapele şi cu flori. Danţul a Început la 10 ore şi a ţinut până 6 ore. Serbarea s a terminat printr un frumos cotilion. • * * Tot în acea seară era mare bal la d-nu şi d-na Chrisovelone. Ospelul e de toata frumuseţea, şi plin de o lume a-leasă, frumoasa şi elegantă. Sala de bal e tn mătase galbenă. Antreul unde se danţa foarte spacios e vopsit şi mobilat tn stil pompeian. Viorile n'aO Încetat până la 8 ore de dimineaţa. Bufetul erea splendid. Gotilionul, unul din cele mal bogate de până acum, erea feeric. La fie care figură se primeaă suvenire, flori, buchete, centure, trâm-bice, mâscl, corneturl, cutii, ace ele.... Peste opt-zecl de perechi afl luat parte la danţul final, condus cu multă dibăcie de d. A. Marghiloman. In acest mare buchet, celle mat de frunte ereofl d-na general Mânu, d-na şi d-şoară G. Fititi, d-na Simka Lahovary, d-na Se-chiari, d-na Ana Lahovary, d-na Gr. Triandafil, d-na Coralia Săvescu, d-na Elena Ferikidi, d-na Comtcsa Tor-nielli, d-şoara Lazuri, d-na C. Isvoranu, d-na A. Barvari, d-na Maria Suţu, d-na Principesa Elena Bibescu, D-na C. Flo-roscu, d-na Princesa Ferdinand Ghika* d-na S. Hull'on, d-na general Fotino, d-na şi d-şoara O. Suţu. d-na Condu-rioli. Graţioasa stăptna a casei, purlu o rochie de atlas roşu garnisită cu buchete do trandafiri naturali. Sâmbătă carnavalul relnviazâ laLe-gaţiunea Turciei. Ynlrens. FELURIMI O nmnifosluliiiiie intr’un teatru englez.—Acum câle-va seri se făcu o munifesluţiune în teatrul Victoria, din Londra. Ducele de Edimburg, care, cum se ştie, a luat de soţie pe sora Ţarului, venise cu soţia lui să usiste la represin-taţiune. In piesa este un pasagiu In care un actor întreabă p'o actriţa pentru ce s'a despărţit de soţul ei. Femeia răspunde: "Pentru că este Rus, şi pentru că chiar în Rusia este privii ca un grosolan». Ducesa de Edimburg se sculă supărată şi 'şl părăsi loja; ducele se scula, Îşi Însoţi soţia până la uşa lojel, unde strlngendu'I mâna se Întoarse sO şadă Iu locul lui. Publicul înţelesese lucrul; ast-fel, când ducele eşi din teatru şi se urcă tn trăsura, fu salutat c'uri vivat dintre cele mai sgomotoase. * » * O catastrofa.—Iu satul Zoeschen, lângă Merseburg , pe şoseaua de la Lipsea, s’au scufundat In zilele aceste de o data zece lanţuri de arătură dimpreună cu mal multe case, al căror locuitori din nenorocire n'ad fost ucasă afară de trei, care de asemenea au fost Înghiţiţi pe pământ. In locul arăturel disparutecu totul, s'a format la moment un mic lac. * * Ambulante.—La ministerul de res-bel se lucrează pentru întocmirea a 16 ambulanţe rurale militare, care vor începu să funcţioneze de lai Mal viitor. Fie-care din aceste 16 ambulanţe este destinată a funcţiona In câte 2 judeţe, In fie-care câte douC luni. Medicii şefi al acestor ambulanţe vor fi aleşi din corpul medical militar; tu cât priveşte medicii ajutori, d. ministru de resbel cugeta să propuie un proiect de lege prin care să se poată chema în serviciul acestor ambulanţe, precum şi pentru cazuri de epidemii şi de epizo-tii, medicii militari din rezervă, cure să funcţioneze cu schimbul. CORURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de. Luni 24 Februarie 1886 Şedinţa se deschide la ora i1/2 sub preşedinţa d-lui Chiţu. De faţă 101 onorabili. D. Xacu depune un proiect de lege prin care se autoriză districtul Gorjiu, ca să contracte unlmprumutdesO.OOOlei. D. D. Tănâsescu cere stimabilului ministru Stolojan, ca să intervie la Societatea «Unirea», unde s’au comis şi se comit multe neregule. I.a ordinea zilei urmarea discuţiei a-supra legeî monopolului chibriturilor. D. Ministru Naeu dispare din noQ de pe banca ministeriala. Se reîncepe discuţia asupra art. 12. D. .4/. Djuvara susţine amendamen-damentul d-sale, propus In şedinţa trecută, ca să se dea comunelor câte o zecime din produsul vlnzârii chibriturilor In fie-care comune. D-nil Costinescu şi N. Constanltnescu susţin acest amendament, iar d. Ru-bescu Îl combate. D. lepurescu propune un amendament tn Înţeles ca să se lase Comune lor avantagiele lor actuale. Articolul se votează cu amendamentul d-luî Djuvara. Se dă citire art. 13, care prevede cumpărarea de către Stata chibriturilor aflate deja In vlnzare la intrarea In vigoare a monopolului. D. Mănescu combate acest articol, fiind-câ obligă pe comercianţii din toata ţara ca se vie la Bucureşti să li se preţuiască chibriturile. D. Manescu propune un amendament pentru preţuire în fie-care Comună urbană. D. Costinescu combate acest amendament, pentru că diurnele acestor co-misiuni, ar Întrece preţul chibriturilor. Amendamentul se respinge. Art. se votează cu un amendament al d-luî Al. Marghiloman, ca termenul de apel să fie de o luna. Art. 14 sevoleaza fără discuţie. D. Al. Marghiloman propune un articol intermediar, care devine art. 15, ca apelul şi procedura să fie gratuite. Articolul se votează. Se dă citire art. 15 devenit 16 se votează fără discuţie. Se dă citire art. 17 care prevede ca contrabandiştii să fie pedepsiţi conform legei vamale. I)-nii Poenaru-Bordea, Ar ion şi Can-tili, combat acest articol. D. Bordoa, propune un amendament pentru suprimarea tnchisoref şi pedepsirea numai cu amenda şi confiscarea, scutindu-se o cutie de chibrituri. D Stanian, combate acest amendament ca şi d. Pri)n-ministru. D. Poenaru, tşi retrage amendamentul. Art. se votează. Se dă citire art. 18. I). Epure seu, propune a se suprima ultima parte, care suna ast-fel: «Nici înlr'un caz amenda pentru cel ce vor fabrica chibrituri tn ascuns, să nu fle mai mică de 100 lei. Amendamentul sa respinge şi art. se votează nemodificat. Se dă citire art. 10, 20 şi 21, care se votează fără discuţie. Se citeşte art. 22. Dupe o mică discuţie articolul se votează nemodifleat. Articolele 23, 24, 25, 26, 27 şi 28 sc votează fără discuţie şi fara modificare. Legea tn total se votează cu 55 bile albe contra 8 negre. Şedinţa se ridică la ora 5 1/4. Penel SENATUL Şedinţa de la 24 Februarie 1886 Şedinţa se deschide la ora 2 p. m. sub preşedinţa d-lui Gr. Ghica. Prezenţi 71 Senatori. D. Dr. Frumuşeanu. Adresează următoarea interpelare ministrului de finan-ce: de ce nu ia măsurile necesare pentru a opri murirea agiuluî. Legea timbrului şi înregistrării modificată de Senat, cu suprimarea art. 32 relativ la impositul asupra moşteni-relor directe, să primeşte cu 56 voturi contra 6. I). II. Isvoranu. Desvolla interpelarea sa relativă la tacsa de 5 0/0 asupra sa-larielor funcţionarilor. Nu ştiu, zice in-terpelantul dacă ministrul de finance este autorisat a respunde. In tot timpul Cabinetului Conservator această tacsă nu se vede, ea nu se Introduce de cât tn timpul resbelulul, şi atunci promiţân-du-se că ea se va ridica când bugetul Statului se va equilibra, apoi eQ cred ca vor aştepta mult timp, de oure-ce bugetul nu ’J văd equilibrâudu-se ci slruncinându-se. Cere a să suprima a-ceastâ tacsă. I). ministru de finance. Zice că tacsa j e foarte justă şi ca departe de a se su- prima ea se va menţine chiar când bugetul va fi equilibrat. I). II. Isvoranu. *Mi parchmecâ d-nu Acum guvernamentalii desmint a-eesle cuvinte ale d-lui Uratianu şi s’a dat ordin ca ele se nu apară In ministru a declarat că tacsa de 5 0 0 să va menţine; tnsâ aceasta nujva să zică că ea va fi tn tot-d'a-una. de oare-ce esis-tenţa d-sale nu e perpetuată acolo, si să poate ca chiar acest guvern sau altul să o suprime, apoi chiar pe declaraţi i d-voastra nu mă pot basa, de oare-ce nu ştia dacă n’ţi primit autorisarea a răspunde ast-fel. D. II. Isvoranu. Desvoltă interpelarea sa adresata Ministrului Domeniilor asupra distribuirel sămânţeî la săteni. D-sa zice că sâmânţele nu s'afl împărţit la timp — şi cel Însărcinaţi cu împărţirea lor, n'au spus cui le-afl Împărţit, şi eu cât preţ. Ce măsuri a luai, d. Ministru faţă de judeţele.do unde nu s’au trimes actele justificative, sau de unde s'a primitactefalşe.—Aşadela Dorohoiu nu s'a primit numele persoanelor ce a primit sămânţa — cantitatea sămânţeî şi preţul vtnzărel — ce facem dar cu aceasta. — De la Olt s’a primit acte falşe ; iar de la Ilfov nu s’a spus timpul când locuitorii vor plăti sămânţa primită. — La Vasluifl sămânţă a fost recusală de locuitori care ziceau că li s'aQ trimes prea târzia. — Ce face dar d. Ministru tn faţa neglijenţei administraţiei — ce măsuri va lua, aceste aşi dori se mi se respunză. I). ministru de agricultură. Citează persoanele de la cari a cumpărat sâ-minţele şi preţul cu care s'a cumpărat; daria cele spuse ded. Isvoranu nu răspunde. D. Isvoranu. Nu’ml a'ţi răspuns Insa d-le ministru da ce unii prefecţi nu va trimes actele justificative.—Intre personale de la care a'ţi cumpărat sămânţa văd. Senatori, Deputaţi şi tn fine prefecţi, dar grâul prefecloral e cel mal scump puteţi oare a 'ini esplica de unde vine aceasta? O a treia interpelare tot a d-lul Is-voranu: de ce nu se publica pe fie ce lună situaţia financiara a ţârei. I). Isvoranu. Era un bun obicei a res-pectalchiar de predecesorul d-v.d. Lecu de apublicatn fie ce lună situaţia financiara, pentru ce a’ţi Inlrerupl o d-voas-tră ori credeţi că de aceea a murit d. Lpcn şi acum d-voastra vă păziţi mare ilaritate). D. ministru de finanţe. Zice câ nu poate tn fie ce luna a publica situaţia financiară a ţârei, dar când poate o dă. La ora 5 şedinţa se ridică, Monitor. De ce această precauţi»ne?Nu ştie toată lumea că Monitorul minte? D. general Ipăteseu a plecat la Iaşi în congediu. Membrii societăţii de serieultură, se întrunesc mâine la ministerul domeniilor. m D. Tache Anastasiu, prefectul de Tecuci, a fost chemat eri în Capitală prin depeşă, de d. 1. Brătianu. • Se vorbeşte prin culoarele Camo-riî despre o recompensă naţională ce ar avea de gând guvernul se ceară pentru un personaj politic însemnat. m I.'Etoile roumâine zice câ dd. gen. Mânu, Raladi şi Petre Grădişteanu lipseau de la întrunirea opoziţiei. L’Etoile romnaine minte. Se pregăteşte publicului mai multe surprinderi, pentru represontnţia In folosul Ateneului, ce se va da la Teatrul naţional. Intre altele aflăm pozitiv că d-na Teodorini va cânta la această repre-sentaţie. m Societatea «Studenţilor în Medicina» va da, Joi 0 Martie, un mare bal cu tombolă în Sala Băilor Eforiei, sub putronagiul Principelui l)i-mitrie Ghica, a d-neî Zoe Sturdza şi a unui comitet de doamne, compus de soţiile profesorilor facultate! de medicioă şi membrilor consiliului medical superior, in folosul Biblio teceî Soc iotă fel Naţiunea de azi află că guvernul va pune în aplicare legea pentru subsecretarii do stat prevăzând In buget sumele necesarii pentru aceste posturi. SCIRI TEATRALE La teatrul naţional se repetă cu mare sârguinţa piesa Romeo şi Julia de Scbakspeare tradusă şi scuilisată de d. Grigorie Manolesco. Afara de aceasta să repetă şi opera Faust pentru a fi re-presentatălndatădupe săptămâna mare. Să zice că d. Ulmeanu, noul autor dramatic eşit la iveală prin strălucitul succes al revistei Puşol, va fi recompensat cu medalia bene-merenti clasa I. BI LETIA FLYHCL4R Bucureşti, 23 Februariu 1886. Urcarea estra-ordinară, de care se bucură de clt-va timp 3 0/0 am. la Berlin şi 5 0/0 perpetua la Paris, a continuat şi In săptămâna trecută, în cât Stmbâtâ amort. făcea 07.70 şi perpetua se negoţia cu 95. — După cursul Berlinului, 5 0/0 am. ar face 98.70 tusa In calcul trebuie sa ţinem seama că marca e supusă raportului de 123.75 125 D-şoara Teodorini are inlenţiunea d’a da un mare concert al căruia vernt va (1 consacrat de celebra cântăreaţă la Încurajarea unor artişti tineri ce voesc să meargă In streinatate ca să’şî com-plecleze studiile. Trupa germana de operete va sosi tn Bucureşti la sflrşitul acestei săptămâni. Să zice mult bine de artiştii principali cari o compun. Criza Jexistă Intr'un mod latent, lntr’o întrunire Intimă d. Brătianu ar fi declarat că in starea actuală a lucrurilor, d-sa nu poate se o mai ducă înainte. Prinţul Dimitrie Ghika ar fi zis câ d-sa care nu poate fi bănuit d a face opositie guvernului, crede câ, procedările guvernuluidecâtâ-va vreme, compromit atât pe cel care 11 susţin cât şi Coroana. Toată lumea ce erea presentâ la şedinţa Senatului, in care s'a discutat impositul pe moşteniri, a auzit pe d. Brătianu zicând la Senat că d. Nacu nu erea uutorisat să zică că guvernul nu priveşte ca o lipsă de încredere faptul că impositul asupra succesiunilor ar fi respins şi câ nu va pune cestiunea ministerială. in raport cu francul de aur, cea ce u-duce o deosebire de 1 Ie0 In cursul de mai sus. • Străinătatea, de altmintrell, e fermă tn toate fondurile. Viena ne aduce napoleonul la 9.995 şi Mobilierele la 299.10. Numai la noi ttrgul e slab safl departe de a fi tn armonie cu urcarea din afară. — Agiul se menţine la 15. Conslrucţiunile se tratează cu 197 1/2. Dadele se negoţiaza cu 271 1/2. Băncile naţionale se cer cu 1112—Naţionalele atât de mult uitate reapar pe cota la cursul de 230 finele lunci. Mo-bil ieri le sunt căutate pe bani gata cu 216. Tendinţa liniştită. SALA ATHENEULUI Mercurl 26 Februarie 1886 CONCERT Dat de d-na II. I». lonescu, tn beneficiul fondului construirel Atheneulul Ro-măn cu graţiosul concurs al doamnelor Bauer si Gebauer şi al domnilor N. Fleva C C. Dimitrescu. lMUK.lt AMA: 1) Sonata No. 5{op. No. 24) pentru piano şi violoncel. Bcethoven. Esecutat de d-na lonescu şi d. N. Fleva. 2) a) Sommerabend. Lassen. —b) In derş Frende. Tauberl.—c) Trost, Lassen. Cântate de d-na Bauer. 3) Solo violoncelloa) Andante Golterman b) Serenadă De Savoyard. Esecutat de d. C. Dimitrescu. 4) Andante şi variaţium pentru două pianuri. Sehuntan. Esecutat de doamnele Gebauer şi lonescu. 5) a) Wie stolz und stalllich.— b) Jetzt i-4 erhinaus Bintel.— Fruhlingslied. Schu-mann. Esecutat de d-na Bauer. 51 VariaţiunT pe o themă de Heethoven Saint-Saens Esecutat de doamnele Gebauer şi lonescu. începutul la 8 şi jum. ore seara.—Preţul locurilor: StatulI-iQ 10 lei — Stalul II-lea 5 lei. Biletele se găsesc la d-na lonescu, strada Ştirbcl-Vodă No. 14, şi la magazinul de muzică al d-lul C. Gebauer, Calea Victoriei. AVIS IMPORTANT De închiriat de la Sf. Gheorghe 1886 mai multe prăvălii Calea Victori Nr. 82. Hotelul SCSAIC tn Predeal 20 odăi, De vânzare un frumos loc tn Allea Eldorado str. Poştei Vechi. Lemne de foc şi construcţie In gara Buşteni. A se adresa la d-nul Inginer Boţea strada Pitar-Moşu Nr. 5 ixmiw ELISt MOSC! y studiile superioare tn Paris şi Munich. Se oferă a da lecliunt tn familii, pentru cursul primar şi secundar; tn special pentru limba francesâ, germană şi română. A se adresa la domiciliu Str. Primă-Verel No. 27. SALA BOSSEL Sâmbătă la 1 Martie 1886, Clubul-gimnastic va da după cererea generală un al 2-lea bal deschis In beneficiul fondului săa. TEATRE CONCERTE PETRECERI Teatrul Dacia. — Marc succes «lupa cererea generala, Sâmbătă I Marile si 2 Hârtie 1 886,\A/AT! Itcvlsla politica si umoristica în I acle «le «Inii I. M I.IU ZZI sl I). It. DOSETTI. BIBLIOGRAFIA A apărut şi se află de vânzare la principalele librării din ţară, precum şi la librăria editoare Haimann, in Bucuresci: Oberon sau cornul minunat, basm cu gra vurl line tn culori, format In 4o, cartonul frumos, lei 1,50 bani Prinţul sparge alune şi regele soarecilot'-basm cu 6 gravuri line In culori, format In ţo, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Guliver in tara piticilor, basm cu 6 gravuri fine tn cnlorl, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Guliver in tara uriaşilor, basm cu 6 gravuri line In culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Flautul magic, basm cu 6 gravuri fine tn culori, formal tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. La librăria Socek şi C-nie se află de vânzare: < urs de csplonlnrea po-stel«»r si telegrafelor dr Thoma Basitescu.—Preţul 10 lei. A eşit de sub tipar şi s’afla de vânzare la librăria Socec in Bucureşti : Al lr«‘il«Mi supliment la codicele române, coprinzând toate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1886. ediţiunea It. Huerescu continuată de : C. Itoe rescu şi C. Ylaliut/.i. In acest al treilea supliment, ca urmare a colecţii Boerescu, s'a observat acelaşi format, acelaşi sistem, aceaşi clasificare a materiilor, aceleaşi annolaţiunl şi triraeteri. Două inovaţiunl importante s'a Introdus Insă : Pentru lie-care lege s'a făcut trimiteri la Monitorul oficial unde să găsesc desbaterile corpurilor legiuitoare ţinute cu ocasiunea votareî fie-cârei legi, şi la sftrşitul volumului s’â adâogat o tabelă alfabetică generală de toate legile, decretele şi regulamentele promulgate de la anul 1869 pdnă la 1886. Ast-fel câ consultarea legilor devine mult mat înlesnitoare ne mai având cine-va pentru a găsi o lege să caute de cât intr's singură tabelă. BERARI A UNIREA Sucursala Oppler In futu gradinei E£piscopii BERE SPECIALA escelentâ proaspătă şi rece. Salon elegant, serviciul prompt. G. D. MO CIA NU COLŢUL OTEULUI REGAL BRINZETURI, VINURI si DELICATESE r-MI.CR. CHICAIlIHUăfc suplininle pre lângă Curtea din Bucuraşi, îmbrăţişând cariera de advocat să însărcinează a pleda cum şi a face toate lucrările relative ia profesiunea. Calea Rahovel No. 61. CORPUL DIDACTIC Comisiunea însărcinată de corpul didactic cu facerea unui memoria-pro-test tn contra proiectului de lege al d-lui Sturdza, roagâ pe toţi membrii Învăţământului public şi privat, din Capitală şi din toată ţara, că, dacă aa observaţiunl făcute în privinţa proiectului, de care e vorba, sâ bine-vo-iascâ a le trimite cât mal nelntlrziat d-lui Z. Demarat, profesor la liceul Matei Q Basarab, www.dacoromanica.ro Kt*nOA — 2»i FKBHUAttlB —i c\g\ ne schimb ). M. V E T; M O irr. srn\n\ fjraa\$!iT î— t i hm i » i c i f» i: s < « ,2.5 }'>bnajri &#*taoto a'ţnuit.iiih’ti > • • 5 . iiCi. In perpetua -. . _ ■ ■ Olilip. desl-il.............. O!•♦*lt. (FIMAI|îAli H4 fcr ' -mus'. iui<^TîMft>. . . : 5.* Veri*. tune. rural ■ , . • • <> -iInnr.'Orlialii! • ■ 5 . riv.i i% Iun»',, ni raia . ; 5Inijirvauiliil < i'miii'ial praf.1 dA lîlwfftiţl împrumutul cu . . • i'ri’d.i mf'.Miar . : . ■ i . - . f i'.Ujrioaaiiiliiu.’Uii • - . . Ujii ie de UancA ourrtra aur. . Fiorui-austriaci . / - .1». 0 t ţllM L DIN VIUNA NapAli’wicl' ........... Uii-fl.oWm.ijic . , u . j ■ Huula liăriR-.................. rmsn.nrv ivrititev tji a^^uunt niiui <>vi a;jf. ii. « »J 5^ v H p RfrMîi liArtir . . . . ;1 . . ci’iisM nfrn\niN Renta Romanii L.r7rr olritnaTl.-r. / s Kt; TiĂr \\ IHSTfliS STIMAT SJ2T a nii*ilil i unu sau (ioni elevi in schimbul unei pensiuni; sau a kxHiîit-ţel -fl indurare. A ®e adresa la administraţia acesUi Ziar. > i pţt «* şti i ii-; e nUTI'HH T ^le a i,!V,la '*'c* MIU/jM ţiuni pentru Clasiîlo m tr. r> 2.01 9.» 5.92 tlgw 156 W.SO lin. ioş.iîO 201.95 JJB 40 50 . T . . . r. . . . >■ ia vedere.......... MWrtjnhrrti.i-J-. . . •?*?«• V»( na UNfderiţ u . . . ti Tii\'^fi’f-lhj VuîfRbkb logic T -- ,l'11 b u c y r E s t i Bnletimul atmosferic de laS Martir I SSti I starea I f. sen. Primare., In schimbul un 0 ani, la care timp 'şi a perfecţionat studiile, doreşte a d?i lecţiuiu de ţrîirmsstică tn familii şi In Institute de domnişoare,. A se adresa la Gldbu-Gimnastic str. Biserica Boi; No. 1. MOŞII DE VWHRE MOŞIA R1EA NOUA di'* judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna lltea. Moşia are 200 s!j. masa sau aproape îOO pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până în bătătură relei de a 11-a staţie a rai ferate Oosleşli-Turnu-Măgurele. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peueescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri. PROPRIETATEA SIL1SEASCA din judeţul Teleorman—Gară la 3 minute depărtare.—A se adresa la d-na Elisa Chronidi, strada Intrarea Ro-setli Nr. 5. misii iii:\iu:\ii\t Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, av&nd făcute semănăturile de, toamnă. Doritorii se pol adresa în Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 îiţ toate zilele piriă la amiazi. So arentonză o moşie de 3,000 pogoane in judeţul Ilfov. Doritorii se se adreseze la redacţia ziarului wEpocu'). MOŞIA VĂLENI, dislrictulii Ol tu, plusa Şnrbaneştl, fosta parte a d-lul A, Burke. — A so adresa la d-nul Nicu Moscu actualul proprietar Strada Mi-nerva Nr. 12, bis’. 1.0 CI III DE VEMţlîE !\STITITU W.IIICU IjOCuI din strada Dionisie Nn. 20 şi tirada Cnnului No. 5. Acest loc b-'BIfOrRESfîl — 6, STRADA VESTEI, 6. are fata nre strada Dionisie 37 tneiri, pr. strada Crinului 40 metri şi adăn- •e lata pr *e strada cinic de it metri. Se vinde iu total sau îu loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peueescu, str. Clemenţi No. 2. CASE DE IU CHIRCIT Ite la Sfihtfu Gheorghţ, O casă aşezatăpe strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi ru curte şi grădină. — A se adresa la proprietatea care locueşto lntrAnsa. aii Tauri de rasă şi raci DL T VTfjftllij de lapte, a se adresa lă d. E. Beimer, administrator la proprietatea Pâşcanî din judeţul Ilfov.—Tot la aceasta moşie sunt de vânzare berbeci şi oi de rasă merinos. \P\ MINER\ll N°. I SI :î , i T . DE LA SLANIC proaspete se găsesc în tot d’auna Ia fraţii KONYA în Iaşi. Secţia medicala 1, llydrotherapia—2. Klcclrizare—ă. -uj thopedie— 1. Gimnastică medicală—5; -jq fuiFaţl—(î. Masajlu sistematic—7. Serviciul la domiciliu— S. COnsultat.il medicale. Secţia higienica 1 Bae abur . ....... 3 — i llae.de putină cu şi fără duşc . 2.50 medîcumenle ..............1.— 1 duşe rece sistematică . . . 1.50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1 Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa plnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile do abur, o-dată pe stplămănă Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnâ la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea. STATUI Ml Un rom Tftnop. Veri. HircuroAal —f4 te ii'.-i-pwr.ăt —3.4 Slatina -3,0 « .Oţswgig (."USţantu 1(W.tl -4.1 NU 5 7(34.8 -5.5 S \V 2 ‘SirlTrrft 704 7 -4.1 N N'EN 4 Ualantz 704.7 -1.5 6 Brăila 763.4 -0.6 NNR 4 Roman 70Î.5 -0.8 2 eraiova 740.8 -3.1 0 f. son. ţ> senin f. son. p. nor. sonlh. f. son in nirvi tarai Institutului, St. Flepitcs. Starea waroi la ilorisiafila uşoare, la Snlina potrivita plolţ generala. p ueim.TA'm ZIARULUI „EPOCA & 4 Strada Episcopiei, No. 3. X s ~ X X X -- vo xxxxxxxxxxxxxxxxxxx>:xxxxxxxx ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. X X X X X X X X X X DE Limbile francese si englese l*i*eturl moderate Cu Începere de Luni, 3/15 Februarie se vor deschide, pe «Bulevardul Elisu-bota» (stabilimentul de băi ale Eforiei spitalelor), cursuri de limbile endesA şi francesă sub direcţiunea d-lul Henry LoUiot. profesor la «Liceul sf. Gheor-ghe» şi la Institutul nou de d-nişoare. Aceste cursuri vor avea loc stfra, de două ori pe săptămână; —ele vor dura o oră şi jumcltate, de la 7 1/2 la 9 ; —şi nu vor costa de cât zece (ol pe lună, plâtibili cu auticipaţiune. Fie-care curs nu va 11 făcut In faţa unui numCr de elevi mai mare de cât zece. — Orele şi preţurile sus indicate au fost fixate pentru «a înlesni tinerilor puţin avuţi şi impiegaţilor de comerciă studiul limbilor celor mal răspândite tn lume. Salon de conversaţie si de citire Deschis toate Duminicile de la 9 ore dimineaţa la 12, şi pus gratis la dis-posiţia elevilor. înscrierile se pot face In toate zilele, dela 2 la 3 ore, p. m., şi de la 8—9 ore săra, «Bulevardul Elisabeta (stabilimentul de băl), la catul al treilea, scara la stânga. TABLOURI ANTICE Uâ colecţiune de 50 tablouri', de diferiţi maeştrii. Se allâ de vânzare la anticari dupe Bulevardul Academni. ^KXX»X>OC40»0001»iXX>fX>000(XXXKX^ « POMI RODITORI ALTOITI jj DE DIFERITE SPECII Din cefe ttriii renumite caiitati şi diferito atatl, so afla de venz&re Ia GE0RGE iOANID GH \!;IN V ţsunuia liraslea Sub Icoana str. Polona No. 101. AprOnpe o-:xxxxxxxxxxxxx1l UKXH*n#UUKXHnUK*U**H*MUUUH*UX n | i n x n n x 8 M X H n r, n n n u u X u n A X X mmi m la.\a mm ragelei si keimatismilii Sistemul prof. Dr. JAEGER Recunoscut pretutindeni ca cel »uii escelinte -COBS-NAT jyeiyL MEDICAL DIN LONpRAqy „MEDALIA DE AUfl" X X n n UHAIJI &T£ s Sub-senmatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ca se poarta ţie dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă Cari păzesc ele răceli si reumatisme Declarăm că am încredinţat în România unicul depoşjt al produselo noastre Casei I m j O V\ cj O AUX QUATRE SAISONS 72, Calea Victoriei 72, (in faţa Palatului Regal). Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Comu .ide din provincie se fac direct. Preţuri curente şi broşuri se trâmit gratis şi franco după cerere W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) n 8 8 x x < -V î X X X X X X X X H X u u u u BERARIA GAMBRINUS o W c a iCj a pus in consumaţie BERE (iVUBRlMM, $ ^ fabricatiunea OPPLER I xuMuux***nx***H***x**xn*n*nx.. DeââtiizAnd, cu înalta autorisaţjune a Guvcrmalui. ŞCOALA de musica vocala si instrumentala 23, strada Carol, 23 aducre9nccl03 bi cuuoşlinţ» publicului că a dastă şcoală, finid prevăzută cu tot pcrgoualul trebuincios, pot jirimi fnscrierf ifiloatd zilele de Ijuctu. De la 9.11 ore dini. si de 1a 3-6 ore seara SprijiniU cc am avut din partea mal multor familii cari aîl bine-voit a'ml încredinţa pe fn lor înttecui'6«J acestui an, mă fac a spera.ca nii ’ml-va lipsi nici tn viilor şi cA esemplul acestor va găsi cu alai mal mult imitatori, cu cât acâstă şcoală e singură, în toată ţara, aprobată şi aulyrişa â de guvern, unde se por.te înveţâ musica vocală şi orl-ce insti-ument numi’ pentru modica sumă de 15 lei pe luna primind tn schimb 12 tecţiunl tn ort-ce ore vor dori amatorii. Director, An. hnelsel. OUVRAGE LlIVXILIAEAIEIVT TERMINĂ ESSAI COMPARE SUR U* Jn J fj JT, •ţ DE LA ROUMANIE OEPUIS LES TEN1PS LES PLUS RECULES JUSQU’A NOS JOURS PAR JJÎSt)L£.S BUELMfflBSM UN VOLUME D’KNVIRON 500 PAGES, ElMTlON DE LUXE PAPIER VBLIN, CARACTERES ELZBVIRS. PRiX 20 F R A NCS-TI Rft G E LI IVI IT£ On prut sn-userire ti pur tir du / jl3 janvier dans les bureaux du «Peuplc Uoumain » et chez tous les libi\aires de liucarest. ;■ 1*^ « l A i^i d- Ai A» A fn OFICIUL OE PUBLICITATE „ROMAHIA" ÎS. STRADA ACADEMIEI. 10 BUCURESCI Trimesce anunciuri, inserţii şi reclame pentru ORI-CARE ZIAR din capitală, iu-deţe şi străinătate. t ' »■ t v r ¥ t t *r t w w ş r-ş y v T LA SUISSE ROMANDE REVUE LITTERAIRE ET ARTISTIQUE PAUAISSANT I.E 1" KT LE 15 DE CHAQUE MOIS Romans, Nouvelles, Conles et Fantaisies, Crilique litlcraire, artistique et philoso-phique, Voya/jes, Comfdies, Varieii-s. His-loire, Poesies, Recue des Liltiratures Cir an-ţ/ires et Rerue des Reaux-Arts, Ckrnniquse mcnsuelles de Suisse el de Paris, Biblioqra-plue. P1U\ B’ABOWliUUM Suisse : un an, IO fr. Etranger (umori c-oslale): 12 fr. DOCTORII EMIL MAI Vechiuprofesor de arta moşitidui şi medicprimar al spitalelor Sf. Spiridon d;u Ia=i, instalându-se tn Bucureşti strada Clemenţei, 25 de-asupra Farmaciei, dă consultaţiuni de la 8—li a. tn. şi 6—8 post-meridiane. NICOLAE A. PAPADAT AVOCAT Strada Biserica Ieni 8 bis. NERLY LIBRAIRE 22, MJE DE EA VIC! OIRE,22 LIVKES DE DROIT ET OE MEDECII JURISPHuDENCE GENERALE bE D A L LOZ, COMPLET 97 VOLUMES, fr. 1500 Bucuresci. —Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro