ANUL I Nn. 78. wrzamz+rwm TniTim — ■ i ■ ANTEI A EDITIUNE SAMH.VTÂ 22 FEBRUARIE 1880. OUE G. PEUCESCU irfctcr polhio ABONAMENTE: In tură 1 an 10 lele Ciunti)» lei,3 luni 10 Ini. tu străinătate l an âO. Itil, 0 luni k'l n E D A C T IA No. 3.—Piaţa Episcopiei.— No. 3. IO BA.MI TVLTIvrEFîUL APARE IN TOATE ZILELE PARTIDELE IUN 0P0ZITIUN E ALIATE VOR TINE mvm miu(\ Duminică lo $3 Februarie orele 2 p. m. IN SALA ,,J0JI‘' DIN STRADA REGALA wrrgmr»- - * - « « LALEA IN OUI EXT Mercur! de diminenţă, plenipotenţiarii întruniţi iii Bucureşti, au semnat tratatul de pace, care pil ne, pentru moment, capot diferendului serbo-bulgur. Acest tractat,dupucum soşticcleja, se compune dintr’un singur articol care zice că ;■ «pacea este restabilita între regatul Serbiei şi principalul Huliganei, de la prese ului twictftl». Ast-fel se sfârşeşte neest episod al criseî orientale, ce si1 părea, acum eâtâ-va vrerile, tfa'Vh putea! atragi1 după sine mari complienţinni. Gând, putină vreme după întrevederea de la Kremsicr, isbucin revo-lutia de Ui 18. Scpleinb: o, la Filipo-poli, toate cabinetele europene, afară de cabinetul din .Suiot-Jameş, după cum s'a dovedit mai iu urma, au fost adânc surprinse. La Yienu, abia se putea crede că Rusia, a doua zi după acordul intervenit, care stabilea un modus-virrndi eu Orient, sil dea probă despre o aşa %are duplicitate, iar cabinetul din Petersburg, care sc ştia cu toţul.slrein do cele ce se întimplase, retuaşe cu lotul uimit. Cobi iţele luilnnky, se înşela insă asupra semnificaţino-ei mişcărei rume-liole. GreiJIerid, în definitiv,că acesta mişcare nu este de eftt o mişcare rusească, consilia pe regele Milan, se mobilizeze armata sârbească. Grecia imită îndată acest exemplu. Serbia, în numele equilibrululdl lialcanie, Grecia , in nm\\e\o drepturilor elenismului, declarau Europei că nu pot admite noim stare de lucruri.dacă nu li so va acorda o compensaţie. Şi se jjăru un moment că cea ce mai renume din imperiul Oltoman îu Europa, va dispare, sub loviturile micilor şi numeroşilor săi inamici. In timpul acesta insă, lumina începu a se face In cabinetele europene asupra celor ce se întimplase. Rusia dote probe repeţite despre necomplieita-tea ci, şi despre vbinţa-î nestrămutată de a menţine ştalu-tjuo în 0-rienl; şi numai românea do cât a aduce pe Rumeliutl la supunere, şi a face pe principele Alexandru, se se întoarcă la Sofia. Mijloacele coercitive erau insă foarte greu de găsit. Întrunirea ambasadorilor acreditaţi pe lângă sublima Poartă, mai întiiu, apoi Coni'eronţa din Gonstan-tinopolc-, probează, pe de-o parte, câte greutăţi de tot felul se întâmpinau pentru a restabili veebia stare de lucruri, iar pe de alta că mişcarea rumeliotâ era făcută contra Rusiei şi susţinută in mod făţiş de cabinetul britanic. Retuşul lui sir William White de a iscăli protocolul Conferinţei, fu singura causă pentru care ea nu putu ajunge la nici un resultut. Pe când marile puteri discuta la Constanţinopole, Serbia şi Grecia se înarmau mereu. Opiniunea publică în Serbia era foarte surescitată, se făcuse cheltuelî mari cu mobilisarea ; guvernul sârbesc nu se mai putea da înapoi. Atunci se imagină planul de a aduce pe bulgari la supunere prin armata sârbească, şi regele Milan, sigur de consimţimântul Rusiei şi al Austriei, de acord întru aceasta, declară restiel principelui Alexandru. So ştie rasul I ntui. Mar-şnl triumfal al regelui Milan spre Solia, se transformă intr'o serie de lupte crâncene .şi desivstroase pentru Sârbi. Învinşi la Slivniţn, la Ţari-brud şi la Pirul, de regimentele bulgare şi ruinei iote, care alergau în marş forţat la fruntarii, spre a'şi apăra teriţoriul, cu biată bravura pe elirc o da patriotismul blesat printre injustă agresiune. Sârbii fură scăpaţi prin intervenţia directă a Austriei, care forţă pe Bulgari a inerţia ostilităţile şi n încheia un armistiţiu. RCsultâlul obţinut de bulgari prin victoriele lor, trebuia consolidat. Acum intervenţia Angliei, pe lângă Sublima Poartă, pentru a aduce o înţelegere directă intre Sultan si principele Alexandru, devine din ce in no mat activă. Sir William White, a trebuit se arate Sultanului că mat bine este a ceţjn ceva de bună vor, de rât a risca a perde mai mult, provocând complicaţigtiî, care nimeni nu putea şti, cum s'tir fi sl'lrşit. Sultanul înţelegând adevăratul seu interes, consimţi a se înţelege da dreptul cu principele Alexandru. Drept compensaţie, cabinetul englez făcu la Atena o energica presiune pentru a face pi* Grocî se desarmeze; iar Grecii nliând şi d'aslâ dală bravura cu prudenţa, para fi renunţat, pentru moment, la apărarea drepturilor etentsiivrh/J, * şi a aştepta o ocazje mal bună. în fine Serbia, care era hotărâtă a reîncepe ostilităţile, dupe expirarea armistiţiului, a trebuit se iscălească tractatul de pace, în urma declaruţiuui formal» a Turciei, că dacă resboiuî ar reîncepe, armatele otomane vor veni în ajutorul bulgarilor. A crede că această pace, precum şi acordul turc.o-bulgnr, aduc o solii ţiu ne crizei oricum le, este a se înşela amar. Muilţi zic ca Înţelegerea intre Sultan .şi Principele Alexandru, consacră jju pmi mic avtuliij pentru acest din urmă, că situaţia lui tu Rumclia este precară şi că reşultatiţl obţiiuţt nu este iu raport CU sângele vărsat şi cu tonte sacrificiile făcute. Guvernul rusesc chiar s'a făcut ecoul acestor plângeri, pentru a lovi In principele Alexandru. Acesta din urmă Insă care a arătat, In tot cursul evenimentelor ce s au dâsfftşnrati cel mai mare tact şi cel mai mare bun simţ politic, ştie că nn perde nimic, primind a fi numit simplu guvernator al Rnme-liei şr n'nre de cât să-şî aducă n-minle de cele petrecute, nu de mult, la vecinii lui, peniru a vedea că n-ceasta îl va conduce în scurt timp la unirea definitivă. Faţă cn Serbia, Bulgaria de şi nu obţine nimic în mod formal, prin tratatul de pace. rămâne cu două avanlagiî incontestabile: unul material, unirea personală recunoscută, daca nu de Sârbi, de Europa: altul moral, prestigiul armelor învingătoare. Cât despre Şerbi, e imposibil ca ei se nu re-simţă, în fundul inimei lor'umilinţa dureroasă a înfrângere! şi so nu dorească o revanşă cât mai apropiată. Ce fac, în toate acestea, Austria şi cu Rusia, marele puteri interesate ? N’au de cest* fie supărateuna pealta, şi trebuese-şî mărturisească reciproc, cu amărăciune, că au fost jucate de Anglia. In scurtul spaţiu al trecerei i Iul la putere, ministerul Tory, s'a semnalat prinlr’iin act d'o mare însemnătate lu sensul politicei lui I ^adiţionale în Orient. A sustrage Bulgaria de sub influenţa Rusiei, fâ-cându-o mai puternică şi realizând ur.a din aspiraţiele naţionale ale Bulgarilor, a o da ea alintă Turciei, căreia îi dă, in modul acosta, nu oi forţe si oopune din nou inimicei ei seculare Rusin, ialâseopulntins în momentul de faţă de miifchisul de Salis-bury. Este greu de crezut că Rusia se va înclina în faţa acesleî stă ri de lucruri. Ea de. cult-va timp deja, pierduse or ce intlueuţă în România şi in Serbia; 11 rămăsese Rulgaria, pe care o considera ca domnnul seu natural : acum jjmle şi Bulgaria, râ mâ ui ud cu un singur client in peninsula balcanică. Cju principele Ni Li ta al Munte negrului. Ea va face tot posibilul spre a redobândi terenul pierdut, imputând renunţa, cu uşurinţă de i-nimâ, la fructul ntitor sacrificii. Principele Alexandru, po care Rusia il consideră ca autorul responsabil al tu tor celor ce sau întâmplat, si că iiihaie neîmpăcat al ei, va ii obiectivul lulor atacurilor ruseşti. şi ea nu va mai avea alt scop de cit a'l răsturna, şi a pune in loca-i un oui, in că re să poată n-vea eonfienţa pe care a pierdut-o iu principele de Batlenberg Sentimentul do recunoştinţă al poporului bulgar, va fi supus la o grea încercare. Bulgarii vor avea să se pronunţe Intre liboraloarea lor, Rusia, şi generalul iubit care i-a condus la victorie, şi care le-u mărit ţara. Ea tu dar, aţi tea rmoî ca tise de agitaţiuni şi do conflicte apropiate. Pacea de Ia bucureşti, nu este du cîl o suspemiunc de urme, care uu ■ resolvă nici una. clin cest Lunile pdo-dinto, şi curooste cnutul uni scurtă, cu cit este fură durata cfobftmuflătă. Un fapt demn de notat mai rec1 se din loaleacesle evenimente. O mică ţară din peninsula balcanică, seu-lurlnd protectoratul Rusiei, face o cvoluţiunc complectă în politica ei exterioară, si devim’^rcpiesintantul politicei şi intereselor puterilor occidentale în Orient. Judece oamenii di? Stat de la Belgrad şi din Bucureşti, toată însemnătatea acestei e-voluţiunu S. H. DEPEŞELE AGENŢIEI „HAVAS“ Belgrad. 4 Martie.—Circulă ştirea că regele va pleca la Niş pentru a regula detaliile domobilisârii. Se crede ca raporturile diplomatice cu Bulgaria nu vor fi relnoite de cât dupe regularea chestiunilor remaşc pendinte. Alena, 4 Martie.— Ganoniera aus-triară Berka şi Yachtul englez S-ta Mafia, venind din baia Suda. a fi sosit la Pireu. Nu se ştie. dacă aceste vase formează avangarda flotei internaţionale. Paris, 4 Martie.— Camera deputaţilor a respins, dupe cererea d-luî Frey-cinet, propunerea de expulsarea prinţilor. Ea a vptat o ordine dc zi pentru a exprima încrederea sa In supravegherea şi energia guvernului , fiind convinsă că el va lua, In privinţa prinţilor. măsurile cerute de circumstanţe. Berlin, 4 Martie.— Ministrul de finanţe a desvoltnt Înaintea Reichstagului avantagiile monopolului spirtoaselor. — El s’a angajat a respecta toate opiniunile spre a aduce un acord Intre ele. Discuţiunea va urma mâine. MIXCIliM OFICIALE Am dobândit do mult convincţiunea că adevărul şi îeatitalea nu facprirtedin sistemuţ întrebuinţat d > guvernanţii noştri. MQdul cum foile oficioase şi chiar Monitorul oficial induc opitmuu a publică tu eroare asupra uiiorcestiuiu de interes general,«kw deşt>, m destu', ta ce. mijlonccrecurge guvernul spre a masca *g roşei ele salo. Dar pare ca lu ochii unora din corifeii coterii vite ţel aceste mijloace nu sunt Îndestulătoare. Pe lângă ufcerţiiiuMe false ale organelor lor de publicitate, ci cred că fufe bine intervenind personal ca'sâ îmi ură In eroare |)b străinii cari trec prin ţara noastră. Un exemplu işbilor ai acestei procedări ne eşte dat prin o convorbire care alnvut loc Intre.d-t Dimitrin Slurdza şi d. Laveleyo.uu Inv -ţtU francez rare, tre-cAi d din CnnsUmlinopnîe prin România, n pelrecul cât-va tu Bucureşti unde a frequenţal mal adesc-orl şatenul simpaticului minIŞtru. fluwrhntl şi Familia au reprodus o relaţiune relativă la petrecerea «l-lul Lavoieyc luBncureşli.din care eslragem următoarea parte ce este caracteristică şi dovedeşte iubirea de adevăr pe care o profesează ministru! nostru tn reluţiunik* sate cu slrcina-talca. După ce adresează d-noi Slurdza câle-va complimente, învăţatul francez scrie râu.lucire unnălo.ure: .'Tl/TT/T «Mar in fie-crn'e seni'ft petrec la d-na Slurdza, de unde îmi rămân cele mai încântătoare amintiri din rfiletoria idea. I.) nul Sturdzu lini vorbeşte cu o vie satisfacţie despre situaţiunea linancinni u României. Ga şi italia, a ajuns la «pareggio,» la echilibru; are yr'o 00 milioane tn casă. Toate afacerile sunt asigurate. Şi tot cn statul datoreşte. e plătit. De zece ani încoace, progresul c foarte mare.» înţelegem ca d-1 Slurdza să fi fost satisfăcut despre gituaţiunea financiară a ţârei, moi ales îu timpul când era ministru al afacerilor străine, dar Ş.1 zică ci budgetul a ajuns la echilibru, ru Lesa ural public aru.OQ milioane. Iu casa şi altele cjasdem farinae, oale a minţi pe ştiute. IM Slurdza mar ales im putea ignora starea de ori sa economica şi finali citiră' ea ce apuse asupra ţârei. Prin urmare aserţiunile co totul Ţălşe pe care le făcea către d-l LSveieyo rran destinate a'l induc.-* tu oroare. Dar cn a trebuit să gândească Învăţatul franoes de oamenii noştri de stat când. în urma, a cetit mesagiuT tronului rare zici a ca starea uoastra eoouoiniivt şi financiara lasă mult de dorit? Desigur u'a putut de cât să aibă o tristă opiniune de dâaşii. Procedarea d lui Sturdzu are asemănare cu aceea a unor cavaleri de industrie cari, voind se speculeze pe naivi. îi f :c să creazâ verzi şi uscate şi se Imbrâcu In haine Împrumutate, pentru a le aruncâ praf lu ocht. ll. REGELE SI OPOSITIA Reproducem din Lupta urmăloa-rele: Dacă mai amintim despre conflictul Leeca-Rratianii, sftrşil prin capitularea păcătoasă a celui Intâ'ni faţă cu cei al doilea, este numai pentru a releva un fapt trecut ru vederea de unele ziare oposiţioniste, făcut cu intenţie de rc-presentanţii oportunismului curtean. Fie-care a trebuit să remarce interesul ce a pus regele la împăcarea generalului Lecca cu primul Ministru. Putem zice ca şeful stalului a fost mijlocitorul acestei Impâcăsium. El a făcut singur mai muit de cât tonte eornisiu-nile de colectivişti şi de cât toate viratele d-lui Chiţu. Regele a trimes Înadins Ia generalul Lccca pentru a"! face sfi se Inloarne de la Racdd. Regele Fa chemai dupe împăcâciune la Palat. Este întrebarea ce Insamnă acest rol al şefului statului? Făcutu-s a regele colectivist ca d-nu Dimancea? Ce ln- N. Un. FILIPF. SCU ■proprietar A N U N C I U R I: . mimuri (u’ pagina a patra linia HO hani. t . m 'iuri ; rrifăine pe pag. Ml 2 !«>l linia. ADMINISTRAT! \ .V >. 3. Pi st o Episcopiei.—No. 3. IO 13ATMI NUMERUL I V sanmft interesul care ’l punp pentru ca armonia să domnească In sinul co-lectivitâţeî? In ce calitete a intervenit u acest incident? Pentru ce nu a in-erveuil c i să trap:.ce pe reposatul C. A. Ifose Ui cu primul ministru ? Pentru ce atunci din contra 11 Împingea pe acest din urmă la ruptură? Dacă ’f place armonia pentru ce nil a intervenit şi nu intervine se împace pe şefii opoziţiei unii cu alţii? De e.e misiunea de onest samsar u o îndeplineşte de cât numaf când discordia isbucneşle tn lagărul colectivist'? Eala.ee toata lumea aiy* dreptul se se inln be. Ciut* lusăare uhu mult de cât acest drept, cine. are dreptul chiar de a ridica vocea şi a protesta lu contra u-reslei procedări, este oposiţia. I uter veni iv a regelui In certile colectiviştilor, este o lovitură dala oposiţiei, este uu blam vţtdil adresat acelia. . Ştiţi ce insamnă aceasta procedare? Ea tnsumuă pentru opinia publică ur-maLorul lucru. Regele aste decis cu ori ce preţ se menţină lu putere pe d nu I. Rratţănu. Pentru acest scop el singur caută de lipeşte crapăturele ce se ivesc cu timpul 1n edificiul putred co-l4cli\ist. in loc ca In calitatea lui de rege a lut iilor partidelor bS lase pe colectivişti se iasa i»r sin guri din tncurca-tijn, el este acela care lo vine în ajutor. Ac -astă Insamnă a lovi In oposiţio, a-ccastă Insamnă a o discredita In ochii ţţjreî, a'i micşora şansele de a reslurna guvernul, a o nesocoti cu lotul. PARTEA ESTERIOARA Turcia. Conslantinopol, 2 Martie. — Se consideră ca sigură aderarea cât mai curând a Porţii la modi-tieaţiunile aranjamentului turco-bulgar, dărite de cabinetul rusesc. Porţii nu s'u adresat o notă specială rusă lu acouslâ cestiunc şi nici nu se aşteaptă aşa ceva. Se crede ca răspunsul ţtu-sibi se va face In acefaş timp cu al color l*a1Le cabinele. Aceasta e o propunere, di* al cărei autor este considerat lordul Jloscbery. Ştirile despre prelinsele arestări numeroase de Arme.ui iu Wun sunt neîntemeiate. Nici din Waii, nici din districtele limilrofe nu s'a semnalat Porţii vre-o mişcare .neliniştitoare din partea Armenilor. Viran, 2 Martie. — Acordului dintre puteri în privinţa recui.oaşterii Unirii bulgara se va cUi e$presiune asl-iel, ca puterile Îşi vor da, asentiiuentul In principiu lu urauŞimeolul turco-bulgar, modificat In urma pro|)uueriior ruseşti. Atunci But tunul va îi In po-sijtune, a da o Irs^lea tn.privipţa rtţ-cuiigaşteriijUnirii călw dpuo ţC'ri■ Dar sancţiunea formală a convenţiunii ara sa urmeze numai Uupâ terminarea re-visuirii Statutului organic pentru Itu-metia orientală. Asupra metodei acestei revisuin nu s’a luat tuca nici o liolărire. E probabil Că vor românea lucrurile pe lângă Înţelegerea primitivă dintre Sultanul şi prinţul Alexandru, adică revisuirea se va încredinţa unei co-misiuni, aleasă do Poarta şi de bulgaria. Paris, 2 Martie. — Cheltuelile, făcute de Poartă cu Înarmările, se evaluiaza aici ia cel puţin 40 milioane franci; tot atât vor fi înghiţit şi pregătirile de res-boiu ale Greciei. Negocierile relative lu convenţiunea turco-bulgară au ajuns Intre puteri uşa departe, în cât cu oare-curi reservo s ar putea semna uu protocol. • Pentru vara viitoare se prevăd lupte noui In Sudan, cari dupe opiniunea Francesilor s'ar putea termina mat repede , dacă numai Mahomedanii ar lupta unii contra altora. In Paris se considera de tot mai evidenta necesitatea, de a'lăsa pe Turcia se interviu In Sudan. —x— Anglia.—Londra, 2 Martie. — Aici se vorbeşte, că Chamberluin şi Tre-velyan vor să se retragă din cabinet, www.dacoromanica.ro 9 EPOCA —22 FEBRUARIE! spre a combate programa irlandcsă a lui Gladstone, ceea-ee ar putea duce lesne la căderea cabinetului. Se mai vorbeşte de o eouliţiune Hartington-Sa-Bsbury. Un asemenea cabinet ar avea o posiţiune foarte tare tn cestiunea irlandesâ; Întrebarea este Insă, daca s ar putea mânţiue tn alte cestiuni curat engleze. Berlin, 3Martie.—Ziarul de aici Tag-hlat primeşte din sfere bine informate odcsminţire a ştirii, adusa de Journal des Debals, ca Anglia ar ti cumpărat de la Turcia insula Crela. Serbia.—Belgrad, 3 Martie. In vederea Incheeril păcii, ce se aşteaptă să se facă definitiv In tot momentul, administraţia militară a contramandat o serie de măsuri, ce se luaseră pentru o eventuală continuare a răsboiu-lul. Nu se va mai forma nici trenul de munte ce se proiectase şi sau retras numeroase comande de arme, muni-ţiunl şi de alt material de răsboiO. Se iaă deja măsuri pentru o deplină demobilizare, ast-fel că Iu un caz dat a-ceasta să se poală face tn cel mal scurt timp. Confcdcratin orientala — Con-stantinopol; 8 Martie. — Poaea oficioasa turcească Tarik publica un articol lung, tn care pledează pentru formarea unei Con feti rraţ ia tu orientale dupe modelul Germaniei. Turcia nr avea să fie In fruntea afacerilor politice şi militare. Numita foae zice, că atunci Turcia va fi tot aşa de puternica, precum este astă-zi Germania, apoi adaogă, că Grecia este câştigată deja pentru această combinaţiune şi crede, că vor accepta şi celelalte state. Acest articol a făcut mare sensaţie. DECRETE — Se fac următoarele modificări decir-cumscripţiunl comunale In judeţul Te-cueiă: «) Comunele Vultureşti şi Hueeştl vor forma o singură comuna cu numirea şi reşedinţa tn Hueeştl; b) Comunele Golioru şi Narteşll se Întrunesc tntg’p singura comuna cu numi. ea şi reşedinţa tn Gohoru; c) Comunele Vizureştl şi Buciumcnl vor forma o singura comună cu numirea şi reşedinţa tn buciumcnl; Uj Comunele Coasta-Lupel şi Nicoreştl se Întrunesc Inlr’o singura comuna sub numirea şi cu reşedinţa tn Nicoreştl; e) Comunele Spria şi Coloneştl vor forma o singura comună sub numirea şi reşedinţa »n Coloneştl. Sunt numiţi şi permutat!: —D. I. Neslor, maior tn retragere, se numeşte, tn funcţiunea de administrator la plasa Mangalia din judeţul Constanta, tn locul vacant. — D. Ion Vladcscu, fost sub-prefecl şi director de prefectura, tn funcţiunea de poliţaia al oraşului Tur nu-Măgurele din judeţul Teleorman, tn Jocul d-lut G. Pave-lescu demisionat. — D. Vasile Dumilreseu, tn funcţiunea de oticer tu corpul sergenţilor de oraş din Capitală, In locul d-lul t. Stoeneseu, demisionat. — D. N. Itâdulescu, comisar cl. 11 pc lângă prefectura politiei Capitalei, se depărtează din funcţiune. — D. Al. Em. Ptpovicl, este numit In fuuctiunea de sub-comisar cl. I pe lângă prefectura politiei Capitalei. — D. loan Zahărescu se admite ca conductor cl. III tn corpul de ingineri şi conductori al ministerului lucrărilor publice. J—S'aft graţiat copil Ion Andronic şi Elena Andronie de pedeapsa tnrhfsoarel de tăie 10 zile, la care an fost oondemnntl prin cartea de judecată a judecătorului ocolului VasluiQ cu No. 101 din t88">; iar conderu-natul Spiridon Tălulcscu sa gratiaI de restul Incliisorel ce are a mal suferi pine la expirarea termenului pedepsi*) de 2 Inul la care a fost supus prin decisiunea curţei de apel din Focşani cu No. 386 din lHKt. —S’aO confirmat fu posturile mal jos are-tale persoanele numite de regia tutunurilor şi sAret, precum urmează: D. Matei Smedeanu, şef de circumscripţie. D. P. Apostol, şef at depositulul de tutunuri din oraşul Botoşani. li. N. Georgescu, şef al depositulul de tutunuri din oraşul Crai ova. D. Filip Aur, şef al depositulul de tutunuri din oraşul Tuleea. D. Marin SIănescu, agent pentru cultura tutunului diu judeţul Ylaşca. D. C. Perietcanu, revisor pentru paza fruntarielor in judeţul Constanta. D-nil C. Miliftescu, I). Popescu, C. Sându-tescu şi li. Niculescu, verificatori pentru cultura tutunului lu judeţul Ylaşca. D-nll Puimit Daucov, Oprişan Stănescu şi ton Niculescu, verificatori pentru cultura tutunului In judel,ul Ilfov. I). ton Popescu, verificator pentru cultura tununulul tn judeţele Ilfov si Vlaşca. I). G. TeOdorescu, verificator pentru cultura tutunului tu judeţul Falcifi. li, G. N. ştefanescu, guard călare pentru paza fruntarielor In judeţul Ylaşca. 1). G. Negruţ, guard călare pentru paza fruntarielor In judeţul Uorolioiii ii-uii li. Popescu şi N. Găvănescu, guarzi cftlărl pentru paza fruntarielor în judeţul Ilnmanaţl. —1). C. Ţolescu, s’a numit, la casieria judeţului Neamţu, în funcţiunea de copist. In locul d-iul (1. Livezanu, demisionat. DINTR 0 ZI INTR ALTA Elena Teodorini Elena Teodorini n sosii! Daca această ştire ar li dală In Madrid sau tn Milano, In mijlocul unei stagiuni teutrale, dtnsa ar fi un eveniment. Dar In Bucureşti privighetoarea cra-ioveana are o vină mare, ea este lio-mâncă. De câte-vu zile văd că se discută Iii ziare cestiunea ducă va cânta Teodo-rina la Bucureşti. Numai punerea acestei Întrebări este după mine o enormitate. Gum I Publicul din capitala Roinâ-niel a găsit 100,000 franci pentru a plaţi plăcerea să auză pe Palii şi nu va găsi a patra parte din aceasta suma pentru a uuzi pe un talent cure a făcut onoare neamului nostru pe scenele cele mari ale Europei. Dar să zice că direcţia teatrului naţional face greutăţi, că suma pe care o con* celebra cântăreaţă e prea mare etc. Eu nu ine preocup de toate aceste amănunte şi zic : România şi Bucurescii sunt datori să ofere Elenei Teodorini oc&siunea d'a cânta pe scena teatrului naţional. Aci nu st4 încape nici o precupeţi re. Nu avem a face cu o artistă pribeagă de la care teatrul nostru ar fi autorisat se tragă un folos cât de mare. Nu ! Elena Teodorini este copilul ţârei, eleva Conservatorului nostru, fiica unui artist român care a fost creator de roluri importante. Ar 11 o ruşine ca să o lăsăm să plece din patria sa fără a o auzi. Dar se atingem In treacăt şi partea materiala a cesliunel. Ni să zice că Teo-dorina cere 3000 franci pe seara. Sala Teatrului Naţional cu preţuri tnduoite, dă peste 0500 franci; prin urmare direcţia ar putea, scăzând cheltuielele, să aibă cu uşurinţă o receta care este e-gală cu maximum recetelor ordinare. Dar, să proeupunem că nu vor rămânea 3000 franci ci 2500 sad chiar 2000 nclo. Oare ar fi un sacrificiu din partea socieiaţii dramatice? Nici de cum! Direcţiunea are zi!e libere In cari de câte-va timp face relaş. Sunt opere montate gata şi mal este şi avantagiul ca avem o săptămână întreagă In care nu să dau representaţiuni şi să pot, prin urmare, face repetiţiunî. Din toate punctele de vedere, ar fi dur o adevărată crimă d'a nu organiza o serie dc representanţil pentru Elena Teodorini şi privim ca o datorie sacra a prese! române d'a ridica vocea In a-ceasta privinţă. Publicul bucuroştean voeşte să auză şi să aplaude pe privighetoarea română; Teatrul naţional este dator să facă lot ce este cu putinţă pentru a Îndeplini aceasta voinţa. Gr. V. INFORMATIUNI S'a ivit o mica discuţie între Naţiunea şi Independenţa română. Aceasta din urmă anunţase că d. Dim. Brătianu fusese cheniut la Palat, lucru pe care il desminle Naţiunea. Ce este positiv osie că d. D. Brâ-tinnu s'a dus la Palat, însă d-sa a cerut audienţă, iar nu a fost chemat de llego. * D. Ion C. Brătianu, zice Bomdnul a presidat erî consiliul inspectorilor generări. D. Brătianu a taxat actele d-luî generare Fâlcoyanu, ca ministru de resbel, «de încurcături, de zăpăceli», pe cari cu mare greutate le va putea descurca. Gestiunea esaminurel căpitanilor—lăsată neresolvată de fostul ministru de resbel — a fost discutată şi astă-zi. * Marcuri seară s’au întrunit membrii Curţii de Apel şi au discutat proiectul do reforma Magistrat urei al d-lui Stâlescu. * In întrunirea de erî seară a Corpului didactic, s'a ales o comisia ne de şapte profesori, cari se redacteze un protest, în contra proiectului de lege asupra InVeţămentuluî propus do d. Sturza, spre a'l prezenta Corpurilor legiuitoare. Cotnisinnea este compusă din d-nil: '/. Demarat. C. C. Dobrescu, C. D. Georgian, F. Crassan, St. Velescu, V. Stoeneseu şi I. Nestorescu. Toţi membrii sunt defavorabili proiectului. PROPUNERE lată textul propunere! făcută în Senat de d. Murzescu: Considerând că legea din 7 Aprilie 1881, intitulată «lege asupra streinilor» a fost propusă cu scop unic şi esenţial de a apăra România contra unor idei desperate, condemnatede raţiunea universală a genului uman ; Considerînd că această lege departe de a fi fost aplicată lntr'un mod Înţelept, la caşurile pe care ea le-a fost avut tn vedere; din contra, ea a dat loc In practică la un necaliflcabil arbitrarii! administrativ ; Considerând ca aceasta lege nici a avut şi nici a putut avea In vedere pe Honuhui de origină, care de fapt s'argăsi supuşi unei potenţe streine ; Considerând ca dupe litera şi spiritul art. 9 din constituţiune, Românii 1 din alte state, departe de a fi puşi In categoria streinilor ordinari, dânşii, din contră, de prin natură şi jure san-guinis, posedând şi de drept şi de fapt calitatea de români, conslituţiunea nici le-a cerut împământenirea^ ci le-a conferit numai privilegiul ca să poată deplin dobândi esercitarea drepturilor politice, prin un vot al corpurilor legiuitoare. Pentru aceste considerente: Spre a pune o bariera nrbitrariului puterei eseculive, care lntr’un moment dat ar mal putea aplica această lege lujr’un mod inuman. Sub-semnaţii propunem : abrogarea legel din 7 Aprilie 1HS I asupra streinilor. Bhnilrie ltriitiuiiii, (icorgo Gr. C'nnfiicuxiii, Bimilric (>. ItoscHi, Constantin Itoereseii, I la rin ls-voriinu, l)r. l-'riiintiscnnii, V. V-rapn. <>. Mârzescn. DEPESITELEGRAFICE Belgrad, 4 Martie. — îndată ce a fost Înştiinţat despre Încheierea păcii, guvernul sârbesc a ordonat încetarea a ori-ce Înarmări ulterioare. Demobilisarea armatei se vu face îndată ce tratatul de pace va fi ratificat. I.ondra, 4 Martie. — Puterile consideră ca întrunirea unei conferinţe la Cnnstantinopol, nu va fi posibila de cât după demobilisarea trupelor bulgăreşti şi sârbeşti. ‘ Conferinţa ar avea de obiect modificarea tratatului de la Berlin In cea ce priveşte Rumelia. dar nu va admite să se discute pretenţiunile Greciei. « Times» spune că o nouă notă colectivă va fi remisă In curând cabinetului din Atena. Virila, i Martie. — Circulă ştirea In oare-cari cercuri,că contele Karolv, ambasadorul Austriei la Londra, e in ajun de a se retrage în viaţa privată. Raron de Calice, ambasador la Constantino-pol, l’ar înlocui la Londra. Baronul de May r ar merge de la Bucureşti la Con-stantinopol, şi corniţele Khevenhuller, ar părăsi Belgradul pentru Bucureşti. Belgrad, 4 Martie.—Regele a semnat un ukaz care ordona demobilisarea armatei active tn campanie şi a primei reserve. Ministrul de resbel a şi luat măsurile necesare. Paris, 4 Martie.— Guvernul francez a declarat că amână aderarea ,sa la a-ranjamentul turco-bulgur până ce chestiunea vămilor Rumeliel va li regulata. PARTEA LITERARA Lumea îmbunatatita. «Rlde si sapis». In cer se Introdusese o modă ciudata: Jubilcurile. Se petrecea lntr’una! Azi serba unul.mâinealtul, sosirea lui tn împărăţia vecinicei fericiri. In fie-care zi răsuna aiurea veselia serbărei. Necontenit,înalta boltă a firmamentului se cutremura şi vibra de hohotul ee ’l produceau toasturile spcclrilor, de zingă-nitul cupelor de diamant, In care se scăldau raze solare nefulşiiicale şi de sgomotoasele sunete ale axelor sferei, la care însuşi şi ştiuţi foarte bătrlnllşl legănau aureolele lor cu înlesnire. Şi bunul D-zed ? Ce zicea el de a-coasta? O, el nu se opunea. Ba, fu şi dânsul tras In hora comună. Niţel câte niţel Ii veni şi lui pofta; şi dânsul vru, să uibe odata plăcerea, să se arate om bun. Şi de ce nu? Cui oare ’i-ar fi şezut aceasta mai bine ? Şi ust fel se hotarâ şi el, să serbeze cu vrednicie serbarea comemorativă a creârel luinei. Trecuseră tocmai cinci-zeci de veacuri de la acea Duminecă, când dupe sfârşirea lucrului, Îşi luase odihna şi 'şl puse mâinele ’n şolduri; aşa dară cinci-zeci de veacuri de ostenitoare omni-lucrare, de vecmica şi obositoare omni-lngri-jire, de nerecunoscută omni-buuătate, activitate a tot ce exista. In aceasta zi In care bucuria mergea până Intrai şeaptelea cer, el îşi astlm-pară până şi vechea sa ură contra lui Lucifer şi tovarăşilor săi. Ge-1 drept a-ceştia erau oposiţiunea supusă M. S. Omnipotente! De aceia porunci el, ca toţi dracii, cu toţii, să lie şi dânşii Invitaţi la serbare. Şi el veniră. Cât de caraghioşi eruQ el! Se Îmbrăcară de serbatoare. Fracul FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 24 ARY ECILA W REGELE TESALIEI (Urmare) XIV In sfârşit, sosi ora când trebuia să se ducă la Palat, dupe Invitâţiunea ce li se făcuse de către Rege. Nadjeska Ivanowua se gătise deja. Aşteptând pe barbutul său, ea se retrăsese liitr'unul din saloane unde, pentru a şi ascunde emoţiunen, se tăcea că citeşte cu multă atenţiune. Purta un aşa de splendid costum In cât singur ar fi făcut reputaţiunea furnisorului, caree-ra unul din cei d’ântâi croitori din Paris. Imbracata numai în alb, eu se perdea In mijlocul unor mii de mici volane care ca un nor o Înconjurau. Numai gâtul său, rotund şi alb, se vedea printre ruşul subţire ce '1 Înconjura. Mineleko simţi un straniu sentiment de ură când se gândi ca cu toate aceste frumuseţi ale iubitei sale, iubita regelui va Înveseli inima acestui din urmă. La ce oare li servă acesta ură şi mânii? Îşi zicea raţiunea Iul Mineleko; din contră li trebue sânge rece, reilexiune pentru a face ceva care să distrugă fericirea acestui Rege criminal, al caruî surâs mulţumit ar vrea să ’l stingă In sânge, să '1 Înlocuiască prin lacrimi şi desperare. La această gândire că va face din Rege un martir! el, in speranţa sa de răsbunare, scoase un strigăt asemenea cu acei al unei fiare sălbatice potolite. Pe când trăsura îi ducea tn tropotul u patru frumoşi cai englezi, Nadjeska Ivanowna era departe de a şti ceea ce se petrecea In capul bărbatului e), dar văzând liniştea aparentă a prinţului, ea se bucură crezând că furtuna s'a polo-litşicâspăimântătoareleimpresium din cele din urmă zile s'a uitat. Sosiţi la palatul regal, ambasadorul şi ambasa-dricea au fost Îndată Introduşi In saloanele unde întreaga curte aştepta deja. Palatul regelui Charles-Ferdinand XVIII de Tesalia era aşezai pe piaţa Paradei. Acest palat era vast şi coprin-dea mul multe corpuri zidite la epoci diferite. Partea cea mai veche, a fost construită la anul 1508 de regele George. Ea coprindea, Intre altele, sala inperiala şi capela castelului care au fost reparate In anul 1842 In stilul Reuaşterel. Lipit de aceasta aripă este o frumoasă zidire coronală de numeroşi clopoţei cari, la fie care oră, produc un dulce şi armonios sunet. Acest corp al palatului a fost zidit în anul 1004 de Ludovic VI. De atunci, de douâ-zeci şi patru de ori pe zi, reşidenţa tesalianâ aude musica acestor clopoţei cari In zadar se încearcă a răspândi monotonia micului oraş a-dormit. Partea cea mal modernă a castelului a fost zidită In 1717, In stil francez. Pe lângă aceasta se mal adaogă un alt palat, numit «micul palat,» care formează o aripă a celui d’ântâi şi cu care e legat printro galerie de geamuri împrejurul acestui vechiu monument era sapat un şanţ care odată era plin cu apă, acum Insă era acoperit cu vegetaţiuni. Peste el trei punţi eraO a-şezate.ţprin,mijlocul cărora numai sepu-tea ajunge lu această fortâreţă ce reamintea vechile şi puternicele castele din evul de mijloc. Pe când trăsura cu ambasadorul şi ambasadricea Irecea pe una din aceste punţi, pentru a intra In castel, Nadjeska Ivanowna, fără voie, tresări; In acelaş timp şi asemenea fără voie, faţa prinţului se îngălbeni de odata. Ast-fel dupe cum deja am spus, toată curtea era adunată In unul din saloanele etugiului I. Ţinerile princese şi Walpurga de Ileilinghentlial erau la dispoziţia acestei serbători. Tânărul corn te Wa Ide mar era asemenea şi el, dar foarte palid. Toţi II Întrebau daca este bolnav. — Da, am suferit douăzilede o grozava durerede cup-zise el, şi ochii săi pe când vorbea se îndreptară cutezători asupra NadjeskeI Ivanowna. Deja, la sosirea princesei tânărul bărbat se încercă să se apropie de ea, dar privirile Regelui ÎI făcu peste putinţa această dorinţă a lui. Clnd vedea aceste priviri el Îşi perdea cumpătul. Foarte fericită, mica princesă Elena de Tesalia, cum văzu pe ambasadrice, alergă In braţele ei, scăpând o ast-fel de nedomirireaîn care se găsea şi zise: — Am adus uâ mare trăsură cu bănci, casă mergem şi noi copii. Voi, doamnă ambasadrice, ca persoana ofi- ciala (şi mica Alteţa regală surâse) voi veţi fi obligate d'a merge foarte odihnită, dar piiclisită, tntr’o caleaşcâ. Dupe câte-va minute, toţi ce erau a-dunaţi plecară. Nici odată nu s'ar fi putut alege o zi mai frumoasă. Cerul fără nori era d'un albastruţdeschis, aerul,nu prea cald, e-ra îmbibat de pnrfumurile ce se exalau din arbori şi flori. Ce bine s'ar putea trăi, gândea trista Nadjeska Ivanowna, dacă, ca şi Înţepăturile muştilor, atâtea griji crude n'ar veni să te Înţepe necontenit tn aceasta scurta viaţa. In fie-care zi, de la asasinat, ti apărea înaintea ochilor acel cadavru al lui Kussan. Alerga tot d'a-una dupe ori-ce distracţie, numai ca se scape de această întristătoare visiune. Ajungând la Louisen-Waldchen toată lumea să dădu jos din trasuri. In mijlocul unei mici păduri era un mare lac pe care lebedile şi raţele sălbatice Înotau maiestos, concurând In graţii şi iuţeală cu marinarii cari, pentru câte va parale, plimbau tn nişte mici şi elegante luntre pe iubitorii de navigaţie. împrejurul acestui lac era uâ iarba verde şi stufoasă, flexibilele sălcii şi mulţi arbori de alte feluri aruncau umbra lor d'asupra acestei ape liniştite. — Ce bine ar fi dacă ne-am plimba cu luntrea—se auzirajde odată mai multe voci. Princesă Alina şi murele duce Ivan Alexandrowitch râmaseră muţi, această propunere părea că nu ’i entusiaz-meazâ de loc; Regele Insă cum auzi, zise: — Ştii că ar fi Încântător Augusta, să poruncim să scoaţa toate luntrele. Abia fu emisa acesta idee şi Regele tncepu să şi o execute. Spuse câte va cuvinte unuia din adjutanţi, care se a. propiâde un bătrân marinar şi ’i comunică poruncile Regelui. Mineleko, al cărui ochi geloşi nu perdea nici unul din faptele şi gesturile Majestăţei Sale, observă ca printre micele şalupe ce fură aduse, se gasea multe din acele luntre lungi şi Înguste In care nu poate intra de cât două persoane. Pe lângă acestea el ştia că Regele, foarte bun gimnastic, era un lo-patar de merit şi că singura pasiune ce el o avea, pe când trăia regina, era de a se plimba Împreună ore Întregi pe acest lac mare şi tăcut. Aci, ascultând dulcea voce a tovarăşei sale, cântând arii plăcute, el conducea încet barca şi gusia ast-fel deliciele unui timp lipsit cu desăvârşire de grijile regali ţâţei. A-ceste luntre aii fost construite pentru aceste misterioase plimbări; Regele nici odată n’a primit o a treia persoana când era numai cu femeia sa. Totul fiind gata, lumea Începu a se pregăti de îmbarcare. — Prinţe, — zise regele surâzând — voeşti să ’mi încredinţezi numai pentru o jumătate de oră viaţa doamnei ambasadrice? Pe socoteala mea, îţi jur ca nici un pericol nu se va Întâmpla. Ce mai era de răspuns la o cerere regală? nu era aceasta un ordin? Prinţul Mineleko, nebun de indignare nu mai putu vorbi; el înclina tăcut capul, şi a-cesl profund salut fu un răspuns afirmativ. Regele intră cel d'ântâi In luntre, Inurmăr întinse mâna ambasadrice!, şi o aşeza în faţa lui. (Va urma.) www.dacoromamca.ro EPOCA 22 FERBUARIE 3 modern nu li-ar fi stat atât de reu, dar purtau coada lor aruncata peste braţ; creţele lor bucle erau Trişate şi pomădate cu mâestrie. dar coarnele re-săreau dupe frunte; ei Îşi încleştaseră picioarele 'n ghete Înguste de lac, dar cu copita decal totuşi trebuiau sf5 şehioa-păte. Pe boturile lor diforme Îşi aşezaseră ochelari bruni ca fumul, căci ochii lor verzi nu erau deprinşi la lumina soarelui. In sfârşit Îşi scurtaseră cu în-demânâtâcie ghiarelc şi le băgasera 'n mânuşi albe. Doară, voiau, «5 prânzească In o persoana Înaltă, şi să se a-rete In buna societate ca oameni bine crescuţi. Pentru acest scop, ei se pur-tara cu acea demnitate comică, cu care cei lipsiţi de demnitate obicinuesc de a se arăta la ocasiunl. O masă nesfârşit delntinsă fu aşezata, la locul de onoare şedea, naturalminte, pe tron Tatăl Însuşi, la dreapta sa Fiul. După aceasta urmau tot sfinţii, apoi cel fericiţi ai anticităţeî la urmă. Cel mal tineri, cari, ca fii al timpului nostru, avem niţel pe dracul sub piele, formaQ tocmai bine trecerea la ceata blestemaţilor şi a demonilor. Pe aceştia-î preşe-dea, la capătul cel-l-alt al mesei, Satana In persoana. Palid şi chinuit de invidie şedea ghem pe locul său şi privea posomorit Înainte. Deodată se ridică bâtrinul Leibnitz ex-aghiotantul ceriului Jşi lua cuvântul. El ţinu o cuvântare lăudăroasă peste măsură asupra guvernărei lurnel Domnului, în cât acestuia i se sui de modestie nobila rosiaţă a ruşinftrel până pe sublima frunte şi plecă ochiul său cel a tot pătrunzător. Dar la capătul cel-l-alt al mesei, şedeau câţi-va nelnpă-caţi, câţi-va radicali. Aceştia nu Impăr-tăşau părerea prea bine-inslruitului consilier al curţei Împărăţiei cereşti. Intre dlnşii se afla un amarnic guraliv, un anumit Schopcnhauer, care la fie-care frază striga o ho ! şi bătoa cu pumnul In masă de se cutremura. Un altul, un păcătos uscat c i fusul din care purgatorul Încă nu isbutise să scoaţă ateismul, acesta 'şi făcea rls până la gradul cel mai neruşinat, In cât se o-brăznicea, chiar să (luere. Inchipueşte-ţi lucru, In mijlocul cerului, la masa Domnului, să Iluerel Aceasta putea numai un Voltaire s'o lmlrasnească. Dar bunul D-zeti nu se Îndură să-şi strice chefulşinu băgă aceşti mojici In seamă căclelnu econtra libertăţeiopiniunel publice. Din pricina acestei indulgenţe Dracul era foarte necăjit. Atunci turbatul antagonist ridică vocea lui pă-mântoasă şi zise cu obrăznicie : «Spirit sublim, auzi tu, ce zic aceşti Învăţaţi ? Ei susţin, că lumea ta ar fi 'rea. Aceasta e adevărat, prea adevărat / Şi dacă azi, colo jos pe pămlut, un gânditor, mijlocind diplomaticeşte, arată, că lumea ar fi In fond mizerabilă de tot, totuşi Insă cât se poate de buna, atunci eu 11 contrazic In veci vecilor. Nu, mic nu-mi impune iscusita ta făptură. Totul ar fi putut ti mai bine» 1 La aceste cuvinte, se ridica un mare tumult In sălile eterne. Numai Creatorul rămase liniştit. Stătu puţin pe gânduri şi apoi răspunde zlmbind : «Iubitul meu duşman Asmodi, tu faci tocmai ca şi criticii de arte colo jos In valea plângerei. Batjocoreşti numai, In loc să pul lnsu-ţi mâna şi să faci mai bine. Dacă pricepi tu toate aşa de bine, lncearcă-te o dală. fa, arată-mi unde a’şi li pulut'o orbului mal bine. Atunci Satana se alia pentru scurt timp Inlr'o chinuitoare nedomirire ; căci, ca să facă lumea mal bună, ueeasta stă In contrazicere cu natura sa cea mai intimă. Pe aceasta se bizui bunul D-zeQ, dar de astă data fără temeiu. Dorinţa Dracului, anume ca să umilească şi să necăjească pe Domnul lumel tocmai la acest prilej de serbare, era mal mare de cât ubnegaţiunea de a face bine. «Pun rămăşag !*> strigă el. Eu 'ţivoia crea o lume, care să fie mai bună de cât a ta, şi ast-fel voiu câştiga. De oare ce tu eşti Atol dreptul, poţi tu Însuţi, să fit judecător. «Şi pe ce»? replică D-zeu. «lncheem un compromis. Tu sancţionezi planul meu, care va privi cultura europeană şi eu ’ţl promit pentru aceasta de a nu-ţi face nicî-o opoziţiune In cea americana.» «Fie!» zise bunul D-zeu, rlzînd de tuna. Şi acel din raiul ceresc cât şi cei căzuţi rideau din toata inima, căci nu puteau să creaza, ca diavolul des-trucţiunei ar vrea când va, să creeze. Dar spiritul minei unei se şi puse pe lucru. Făuri şi zidi cu osteneala, In lună, o lume cu totul nostima tn felul el. L) sută de ani studia şi lucră el fără necaz, In jurul ei, şi o sută de ani mal iu colo o lasă, să se desvolte, se trăiască de j sine şi pentru sine însăşi. Fiind Insă ca tn Împărăţia veclniciel o sulă de ani sunt tocmai atâta cât o secundă, de a-ceia nemuritorii mosafirl aşteptaseră simplu două secunde In totul şi ia ta că şi prinţul infernului sosi. pentru ca să Invite cu mândrie pe toţi cel de faţa la priveliştea măestriel sale. Bunul D-zeO clipi, şi pe dată, el Împreună cu oaspeţii săi se aşează pe nourii, cari Înconjură luna. Era un transport curat Dumnezeesc! Te uitai cu înlesnire In jos de asupra corpului ceresc, care se rotea, şi pe a cărui suprafaţă, scăldată de lina lumină a pământului refiectator, se grămădiu un vălmăşag pestriţ compus de oamenii din lună. D’abia ’şî aruncase Induratul D-zeQ privirea In jos şi striga uimit: «Hei! Hei! dar ce-i asta? Unde sunt femeile bătrlne, unde băieţii şi flăcăii? Eu văd numai fete, femei tinere şi bărbaţi vârstnici! (Va urma). FELURIMI Un accident de drum de fler.— In Kempen, Germania, s’a Întâmplat ln zilele trecule o scenă groaznică. In sala de aşteptare a nouet gare din lvem-pen şedeau mai mulţi domni, aşteptând sosirea trenului. Unul mânca la fereastră liniştit, ear alţii erafl adânciţi în-tr'o discuţiune foarte interesanta, cu privire la espulsarea Polonilor. De o-datâ Insă liniştea fu Întreruptă printr’-un strigăt a soţiei hotelierului, care leşinase la moment. Ospeţii Înspăimântaţi voiră să-I ajute, atunci Insa spre marea lor surprindere, au observat, că o locomotivă cu mai mulle vagoane, care au alunecat de pe şine, vine către sala de aşteptare. Un tunet înfricoşat se aude şi păreţil casei se sfărâmă, Călătorii din vagoane slrigaQ după ajutor, domnii din sala de aşteptare aQ leşinat ear, maşinistul se alia în al şcaptileu cer, adică, dormea. De altmintrelea nu s’a întâmplat nici o nenorocire. • * Obiceiuri fernnesti. «Gazette de Lausanne» zice, ca în comuna Sobrio, Tessin, există următorul obiceiQ : Când trebue să se facă o căsătorie, logodnicul se presentăln ziua fixată Îmbrăcat ln haine de sărbătoare şi însoţit de naşul sâQ, de părinţi şî de amici, precum şi de o suită cât se poate de numeroasa la uşa logodnicei sale, unde bate şi cere să fie primit. Ca răspuns la Întrebările ce ’I se fac, spune cine este şi ce voesce, şi solicită mai întâia cu politeţă apoi lntr’un mod mal grăbit, a ’i se da juna fala, pe care u ales’o de soţie. După mai multe UilrCcarl şi răspunsuri ’i se presenla pe rând două sau trei mame de familia, bătrâne, câte-va fete urâte şi cocoşate sau nişte păpuşi mari, pe cari le trimite îndată .Înapoi ln râsul sgomotos al camarazilor săi. Atunci ’i se explică, că persoana pe care o cere, nu se află acolo, dar că poate să intre In casă pentru a se asigura însuşi de este ast-fel. Atunci logodnicul caută ln toate părţile şi 'şl gă-sece In fine logodnica ln camera ei, lmbracata ln hainele de nuntă. Este luată de mână şi adusă tn mijlocul strigatelor de bucuria ale nuntaşilor; tatăl şi rudele fetei vin şi fac parte din cortegiu, pe când mama ei rămâne tn casă Împreună cu o femeia bătrână. • • • O noua invenţie. Pianul va deveni ln curând folositor. La Paris a-dică s'a inventat un piuno, care coase pe timpul cântărit. Acele se pun în mişcare de câte ori se bat tastele şi confecţionează tot felul de cusături. Spre acest scop s'uu compus deja mai multe piese de piano, pe care cân-tându-le, se pregătesc mantale, şorţuri, batiste, aşa ln cât când se termina actul, e gătit şi vestmântul. Se spune, că lucrul e probat. Bieţii bărbaţi vor fi recompensaţi prin invenţiunea pa-risiană pentru suferinţele de urechi. colin lilLt: LEIîllITOAIIE CAMERA Şedinţa de Joi 20 Februarie 1886 Şedinţa se deschide sub preşedinţa d-lul Dimancea. D. Cogălniceanu, roagă a i se retipări ln Monitor discursul d-sale, rostit când şi-a desvoltat interpelarea privitoare la afacerea de la Dobrovâţ. I). Corbescu, vorbeşte în cestiune personală cu d-1 Cozadini, care In şedinţa de la 12 Februariu curent, a vorbit despre numirea d-sale in consiliul de administraţie al căilor ferate, D. Gorbescu declara că este foarte eotn-petinte acolo şi că a pledat mai multe procesuri ale drumurilor de fer. I). Cozadini, spune câ In urma cuvintelor rostite de către d. Corbescu va adresa o interpelare în regulă d-lm Ministru de lucrări publice şi câ va do vedi că legea se opune la numirea a trei juris-consulţi tn acel consiliu. [). Ministru, declară ca aşteaptă tn linişte această interpelare. Se votează proectul de lege pentru sporirea taxeler de axize pentru vinul şi rachiul ce va intra In corn. Nenmţu. Se votează un credit de 20,000 lei pe seama Ministrului Domeniilor. La ora 2 1 2 Camera trece ln sccţy. Penel SENATUL Şedinţa de Joi 20 Februarie 1S86 Şedinţa să deschide Ia ora 2 p.m. sub preşedinţa d-lul D. Gr. Ghiea. Presenţi 83 Senatori. D. hvoranu. Cere biroulula i se pune la ordinea zilei interpelările sale adresate ministriîorjde Domenii şi Finance. D. Mârsescti. întreabă biroul de ce interpelarea adresată de d-sa asupra es-pulzăril celor 0 Români, nu este pusă astăzi la ordinea zilei. D. Preşedinte respunde câ, Senatul prin rotii! seu a oprit a se mai vorbi in această cestiune!? D. C. Boerescu. Se miră cum drept ul de interpelare care este un drept Constituţional poate fi el ridicat printr un rol al Senatului ? Căci atunci ar resulta că dreptul de interpelare, să lie numai o cestiune de toleranţă din partea parlamentelor. In răspunsul la Mesagiul Tronului, banca ministerială a răspuns numai ln mod general. Acumâzileprimul-mi-nistru nzis ca interpelarea este In formă de acusaţie, şi nu o poate primi. Astăzi d. Mârzescu adresează interpelarea dinnoQ, d-voastra, cu un vot al Senatului, voiţi să ridicaţi un drept Constituţional ? Terminând zice: jerearea ustor precedente, distruge unul din cele mai sacre drepturi—dreptul de interpelare. I) Preşedinte. EQ nici odată nu calc regulamentul,nm Întrebat pur şi simplu Senatul şi el u decis Ca nu se mai poate vorbi ln aceasta cestiune. I). S. Mibă/rscu. Nu putem ridica dreptul de interpelare, ci trebue a întreba ministrul când vroeştţi a răspunde. />. hvoranu. Raportăndu-se la cuvintele d-lui Mibălescn,Întreabă, de când Senatul este la disposiţia miniştrilor, acesta Înseamnă oare dreptul de control parlamentar? (aplause) dacă ministru nu vroeşte a respunde, Senatul trebue a’l sili să răspundă. (Aplause). I). Mârzescu. Adineaoură.am întrebat numai de ce interpelarea mea nu este pusa la ordinea zilei, şi acum d. Make Atanasiu zice câ nu lucrăm; dar oare a opri pe ministru a călca Constituţia nu însemnează a lucru ? Ori a lucra înţelege d. Atanasiu a pune numai bilă albă guvernului? cer cu interpelarea să fie pusă pe mâine la ordinea zilei. D. Meitani. Vrea să arate că bine s’a făcut că nu s'a pus Interpelarea la ordinea zilei. L). Preşedinte. Dacă veţi continua a lăuda faptul biuroului, veţi face să fim odioşi Senatului (Aplause, ilaritate). D. Ministru de Justiţie vroesce a respunde la inlrebarea d-lul Boerescu, daca votul Senatului poate suprima dreptul de interpelare. Dar d. Stăteseu zice, ca nu aceasta e cestiunea, ci: un Senator poate sili banca ministerială a respunde aceleaşi lucruri de câte ori Senatorul va vroi ? şi d. Meitani va demonstrat în deajuns cu diferiţi autori, ca nu o poate face. Vine acum altă cestiune, poale un inlerpelant sili Senatul a asculta o cestiune despre care s'a mai vorbit? Posaţi In apărătorii ai libertăţilor! Nu vă permitema lua privilegiu libertăţilor, cât timp pe această banca este un Brătian ! ?! D. Boerescu. S'a schimbat boeril (Ilaritate, aplause). D. Stiftcscu. Nu dorul de a apăra libertatea interpelărilor vă face a mân-ţine cestiunea, ci ca se preparaţi terenul pentru întrunirea de Duminecă, când veţi eşi pe slradâ. 1). Boerescu. De unde ştir? or să vede că vs pregătiţi iarăşi ca la Orfefi (mare ilaritate, aplause!. Se închide discuţia. Dotnnu Boerescu. (In cestiune personală.) Domnu ministru de Justiţie, a crezut )câ poate rcsolva cestiunea, venind cu cestiunî personale. D. ministru mă bănueşte că pregătesc terenul pent ru lnt iui:! t; j ii < î nuesc câ vroeşte a'şl justifica măsurile ce le va lua pentru Duminica. Noi opo-siţia am declarat ca vom lupta pe căite legale pentru resturnarea regimului, cum se poate tmpaca aceasta cu zisele D-sale? D. Stăteseu zice câ nu vin să lucrez In comisiunâ reformei codului de co-merţ.iMide sunt ales; dar aceasta o fac de oare-ce ministrul a declarat că nu primeşte nici o modificare la această lege, deci nu vreaă să figurez aco!o nu-inai pentru a înregistra. Discuţia să închide. D. Mârzescu citeşte o propunere iscălita de 8 senatori, pe care o reproducem ta înformaţiunt. La 1 ore senatorii trec In secţiuni. IMF. IMTIII IUTII Azi la 5 ore se vor întruni la d-nu Dim. Brătianu, membrii coaliţiei pentru a hotărî ultimele amănunte relative !n întrunirea publică de Duminecă. Am căutat se ştim adevărul despre numirea d-lui Al. Plngino la postul de prefect al judeţului Putnn. Am aflat din sorginte sigură că d. Plngino nu va primi postul ne prefect şi că pleacă chiar mâine la Vicna şi la Nizza. Felicitările noastre d-lul Plăgi no. • Eri tn culoarele Senatului renegatul ce se numeşte Meitani, pretindea c.ă propunerea d-lui Mârzescu, relativ la abrogarea lege! din 1881, nu este conformă regulamentului căci regulamentul cere se fie iscălit de 7 membrii, pe când propunerea d-lul Mârzescu e suLi-semnată de 8 senatori ! M. S. Regele a primit azi tn audienţă pe generalul Berendel. Se vede că M. S. vrea se Împace pe d. Gratiami cu generalul Berendel, precum a fost mijlocitorul intre d. Brătianu .şi generalul Leca. Q M. S. Regina, din causu stării sănătăţii sale, n’a putut face nici măcar o mică apariţie la balul ce a a-vut loc eri seară la curte. m Procurorul general Populennu s’a dus la penitenciarul Văcăreşti, unde fusese chemat de soţii Miulescu. D. Lascar Calargi leader al partidului liberal-consorvutor este aşteptat în Capitală. D-sa vine pentru Întrunirea de Duminică ln care va lua cuvântul. • ln privinţa crimei comisă in casa d-lui C. Stoieescu de un servitor, a-flam că mobilul crimei a fost gelos in şi că din această causă el a tăiat nasul şi urechile soţiei sale. # E probabil ca ratificaţi unea tractatului de pace va întârzia încă câtă-va vreme. Până atunci delegaţii la conferinţă nu vor părăsi Capitala. D-na Giga Mavrogheni a fost primită azi în audienţă de M. S. Regina. III LETIN FINANCIAR Bucureşti, 20 Februar iu 1886. O singură zi de urcare a fost socotită de ajuns pentru piaţa noastră. Astăzi de şi spiritele pot fi liniştite din partea politicei, cel puţin pentru câte-va timp, totu şi nu se observă nici o simptoma de ver o mişcare mai serioasă. Espor-tul e mal activ la Braila, porumbul şi grâul sunt ceva mai căutate; dar agiul, se menţine lot la 15.10. Fondurile de Stat sunt staţionare. Valorile sunt In reacţiune. Băncile se negotiază cu 1113. Construcţiunile se caută cu 197 şi Dacielc fac 270. Piaţa aşteaptă un stimulent eroic ca să o retnvieze. Pe cât se vede insă, cercurile diriginte caută mai mult se justifice şi s<5 perpetueze actuala stare de jjâ-lucruri, de cât sâ alerge dupâ remedii. www.dacoromanica.ro Pe de altă parte, modificările Introduse zilele trecute la Senat tn legea Burselor, vor Închide calea ori cărei a- faceri. Bursa din Bucureşti abia sg ţinea în picioare. Cu sacrificiile câtor-va persoane. ea reuşise sg conserve cel puţin eticheta iiisliluţiunei; de asta data .şi a-ceastă va dispare, dacă cel alt corp legiuitor nu va pune noul proiect In armonii cu principiele comerciulul şi ale practicei raţionale din alte părţi. Tendinţa slabă. SALA ATHENEULUI Memiri îli Februarie tSS6 CONCERT Dai de d-na II. I». Ioiiokcu, Iii beneficiul fondului construim Alheneului Român cu graţiosul concurs al doamnelor Bnuer si Gebaucr şi al domnilor S. Firea I C. Diuiitrescu. IMtOI.lt \\l \: ii Sonata No. 5(op. No. 21 pentru piano si violoncel. Btethoven. Eşecului de d-na lonesru şi d. N. Firea. 2) a! Sommerabend. Lassen. —b) In derş Frende. Tuuhert.—e Trust, Lassen. Cântate de d-na Bauer. 3) Solo vintoncello a) Andante Goltermati li Serenadă De Saruyard. Esccutut de d. C- Dimilteteu. 4) Andante şi variaţiuni pentru dona planuri. Se huma». Eseculat de doamnele Gebaurr şi tone seu. 5) a) Wie stolz und sTutllicli.—li) Jetzl ist erhiuaus. Rin tel. -Fruhlingsliod. Schu-inann. Eseculat de d-na Bauer. 5) Variaţiuni pe o llieniă de Beetlioven Saiut-Sueiis Eseculat dc doamnele Gebauer şi Ionescu. începutul la 8 şi juni. ore seara.—Preţul locurilor: Stalul l-iu 10 le} — Stalul Lt-lea 5 lei. Biletele se găsesc la d-na Ionescu, strada ştirbei-Vodă No. 14. şi ta magazinul de muzică al d-lui C. (ielianer, Calea Victoriei. TEATRE CONCERTE PETRECERI Teatru Dacia.—Se va juca: Vineri 21 Fcvruarie 1880, Ka/ai, revistă umoristică în 1 arde de d-nil t. NVgruzzi .şi D. H. Rosei ti.—Actul I, Moartea şi testamentul amilul 1885.— Loteria Ateneului.— Doc-lorulMaUeişimedicainenleleelectro-omeo-patice, — Naşterea anului 1880. — întrunirile.- Depeşele Agenţiei Hnvas.—Pucini-cil cetăţeni.—IsraeliU cxpulsaţi.—Actul II, Partidele poliLice.— Fotografi ii le la poliţie. —Instrucţiunea publică. — Studenţii de la medicină.—Felele do la pensionate.- Monopolul câreiumelor. -Camera deputaţilor şi reparaţiile el. Actul III, Teatrul Naţional Parodia operei, dramei, operetei.— Rahatul şi şcolarii.—Cofetăria Capşa şi co-felărin Rrofl.—Sculele d-noi Palii.- Capel-maeslril rivali.- Paşol şi NazalI.—Baletul porcilor şi vitelor cornute.—Actul IV, Treimi de plăcere pentru Sinaia.—'Statua Iul Lazăr.—Gazelele.- -Fecioară de la Urleans. —Cupola germană şi cupola francesă.—Fe. lele fie la oafe cliantaot . Recensământul-—Mersul trenurilor.—Resbelul sârbo-bul-gar.—Hois! Cea! JLLE1SU JL ADVOCAT niau’HKsci, sThada nio.NisiH.nccimEsci AVIS IMPORTANT De Închiriat de la Sf. Gheorghe 1880 mai multe prăvălii Calea Victori Nr. 82. Hotelul SI SAU! în Predeal 20 odăi, De vânzare un frumos loc în Allea Eldorado slr. Poştei Vechi. Lemne de foc şi construcţie tn gara Buşteni. A se adresa la d-nul Inginer Boţea strada Pitar-Moşu Nr. 5 BERARI A UNIREA Sucursala Oppler In futa gradinei Episcopii BERE SPECIALA escelentâ proaspătă şi rece. Salon elegant, serviciul prompt. DOAMNA ELINA M(M, studiile superioare tn Paris şi Munich. Se oferă a da tecii uni tn familii, pentru cursul primar şi secundai'; tn special pentru limba francesă,' germană şi română. A se adresa la domiciliu Slr. Primâ-Verel No. 27. AVI S Dupe cererea mal multor mame de familie, d. H. Lolliol. profesor de limba eu-gleză la Liceul 8f. Lhcorgbe şi la lu-sdilutwl nou de dorartisioai-c, va descinde un cui's de limba engleză pentru doamne şl domnişoare. Acest curs—care se va face dc două ori pe săptămână, de la 1 1/2 până la 3 ore' d. in., şi nu va costa de cât 15 tel pe luuă—va începe la 3 (15) Martie viitor. La acest curs nu se va primi mal mult de doue-spre-zcce eleve. Doamnele .şi domnişoarele doritoare d a învăţa limba engleza se pot tnscri, în toate zilele, de la 2 până la 3 ore d. a., la d. H. lolliol, bulevardul Elisabeta stabilimentul de băl), catul al 3-lea, scara la stânga. KPOCA — 22 FKBRUARÎF 1. V l CASA DR SCHIMB M. F E R M O 27,—STRADA IJP3CAXI, 27— it i: s r v lt S l I IS ( c 5 / Februarie 1 1$S6 i Te. fleiitr amorţi za tulii . . . 8 llenta per papi» .... ta „ ObliK- de stal S8 1 l *> Oblig, de st. iltunm defer 7". 8cis. fane, ţ-ur.Ue. . . . Unt ai >Vris. niiic. rurale . . . şr.:: i 7 „ Scris funr. urlane . . . taţi! i 6% Scris func. urbane . . . S'l t l 5'a, Scris. func. rurale . . . 81 &X Inipninnutul comunal . . 71 (jldip. «înşel pens. tel 10 «lob. 20!» împrumutul cu premie . . . 32 Acţiuni bftncei nation . . . 1110 Acţiuni «.|>»cia-Jtomania ţ . . 27i» ». Naţională 223 liredit mobiliar . . . 200 » Constroctinnî. . . . tw » Fabrica dc hârtie - . Argint contra aur 15 1 2 Bilete de ItanrO contra aur. . 15 1 '2 Florin austriac! CL’HSn. DIN VII-A \ Napoleonul Ducatul I.ose otomane Rubla hârtie 10,m I2t 50 CL'ItSI'l. !»IV RLItl.lV Renta Amort 9T» t>0 OppeuJH'im. ....... no. Obligaţiuni noul 6% G. F. K. 100. 41 n T»% » M M un.70 Rubla hârtie 201.85 Cl’HSl 1. I»E PARIS Renta Română 93 75 Lose otomana 40 85 Setiimti Paris 3 luni » la vedere 100 1 2 Londra 3 tuni » la vedere 25 45 Berlin 3 luni t 24 Viena la vedere 202 X X X V. «?A X X X X % X X X X % X X 6.0 c* I UIUCITAT1 . ZIARULUI EPOCA Siracla Episcopiei, TsXo. 3. X x,-> A X' X! X X X vA #'•■« X X X ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. ^XXXXXKXXXXXX>tXXXXXKXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX K bc Ix X X X INSTITUL MKTKOROLOGIC din BUCUREŞTI Buletimul atmosferic do la 1 Martie ISSG staţiuni Baroni Temp. Vent. Starea HururBSri 703.0 —9.1 E 2 f. Si'ti. T.-Severin 7im.£> —3.4 ji. nor. Balota Slatina -3.0 «1 r. seu. Giurgiu 763.0 —4.1 NE 5 »> Gomrtanla 764.8 —5.5 s\\ 2 senin Sulina 704.7 —4.1 N 4 f. son. Galanta 701.7 -1.5 NEN 6 p.îior. Brăila 7o:î 4 —0.6 N N K 4 senin. Roman 762.5 —0.8 2 tiraiova 746.8 —3.1 6 f. senin misii de wxim MOŞIA RIEA NOUA din judeţul 'IV-leormna, plasa Teleorman, comuna ltk«u. Moşia are 200 slj. masa sau rihrotipe 100 pogoane. Rsle de arondai a 200 galbeni şi se Întinde pană hi bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate GosteşU-Turnu-Măgnrelo. Doritorii se pot adresa la L>. Gj. O. Pencoscu, slr. Clemenţii No. 2, nude vor vedea planul şi vor ma ori-de alte lămuriri. ’ PROPRIETATEA S1LISEASCA din judeţul Teleorman—Gării la o minute depăriare.—A se mirosit la d-nn lllisa Chronidi, strada Intrarea Ho-selti Nr. 5. Directorul lestdutului, St. Stpiles. Starea mnrel la Constanta a oara la Sulina usioara. IIIISI! DE \iiE\i) T Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, avă ud tăcute semănăturile de toamnă. Doritorii sn pot adresa în Ruen-reştf, strada ,Iirezoiami No. 51 în toate zilele piuă la atniazi. Se arcnlenză o moşie de 3,000 pogoane In judeţul Ilfov. Doritorii se se adreseze la redacţia ziarului «Rpoca». "Moşia văleni, ".îv.trictuiu oitu, plusa Şerlutueşli, fosta părlda d-lni A. Burke. — A se adresa la d-nul Nicu Moscu actualul proprietar Strada Mi-uervii Nr. J2. bis. LOlliRlI DE_VEM.\RE Locul din strada Dtonisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisic-37 metri, pro strada Crinului <0 metrişi adâncime de îi metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a pcţlra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, slr. Clemenţi No. 2. ASE DE IMIIHillVf Du la Sf■ . A se adresa la administraţia ziarului. ’IXÎH Vr (lin f-'isa arendării pro-îl.llMlJllii prielăţii. se vând, O lo-comobila 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Ramsoti sistemul cel mai perfecţionat ambele îii perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşcani judeţul Ilfov, adreslnduso la d. E. lteimer administratorul. 0 J > 11 Absolventă u cuiv sulul sn oinlar si având «Diploma do maturitate», se ofoetui da lecţitinî. în vi-e-o finirii ie pentru cursul primar sati socoiular. Ia special pentru limba fraueesA, matematici şi ştiinţele Itsico-iuit urate. A se adresa la miuoţiuni. IXSTITITI1. lIEDIf.iL - BUdUREBCI — 6, STRADA VESTEI, , , — —« — —fc —, — •. * I BERABIA GAMBRINDS J II £ •” 1 1 ! A : i a pus in consumaţie [BEBE fi4MII8l!YIVNI{ I j j fabricatiunea OPPLER ţ 4 -,w. — — — ■— 'Tr- i r n i.-yn n 7>ilur«iu/ui.gri|>a, bronşita,etc., LUll I nrtSiropulii si pasta pectorali d Vafă de Dolangrenier possedA uâ efflca-rilate sigură şi consunată de unu mare numeril de medici. Fârâ săre de opium (Morfina sau codeinA) se dâ fără temere la Copii bolnavi de Tusse, de Itilyufild. Paris, S3, rue Vivienne, şi in Iote farmaciele DIH LUMEA INTIxf.GA £ OUVRAGE EIMT'UfeREMEISTT TEIRIUTirSTE ESSAI COMPARE SUR ifj mmim» et iis DE LA R O U M A N I E 0F.PUIS L E S TEMPS LCS PLUS RECULES JUSQU'A HOS JOURS PAR j, ,• UN VOLUME D'FNVIllON 500 I'AOES, EDITION DE LUXE PAPIiKR VKI.rX, CARACTKHB6 KLZKVinS. PRIX 20 FRANC S-T 1 B â G E LIMITE On petit sottscrire â par tir du f/13 jahvier dans fes burcaux du « Peuplc Roumain » el chez tous Ies Ubraires de Rucarest A | ţi - vmmBzsMmzsmtmsm i wmm . % ■ A..A. A A A OFIGili DE PUBLICITATE „ROMANII" MIEI, 18 18. STRADA ACAD BUCURESCI Primesce anunciuri, inserţii ţi reclame pentru ORI-CARE ZIAR din capitală, 0(X> 1 POil RODITORI ALTOIT! O DE diferite specii M Din cele mai renumite calitati si diferite etati, se a ti a de venzare la GiUDI.WV Numită BrasJea GEORGE I0ANID Slr.s“l>te»“ Polona No. tOi. Aproape de biserica Icoanei. Premiat cu I-iii pceţ: «Medalii do aur» Ia concursul agricol al comiţiulul de Ilfov în anul 1881—1882, pentru noile varietăţi de pere denumite. A -. A* *** K X A £-