ANUL I No 70 ANTIEA EDITIUNE XJ DUM ÎNECĂ 23 FEBRUARIE 1836. (>HiGORE G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE. In V:ir;i I an 50 lei, tiluul20lei, 3 luni 10 lei Iu străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei HEDA CŢ1 A No. 3.—PiSLta, Episcopiei.—No. 3. IO BANI NL'MERUL APARE IN TOATE ZILELE N. Or. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURI; Hiimiciiirt |>e pagina a patra linia 30 bani. tnuin'iuri si twlame pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Pista Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL PARTIDELE PIX 0P0ZITIUN E ALIATE VOR TIXK 1 ill* Duminică la Februarie orele 2 p. ui. IN SALA ..JOJI" DIN STRADA REGALA l.\(ilSTRATl]R\ SI II. STATESCI Graţie interpelări ti -lui Ianoli. d. Stătescu a fost nevoit se se explice nsiipm destituirilor, făţişe snu disi-ninlnte, eu curea voit, chiar de la venirea sn In minister,- se-şî aservească magistratura, depărtând pe unii din cei ce nu’i sunt devotaţi şi Băgând frica In cei nlţi. Dar. prin răspunsul ce a dat, d. Stntescn n probat ceea sc am spus noi, că în manele sale, ministerul justiţiei este o armă de partid, şi că pentru a'şi ajunge scopul, nu se sfioşte de a tăgădui şi de a călca legile- şi In adevăr, d. Stâtoscu a început prin a afirma, că. Jupe legile esis-tente, ministrul justiţiei are dreptul absolut de a destitui pe magistraţi. Nimic mai neadevărat. Or cine va ceti legea orgnnisări judecătoreşti se va convinge că legiuitorul a făcut din ministrul justiţiei nn judecător al judecătorilor, că i a dat dreptul de a piiveghin ca magistraţii să-şi îndeplinească datoriile impuse de lege şi se pedepsească pre aceia ce se abat de la dînsele, că prin urmare ministrul nu are dreptul de a dis-titui pentru plăcere, pentru favoare, sau pentru apreciere, ci numai pentru abateri grave de la datoriile de magistrat. Dar pentru că afirmarea d-luî Stâ-tescu am auzit’o de multe ori, şi pentru că, In ţara noastră, călcarea de lege, ajunge să fie regula, credem că este necesar să stăruim puţin asupra acestei chestiuni,' şi să dovedim că d. Stătescu, or nu cunoaşte legea, or se face că nu o cunoaşte şi, în tot cazul, o calcă dupe maxima colectivistă, proclamată In Senat de d. Brâtianu, că ministrul face bine de calcă legea, de câte ori legea il supără. Este adevărat că magistraţii curţilor şi tribunalelor sunt amovibili ; este adevărat că ministrul justiţiei are dreptul de a destitui pe magistraţi. Dar resultă de aci că ministrul are dreptul de a destitui dupe placul său ? Ferească D-zeu ! Legea organi-sări judecătoreşti, care dă ministrului dreptul de destituire, spune tot odată în ce cazuri şi pentru ce cuvinte va putea exercita acest drept. Iacă cute-va articole din legea orga nizării j udecătoreştî. Art. 120. Ministrul Justiţiei are dreptul de priveghiere şi disciplină asupra tutulor Tribunalelor şi Curţilor. Art. 121. Fie care Curte are dreptul de privighiere şi disciplină asupra Tribunalelor diu ocolul seu. Art. 12i. Pedepsele disciplinare sunt: prevenirea, censura, mustrarea, suspendarea provizorie, destituirea. Alt. 132. Aceste pedepse se pot aplica gradual sau or care dintr'ln-sele, după importanţa cazului. Aşa dar, după legea organizării judecătoreşti, dreptul de destituire face parte din dreptul de priveghere şi de disciplină şi oonstitne cea mai grea din pedepsele diseiplihnre. A-cest drept sc exercită fie de ministrul justiţiei, fie de instanţele judecătoreşti. Dacă destituirea este o măsură disciplinara, de bună seamă nu se poate pronunţa, de cât pentru o Tibet ere de la datorii. Dacă destituirea este cea mai grea din cele patru pedepse disciplinaro instituite de lege, de bună seamă nu se poate aplica de cât pentru o abatere foarte gravă. In sfârşit dacă ministrul exercită acest drept, tocmai ca şi instanţele judecătoreşti, destituirea treime să o pronunţe şi el pentru o faptă a-mime, care să oonstitne o călcare flagrantă de datorie din partea ma- gislratureî. Fără îndoială ministrul nu e o-bligat să spue pentru ce a destituit, nu e obligat să dea cuvintele pentru cari a pronunţat o pedeapsă atât de aspră, dar atâta tot: el nu e o-bligat să spue ; dar treime eă. în mintea lui, destituirea să fie pedeapsa unei fapte atât de grave, în cât să merite cea mai aspră din pedepsele disciplinare. Iacă ce voeşte legea ! Nu e dar adevărat ceea ce a spus d. Stătescu că ministrul justiţiei are dreptul absolut de a destitui. Şi ministrul care destitue un magistrat pentru nlto cuvinte, de cât că magistratul s’n abătut de la datoriile sale, este un călcător de lege. Ce să zicem de acei miniştrii cari destitue magistraţi pentru răsbunări, pentru fnvorî, pentru calcule interesate personale sîiu de partid! Aşa a făcut d. Stătescu şi a măr-turisit’o singur in cameră. D. Stătescu a spus în adevăr că a destituit pe unii magistraţi ca să ’i sustragă de la influenţele unor cercuri politice de oposiţiune. Mai inţâiu această declaraţie este neudevărntâ şi menită se orbească numai majoritatea sa din cameră arălându'i că lucrează contra opo-siţiunii in interesul partidului. Căci am întreba pentru ce atunci a destituit pe d. Dâmboviceanti de la Curtea din Focşani, şi pentru ce a cerut demisiunea d-luî Al. Filitis, cel mai vechili şi mai bun din judecătorii Curţii din Bucureşti şi atâtea altele ? Dar să luăm de sinceră declaraţia d-luî Stătescu. Magistraţii destituiţi şi aceia pe cari voia d. Stătescu se ’i mai destitue făceau politică? Nu, d. ministru nu a avut curagiul să a-firme una ca aceasta. Prin urmare, nu puteau fi in relaţie cu cercuri politice de oposiţiune, ci cel mult cu oamenii din oposiţie. lată dar ideu d-luî Stătescu, aprobată de majoritatea colectivistă din cameră: De câle-uri un magistrat va fi iu rela{iî de rudenie sau de amicie cu vre-un om cure face oposiţiune, ministrul este In drept st-’l destitue. Dar judece or-ce om cu mintea sănătoasă, ce se va alege dejusliţie cu un asemenea sistem! D. Stătescu lusu-şi are, o mulţime, nu credem amici, dar o mulţime de familiari printre judecătorii Curţilor şi ai Tribunalelor. — Toţi aceştia ar trebui destituiţi, îndată cc s’ar schimba guvernul, mai mult, Îndată ce ar veni la ministerul justiţiei un om, chiar din acela-.şi partid, dar care se nu iubească pe d. Stătescu. Ce vor deveni magistraţii cu un a-semenea sistem? Ceea ce şi-a pus în gând d. Stă-î tescu se facă: nişte oameni cari se nu judece, de cât dupe inspiraţiile ministrului justiţiei; dupe ale d-luî Stătescu astăzi, care^nu lipseşte. în nici un proces maro, de a sufla judecătorilor hotărîrea, fie de a dreptul. fie prin alţii; după ale altuia mâine, când d. Stntescn se va obosi de a fi singurul judecător în ţara Românească. După cea afirmat că are dreptul absolut de a destitui, şi după ce a mărturisit că singura cauză a destituirilor era că unii magistraţi sunt rude sau amici cu unii diu membrii opoziţiei, d. Stătescu a voit să se inii repteze şi andăognt că toate schimbările şi destituirile ri’nii avut tn vedere de cât interesul serviciului. Darjude.ee or ce om cu bună credinţă anca a spus adevărul. Interesul serviciului este fără îndoială ca legea să fie observată, ca magistratul să fie respectat şi să aibă siguranţa că nimeni nu-1 va atinge Îndată ce-şi va îndeplini datoriile lui în conştiinţă. Nu e interesul serviciului ca magistratul să tremure pentru cariera sa, la fie care schimbare în minister, secante sănii supere pe cutare sau cutare oiu influent, care ar putea să ajungă ministru. Interesul serviciului nu cere ca d. Stătescu să trimeaţă răspuns magistraţilor cum să judece şi dacă nu se vor supune să-i destitue Îndată ce va veni la minister. Aceasta nu o interesul serviciului, nu e nici măcar interesul guvernului de astăzi, cât este cl de păcătos şi de fără de lege, aceasta poate să fie cel mult interesul d-lui Stătescu, interes murdar pe care or ce om de inimă trebue se-1 Înfiereze! <»r. <•. l'euceMHi Alena, 5 Martie. — Fiind că Turcia a întărit trupele sale de la fmnlicrâ, guvernul elen a hotă rit să cheme sub arme tlouc clase de reservft. Conslaiilinopol. 5 Martie. — Puterile fiind de acord asupra aranjamentului turco-bulgar, represenlanţii lor sc. vor Întruni în conferinţa, pentru a face să se cunoască, prîhlr’un protocol formal, că guvernele lor adera tntr'un mod provisoriu Iu această învoială modificată In oare-cari punte, şi că consimt ca să fie promulgată de către Poarta. Sancţiunea Europii la noua ordine de lucruri stabilită în Ilumelia este re-servată, ptnă atunci când statutul organic revisuit va fi supus la Conferinţă. Rovisuirea statutului organic se face de o comisiune turco-bulgară. Bariu. 5 Martie. Gazeta Germaniei de Nord, spune ca prinţul de Bismark suferă de trei zile, de dureri reumatismale la piept şi fa umeri şi a trebuit prin urmare, după recomandaţiunea expresa a doctorului seâ, să nu intervină la Reichstag cel puţin astă-zi, în discuţiunea privitoare la monopolul spirtoaselor. I*aris,5 Martie.— Astă-zi In palatul Bursei, un anarc-hisl a tras mai multe focuri de revolver, dar din norocire n'a rănit pe nimeni. Poliţia ’l-a arestat. SI PE URMA? O specie din clasa alergătoarelor ’şi ascunde capul In nisip când e urmărită de vânător; o alia specie diu clasa oficioaselor, de ia noi, 'şi perde memoria când e urmărită de dreptate şi adevăr.—In nici un câmp, n’a fost împins mai departe espedientul comparaţiu-niîor ca In acela al ziarelor guvernamentale. Critica aspră afinanţelor până la 1870,- opera actualului ministru de instrucţiune, — abunda In coinpara-ţium de la început până la fine; abuzul ce se face acolo de acest sistem de judecată întunecă lucrarea şi dintr'uu studiude ştiinţa, devine o culegere con -fusa de elemente străine neînţelese. Din această cauza s a şi denumit critica In cestiune o diatribă iar nu un studii luminai. — De la 1870 până acum comparaţiunile abundă în toate manifestaţiei spiritului guvernamental. Le întâlnim în discursurile «lin cameră, tn cuvântările din tnlrunirele publice, în Coloanele ziarelor lor şi aşa mai departe. O corn paraţi une recentă de această categorie o întâlnim tntr'un articol al ziarului din casa Lemparl, prin carese pretindea ca creditul nostru a întrecut p«‘ cel din Austria, Ungaria, Rusia si altele multe de astea, fără sens şi fără pri-copore. Dar cine se ridica acum în contra comparaţiundor şi le infirmă aplicarea lor la starea noastră? Negreşit că tot ziarul din casa LempăM. Vorba de la început, oficioasele' îşi perd memoria. Atât n’ar fi nimic. Negreşit că le priveşte acest defect psihologic pentru care le deplângem. Râul i* că de o dată cu aceste simptorne de deprimarea inteligenţii, se desvollă,în sens invers, la dînsele, mania descoperirilor. In adevăr, tonta lumea până azi erea convinsă de nenorocirea ogiulul; şi comercianţii şi industriaşii şi cei din porturi, şi cei de la oraşe—se plâng de această calamitate. Ei bine, tocmai In momentul când acordul erea unanim In asia privinţă, rAoil toţi 'şi munceau mintea spre a găsi mijloace pentru a-tenuarea acestui (lagel economic, una din oficioase debutează mai alaltă-ierl, cu o apologie din cele mai extraordinare, In favoarea agiului. Se fie aşa ? Agiul sau prima aurului s’a dovedit că: micşorează preţurile curente ale fabricatelor, sărăceşte pe cei ce afl semnal ipolece, slăbeşte până la extrem forţele celui ce e dator în afara şi cresc tu fine preţurile curente ale articolelor de consumaţiune. Prin urmare, industrie de vom avea, va cade-, tu cele din urmă, afară de 2—3 specu cari vor IÎ favorizate de monopolul statului şi de nu vor vedea mic-şorându-se preţurile curente: datornicii Iu străinătate, cum e stalul, vor poticni sul) greutatea sarcinilor, mărite «le prima aurului; ipotecaţii—toată ţuru e ipotecata,— vor fi datori a plăti de la 12 16 cbjur ptnă la 18 0/o mai mult u-supra capitalului împrumutat. Consumatorii tara multe mijloace vor II siliţi a'şi reduce hrana la cea mal simplă espresie. Cu alte cuvinte o sărăcie generală. Apoi dacă vom săraci de lot, ce ne mal e de făcut pe urmă ? Dacă oscilaţiunile continue ale valutei, aruncă nesiguranţa lu on-cc transacţie, şi pune piedica ori-carei redeşteptări a afacerilor, chiar acum când s'uu mai liniştit spiritele din partea politicei, ce mai e de sperat ? Fie. Lăudaţi agiul, susţineţi-1, activaţi-!, dar ajungând huneoarâ la 200/o nu veţi mai putea plaţi datoria din afară. Şi pe urină?... •Din eroare s’au strecurat, In coloanele acestui ziar, cuvinte atinga-toare pentru d. Mihai! Gogălniceanu. Redaeţiunea, regretând acele exprese, care nici nu se potrivesc cu atitudinea ce am păstrat’o pururea faţă cu eminentul nostru bărbat de Stal, a luat măsuri ca se nu se mai întâmple, pe viitor, asemenea erori regretabile. PARTEA ESTERIOARA Bulgaria—Sofia, 3 Martie. —In urma semnării tractatului de pace s’a celebrat astăzi în catedrala un Te-Deum solemn. Prinţul a dat o proclamaţie, în care mulţumeşte poporaţiunilor din ambele ţâri balcanice, fără deosebire de naţionalitate, pentru patriotismul şi abne-gaţiunea dovedită în timp de pericol şi aminteşte naţiunii binefacerea primită de la Sultanul, care a permis Unirea celor două ţări. In fine prinţul Îşi exprimă speranţa, sa poporul nu'şl va uita nici odată trecutul. Iu memoria tractatului de la Sant-Stefano s’a celebrai de asemenea un Te-Deum. Filipopol, 3 Martie.—Intre partida liberala şi c«'a conservatoare din Bulgaria şi Ruinelia orientală s'a operat un fel de fusiune fără sgomot. La Filipopol partida conservatoare e represen-lală prin mitropolitul Gervasins şi pregetul oraşului Dimitrow; cea liberala prin doctorii Stranski şi Ciomakow. Aranjamentul turco-bulgar n'a prea mulţumit pe RumelioţI; cu toate astea încercările de a provoca din această cauza o mişcare contra prinţului şi a guvernului se pot considera ca neisbu-tile şi mai puţin încă s'a putut sdrun-cina populuritetea crescântla a prinţului Alexandru-. Ministrul bulgar de justiţii*, Rado-slaxv, s'a exprimai către un personaj influent din Filipopol, că ambele ţări unite vor avea o administraţie, Came-r«*, legislaţiune şi un buget comun, cea ce a făcut o bună impresiune în toata ţara Sofia, 3 Martie.—Câţi-va patrioţi fanatici «ie aici au fost plănuit, acum câle-va zile, aranjarea unui meeting, în care avea să se ia o resoluţiune pentru espulsarea Austriacilor şi Ungurilor din Sofia şi din Bulgaria. Graţie e-nergiel consulului Austro-Ungar, care a protestat todata ce a prins veste de aceste intenţiuni, demonstraţia nu s'a făcut şi anume tn urma unei interziceri directe din partea prinţului A-lexandru. Gensurarea depeşelor se tace şi astăzi tot cu aceeaşi rigoare, cu şi In urina rcvoluţiuuii diu Filipopol şi lu timpul resboiului şi espediţia scrisorilor In străinătate lasă de-asemenea mult de dorit, nefiind corecta. Serbia. — Belgrad, 3 Martie. — în urma semnării instrumentului de pace, ce s'a făcut astă-zi, consiliul de miniştri, ţinut sub preşedinţa regelui, a decis demobilisarea armatei. Belgrad, 3 Martie.—Dupe ce s’a încheiat pacea Intre Serbia şi Bulgaria, guvernul de aici a dispus să se Înceteze cu Înarmările şi pregătirile de resboiu. Grucea-Roşie şi-u rechemat coloanele. Insă demobilisarea trupelor se va face numai dupe ratilicurea tractatului de pace. Fratele ministrului preşedinte, Sve-tozan Uaraşanin, a murit eri. Înmormântarea s’a iacul azi dupe a-meazi, asistând multă lume din capitală. Regele a fost representat prin adjutantul său. Au fost faţă toţi miniştrii, corpul didactic şi demnitarii cel mai Înalţi ăi ţări). Răposatului i s’au făcut onoruri militare; el a fost locote nenl-colonel şi odinoara adjutant al prinţului Mihail. —x—■ (•eriuaniu, Berlin,3Martie.—Mâine Începe In Reichshag desbaterea asupra proiectului delege, relativ la monopolul rachiului. La serala parlamentară prinţul Bismarck a zis, că va lua tn consideraţiune modificarea sistemului monetar, dacă i se va demonstra, ca prin etalonul dublu se vor urca preţurile cerealelor. Baronul Mirbach a răspuns că dânsul li va face demonstra-ţiunca dorita. Munteneşru. — Cetinie, 3 Martie.— Resultatele ultimei călătorii a prinţului Nicolae, se pot resuraaîn următoarele: Prinţul a găsit pretutindeni cele mai bune disposiţiuni pentru fortificarea posiţiunii sale muntenegrene, dar nici o încurajare In niscal-va aspiraţiunl pentru câştigarea unei posiţiuni In Balcani — afara doară la panslavişti — de oare-ce toate cabinetele europene sunt conduse de tendinţa de a vedea închisă cestiunea balcanică. Spania — Madrid, 3 Martie. — A-genţii carlişti cutreeră provinciele nordice, căutând să sondeze poporaţiunea, www.dacoromanica.ro o EPOCA —23 FEBRUARIE ilar nu tntimpină o primire favorabilii. Culpabilul de căpetenie tn afacerea revoltei din fortul St. Julian. va li im puşcat astă seară. I raiieia. —Paris, 3 Martie. — Cu o-casiunca disctiţiunii, relativă la expul-sarea prinţilor, ministerul are de gând se facă cestiune de cabinet. CRONICA I n t*otpctl\lst-tl|). I. RflWsi' jSefri'Ce' Tnîrâ arfTT î*70 şi 1875, E luna lui Glicnarie... In cafeneaua Fîalcowsky, un |individ palid şi nespălat, se observă regulat la postul sâtt. In această lună. upelpisitul patriot poartă o falşă pălărie de Panama, nişte ctrpvll pantaloni de dril, o jerpelita jachetă delustren. Şi când gerul s'a prea trecui cugluma. individul nostru apare, în uşa cafenelei, acoperit tntr'un covor cumul tepărţi transparente, pe careom-ni polen ţa patriotică 'l-a botezai tartan. il. le luna lut Cuptor... Individul nostru e tot atât de subţire ca In Uhenarie şi tot atât de palid ca şi atuncea. In locul falsei Panama Insă, se ridica, monotonă, pe un creştet nopâptânat o falsa căciulă de Astrahan: iu locul clr-piţilor pantaloni de dril, slâbăuoagele instrumente locomotrice sunt acoperite lntr'o pereche de pantaloni ce ar fi fost foarte la locul lor în luna lui Ghenarie, iar jacheta de lustren a fost Înlocuită cu un palton de o culoare problematică. III. Dar fie Ghenarie, fie Cuptor, fio Panama In cap şi dril In... picioare, lie căciulă de astrahan şi palton fără culoare, un lucru rămâne neschimbat In obiceiurile credinciosului client al cafegiului din piaţa Teatrului: consumaţia. Iarna sau vara. făcând galerie la masa vre-unui jucător de table saiidedomino, ori sttnd la răcoare pe una din băncile d ■ pe trotuar, tot pahare cu apă consumă stimabilul. Pentru ca chelnerul se nu protesteze, patriotul nostru, plodeşte ptnâ când vre-un cunoscut mal cu dare de mână comandă un ţvarf sau un capuţiner, şi alunei înhaţă paharul cu apă al acestuia, zicându’i: «Cere tu altul căci al consumat». IV Cu tutunu lucrul sta tot atât de prost. Mal tntliu pune In practică obiceiul şcolăresc cu abonamentul. Acest o-biceiu se practică tu mai mulţi confraţi de principii politice şi de mizerie. Al doilea mijloc foarte respectat pentru foloasele ce s au tras In lol-d'autia diiitr'lusul, este recurgerea la taba-Cherea vre unui cunoscut mat chiabur. Lucrurile.se pelrecinvariabil cam aşa: — Poţi să mă îndatorezi cu o ţigare, că mi-am uitat tabucherea acasă. De ce nu, cu plăcere, poftim; numai s'o faci mai subţire ca nici eu nu prea am. — Numai ctte-va fire.... ştii, 3upfi masă nu pot piua ctud n oi trage de ctte-va ori. Adevărul este Insă ca respectabilul n'a mlncat din timpuri imemoriali, iar cele câte-va fire de tutun se prefac Intr’un ţigăroiu nâpraznic, pe care o subjdivide tn mai multe ţigâruşe trebuincioase în tot cursul zilefA-V Cu politica, e lucru mare.... Cine e mai liberal de cât stimabilul / O teorii liberale es din gura Iul! Patrie ! popor ! democraţie ! Ion Brâ-tianu ! şi câte şi mai ctte. Domnitorul Carol e un neamţ mizerabil, care trebue trimes peste graniţa ; Germania şi Austria ne înghite economiceşte; ţăranii n'aă ce uituca. Clnd vorbeşte acest imaculat cei Bălţi clienţi din cafenea sc adună roată tmprejurul lui pentru ca să’l asculte, iar chelnerii, cascînd gura Ia acest i-luslru orator şi înfocat patriot, au uitat să ducă la destinaţie cafelele şi dul-ceţele comandate. Aşa liberal mai rar !... VI Scena se petrece între anul 1870 şi 1886. Mămăliga a început să priuză coaje. Acuma Panamaua—de şi tot falşe— a început să fie purtata In luna lui Cuptor, din preuuâ cu drilul şi cu lus-trenul, iar astrahanul şi paltonul tn luna lui Ghenarie. La cafenea paharele cu apa aii fost înlocuite cu ţi'arţari cu o jumătate de rom sau cu o jumătate porţie de Îngheţata napolitana. Bj câte odaia omul nostru tşi permite chiar şi câte o mică critică la a-dresa consumaţiei, a careia farfurie (/oală deja — o respinge cu indignare , zicând : — E infecta! S'a stricat şi Fialcoxvscky ăsta ! Iar despre tutun nici că mal Încape vorbă, Ziua şi pachetul de un leu. \ II Cu mâncarea, lucrurilor s au schimbat de asemenea. Acuma amicul nu mal poate mânca do cât o la curte la Constandin, la Ior-dache sau la Frascati. lntr'o bună dimineaţă un prietin II Întâlneşte; — Ai se mâncăm la Purcel. — Fugi d'acolo, mon şer, cum dracu mai puteţi mânca In asemenea locuri! \ III A trecut mulţi ani de când monşerul stă bine, favorit al puterei şi chivernisit cu mai multe mii de lei pe luna, deputat, senator şi altele şi altele. Acum din Hugues, Grand Hotel şi Frascati nu mai iese. Hainele lui sunt tăiate numai la Francke, pălăriile cumpărate numai la Becker, iar rufăria adusă direct de la Paris. Nu e vară de la Dumnezeu, tn care ciocoizatul june tomnatec să nu vi- ziteze cele mal Însemnate staţiuni balneare. precum Emsul, Ostenda, Aix-les-bains etc. La Bucureşti are casă deschisă şi e-legantâ, trăsură cu luna. metrese cu săptămâna. La cameră, unde 1-a trimis un pre-•fect nepreţuit, votează In tot-da-una eu guvernul şi întrerupe indignat pe toţi oratorii din oposiţie. I\ In politică, m în toate cele l’alte, schimbarea este deplina. Astă zi România, având un rol însemnat tn Orient, trebue să dea exemplu de moderaţiune si înţelepciune. Nu ne mai este permis să fim utopişti şi cu idei nebune. Regele Carol I. bravul nostru căpitan, şi-a câştigat un loc ne-peritor în naţia română şi criminali sunt aceia car* ’l acuza şi ’1 bârfesc. Dinastia llohenzollern .este scutul cel mai puternic al ţărei noastre. A trecut vremea revoluţiunilor şi a luptelor politice sterpe. Aceasta ţară trebue să fie guvernata de către oamenii aceia cari au dat dovezi ca o iubesc şi ştid să o facă a fi respectată şi iubită în afară ! X Cu toate acestea este foarte cu putinţă, ca, după oâţl-va ani, să vedem o nouă minune. Dracu nu face mănăstiri, spune ozi-câloare românească, şi zăă, multe lucruri ah dracului se pol întâmpla. Mi ca l'om vedea iar la FialkowskyL. 11si FEBRUARIE I. < l CASA DE SCHIMII M. F E R M O 27,—STIUDA LIPSCANI, 27— uşi i. it i < riu:s< i 22 Frlttkarie 18 $6 Kont«‘ amortizai»iii . . • 1 90 f i l |wrt»cti*n . . 9!4 | 89 UliliK- d« stal - - - • oiiîîg. < t>- st. arm vi u .îon-r '< ■, tk-is, ftim*. rural-- • • • ta: | Scris, fiinc. rurale . . • 881 8 7-< Scris fu no. urlianc . . . 90 *>% Scris Hi ni*, ui l*aup . . . K Scris. Tune. rnralr . . Kt Imorurnutnl comunal . . 7*14 ORlig. e.asRV polis. Ici 10 doi).1 215 luipmuuului cu iimnic . • , , Aelioni |)ftn(*r-t nailon . . ;a 1115 Acţiuni «t*ii-ia-Uoai»nii • . . » N.alinnnlă Credit mobiliar . . 198 » Constructiunl. . . . » Fabrica du tiărtie . . Argint cftntra nor U.lete de Bancă contra nur. Florin austriacl 2.01 cnisi 1. m\ \ ii-:\ v Napoleonul Ducatul l.nse otomane Kubla hărtîe . . . . . . . 9.99 5.91 2ă. 125 ri;nsri.i>i\ irtmi.i.v nriita AnVbrt Opuciilmim. ....... O'uigafTanl noul liniaţi—fi. M.isajiu sislomntic-7. Serviciul la clomieilifi— *. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Hae abur..................3.— 1 Bac de putină cu şi fără duşe . 2.50 medicamenle ...... l duşe rece sistematica . . . 1.50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1 Răile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa piuă la 7 ore seara. — 2. Pentru danie Insă băile de abur, o-dală pe, săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa piuă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea. k l Directorul Institutului, St. Hepilcs. Starea mărci la lini t ta, seara la 4 Martie veni tare. >„ ir DE Limbile francese si englese Preturi moderate X X X X X X X X X X X X X X X X X Fiiili SlTATBfi ZIARULUI „EPOCA Strada Episcopiei, IVo. 3. ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. Cu începere de Luni, 3/15 Februarie se vor deschide, pe «Bulevardul Blisa-betu» (stabilimentul de bai ale Eforiei spitalelor), cursuri de limbile enşiesă şi francesa sub direcţiunea d-lui Henri/ Lo/liot. profesor la «Liceul sf. Gheor-ghe» şi la Institutul noii de d-nişoare. Aceste cursuri vor avea loc săra, de două ori pe septămână ; —ele vor dura o oră şi jumătate, de la 7 1/2 la 9 ; —şi nu vor costa de cât zece lei pe lună, plătibili cu auticipaţiune. Fie-care curs uu va II făcut în faţa unui număr de elevi mai mare de cât zece. — Orele şi preţurile sus indicate aii fost lîxate pentru «a înlesni tinerilor puţin avuţi şi impiegaţilor de comerciu studiul limbilor celor mai răspândite In lume. Salon de conversaţie si de citire Deschis toate Duminicile de la 9 ore dimineaţa la 12, şi pus gratis la dis-posiţia elevilor. înscrierile se pol face în toate zilele, de la 2 la 3 ore, p. m., şi de la 8—9 ore sera, «Bulevardul Elisabeta (stabilimentul de hăt), la catul al treilea, scara la stânga. TABLOURI ANTICE Uâ colecţiune de 50 tablouri, de diferiţi maeştrii. Se află de vânzare la anticari dupe Bulevardul Acadetnni. Iu virtutea decretului guvernului Iltdiiin din 1800— 08 09 70 va avea Ine la ^ 15 Martie 1886 cu toate formalităţii© prescrisei!© leg'-, noul tirngiu lunar «I W i m m m IMI'lllMITl 1111,011 CU LOSURI ■garantate In parte cu bunurile aparţinând celor mat importante oraşe ale Italiei,.adică oraşele : Bari, B arie tta Jlil an, Veneţia cu 500 trageri, cari vor avea loc alternativ la (rpoco regulate şi la oare vor ti trase 800.000 de premii de 2 milioane, i milion, 1 2 milion : 250,000; 100,000 ; 50,000; 20,000; 10,000 ele., formând un total de a-proape 66 IVf ilioane in u. u r» plătite tn nwTiWlă sunătoare, cu cea mm mare discreţiunc la domiciliul ferici-ţijor căşligiiţoi-i, ţiple 500 tragem nu loc drept, filj 0 TRAGERE PE LUNA I .< ' Axată irrevocabil la datele înscrise pe obligaţiunile originale, care afară de asia /Qh mal conţin toate desluşirile dorite fu trei limbi. Fie-cărut cumpărător i-se gn- 2 ranlează o primă de 00 franci cel puţin şi care se poale ridica la maximul de ^ 2 milioane- De altminteri nu se porno nici o-dată suma debursată care sa- ros- .,^4 titue integral^,flecare’cumpî-rălor fiind garantat de rambursarea sumei de lei ™ 230. — ProţulcumptlrS-il şi de 00 franci minimul primei garantate. Obligaţiunile originale şi definitive. Investite cu semnătura şi sigiliul autorităţilor comunale din Itai-i. liai-lctin, Ililim, Vcm-iia şi care asigura plăcuta rotnbiuuUuue concura ia o tragere pc lună se vând tn numerar cu Prelinf de Iei 280. rjSN Acbîeâşt Vibligaţiunl se pot cumpăra prin plăţi tn rate cu preţul defel 200, V Care frebiiesc ast-feţ versate; Subscripţtunea lei 20; restul de lei 270 In 27 QgŞ rate, foarte lesnicioase a 10 franci, plătibilc cu începere de la 20 Maifi 18.30 in A prima septămână a Ue-oarei luai, îndată ce versământul pentru subsciinţiunc ^ s'a efectuat,, cumpărătorul concurează imediat, tu contul sft® esclusiv, ta pri-mieie fragercl de la 15 Martie şi la toate tragerile următoare, ca şi cum ar fl ^ vărsai costul Integrai. Fie-care cumpător primeşte tu dar o obligaţiune originală a CRUCEI-ROSIl ITALIANE [care se- vinde cu -45 franci bucala) prin care participă la 4 trageri anuale cu rambursare garaiilală piua la concurenţa sumei de 45 li-anci : La aceste trageri sunt de căşligat următoarele premii: 1 Mai 188(1 Premiul I I August 188(1 ,, I IV îiOil.OOO r,00,000 © * f i I # Afară de asta cumpărătorul mat primeşte bi dar 3 bilete ale Murei Loterii Naţionale Jtaliane, autorisulă de guvern şi la a cărei3 mari trageri, cure vor avea loc tn curând permit a concura la 2,305 dc premii de ÎOO.OOO; 50,000; 25,000 etc. i s / r t 1 ij - Cumpănătorii aCester Cbligalgunl vor observa că afară de siguranţa că nu perde sumu^ieiuirsata, prin sistemul adoptat de oraşele Buri, Bcnlella. de a pune tndârSpI nttmerilc obligaţiunilor eşite. le dafi cea mal mare probabiliiate dc a putea caşţjga pină la COpe emil care se pot ridica la cifra de 10 milioane.— ‘Banii seTrimit înainte de IS Martie cu mandat postai Ja Banca Frateli C.roce . fu:Mari«»«r- ţioiiuva Ulalia.. Buletinele de tragere se espedieuză gratis. M l\STIIliTIO\ lll.tlt Ulllllll. BOUR JEUNES FILLE llucarest, strada Sf. Voevozi. 27 Enscigiiernenlpriuiairo el secondairo apri-s Ies progranomes do l’Etat. Les Ianguos franţaise et llemandes d’ont obligai,oires. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Batişte No. 4. — —- —5- —- -T- —- BHRARIÂ GAMBRINUS { XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^ X X X I X POMI RODITORI ALTOITI DE DIFERITE SPECII Din cele mai renumite calitati si diferite etati, se afla de venzare la GEORGE I0ANID GRADINA Numită Braslca Sub Icoana slr. Polonă No. 104. X X X X X X Aproape de biserica Icoanei. Premial cu l-iii preţ: «Afedalii de aur» la cou-cursul agricol al comiţiulul de Ilfov in unul 1881—1882, pentru noile varietăţi do pere denumite. REGELE SI REGINA. ROMÂNIEI CUM SI PENTRU ALTE SH îCtl Asemenea premiat cu primul preţ : «Diploma de onoare clasa 1-a » la e.xpo-siţia Cooperatorilor români in anul 1883 pentru mal multe varietăţi Şi calităţi de diferite li nele. Preţul pomilor se poale vedea tn catalog ilin care preeinl ce a fost piua acum l'am redus la uu preţ mai mie. Domnii amatori din districte şi din capitală, voind a avea catalog, se vor adresa prin epistole la zisa grădină şi îndată li se va Irimite-—Plantarea pomilor pentru primăvara este mult mal bine de a se face mat de timpuriu. Domnit amatori sunt rugaţi a’ml Lrămite comamlele cât de timpuriei ca să pol u le trimite la timp cuvenit. X X X X X X X X fabricatiunea OPPLER »— •— -*► >—■ s-- -gy Şt» -«F’ 3.0 .«O ■% Deschizând, cu înalta auLorisaţiune a Guvernului. ŞCOALA de musica vocala si instrumentala 23, Strada Carol, 23 2 aducrespeetos la cuuoslinţa publicului a că areastâ şcoală, tliud prevăzută cu !! lot |)ersonalul trebuincios, pol primi înscrieri In toatd zilele de lucru. De la 9-11 ore dim. si de 1& 3-8 ore seara Sprijinul ce am avut din partea mai multor familii cari o fi bine-voit u'ml h încredinţa pe Iii lor In decursul acestui 1 an, mă fac a sjiera că nu ’ml-va lipsi I nici In viilor şi că esemplul ucostor va I găsi cu atât mai mult imitatori, cu cât 8 acăstă şcoală e singu: ă, în luată ţara, aprobata şi aulorisala de guvern, unde se poate învăţa musica vocală şi orl-ce insLrument numai pentru modica sumă dc 15 lei pe luna primind in schimb 12 lecţiunl în orî-ce ore vor dori amatorii. Director, An. hueisel. REGIMUL DE UY\ CONTRA RiCELEI SI REl MATIS.ULLU Sistemul prof. Dr. JAEGER llecunuscut pretutindeni ca cel mai escelinte CORONAT DC JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU „MEDALIA DE AUR" X XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn n n x n n n n n n x X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X u n n x n n x x X n n n x n n n x n x n xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx &vn Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă Cari pusese