ANUL I No. 76. ANTEI A EDITIUNE JOUI 20 FEBRUARIE 1886. Grigore G. PEUCESCU Director politic A80NAMENTF: In ţară 1 un 40 Iei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei In străinătate I an 50 lei, 6 luni 25 lei REDA CŢI A A’o. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL N. Gr. FI LI PE SC Proprietar U l ANUNCIURI: v/ annnr.mrf pe pagina a patra linia 30 bani, mimiciuri şi rerlame pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3. Piaţa Episcopiei.—No. 3. APARE IN TOATE ZLLELE IO BA IŞTI NUMERUL Partidele din opozitiune aliate vor tine mire ram Duminică la 93 Februarie orc/c 9 p. m. IN SALA . JOJI" DIN STRADA REGALA DECLAIUTIIMA DLIIFERIKIDE CONFERINŢA DIN BUCUREŞTI REVISTA LITERARA REGELE TESALIEI NEPUTINŢA REGIMULUI Istoria popoarelor ne Înfăţişează, tot felul de sguduirî, mat mult sau mal puţin violente, prin cari au trecut naţiunile îndesvoltaren lor internă. Asemenea sguduirî au avut chiar partea lor folositoare, căci ele au însemnat adese-orî o tendinţă spre progres. Dar, nicăerl, In nici o ţară, la nici un popor, istoria nu a înregistrat vr'o dată o situaţiune atât de întristătoare ca aceea ce există astă zi In România. Nu se poale zice câ avem despotism in sensul obicinuit ce se dâ a-cestui' cuvânt, căci avem un rege constituţional; ha încă,după părerea multora, extra-constituţional. Dar acea putere autocratică, ce implică şi o mure răspundere şi pe care suveranul nici că s'a încercat a şi-o însuşi, este usurpalăşise eser-cită de o oligarchie de oameni fără scrupul, cari s'au agăţat de putere, au înconjurat tronul şi fac pe Coroană se crează că ci sunt ţara legală, pe eănd nu represintă In realitate (afară de puţine excepţiuni) de cât drojdia ţereî. Or-ce voce onestă şi independentă este înăbuşită prin acţiunea absorbantă a mecanismului guvernamental. Toate instituţiunilc ţereî sunt falsificate, control nu mai există, libertatea cuvântul ui a devenit oilusiune, presa nu mai poate avea nici un re-Bunet, căci guvernanţii au reuşit se creeze un pustiu în care se pierde vocea opiniuneî publice. Ast-fel regimul merge Înainte, fără se se preocupe de zioa de mâine. Este indiferent guvernanţilor şi gascei care ii Înconjoară dacă compromit viitorul acestei ţări pentru uni îndelungaţi. Ei se pot asemăna cu risipitorii cari îşi amanetează şi ’şi vând averea strămoşească pentru a putea prelungi încă câţi-va ani viaţa lor de desfrâu; cu osebire că risipitorii ordinari nu dispun de cât de aceea ce este al lor, pe când colectiviştii noştri manipulează averea publică şi compromit viitorul mal multor generaţiunî, pentru a prelungi şederea lor la putere. Spre a se convinge cine-va câ a-cest tablou nu este esagerut, nu are de cât se arunce o privire asupra celor ce s’a petrecut de trei luni de când dăinueşte sesiunea Camerilor. In adevăr priveliştea ce Înfăţişează parlamentul, de la deschiderea lui până astâ-zi, este fără esemplu. Naţiunea întreagă îşi face între- barea: ce fac Camarile? Au trecut trei luni de când ele au început sesiunea lor. Se ştie câ In mesagiul regal de deschidere, s’a zis că situa-ţiunca economică şi finunţinră este grea, şi câ, In faţa unei stări de lucruri care presintă unele greutăţi, guvernul a amânat o parte din lucrările publice pentru cari Cameră votase mijloacele necesare. A-farâ de aceasta, mesagiul zicea câ guvernul va presenta mai multe proecte ce sunt menite a aduce îmbunătăţiri treptate în toate ramurile activităţii naţionale. Indeplinit’a guvernul măcar un cuvânt din cele promise prin gura suveranului? Nimic şi iar nimic. Trei luni Camarile n’au făcut alt-ceva de cât se piarzâ timpul lor, foarte costisitor pentru contribuabili, în certuri de familie, în intrigi de culise parlamentare, în discuţiunî fără scop. A-fnrâ de câte-va cuvântări ale d-lor Cogăluiceanu, I). Brătiann, Carp, Ma-iorescu şi Mârzescu, cari toţi aparţin opoziţiunel, nu s'a auzit In Cameră şi in Senat nici un discurs care merită această denumire. Tribuna română pe caro au ilustrat’o odinioară aţâţi bărbaţi de frunte din toate partidele, n'a găsit In tabăra guvernamentală un singur orator de oare care valoare. Monitorul oficiul e de faţă spre a dovedi acest trist adevăr. Chiar talentele cele tinere, cari ar li putut să se ridice lutr’o atmosferă mal sănătoasă, sau înomolit în mocirla guvernamentală. Ast-fel parlamentul vegetează de trei luni şi va vegeta până în ziua când vocea stăpânului va chema turma la votul noilor imposite şi al bugetelor. Atunci mftinele colectiviste vor funcţiona ca nişte maşini votă-toare şi vor vota, cu iuţeala aburului, tot ce li seva cere, pe când ochii credincioşilor vor Ii aţintiţi spre sacul cu grăunţe guvernamental. Măsurile de luat pentru a combate criza economică şi financiară şi a-giul, legea cumulului, proectele de reformă, aceste toate vor rămânea pentru sesiunea viitoare şi vor figura iarăşi în mesagiul de deschidere. Iată parlamentarismul cum îl înţeleg guvernanţii noştri, lată cum acei cari conduc destinele ţereî vor se facă dintr’ânsa un focar de lumină în Orient. Cu toate acestea el cutează d'a se numi liberali. Sărmanul liberalism, in ce mâini a ajuns? El servă a îmbrăca, in haine mincinoase, despotismul cel mai sfruntat şi cel mai degradator, căci nu are nici măcar francheţa regimelor autoritare'. Lupta contra unei asemenea stări de lucruri a devenit o datorie civică. Acel care se sustrage de la această datorie merită ca biciul regimului se’l silească a’şî încovoia spinarea înaintea despotismului. S. Atena. 2 Martie. — Semnarea păcii nu modifică situaţiunea. Grecia menţine linia sa politică. Belgrad, 2Martie.— Alegerile pentru consiliile comunale sunt, în toată Serbia, favorabile guvernului. Viena, 2 Martie.—«Camera deputaţilor». D. Gompertz interpelează ministerul 5n privinţa tratatului de comer-ciu ce trebuie să se închee cu România, motivându-şl cererea asupra faptului câ nesiguranţa care planează a-supra acestei afaceri e de natură a paraliza relaţiunile comerciale, ce Austria Întreţine cu România. Paris, 2 Martie. «Camera deputaţilor». D. Soubeyran interpelează guvernul în privinţa stabilirii de vămi Intre Turcia şi Rumelia, fapt păgubitor comerţului francez şi contrariu stipu-laţiunilor tratatului de ta Berlin I). Freycinct răspunde că a protestat contra acestei violări a tratatului de la Berlin, că de altminteri, s’a înţeles cu cele falie guverne interesate spre a remeiia această stare de lucruri, şi ca se aşleaplă la o soluţiune repede a afacerii. Camera adoptă un ordin de zi pre-sinlat ded. Soubeyran şi primit de minister, spunând că comptează pe e-norgia guvernului pentru a face să se respecteze tratatele şi să proteagă comerţul francez. DECLARAŢII AEA Il-Ll l FERIKID1 Ziarele oficioase găsesc straniu că noi nu am împărtăşit entusiasmul lor în privinţa declaraţiunel d lui Ferikidi, declaraţiune care avea a-eru d’a zice mult, dar care in realitate nu zice nimic. Iu adevăr care era situaţia noastră faţă cu Austro-Ungaria? Aveam cu Austria oconvenţiutio care a fost denunţată mai de mult de guvernul nostru. Convenţiunea comercială fiind dar denunţată, ce puteam noi aştepta de la guvern, presupuind câ el să fi vrut se ne lumineze in privinţa politicei tale economice? El putea se ne zică: «Intenţiaguvern ului este d’a nu mai Încheia convenţiuni de comerţ. Prin urmare guvernul va aplica Austriei tariful autonom». Guvernul mai putea se zică: «Vom încerca se Încheiam o con-venţiune, insă nu o vom încheia de cât în cutare anume condiţiunî.» «De pilda, nu vom mai încheia o con-venţiuneîn acelaşi condiţiunî ca cea veche». Asemenea declaraţiuni ar fi însemnat ceva. Nu ştim dacă guvernul ar fi putut face aceasta, dar dacă ar fi făcut’o atunci de-claraţiunea sa ar fi avut oare care însemnătate, şi am 11 priceput lim-bagiul ce’l ţin ziarele guvernamentale. In loc de toate acestea guvernul a zis In substanţă : «voiii aplica tariful autonom... dacă ţările a că- ror convenţiuni le-am denunţat, nu vor Încheia nuot convenţiuni». Atât şi nimic mai mult. Pentru aceste motive, şi cu toate argumentele ziarelor oficioase, stăruim în afirmaţiunea noastră, că declaraţiunea guvernului nu însemnează absolut nimic. PARTEA ESTERIOARA Itusin .si Turcia.—liuda-Pesta, 28 Februarie. — Oficiosul Pester Lloyd scrie: Se zice ca dificultăţile, produse în zilele din urma prin oare-carl ces-tiuni de detaliu ale aranjamentului tur-co-bulgar, au adus pe puteri Ja reso-luţiunea, de a’şi esprima recunoaşterea convenţiunii modificate turco-bul-gare,de-o-cam-datâ numai In principiu, reservându’şl sancţiunea formala până dupe executarea revisuiril Statutului organic rumeliol. Ast-fel deci Rusia ar fi reuşit iarăşi a face să i se îndeplinească voinţa, căci. dupe cum ni s’a a-nunţat.nu demult, diri Constantinopol, iniţiativa pentru această metodă a tratamentului a pornit de la Cabinetul din Pelersburg. Acum Insă se ivesc din nou dificultăţi şi anume din partea Bulgariei, care până acum s’a ţinut In reservâ, faţa cu aceste negocieri şi dificultăţi, ce privesc tocmai metoda susmenţionată- Ministrul bulgar Zanow se zice că a făcut o declaraţiune ambasadorului rus din Constantinopol, d-lui NelidoIL accentuând cu tot dinadinsul, că Bulgaria nicl-odntâ n’ar putea consimţi, ca revisuirea Statutului organic rumeliol se fie încredinţată unei comi-siuni internaţionale, ci persistă a cere, ca aceasta să fie afacerea esclusivft a înţelegerii celor două părţi interesate, adică a Porţii şi a Bulgariei, conform disposiţiunilor aranja meni ului primitiv. Desigur câ d-lul NelidofT nu'I va fi venit la socoteala auzind, câ Bulgaria caută mai bucuros sprijin la Poartă şi la puteri, mal ales ca tocmai guvernul rus a făcut propunerea, ca revisuirea Statutului pentru Rumelia să nu se Încredinţeze Porţii şi Bulgariei, ci să se facă de către o comisiune internaţională a tuturor puterilor. In teorie să poate considera de neînsemnat dreptul Bulgariei de u’şl spune cuvântul la hotărîrea asupra modalităţilor Unirii celor două ţări bulgare, dar în practica principatul Bulgariei este în acest cas un factor important, de nu cel mat important, la organizarea cea nouă şi espericnţole din timpul din urma nu sunt de natura a inspira o deosebita Încredere în forţa decisiunilor luate contra voinţei statelor interesnle. In tot caşul e de prevăzut că obiecţiunea Bulgarie!, contra întrunirii comisiuni: internaţionale, va face ca lucrarea această să sufere o tn-tîrziere considerabilă şi de oare ce s’a recunoscut, cui terminarea acestei ro-visuirl este condiţiunea pentru sancţiunea stării celei nuot de lucruri, de aceea pot li temeri fondate, câ terminarea definitivă a crizei bulgare se va mai amâna încă săptămâni şi chiar luni de zile. —x— Austria si îluntciicgrnl. — Viena, 28 Februarie. — In timpul din urmă s’a vorbit deja mult de călătoria prinţului Nichita pe la Gurţile europene. Aici la Viena nu s’a putut scăpa din vedere declaraţiunea făcută mal de multe ori de către prinţul Muntenegrulul, câ u-nul din scopurile călătoriei sale politice a fost şi înfiinţarea unei legături de naviga ţiunemuntenegreanâ independentă şi emanciparea de Lloydul Austro-Un-gar. Prinţul a reuşit să facă ia Peturs-burg pentru acest scop un împrumut de o jumătate milion ruble. Acum cată să atragem atenţiunea asupra împrejurării, că ari. XXIX din tractatul de Berlin impune guvernului muntenegrean oare cari rcstricţinni cu privire la navigaţiune şi chiar la facerea unor şosele, în cât Muntencgrul cată sa se înţeleagă prealabil cu Austro-Ungaria în privinţa acestor lucrări. Acel articol dâ Austriei poliţia sanitară şi de porturi de-a lungul litoralului muntenegrean, pune bandiera comercială mun-tenegreană sub protecţia consulara austro-ungară şi mal dispune, că Mun-tenegrul să se înţeleagă mai ânteiă cu Austro-Ungaria în privinţa construirii unor linii ferate şi a unor şosele pe teritoriul muntenegrean. Negreşit, ca Austria nu va pune obstacole planurilor culturale ale prinţului Nichita, dar In aceiaşi timp cală să se ceară respectarea tractatului de Berlin. „REVISTA LITERARA" Despre ce este si ce urmăreşte aceasta revista, ne reservâm a vorbi mai pe larg In unul din numerile viitoare ale ziarului nostru.—De astă dată ne mărginim la câte-va observaţii privitoare la cuprinsul numărului din urmă. La începutul revistei vine tot d. Ma-cedonschi: cu o nuvelă. Dar «Zi de August.» aşa cum e tratată, e un tabloă frumos, cu situaţii bine surprinse şi bine zugrăvite, din care, dacă s’ar scoate unele figuri nenorocite, şi unele espresii cam trăsnite cu leuca—pretenţii de stil grozav—ca furlunele arzătoare cu descărcări electrice şi cu con-vulziuni supreme (asta-â propos de un sărutat),—de sigur bucata ar remâne— ca tabloâ—o Jucrare artistică. O apa care curge printre sălcii, n moară, unde ţerani »cu înjurături de crud pe buze,» descarcă saci dintr’un car, o livadă, unde fiacăi şi fete culeg prune, şi prin bătâriele c&reia întâlnim câ le-ce va din «Germinai» a Iul Zola, un boer, care aşteaptă pe fecioru-săâ de ia Bucureşti, o bora ’n bătătură, la pa-lalaia focului, ş’apol culcarea tuturor, drept desnodâmânt final,—toate acestea, ori cât de bine-ar fi spuse,—să fie sigur d-l Macendonski, că nu vor alcătui nici-odată o nuvelă. Poesia »ln Atelier» e o adunătură pretenţioasă de imagini obscure şi descusute, cart nu spun nimic, pentru câ nici nu urmăresc nimic: Impărechert anapoda de vorbe goale, umflate, bîzîi-toare.- asta e boala d-lui Macedonski! De cine e făcută poesia intitulară Baie şi iscălită Paul Zvor?— Şi cum d-l Râ-doiu. care e un om serios, lngădue să se publice ast-fel de murdărie tntr’o revista, la caro, după cum văd, colaborează şi domnişoare ? Pentru d-zeu ! nu vă gândiţi că vă citeşte lumea şi că e un atentat la buna cuviinţa şi la moralitatea publică, a da într’o revista, ca literatura, nişte greţării atât de grosolane ! Acestea nu mal sunt pornografii, ci sunt mascuri neruşinate de cârciumă şi de şatra, cari te fac s’arunci cu scârbă o asl fel d» revistă, care n’are nici o umbra de cuviinţă şi de respect pentru cititorii săi. — Mi-e ruşine să reproduc un vers din această poesie [!)—Dar rog pe d-nul Radoiu, să citească ultima strofă — ti fac onoarea de a presupune că n a citit'o încă—şi să mărturisească singur, In touta sinceritatea, în ce locuri şi cine ar putea cili o ast-fel de poesie iară să roşiască 1... . Mal cu perdea, mai cu perdea, domnilor poefi de la «Revista Literară! Las la o parte o suma de lucruri indiferente şi mă opresc puţin la o nostimadă de pe ultima pagină a revistei : NOTA R1SDACTIEI « Romanţul Elena de Boliotineanu, pe caro 11 publicăm în numărul acesta, cu uare-care modificări imperios reclamate de transformarea literară a limbei-. Gine ’I naivul, care se încearcă se ne dea un «Bolintineanu» a la model... Dar de când o lucrare definitiva a unul om, care a murit, se poate republica cu oare-care modificări imperios reclamate dc transformarea literară a limbei ? Asta n’am mal auzit’o ! Şi mi se pare cu atât mai straniu şi mai ridicul, —cu cât e un caraghioslâc fură precedent în literatura vre-unei ţări. Bietul Bolintineanu! . .. Mirmidon. DECRETE — Colegiele I şi II electorale pentru consiliul general ut judeţului Ilfov sunt convocate a se Întruni, la orele 10 dimineaţa, tu localul comunei de reşedinţă, spre a a-lege, precum urmează, alţi membrii al consiliului în locurile vacante: Colegiul I, în ziua de 28 Martie 1880, va alege duo! consilieri; Colegiul II, în ziua de 30 Martie 1880 va alege trei consilieri. —D. Ştefan lorguleseu, fost procuror general de curte, este numit în funcţiunea de director al Monitorului oficial şi imprimeriei Statului, tn locul vacant. — D. Doctor N. Teodosescu se numeşte In postul de medic curant la penitenciarul Dobrovâţ din judeţul VasluiO, în locul d-lul doctor Ştefan ttasnaş, demisionai, cu dreptul primirel diurnei prevăzută In budget de la 1 curent. — D. B. Nanianu, profesor de sciinţele fisice .şi chimice de la liceul Carol I din Craiova, se distilue din postul săO, ne mal putând fi admis nici odată la funcţiunea de învăţător public, conform art. 404 din legea instrucţiunel publice. — Se deschide ministerului afacerilor străine un credit suplimentar de lei 45,000, la cap. 4, art. 23 al budgetului său pe anul 1885—1886, pentru chelluell diplomatice. — Din ’ creditele alocate prin budgetele diferitelor ministere pe seama exerciţiului curent, se vor anula următoarele sume : y n www.dacoromanica.ro o EPOCA —20 februarie Lei B. rtJDin budgetul ministerului de interne. h) Din bud. ministerului cultelor. c) Din budg. ministerului justiţiei. d) Din budg. ministerului agriculturei, comerciulul inii ustriet şi domenielor. «DDin budg. ministerului tle tlnance. f) Din budg. ministerului lucrărilor publice. es«*n|»ir«* o rHuMiloiiicr treaga Atena, dar mai ales cercurile archeologice, sunt în mare ferbere a-supra importantelor descoperiri, ce - au făcut cu ocasiunea desgropărilor în Acropole în zilele din urmă. Un şir de inscripţiunî. de coloane şi statue de zei, de o frumuseţe deosebită, pictat'' şi mal toate bine conservate, s au găsit în partea sudostica a Erechtheionului, tn-tr’o adâncime de doi metri sub suprafaţă. Archeologii sunt de părere, că vor urma încă multe ast-fel de descoperiri, deducând aceasta din posiţiunea sta-tuelor aflate, care arată, că ele aii fost cu intenţiune aşezate şi îngropate a-colo. Se crede, ca această s a întâmplat pe timpul răsboaiclor persice, aşa dar cu mult înainte de Phidias. * « * 3.5(10 frnrl cliHIncli penlm Ti centime.—Este vorba de un proces a-devărat extra-ordinar care s’a judecat de către Înalta Curte de Casaţie din Roma. La 22 Septembre 1884, advocatul general d. Nicola de Siono intra în Roma cu o cutie conţinând 500 grame de zahăr. Impiegaţii axiselor, plini de zel, taxară cutia: taxa de plătit era de 4 centime, plus 1 centimă pentru timbru. Advocatul plăti taxa, dar protestă, fi-ind-că era vorbă de o marfă cântărind mal puţin de 500 gr. şi, prin urmare, scutită de orl-ce taxă de intrare. Un proces se începu în contra ndmi-nistraţiunet Oraşului. Advocatul ’şl câştigă procesul înaintea Tribunalelor, şi Curtea de Apel confirmă holărîrea. Dar administraţiunea tenace vroi negreşit să treaca prin toate instanţele : ea făcu recurs înaintea Curţel deCasaţie. Aceasta ultimă juridicţiune consacra într’un mod definitiv hotărîrile anterioare, şi osândi pe administraţiune la plata lutulor cheltuielilor, care se urcaQ la 3.500 franci. CORPI]IIILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de Mărfi 18 Februarie 1886. Şedinţa se deschide la ora 1 1/2 sub preşedinţa d-lui G. Loca ; prezenţi fiind 08 d-nl deputaţi. Se acordă d-lui Costescu-Comâneanu un concediu pînft la finele sesiune!. Interpelarea d-lui Voinov, relativă la regulamentul sinodului se amână din pricina lipsei interpelatorului. D. lanoli, are cuvântul pentru aşi desvolta interpolarea privitoare la ul-timile numiri şi destituiri făcute în magistratură. D. lanoli, nu ştie dacă trebue să ceră dreptate de la d-nul Ministru în numele principiilor liberale, de oare-ce de mult aceste principii au încetat să fie o realitate. D. lanoli, citează numele mal multor magistraţi, precum d-ni Paraschiv, Ciocârdia, Millo, Pruncii etc. cari aă fost sau destituiţi saU permutaţi fără nici un motiv. Aceste fapte suul de parte de a încu-ragia tinerimea şi a ridica nivelul magistratul adaogă d-1 lanoli. D-sa citeaza încă şi cazul procurorului Siavescu din Piteşti, carele, de şi trebuia admonestat pentru chipul In care a procedat într’o afacere care a făcut sgomot, din potrivă a fost avansat la tribunalul din R.-Vâlcea. D. lanoli,susţine că procedând ast-fel în curând nu se vor mal găsi tineri cu caracter şi îndestul de nepartininitori, şi că ast-fel magistratura va fi pusă numai la dispoziţia guvernului şi a a-m ici lor sol. D. lanoli, sfârşeşte declarând că de la răspunsul d-1 ui ministru, atârnă dacă trebue sau uu să mal păstreze iluzii că starea această rea de lucruri se va îndrepta. D. Ministru de Justiţie începe declarând, că îl pare bine câ s’a făcut a-ceastă interpolare ca să se explice. D-sa arată că după actuală lege a organizare! judecătoreşti, ministrul are dreptul ca să numească şi se destituie pe magistraţi, prin urmare de ce se plânge onorabilul interpelator ? Apoi, chiar în votul leget, este ca membrii Curţilor şi Tribunalelor se se primenească neîncetat şi de aceea nu s’a prevăzut inamovibilitatea membrilor a-cestor instanţe. Dacă Camera nu primeşte acest chip de a vedea al legel, apoi să voteze legea pentru inamovibilitatea şi d-sa nu are nimic de obiectat. Toate numerile şi permutările făcute, toate afl fost în Interesul serviciului şi bi această numai ministrul EPOCA 20 FERBUARIE este judecător şi responsabil. D. ministru mai susţine ca acest fel de pri-meneli, sunt foarte trebuincioase pentru a se Introduce în Tril utiale şi Curţi bărbaţi cu cuno-tinţe m u nuoî şi mai serioase, cat şi oameni recunoscuţi ca pot fi nişte buni judecători. Vorbind de permutările, destituirile şi numerile făcute, d. Slatescu se mărgineşte â declară, că le a făcut în Interesul serviciului şi că în nici un loc n’a numit pe un favorit sau pe un om care să fi făcut politică militanta în rîn-durile partidului de la guvern. Amintind despre permutarea d-lui Ciocârdia la Iaşi, spune ca aceasta a fă-eut’o pentru a’l sustrage de supt influenţa unor cercuri politice de oposi-ţiune şi câ prin aceasta a voit să’i facă un adevărat servicii!. Duceţî-vă la curte, urmează d. Slâ-tescu, şi veţi vedea câ nu s’a făcut gaură în cer pentru mutarea d-lui Ciocârdia, pentru aceasta s a făcut gaura numai în coloanele ziarului Epoca, unde câţiva advocaţi au tratat această cestiune atacând guvernul. D. Ministru declară câ nici odată magistratura n’a fost mai independenta ca subt guvernul liberal şi câ nici o numire nu se face de cât pentru a se ridica prestigiul mngistraturel. D. Stâtescu mai adaogă, că nici o-datâ nu s’a văzut ca supt guvernul liberat magistraţi care să atace guvernul şi să’l injurieze prin întruniri politice, prin cafenele şi chiar pe scaunul lor, şi cari cu toate acestea să fie mânţinuţl la locurile lor. D. Ministru declară că voieşte să râs-punză şi la insinuarea făcută încă odaia de către un înalt membru al opoziţiei şi reeditată acuma de către d. lanoli, cum că advocaţii guvernamentali sunt cei mai încărcaţi de procese, fiind că publicul nu mal aşa poate câştiga procesele, iar câ advocaţii cari aii nenorocirea să facă opoziţie sunt părăsiţi cu totul. Acest lucru e inexat şi pentru dovadă, d. Stâtescu declară că are un ta-hloQ extras din registrele curţilor şi tribunalelor, care dovedeşte câ aceea cari aii mai multe procese sunt tocmai advocaţii din opoziţie. încă o dovadă ca guvernul liberal nu numeşte |1n magistratura creaturi ale sale, o vede d. Stâtescu şi în aceea ca la înalta Curte de casaţie; care este şi un înalt tribunal politic, or de câte ori s’a făcut o vacanţă In tot dauna s’a numit o persoana care să fi întrunit calităţile cerute şi atîla numai. Ast-fel d. Creţescu.a fost numit prim-preşedinte, de şi nu ierea amic politic al guvernului ast-fel au fost numiţi membrii dd. Teodor Rosetti, Predescu, Degrea cir D. Miniştrii, sftrseşte susţinând câ în toate numirile nu s’a preocuput de cât de interesul justiţiei. Discuţia se închide dupo ce d. Carp, vorbeşte în contra închidere) discuţiei, iar d. Disescu pentru. Şedinţa se suspendă pe zece minute. li. lanoli în cestiune personală cu d. Stâtescu, spune câ nu a fost impresio nat mult de atacurile ce ’I a adresat d. Stâtescu, fiind-că ’1 ştie pe d-sa obicinuit ca să injurieze lumea şi a doua zi să vie aşi cere scuze. Ast-fel s’a petrecut acum câle-va zile cu ocazia unui incident. Se voteaza cu unanimitate şi fără discuţie proiectul de lege prin care Societatea Ateneului se declară persoana civila. Se voteaza proiectul de lege pentru a se autoriza comuna Craiova ca să contracteze un împrumut de un milion cu dobândă de cel mult fi 0/0. Iau parte la discuţie d-niI Codrescu, Romanescu, Pop, Paladi, Disescu, le-purescu şi primul-minislru. Discuţie fără importanţă. Se votează fara discuţie proiectul de lege prin care se autoriză comuna Cîm-pu-Lung ca să perceapă nişte taxe. Se votează fără discuţie proiectul de lege pentru aprobarea unei transacţil încheiat;! de Eforia Sf. Spiridon din Iaşi cu locuitorii comunei Cotnari. Şedinţa se ridică la ora 5 1/4. Penel SENATUL Şedinţa de Marţi 18 Februarie 1886 Şedinţa să deschide la ora 2 1/2 sub preşedinţa Principelui D. Gr. Ghica. Presenţî 72 Senatori. Dr. Frumnşeanu. Roagă biuroul să intervină pe lângă diferitele secţiuni pentru a termina mal în grabă proiectele de lege ce li se presintă, căci sunt unele ca acea a prestaţiei ce aşteaptă de mal mult timp. Preşedintele spune că ia act de cere- rea Dr. Frumuşeanu şi ca’şi va face datoria. D. Raportor dr. Fnnnuşeanu, citeşte proiectul de lege prin care să reduce din personalul Monetâriel Statului, pe cât timp fabricarea monetelor va fi suspendată, punându-se la vot se primeşte, cu nnanimitalea de 03 voturi. D. Ministru de Culte depune pe biuroul Senatului cAle-va proiecle de lege, votate de adunarea deputaţilor. La 8 i/2 senatorii trec In secţiuni după cererea d-lui Aurelian. u. mu: i\nnnTH Pacea e încheiata. O lungă discuţiune a avut loc în timp de doue zile asupra cuvântului amiciţie, din articolul unic din tractatul de pace. Serbia n’a vrut se admită cu nici un preţ se fie zis că : «de la incliee-rea tractatului va fi pace şi amiciţie între cele doue ţerl.» • Membrii majorităţi, nu se mal întrunesc la Senat ci în palatul Daein. ErI seară a fost o întrunire în care s’a discutat tot cestiunea imposite-lor şi modul d’a echilibra budgetul. • Constantin Aricescu, autorul operei relativă la revoluţia de la 1848 a încetat din viaţă. Madjid - paşa, delegatul turc la conferonţă. a avut azi o lungă întrevedere cu d. Busch, ministru al Germaniei. • Voinţa Naţională de eri seară a-nunţă numirea d-lui S. Iorgulescu la postul de director al Monitorului Oficial. Tot Voinţa pare-ni-se anunţase numirea d-lui Iorgulescu la Curtea de apel. Rugăm pe organul oficios se ne explice ce însemnează această contrazicere. Vom reveni. $ A-seară la gara de Nord poliţia comunală a arestat pe nişte contrabandişti ce încercau se introducă în oraş o mare qunutilate de alcool. • Astâ-searâ, zice Hămdnia liberă se întruneşte comisiunea pentru combaterea filoxerei. Dd. I. Marghiloman, Simulescu, doctor Vitzu şi doctor Bernath sunt convocaţi de urgenţă. Este vorba de a propune comisiunci modificarea legei votate anul trecut şi o noue întocmire a bugetului special. Şedinţa va fi cu atât mai interesantă cu cât membrii ei sunt convinşi că Ministerul domenielor a executat puţin, foarte puţin din programul campaniei trecute. # Azi dimineaţă la 11 ore a avut loc la Palat un consiliu de miniştrii sub preşedenţia M. S. Regelui. Ni se comunică următoarea statistică. «D. M. Sâveanu primarul oraşului Focşani şi d. Dimancea nu călătorit pe calea fentă in luna lui Ianuarie cel d’inteiu de 22 de ori şi cel d’al doilea de 25 de ori». Tot o dată corespondentul nostru ne întreabă; «Cum se face că o parte din luna lui Ianuarie fiind ocupată de vacanţi aceşti domni au putut avea la cameră d. Săveanu numai 5 absenţe şi d. Dimancea numai 7?. Reproducem dupe L’ImUpendunce roumaine de eri următoarea informaţie ; «Azi, pe la fi ore d. Dim. Bră-liunu. eşea de la palat.» Credem a şti că d. Dim. Brătianu fusese chemat de M. S. Regele şi câ a avut o lungă întrevedere cu Suveranul. Bllim FIVWCIAR Bucureşti, 18 Februariu 1886. O însemnată agitaţiune a domnit a-seară şi azi printre speculanţidin causa ştirilor alarmante ce ne a transmis telegraful în privinţa retnceperel ostilităţilor în peninsula balcanică.—Agiul s’a urcat la 15.50, Daciele aU câfiut de odată la 2fifi, Construcţiunile la 195 şi Băncile naţionale la 1109. Panica a fost Insă de scurtă durată: depeşile din urmă sunt satisfăcătoare şi favorabile păcii. Un curent contrariu s’a produs, prin urmare la Bursa de azi. Valorile şi-au recâştigat cu mici escepţiunl cursurile Interioare.—Daciele se cer acum cu2691 2, Construcţiunile cu 197 şi Băncile cu tll.3. Agiul se menţine la 15 1 2. Tendinţa liniştită. CORPULUI DIDACTIC Toţi membrii învăţământului public din Capitulă suni rugaţi a sc întruni la Universitate , Mercur! 19 Februarie, ora 8 seara, când va II ultima şedinţă şi se va alege comisiunea care st- formuleze ohiec-ţiunite «Corpului didactic», relative la noul proiect de lege al instrucţiune!. Consiliul de administ raţiune. A VI S Dupe cererea mal multor mame de familie, d. |(. Lolliol, profesor de limba engleză la l.u-i'iil si". Ulieorglie şi la Institutul nou «le douiiiisioare, va deschide un cure de limba engleză pentru doamne şi domnişoare. Acest curs—care se va face de două ori pe sftplftmână, de la t 1/2 până la 3 ore d. m., şi nu va costa de căi 15 lei pe lună—va începe la 3 (15) Martie viitor. La acest cure nu se va primi maî mult de doue-sprc-ze.ee eleve. Doamnele şi domnişoarele doritoare d’a învăţa limba engleză se pol tnscri, în toate zilele, de la 2 până la 3 ore d. a., la d. II. Lolliol, bulevardul Elisabeta (stabilimentul de băi), catul al 3-lea, scara la stânga. SALA ORFEU Balul societăţii industriale Curtea de A refeş care are de scop cumpărarea a diferite maşini de lucru pentru fete de ţărani şi aducerea în Bucureşti a ctlor-va iii de săteni pentru a învăţa diferite meşteşuguri, se va da în sala Orfeu Miercuri la 19 coreul. SALA ATHENEULUI Mercuri $6 Februarie 1886 CONCERT Dat de* l-na II. I». lonescu, în beneficiul fondului construircl Atheneulul Ho-mdn cu graţiosul concurs al doamnelor Bauer si Gebauer şi al domnilor N. Firea şi C. Dimitrescu. IMMM.lt MIA: 1) Sonata No. 5(op. No. 24) pentru piano si violoncel. Beethoven. Eşecului de d-na lonescu şi d. A’. Fleva. 2) a) Sommerabend. Lassen. —b) In der Frende. Taubert.—c) Trosl, Lassen. Cântate de d-na Bauer. 3) Solo violoncello a) Andante Goltennun b) Serenadă lie Savoyard. Esecutat de d. 6’. Dimitrescu. 4) Andante şi variaţiuni pentru două pianurl. Schuman. Esecutat de doamnele Gebauer şi lonescu. 5) a) Wie slolz und slaltlich.—b) Jetzt ist erhinaus. Biedel.—Fruhlingslied.Schu-mauri. Eşecului de d-na Bauer. 5) Variaţiuni pe o themă de Beethoven Sainl-Saens Eşecului de doamnele Gebauer şi lonescu. începutul la 8 şi jum. ore seara.—Preţul locurilor: Statul l-iu 10 lei — Stalul Il-lea 5 Ici. Biletele se găsesc la d-na lonescu, strada ştirbel-Vodft No. 14, şi la magazinul de muzică al d-lulC. Gebauer, Calea Victoriei. BERAHIA UNIREA Sucursala Oppler In fata gradinei Episcopii BERE SPECIALA escelentă proaspătă şi rece. Salon elegant, serviciul prompt. AVIS IMPORTANT De închiriat de la Sf. Gheorghe 1886 mai multe prăvălii Calea Victori Nr. 82. Hotelul SUSAIU In Predeal 20 odăi, De vânzare un frumos loc în Allea Eldorado str. Poştei Vechi. Lemne de foc şi construcţie In gara Buşteni. A se adresa la d-nul Inginer Boţea strada Pitar-Moşu Nr. 5 care a făcut Id.l IIUiHd , studiile superioare In Paris şi Municb. Se oferă a da lecţiunl tn familii, pentru cursul primai-şi secundar; tn special pentru limba francesâ, germană şi română. A se adresa la domiciliu Str. Primâ-Verel No. 27. www.dacoromamca.ro EPOCA — 20 FEBRUARIE 4 CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCANI, 27— cijiisi i n i c i n i: s c i 19 Februarie 18$6 XHXxxsxxxxxxxxxxxKxx>rexx*oo«xx>©o, Scris func. urbane 6% Scris func. urbane . . . Scria. I'unc. rurale . . . 5% împrumutul comunal . . Oblig. Casei pens. Jet 10 dob.) împrumutul cu premie . . . Acţiuni bîinoct uation . . . Acţiuni «Dacia-Romania • . . >• Naţionala........... Credit mobiliar . . . » Constructiuni. . . . » Fabrica de hârtie . . Argint contra aur.......... Udele de Hancâ contra aur. . Florin austriac!........... CURSUL 1>I\ VI EA \ Napoleonul . Ducatul . . . Lose otomane Rubla hârtie . CURSUL IHA IU;itIJ\ Renta Amort............... Oiipenheun. ....... Obligaţiuni noul 6% C. F. R. « * b% » » » Rubla hârtie.............. CURSUL DE PARIS Renta Românâ Lose otomana. Schimb Paris 3 luni . . » la vedere . Londra 3 luni . » la vedere Berlin 3 luni . . Viena Ia vedere . X X X X X X X X X X X X X X X X X PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA Strada Episcopiei, No. 3. ANUNC1UR I SI RECLAME X X X X X X X X X X X X anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. XXXXXXXXXXXXXXXXXXHXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX al cl. VII X X INSTITUI. METEOROLOGIC din BUCUREŞTI Ruletimul atmosferic de la 2 Martie 1880 staţiuni Barom Temp. Veni. Starea Bucuresci 763.6 —3.4 E 2 sen. T.-Severin 7(55.6 -3.4 p. nor. Balota Slatina -3.0 3 f. sen. Giurgiu Constanta 763.6 764.8 -4.! —5.5 NE S \V 5 2 a senin Sulina 761.7 -4.1 N 4 f. sen. Galantz 764,7 —1.5 NEN NNE 6 p. nor. Brăila 763.4 -0.6 4 senin. Roman 762,5 —0.8 2 Craiova 746.8 —3.1 6 f. senin Directorul Institutului, St. Hepiles. Starea mnroi la Constanta u-oara la Sulina usioara. misii iii: vwniii: MOŞIA RIEA NOUA din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se Întinde până în bătătură celei de a 11-a staţie a căi ferate Costcşti-Turnu-Măgurele. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua orî-ce alte lămuriri. PROPRIETATEA SILISEASCA diu judeţul Teleorman—Gară la 5 minute depărtare.—A se adresa la d-na Elisa Chronidi, strada Intrarea Ro-selli Nr. 5. MOŞII DE AltFJDTt Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă. Doritorii se pot adresa in Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 în toate zilele pînă la amiazl. Se arentează o moşie de 3,000 pogoane în judeţul Ilfov. Doritorii se se adreseze la redacţia ziarului «Epoca». MOŞIA VĂLENI, districtulti Oltu, plasa ŞerbaneştI, fosta parte a d-lui A. ibirke. — A se adresa la d-nul Nicu Moscu actualul proprietar Strada Mi-nerva Nr. 12, bis. LOCIRII MYEMAHE Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40metrişi adâncime de -4 4 metri. Se vinde în total sau in loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. Im iimw iiiiiiit De ta Sfnnlu Oheorgke, 0 casă aşeza tape strada Dorobanţilor No. 40; —20 odăi cu curte şi gradină. — A se adresa la proprietatea care locueşle tnlrănsa. U|' l i *7 4 tjU Tauri de rasă şi vaci |5l 1 .».i£/:18Ibj de lapte, a se adresa la d. E. Reimer, administrator la proprietatea Păşeam din judeţul Ilfov.—Tot Ia aceasta moşie sunt de vânzare berbeci şi oi de rasă merinos. IN SCI INTARE l\ DISTINS Sl llllilM lyceală, doreşte a medita unu sad doui elevi în schimbul unei pensiuni; sau a locuinţei şi mâncare. A se adresa la administraţia acestui ziar. nVTI HFVr doreşte u preda lec-G111)0 1 ţi uni pentru Clasele Primare, tn schimbul unei modeste plăţi. A se adresa la administraţia ziarului. — RUCURESCI — 6. STRADA VESTEI, 6. Secţia medicala 1, Hydrotherapia—2. Electrizare—3. Or-thopedie—4. Gimnastică medicală—5. Inhalaţi—6. Masajiă sistematic—7. Serviciul la domicilia— 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Rae abur..................3 — ! Bae de putină cu şi fără duşe . 2.50 medicamente..................t.— 1 duşe rece sistematică . . . 1.50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1 Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame tnsâ băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridianc. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea. I DE Limbile francese si englese l’returi moderate Celebra gimnastică românâ Matilda Petrescu, tntorcându-se din streinâtate după o lipsă de 0 ani, în care timp ’şt a perfecţionat studiile, doreşce a da lecţiuni de gimnastică în familii şi în Institute de domnişoare. A se adresa la Clubu-Gimnastic str. Biserica Eni No. 1. 0(M'\E lllîl'r din causa arendării pro-j prietăţil, se vând, 0 lo-comobilă 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Ramson sistemul cel mal perfecţionat ambele tn perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprie-tateaPâşcani judeţul Ilfov, adrestnduse la d. E. Reimer administratorul. II IIOMMSOMIl Absolventă a cursului secondar şi având «Diploma de maturitate», să oferă a da lecţiuni, tn vre-o familie pentru cursul primar sa0 secondar. In special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele flsico-naturale. A sC adresa la redaeţiunl. So cnula o cnn icra mobilai» eu serviciu si pensiune înli-’o familie, iu (‘(‘nlrul ornsiulul. A se adresa ofertele la redacţia ziarului la adresa < . C. Cu începere de Luni, 3/15 Februarie se vor deschide, pe «Bulevardul Kllisa-beta» (stabilimentul de bfti ale Eforiei spitalelor), cursuri de limbile englesă şi francesă sub direcţiunea d-lul Ifetiry J.o/liot, profesor la «Liceul sf. Gheor-ghe» şi la Institutul noii de d-nişoare. Aceste cursuri vor avea loc săra, de două ori pe săptămână ; —ele vor dura o oră şi jumătate, de la 7 1/2 la 9; —şi nu vor costa de cât zece lei pe lună, plătibili cu anticipaţiune. Fie-care curs nu va II făcut tn faţa unul număr de elevi mai mare de cât zece. — Orele şi preţurile sus indicate au fost fixate pentru «a înlesni tinerilor puţin avuţi şi impiegaţilor de comerciQ studiul limbilor celor mal răspândite tn lume. Salon de conversaţie si de citire Deschis toate Duminicile de la 9 ore dimineaţa la 12, şi pus gratis la dis-posiţia elevilor. înscrierile se pot face în toate zilele, dela 2 la 3 ore, p. m., şi de la 8—9 ore săra. «Bulevardul Elisabeta (stabilimentul de băi), la calul al treilea, scara la stânga. TABLOURI ANTICE Uă colecţiune de 50 tablouri, de diferiţi maeştrii. Se află de vânzare la anticari dupe Bulevardul Academni. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX lltlihll I. iii: lam conţii i hacelei si reimatismi LI I X X I X n n X n x X X X X n n X X X X X X X X X X Sistemul prof. Dr. JAEGER Recunoscut pretutindeni ca cel mal escelinte CORONAT DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,,MEDALIA DE AUR" a ¥ l s • Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă Cari păzesc dc răceli si reumatisme Declarăm că am încredinţat în România unicul deposit al produselo noastre Casei AUX QUATRESAISONS 72, Calea I 'ictoriei 72, (in faţa Palatului Rec/al). Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Coma ide din provincie se fac direct. Preţuri curente şi broşuri se trămit gratis şi franco după cerere W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) X X X X X X X X n X X X X X X d X u X u X X X X X X P fi MTQ A guturaiului, gripa, bronşita, ete., LUIl I liHSiropulU şi paBta pectorală de Nafe de Delangrenier potsedfl uâ eflica- citatc sigură şi constatată de unu marc numerO de medici. Fârâ săre de opium (Morfina sau codeinâ) se dâ fard temere la Copii bolnavi de Tusse, de Răguşită. Paris, 53, rue Vivienne, şi in tbte farmaclelc m---------- ‘ ---------- BERARIA GAMBRINUS ■■■ I i I i S *** c cd IO O? =3 c- § S ou s i i I xnnnxnxxxxnnxnxxnnxnnnxnxxxxx - a pus in consumaţie IBEIIEG AMBII IM ANI fabricatiunea OPPLER DE LA ROUMANIE OEPUIS LES TE MPS LES PLUS RECULES JUSQU’A NOS JOURS »IStL£5 SL&RAK3SRS UN VOLUME D ENV1R0N 500 PAGES, fiDITlON DE LUXE PAPIER VELIN, CARACTKRES ELZEVIRS. P RIX20 F R A NCS-TIR A G E LIMITE On petit souscrire d partir du 1 j/3 janvier dans Ies bureaux du « Pcuple Roumain » el ckez tous Ies libraires de Rucarest OUVRAGE RECOMAMNDE J.COSTACHI EPUREANO LE MOUVEMENT SI TI A TI0!\ ECO \ OM Idl ES EN ROUMANIE EXTRAIT DE LA REVUE FRANQAISE nu l’etranger et des colonies MAI, JUIN, JUILLET I885 Vient de pa.ra.itre chez l’dditeur GOUL lils u Buearpsl. Enventedans toutesIestibrairicsde lacapilale PRIX 1 franc *»<). LA SUISSE ROMANDE REVUE LITTERAIRE ET ARTiSTIQUE PAHAISSANT LE i" ET LE 15 DE CHAQUE MOIS Romans, Nouvelles, Contes et Fantaisies, Crilique litt&raire, arlistique et philoşo-phique, Voyaycs, ComCdies, Varii bis, His-toire, Poesies, Revue des Lilteratures etran-geres et Revue des Reaux-Arls, Chroniquse viensuelles dc Suisse et de Paris, Ribtiogra-p/ue. 1*IUX D ABOVM MI Vr Suisse ; un an, IO IV. ELranger (unioti ostalej : 12 fr. ^ + -• v ^ ^ - a OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMÂNIA" IQ, STRADA ACADEMIEI, 18 BUCURESCI Primesce anunciuri, inserţii şi reclame pentru ORI-CARE ZIAR din capitală, iu-deţe şi străinetate. WV » MT W ^ ▼ W-W T V y y T 'V-V-W y y v y T Vechiu profesor de arta şnoşitului şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi. instalându-se în Bucureşti strada Clemenţei, 25 de-asupra Farmaciei, dâ consultaţiunl de la 8—11 a. tn. şi 6—8 post-meridiane. NICOLAE A. PAPADAT AVOCAT Strada Biserica Ieni 8 bis. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Batişte No. 4. N E R L Y LIBRAIRE îi*2. Itl I . Dl. I V \ l( romi . 22 LIVREiS DE DROIT ET DE MEDECIXE JURISPRUDENCE GENERALE DE D A L LOZ, COMPLET 97 VOLUMES, fr. 1500 l\STITIIilO\ BUSuiBERG POUR JEUNES FILLE Rucarest, strada Sf. Voevozi, 27 Enseignementprimaire et secondaire apres Ies programmes de l'Etat. Les langues frangaise et llemandes d’ont obligatoires. Deschizând, cu înalta autorisaţiune [ a Guvernului. ŞCOALA de musica vocala si instrumemala 23, Strada Carol, 23 aducrespeclos la cuuoşLinţa publicului că această şcoală, fiind prevfezutâ cu tot personalul trebuincios, pot primi înscrieri in loatd zilele de lucru. De la 9-11 ore dim. si de la 3-8 ore seara Sprijinul ce am avui din partea mal multor familii cari aâ bine-voit a‘ml încredinţa pe fii lor în decursul acestui I an, m& fac a spera că nu ’ml-va lipsi nici tn viitor şi că esemplul acestor va găsi cu atât mal mult imitatori, cu cât acăslâ şcoala e singură, in toată ţara, aprobată şi automată de guvern, unde se poate învăţa musica vocală şi orl-ce instrument numai pentru modica sumă de 15 Iei pe luna primind în schimb 12 lecţiuni în orl-ce ore vor dori amatorii. _____ Director, An. Ii ucisei. xxxxxxmxxxxxxxxxxxxxxmxxx POMI RODITORI ALTOITI DE DIFERITE SPECII Din cele mai renumite calitati si diferite etati, se a da d venzare la GEORGE 10 A NID X X GRADINA Numită Braslea str. Pol oi ■ 04. Aproape de biserica Icoanei. Premiat cu I-iă preţ: «Medalii de aur» ..concursul agricol al comiţiulul de Ilfov în anul 1881—1882, pentru noile varietăţi de pere denumite. REGELE SI REGINA ROMÂNIE/ CUM SI PENTBU ALTE SPECII Asemenea premiat cu primul preţ : «Diploma de onoare clasa l-a la expo-siţia Cooperatorilor români tu anul 1883 pentrii mal multe variei»i. i calităţi de diferite fructe. Preţul pomilor se poate vedea tu catalog din care preeiul «•< u f st piua ' acum ram redus la un preţ mai mie. Domnii amatori d, u ir idin ! capitală, voind a avea catalog, se vor adresa prin epistole la zisa grădină şi k îndată li se va trimite.—Plantarea pomilor pentru primâva este mult mâl [ bine de a se face mal de timpuriu. Domnii amatori sunt re a mi trimite j comandele cât de timpuriu ca sâ pot a le trimite la timp cu* joocxxxxkxxxxxxxxxxxx: X> kXXXX Bucuresci. —Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro