ANUL I No. 75. Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţari 1 an 40 lei, 6 luniao lei, 3 luni 10 lei iu străinătate 1 un 50 lei, 6 luni 25 lei HEDA €Ţ I A fio. 3.—Piaţa. Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL Partidele din opozitiune aliate vor tine 1VTRIMRE l'UtLICl Duminică la 93 Februarie orele 9 p. m. IN SALA . JOJI" DIN STRADA REGALA CONFERINŢA ÎNTRUNIREA publica PARTIDUL CONSERVATOR SI PARTIDUL LIBERAL CARNETUL REGELE TESALIEI ii. NUMIREA INVETATORILOR Am urii tal, în articolul noistru precedent, cum proiectul d-lul Sturdza sporeşte,în nişte proporţii considerabile,cifra funcţionarilor administrativi şi pune la disposiţia ministrului o sumă de agenţi cutreierători, cari, fără a contribui cu ceva ia mersul normal ai învăţământului, vor apăsa ca o năpaste asupra finanţelor noastre. După prevederile autorului acestui proiect, salariile lor anuale vor li cel puţin de 307.060 lei. După legea din 1804, existau două consilii: unul numit permanent, cel-alt general. Cel d’lnţâiu, compus din cinci membrii, sta ca un povăţuitor perpetuu al ministrului in tot felul de cestiuni şcolare ; cel d’al doilea, eşit din elecţiune, avea chiemarea de a se ocupa cu inbunătăţirea programelor, precum şi de a exprima deosebitedesiderateprivitoare la ridicarea nivelului culturei. După noul proiet consilul permanent devine un fel de consiliu intermitent, care ia toate atribuţiile a-mândoror consiliilor prevăzute în legea actuală. Ministrul se înconjoară numai de funcţionari numiţi de densul şi micul parlament didactic se desfiinţează cu desăvârşire. De altmintrelea d. Sturdza, după obiceiul d-sale de-a nu ţinea seamă de nici o lege, a desfiinţat de fapt consiliul general, pentru că un asemenea corp incomoda alurele sale dictatoriale, putând se exprime idei şi dorinţe deosebite de ale d-sale. Aceea-şi tendinţă de a stabili bunul plac al ministrului se vede şi în numirea învăţătorilor de or ce grad. Până aci, când o catedră devenea vacantă, ea se publica in Monitorul oficial, şi concursul decidea despre aptitudinile candidaţilor înscrişi pentru acea catedră. Dacă ministeriul constata că legea nu a fost observată sau că juriul examinator a fost părtinitor pentru unii din candidaţi, concursul se cassa şi catedra era pusa din nou la concurs. In proiectul d-lui Sturdza nimic de felul acesta. Candidaţii la o catedră, după ce vor fi îndeplinit oare-cari formalităţi, sunt înscrişi pe un tablou, j \«*. «Epoca» No. 71. A DOUA EDITIUNE APARE IN TOATE ZILELE MERCURI 19 ţ?FJ IE lRSfi. N Ga. FI LIPESC Proprietar ANUNCIUR1: minimuri pe pagina a palm linia 30 bani. miuiu'iuri şi reclame pe pag. 1(1 2 Ic) linia. ADMINISTRAŢIA fio. 3.—Pluta Episcopiei.—fio. 3. IO BANI TsTTJIVIEIATJL de unde ministrul poale alege la caz de vacanţă. Este adevărat că juriile examinatoare, de până acum, nu s’au condus în tot-d'auna de o legalitate strictă sau de o imparţialitate severă. Convenim. împreună cu autorul proiectului, că adesea s’au strecurat multe nedreptăţi şi că juriile n'au fost în lol-d’a-una la Înălţimea misiunii lor. Dar la aceasta a Contribuit In parte şi conivenţa miniştrilor, cari au întocmit ndesea comisia ni le examinatoare ast-fel, în cât se fie siguri de isbănda favoritului lor. Mai mult încă : unii miniştrii şi au permis a nu ţinea seamă de candidatul recomandat de juriu, pentru cu se numească în locu'i pe un protegiat al lor, care nu se presentase la concurs. Întâmplarea a făcut ca unii din aceşti favoriţi ai puterii centrale se devie nişte profesori eminenţi. Dar cei mai mulţi nu lac nici o onoare catedrelor lor şi sunt o sarcină bugetară In toată puterea cuvântului. Gu toate acestea nu se poalo susţinea că juriile de sub legea din 1864 nu au răspuns chemării lor şi că nu aii Înzestrat adesea şcoala cu bărbaţi in adevăr capabili. Tot co este eminent In învăţământul nostru a eşit din concurs şi nici de cum din graţia miniştrilor. Să se gândească fie cine la toţi acei membrii ai corpului didactic cari fac podoaba seoalelor noast re şi se va convinge că imensa lor majoritate datorase posiţia lor concursului. Se admitem pentru un moment că, la un concurs oare-care, juriul s’a lăsat a fi condus de consideraţii personale şi că n’a ţinut seamă îndestul de valoarea reală a candidaţilor. 1 ii acest caz sunt lucrările scrise ca probă plausibilă de părtinirea juriului. Candidaţii nedreptăţiţi sunt interesaţi a da pe faţă toute nedreptăţile, tonte violările de lege comise. Ministrul este sezisat de aspiranţii căzuţi pc nedrept, el poate cerceta lucrul cu deamăruntul, şi legea îi dă puterea de a cassa concursul, precum s’a făcut în atâtea rlndurî. Iu sistemul d-lui Sturdza, candidatul trece un examen de capacitate fără concurenţi şi nu in vede-tea cutării catedre. Dacă juriul va voi să fio indulgent cu dânsul, poate, pentru că nu este nimeni interesat a protesta. Fie-care aspirant de a intra In corpul didactic îşi trece examenul între patru ziduri şi, odată înscris pe tablou, remâno la abilitatea sa se frustreze pe cei-l’alţi rivali ai seî. Ast-fel se deschide calea anticamerelor şi a slugărniciei, pe care legiuitorul din 1864 căuta se o desfiinţeze cu totul. e atunci multe s'au schimbat, multe nevoi afl trecut peste ţttră; pasiunile au avut mal mult decât vremea trebuincioasă pentru ca să se domolească, să se astâmpere: Esle dar timpul pentru o mal rece şi mal dreaptă apreciarea a actelor partidului conservator. Este cu atât mal trebuincios a ne hotărt să facom aceasta, cu cât actele şi fuptclc acuzaţilor de odinioară al d-lul Calargiu sunt mal păgubitoare şi mal primejdioase pentru ţară. 0 comparaţie între cele două partide şi guverne se impune cu alât mal mult, cu câl simţim mal tare ncvoea de a ne scăpa de d. I. Brătianu si de colectiviştii săi. Din această apropiere de fapte, ţara va vedea care partid a servit'o cu mal multă sinceritate şi desinleresare, şi cine merită prin urmare Încrederea şi iubirea sa pentru viitor. A pune In vază, pe de altă parte, falimentul colosal pe care l'a făcut In ţara noaslră, dacă nu ideile,dar cel puţin oamenii zişi liberali, este iarăşi de un mare interes pentru a ajuta judecata şi a hotărt direcţia pe care va trebui să o ia pe viitor opinia publica la noi. Din această privire Înapoi, se vor putea convinge cetăţenii, că nu este destul ca un om politic să tăgăduiască căte In lună şi tu soare pentru a merita st fie pus In capul afacerilor publice. Viaţa statului este de o natură foarte delicată şi complicată şi numai oamenii care nici n'au de gând sa-şl ţie vorba, nici n'au idee de ce Însemnează statul, aruncă cu uşurinţă vorbe laie şi promisiuni umflate pentru viitor. Oamenii politici oneşti si partidele serioase nici nu spun că vor face minuni, nici nu linguşesc pasiunile populare. Aşa cum ar treimi să fie viaţa publică, ea este mal mult un apostolat, un sacri-ficifi al individului care, o îmbrăţişează* de cât un folos personal de orl-ce natură ar fi el. Prin urmare dar, numai aceia ce-şl propun a trăi şi a se Îmbogăţi din politică sunt capabili de acele josnice linguşiri care.amâgesc din nenorocire, mulţimea şi o fac să urmeze orbeşte, după cum s a întâmplat la noi, pe cel d’ântăl ignorant cai c s’a aruncat în viaţă publică cu aceste singure aptitudini: a linguşi poporul şi a-şf calomnia vrăjmaşii. Aşa au făcut oamenii cari sunt astăzi la guvern : Au făgăduit multe şi au calomniat. Au calomniat partidul conservator zi -cănd că estetă contra constituţiei şi libertăţilor publice de şi acest partid n’a trnpe-dicut nici o tntrunire cum a l'ăcuL d. Bră-lianu la Rosei şi la Ori'eu. de şi acest partid n a modificat constituţia prin alegeri falsificate, şi prin cansimţimăntul, numai, şi nici chiar al partidului liberal Întreg, Apoi partidul conservator n'adăruit Regelui, e-caruotănd Înţelesul Constituţii, ca apanagiO, 12 din cele mal mari moşii ale ţărel. Sub guvernul conservator era cel puţin legalitate şi de legile ţărel se bucurai! dc o potrivă prietenii ca şi vrăjmaşii săi. Acest partid n'a pierdui nici Basarabia, n'a înslreinat nici Dunărea; şi când s'a întâmplat să pue imposite, cum a fost timbrul şi monopolul tutunului, a făcut aceasta In mod cinstit şi pe faţă, şi numai pentru a face faţă la enormele aranjamente pe care le contractase tot d. Brâ-tianu. Astă-zi aceste imposite nu numai căn'aă fost desliinţaLe dupe cum se făgăduia dar încă ati fost mările, şi altele noul aQ fost create şi mal sunt încă şi al lele pe punctul de a fi create; ear contribuţiile directe aă fosl tn mod ocult îndoite. Tot partidul liberal în frunte cu d. I. Brătianu se ridicase contra convenţii cu Austria şi lot el, venind la putere a ratificat numita con-venţiune, ba fiică a făcut mari concesiuni ţârei vecine, peste şi tn contra celor stipulate înlrYinsa, şi în conlra intereselor celor mal mari ale ţărel. In camerele conservatoare cuvântul o-posiţil tiu era înăbuşit ca astă-zi, scenele ruşinoase din cameriled-lul BrăLianueraă necunoscute şi s'au văzut miniştrii conservatori din cel mal iubiţi, răsturnaţi de a-micil lor, numai fiind-că călcase, cu bune intenţii, să mi se uite, legea. Conservatorii i aă refuzat să facă pâgubiloarea rescutn-; părare a drumurilor de fer; el uu s’aă I Îmbogăţit ca colectiviştii de azi din banul contribuabililor, aducând ast-fel pe capul ţărel întreita criza economică de care suferim. I www.dacoromanica.ro o EPOCA —19 FEBRUARIE 9S=-----—-------*-------- Tn sf#rşi%i m.'rî*Tii s t,t*rtîjinn, partidul conservai oi- ft'.i fosl un element disohant pentru-morala publicA şi pentru carader.'. Târgul cbiiştiiriţelor, înăuntru, si al demni ţaţei ţârei tnafarâ, nu intra Iu obiceiurile sale. Judece cititorii nepărtinitori tulre noi şi vrăjmaşii noştri şi Înceteze de a suferi un guvern vitreg si putred tn paguba celor mal mari interese ale ţârei. Cât penlru partidul conservator, mtn-dru de faptele sale, el aşteaptă cu răbdare şi cu demnitate deşteptarea opinii publice şi o mal dreaptă apreciere a faptelor sale. PARTEA ESTERIOARA Musiu si ITaneia.— Petersiurg, 27 Februarie.—Rechemarea ambasadorului francez de aici, generalul Appert, a produs o impresiune neplăcuta în cercurile guvernamentale ruse. Generalul Appert se bucura la Curtea rusească de cele mat vjI simpatii pentru calităţile sale personale, cât şi prin împrejurarea, că soţia sa este de origine danură. Se asigură, că Ţarul a fost foarte neplăcut atins de rechemarea generalului şi se, zice, ca s'ar 11 făcut un demers chiar spre a determina pe cabinetul francez să'şl schimbe ho-tărlrea, dar fara succes. De aceea e posibil, ca guvernul rus să refuze să accepte pe generalul Rillot de representant al Republice! franceze şi în cercurile diplomatice de aici se vorbeşte chiar, că drept expresiune a protestării guvernului rusesc, ambasadorul rus din Paris, baronul Mohren-heim, va lua un congediu mal Îndelungat. In lot caşul este cu totul nefondată ştirea unei fol franceze, că generalul Appert şi-ar fi cerut însuşi rechemarea. Turci».—Constant inopot, 27 Februarie. — Cu toată trebuinţa generală de pace, domneşte atât In sferele Porţii, cât şi la Palat, o disposiţiune nesigură şi un sentiment nehotârtt, ca şi cum se va Întreprinde ceva contra Turciei dintr'o parte oare-care. In prima linie neîncrederea se Indrepleazâ contra Rusiei, care tn Asia mica manifestă actualmente o atitudine foarte concilianta faţă cu Armenii, şi se bâ-nueşte, ca şi nemulţumirea, ce se a-ratft în Rumelia orientală contra aranjamentului turco-bulgar, ar fi un efect al agitaţiunilor ruseşti. In urma acestora Poarta s a adresat la Germania şi Anglia, cerlnd bunele lor oficii pentru a se ajunge la o înţelegere cu Rusia, sperându-so de la această acţiune şi o definitiva i esol-vare a ceşti unii bulgare. Turcia şi Bulgaria sunt de acord, ca revizuirea Stalului rumeliot să nu se faca de o comisiune europeană, ci de o comi-siune turco-bulgară şi ambele aceste părţi sunt contra propunerii, ca toată afacerea bulgară să fit regulată de către o Conferinţă, ce ar fi să se întrunească cât mal curând la Constanti-nopol. Comtantinopol, 27 Februarie.—Ştirea colportată nu de mult de presa euro- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 20 ARY ECILAW REGELE TESALIEI (Urmare) Mineleko privind cu o deosibitâ a-tenţiune tabloul, vede că de odală a-pare în atelier o rază de lumină. Rămâne încremenit. Fără să sufle, aşteaptă să vază ce o mai fi. Această rază de lumină se mărea în acelaşi timp pe când paşii se apropiau din ce în ce. Crezând la început că ar fi numai o părere, se convinse acum că In adevăr este cineva. Voia să ştie însă cine este. Cum era el aşezat, cu spatele la uşe, cu lampa puţin luminândă, ascuns în dârătul tabloului, ar fi fost peste putinţă ca cine-va să'l poată vedea, cu toate acestea el se temea, sullâ îndată în lampă şi repede alerga de se ascunse îndărătul unei perdele ce acoperea una din intrările atelierului. Paşii se opriră, uşa se deschise şi o femeie, princesa, îmbrăcată într’un capot alb, cu părul despletit pe spate, înaintează ţinând în mână o lumânare aprinsă; ea mergea încet, cu precau-ţiune, ca şi cum căuta un obiect per-dut. Se uită pretutindeni, observă toate colţurile atelierului; nimic! Se aşeză la un biurou, la care ea scria de obiceiu şi a cărui chee ea singură o ţinea. Toate hârtiele, toate cutiele biurouluî le căută cu multă îngrijire. De câte ori sfâr- pennă, despre descoperirea unui complot contra membrilor actualului guvern şi In special contra marelui vizir Said-paşa, e lipsita de on-ce temeiu. Numai puţin nefondata este şi ştirea, că pretinşii autori al acestui complot, foşti miniştri, ar fi exilaţi din capitală Dintre aceştia, foştii nvniştrii Akif-paşa şi Assitn-paşa, pleacă ce e drept tn curând In provincie, dai- nu pentru că ar fi exilaţi, ci ttind-ca suut numiţi guvernatori generali. —x— Serbia si Itiilgarin — Belgrad, 27 Februarie.—Bulgarii fortifică dealurilp de la Ttrn şi în munţii Ruj de la graniţa sârbească. In Ttrn sunt concentrate şase batalioane de infanterie, la cari mal sosesc aslâzi trupe noul. In munţii Ruj se lucrează acum la o şosea militară.—In urma unui ordin telegrafic din Sofia toate autorităţile civile din Ttrn părăsesc oraşul. Afară d'asta trupele staţionate împrejurul oraşului Kuisten-djll a0 să se apropie cât mai mult do graniţa sârbă. —x— Grecia. — Atena, 27 Februarie. — Declaraţiunile lui Glailstone, comunicate tn mod oficial de către reprusen-tanlul Germaniei, în urma atitudinii representantului englez Sir Ruinbold către cabinetul elin, aQ produs o maro deoepţiune şi o impresiune sdrobitoare. Indignarea publicului se îndreptează tn prima linie contra guvernului, ale cărui organe nu mal fac gălăgie de un timp încoace şi să silesc numai să demonstreze, ca guvernul a făcut tot ce. i-a fosl prin putinţă. Dar în mod oficial tot nu se recunoaşte, că guvernul ar fi cedat presiunii europene. — Trikupis a întreprins călătorii la Bussolunghi şi Corfu, unde a foslprimilcu cnlusiasm. Germania.—Berlin 27 Februarie.— In camera seniorilor din Berlin s’a continuat şi astăzi discuţia asupra proiectului do lege contra Polonilor. Guvernul are de gând să presinte Comorii şi un proiect de lege, prin care se vor dispune oare-carl restricţiunl In Întrebuinţarea limbel polone. Organul prinţului Bismork anunţa, că Polonii adună semnături pentru un protest general la Papa !n contra numirii preotului german Dinder de arhiepiscop In Posen. DINTR'O ZI ÎNTR ALTA CAMNETI 1. Sâmbăta seara a fost iar un mare bal la theatrul naţional. Erea balul comercianţilor ce are loc în fie care an. Sala era splendida, lumina electrică arunca raze de aur de o dulceaţa nespusă care âvantagează foarte mult toaletele damelor. Costumele ţărăneşti ţesute cu fir şi argint şi coletele de moneda strălucesc în cât îţi iau vederea. A lost tombola ca după obiceiu. Roatele erau foarte bine învârtite de ţărance şi ţărăncuţe frumoase. La bufet o mulţime de slujni-cuţe de circonstanţa te despuia lntr'o clipă cu o trăsături de ochiu şi cu un şea câte o cutie de cercetat, fără ca să găsească ceea ce ea caula, scotea un oftat desnădajduit. Când sfârşi această cercetare fura de folos suspina es-Clamând: — Doamne! Doamne! ce o se mă fac dacă nu o voiu găsi! Mineleko, ale carul artere bateau aşa de tare în cât păreau aproape a se rupe, aştepta cu nerăbdare sfârşitul acestei scene ce’i-ar putea descoperi ceva. In acest timp însă el începu să tremure mal mult de cât când arii fost descoperit, de oare-ce simţea că va descoperi în sfârşit misterul; abia 'şi mal putea reţine nerăbdarea sa; era cuprins de o violentă dorinţă de a se duce la ea spre a o întreba ce caută? ce o aduce noaptea acolo? Dups ce cercetă prin toate părţile, Nadjeska Ivanowa se Îndrepta spre locul unde era ascuns Mineleko. De odată ea vede jos o hârtie pe care până aci n'o observase, scoase un strigat de bucurie şi grabnic o ridică. Este scăpata ! Iutr'un moment hotărârea lui Mineleko fu luata. Fără sgomot, încet, încet el se îndreptă spre ea. Fericită de hârtia găsită ea nu 'I auzea. Simţi însă o suflare caldă pe umerii ei îngheţaţi de aerul rece al acestei camerl. Lumânarea ’i se stinse şi o mâna arzândâ se lipi de mâna ei şi ’i smulse hârtia. Iuţeala în care aceasta se petrecu, frica ce o coprinse, îi paralizară puterile, voi să strige, dar nu putu, parea că e strânsă de gât. Cu toate acestea se sforţa şi puterile ÎI revine: începe să caute pe pahar de şampanie. Poţi zice aici că îţi beai paralele Musica militară aşezată tn paradis a cântat într una sub arcuşul fermecat a d-lui Hubscl». Sa danţat până la 5 ore când s’a terminat balul print'un galop final şi general. Pin sala şi prin logî se plimbaţi şi se vedeau toate districtele ţărel. Cu toate că îmbulzeală era mare. am putut zări pe d-naA. Socec o americană din cele mai gracioase devenită rumână, în ţărancă de munte. D na Victoria Socec şi d-şoară Socec doi trandafiri gemeni, unul alb şi altul roşu. D-na Gr. Peu-cescu foarte elegantă în munteanca de la Sinaia, d-soara Hagiopolo, d-na Mândrea, d-şoara Constandinescu, d-na Christescu, d-na Petrescu născută Cre-ţeanu, d-na Sorescu în costum rusesc, d-na Mustacoff. d-şoară Adnmescu, d-na Moescu. d-na Olmazu, d-na Coja-careami, d-nu Joanidi, d-na Ghenovicl, d-na Hadgi Stoica, d-na Hadgi Nicolau, d-şoara Puricescu, d-şoara Metz, d-na Petrache loan, d-na Cucu, d-na Simio-nescu, d-şoara Poenaru, d-na Costescu e.t.c. Duminică a fost toată zioa animaţie pe strade. Timpul era frumos, şi pe un un cer albastru lucea un soare de pri-ma-vară. Viaţa pe pod începuse. Plimbarea la şosea îşi regăsise succesul zilelor frumoase. Seara, ca după obiceiu, recivimento la d-na Elena Oteteleschanu. Salonul e-rea plin de o lume frumoasă şi elegantă. La Teatrul naţional s’a dat pentru a 7 oară Pygmalion. Publicul aleargă me-refl să aplaude frumoasa tragedie ad-lul colonel Bengescu. Actorii deprinşi cu rolurile lor sunt perfecţi. O observaţie In trucat: Unii d in artişti uuînceput să exagereze puţin. Răcnesc şi oftez prea afară din calc şi ca proba d. Nottara în mal multe rânduri a excitai rîsul In sală în momente serioase. D-na Nottara părea că se gândeşte deja la rolul Dolinei dinMascotape care îl va juca Marţi. De aceea cred ca Astarbea avea puţin gesturile Mascotei. Prin loge craii d-na A. Canlacuzino, d-na V. Cutargi, d-ra Venus Manciu-lescu forte graţioasă, d-ra Maria Olete-leşanu, d-na Zoe Sturdza etc. După spectacol viscolul începând lumea a fugit pe a casă. La bal mascat, lu Bosel, sala erea goală, numai trelmăşcî cari tremurau du frig. Luni seară, mare bal la Legaţiunea Italiei de care vom da seamă în viitorul Carnet. La 22 Februarie va avea loc la d-na Crisoveloni o mare serală^cu viori. La 1 Martie în sala Rosei o trupă germană de operetă sub direcţiunea d-nel Muherkofler va începe o serie de repro-sentaţil. Yalreas. INFORMATIUNI Aflăm că printre persoanele de distincţiune ce au avut onoarea a li poftite la balul de la palat, sunt şi dd. Nue Ulmeanu, Ghiţă Vornicu şi duşmanul invizibil, dibuie în acel întuneric, pretutindeni, dar în zadar! ca un şearpe el alunecă printre mâinele sale care nu prindea nimic. Să fi plecat oare acest individ?.. Nu... trebue să fie tot aci... Poate ca el în acest Întuneric pândeşte a o fura sau a o asasina... Dinţii Nadjeskeî, la a-ceste gândiri, încep ai clănţăni, picioarele i se încovoaie. Ce se va întâmpla? Ca o stulue, ca remase împietrită; se gândea că poate toate acestea să nu fie de cât o Închipuire; că poate vântul, intrând prin spărtura unul geam, 'i-a stins lumânarea şi ’i-a smuls din mână preţioasa sa hârtie. Se aplecă jos şi începu să cate din nou sperând că va găsi hârtia, dar în zadar. Spăimâniată crezu că vede hidoasa moarte cum se apropie de ea. In sures-citaţia simţurilor sale, ea îşi închipui că aude un sunet confus, care se repeta repede ca şi bătăile precipitate ala unei inimi speriate, şi care din ce In ce se marea. Atunci în adevar spaima ce o cuprinse trecu peste toate marginile. Ceasornicul începu să sune încet şi trist. La cea din urma bătae ea auzi nişte paşii alergând pe scara, văzu că uşa repede se deschide şi o lumină pătrunde în nâuntru, era unul din bătrânii servitori ai princesel El făcând un rond prin grădină, văzu lumina în atelier, în care de obicei la aceasta oră tot d una era întuneric. In urmă văzând ca lumina se stinge nu s'a mal grăbit, ci tocmai dupe sfârşirea inspecţii sale se holarâ să se suie să mal mulţi alţi bătăuşi ai guvernului Sperăm că ziarele oficioase vor desminţi «tcenstă -lire. căci altminteri credem că persoanele care se respectă puţin, se vor abţine d’a se mai duce la balul Curţii. * D. I. Brătianu, a sosit abia azi dimineaţă în capitală, venind de ia Florica. * Membrii corpului didactic se întrunesc mâine seară din nou la U-niversitate pentru a discuta proiectul de reformă al instrucţiune! publice. Tot-odatâ se va redacta un memoriu combătând proiectul d-lui Sturdza. * M. S. Regele a lucrat azi dimineaţă cu d. Dini. Sturdza. * Comisiunea însărcinată a se rosti în privinţa cupolelor şi-a depus raportul ale cărui conduşii sunt conforme cu ştirea date de noi. Precum se ştie, marea majoritatea comisiunei s’a pronunţat pentru cupola francesă * Astă seară va fi întrunire intimă a majorităţii în sala Senatului. IC Direcţiunea lucrărilor tecbnice a primărie! Capitalei, află «România liberă >|cu, Degrea etc D. Miniştrii, sflrseşte susţinând că în toate numirile nu s'a prcoeuput de cât de interesul justiţiei. Discuţia se închide dup** ce d. Carp, vorbeşte In contra închidere! discuţiei, iar d. Disescu pentru. Şedinţa se suspendă pe zece minute. D. lanoli In cestiune personală cu d. Stătescu, spune cu uu a fost impresionat mult de atacurile ce ’l a adresat d. Stătescu, fiind-câ ’l ştie pe d-sa obicinuit ca să injurieze lumea şi a doua zi să vie aşi cere scuze. Ast-fel s’a petrecut acum câte-va zile cu ocazia unul incident. Se votează cu unanimitate şi fără discuţie proiectul de lege prin care Societatea Ateneului se declară persoana civila. Se votează proiectul de lege pentru a se autoriza comuna Craiova ca să contracteze un Împrumut de un milion cu dobândă de cel mult 6 0/0. Iau parle la discuţie d-nil Codrescu, Romanescu, Pop, Paladi, Disescu. le-purescu şi primul-ministru. Discuţie fără importanţă. Se votează fara discuţie proiectul de lege prin care sa autoriză comuna Cîm-pu-Lung ca să perceapă nişte taxe. Se votează fără discuţie proiectul de lege pentru aprobarea unei transacţii Încheiată de Eforia Sf. Spiridon din laşi cu locuitorii comunei Cotnari. Şedinţa se ridică la ora 5 1 L Penel SENATUL Şedinţa de Marţi 18 Februarie 1886 Şedinţa să deschide la ora 2 i/2 sub preşedinţa Principelui D. Gr. Ghica. PresenţI 72 Senatori. Dr. Frumuşeanu. Roagă biuroul să intervină pe lângă diferitele secţiuni pentru a termina mal In grabă proiectele de lege ce li se presintă, căci sunt unele ca acea a prestaţiei ce aşteaptă de mal mult timp. Preşedintele spune că ia act de cererea Dr. Frumuşeanu şi câ'şl va face datoria. D. Raportor dr. Frumuşeanu, citeşte proiectul de lege prin care să reduce din personalul Monetâriei Statului, pe cât timp fabricarea monetelor va II suspendată, punându-se la vot se primeşte Cu nnanimitatea de 63 voturi. D. Ministru de Culte depune pe biuroul Senatului câte-va proiecte de lege, votate de adunarea deputaţilor. La 31/2 senatorii troc tn secţiuni după cererea d-luî Aurelian. O Întrunire publică a avut loc la Focşani în care comisiunea, trimeasâ în Bucureşti pentru a cere menţinerea Curţii de Apel în Focşani, a arătat cum a fosl primită de d. Brătianu. Stătescu, Dim. Ghika şi cum au întâmpinat un refuz din partea lor. S’a numit un comitet Însărcinat cu redactarea unul memoriu. In a-cest comitet uu fost aleşi dd. aoctor Macridescu, Popazu, I». G. Ilie, ’A. Chiriac, Mironescu, Ig Racoviţă. N. Chirii. Săveanu. Dd. Apostoleanu, Gr. Bălănescu şi I. F. Robescu au refusat a face parte din acest comitet. Eri, casa Poumny zice «Românul» a înaintat primăriei, care le-a primit, 53 titluri d'ale împrumutului cu losuri eşite la sorţi şi plătite. Suma câştigurilor făcute cu aceste titluri este de 1,000,000 lei. Primăria, pe cât aflăm, a luat măsuri d’a înscrie aceste titluri in registrul special şi apoi a le anula. Constatând acest început de conformarea a sindicatului numitului împrumut cu dreptele cerinţe ale el, şi luând notă de îndatorirea ce şi-au luat prin act autentic, d’a urma fără întrerupere şi a sfârşi in curs de patru luni, predarea integrală a titlurilor, primăria a notificat Băncei naţionale a vărsa casei Poumay rata de la 10 Februarie in sumă de 550,000 lei în aur. Sfirşitul acestei tenebroase afaceri s’a început negligenţa, în timp de 10 ani, a administraţiunilor co- munei Bucureşti, începe a fi reparată. N ur fi reu ca. acest prim pas făcut, Primăria se asiste. printr'un re-presentant, care se controleze totul, l i tragerile la sorţi ce se vor mai face. f Agenţia llavas ne comunica următoarea informaţi u ne: E. E. S. S. MadjidPaşaşi Mijatovitch şi d. Gueşoir aQ primit din partea guvernelor lor respective instrucţiuni ce confirmă acceptarea de către cabinetul din Belgrad, a propunerilor de pace, pe care representanlul Sublimei Porţi le-a supus d-lul Garaschanin. Credem a şli că nişte dificultăţi de detaliQ şi de un ordin cu totul material, vor tmpedica ca tractatul de pace să fie semnat astazi, dar totul face să se spere că mâine d-nil delegaţi vor pune semnătura lor pe actul ce va spune cft pacea e restabilită Intre regalul Serbiei şi principatul Bulgariei. & In privinţa conflictului serbo-hul-gar putem da următoarea informa-ţiune ce o avem dintr’o sorginte cât se ponte de positivă. Era hotărât ca armata Sârbeasca se treaca graniţa la 10 Martie viitor stil nou. In urma declaratiunii formale ale guvernului turcesc,ca^daca trupele serbestivor intra în Bulgaria, guvernul otoman va privi aceasta ca un casus belii, Serbia a primit se încheie pacea. m D. G. Mârzescu s’a întors azi di-mineaţăîn capitală. • Mâine urmează a se desvolta din noii interpelarea d-luî Mârzescu relativă lu.ezpulsaţi. Se zice câ guvernul se va mulţumi a pune din nou chestia prealabilă. D-ra Teodorini a sosit eri seară în Capitala. Multă lume o aştepta la gară. Membrii Iutim-Clubulu) ’i-au oferit un buchet. $ I). Baron do Mayra avut azi o in-trevodere cu d. Ion Brătianu. Sergentul-major Gorovel care a fost degradat pentru manifestaţiunl politice, s’a liberat din armată în urma avisuluî Consiliului medical. • I). Ştefan Iorgulescu a fost numit director al Monitorului oficial. $ Inspectorii generali al armatei s’au întrunit azi dimineaţă sub preşedinţia generalului Cernat şi au întocmit tabloul do înaintare a locole-nenţilor-coloneli. • Aflăm cu plăcere că causa călătoriei d-lui Mârzescu la laşi, n’a fost un doliu, ci nişte interese de familie. Q Un protest în contra noilor taxe comunale a fost presintat d-lui Bră-tianu. m Secretariatul conferinţei ne comunica nota următoare : In şedinţa, ce au tinut-o azi d-nii delegaţi, au fost de acord asupra tutulor puntelor. Tratatul de pace se va semna asta-seara sau mâine dimineaţa cel mai târziu. ULTIMA ORA I ilipopnl. 2 Martie.—Prrinţul Alec-sandru a plecat ieri dimineaţa la Sofia. D. Caravelofî II însoţeşte precum şi Gadban Efendi care ’l-a remis o scrisoare autografă a Sultanului. Alena. Martie. — Ziarele oficioase declară că ştirea despre demisiunea cabinei ului e prematură. E adevărat cu toate acestea că d. Delyanis a oferit demisiunea sa regelui, care nu i’a pri-mit'o. Opiniunea publica e contra guvernului. Comitetele revoluţionare aQ publicat o nouă proclamaţiune. l ondra. 2 Martie. Ieri la Camera comunelor d. Gladslone a combătut o moţiune a d-lul Bradlaugh ce tindea a reduce ţifra creditului destinat misiunii Wolf. Moţiunea a fost respinsă. I iindro. 2 Martie.—Un mare viscol cu zăpadă domneşte tn acest moment In Anglia Circulaţiunea pa căile ferate este întreruptă. Rl LET1\ FIXAXCIAR Bucureşti, tS Februariu ISSG. O însemnată agitaţiune a domnit a-seara şi azi printre speculanţldin causa ştirilor alarmante ce ne a transmis telegraful In privinţa relnceperel ostilităţilor In peninsula balcanică.—Agiul s'a urcat la 15.50, Daciele aQ câqlut de odată la 266, Construoţiunile la 195 şi Băncile naţionale la 1109. Panica a fost însă de scurtă durată: depeşile din urma sunt satisfăcătoare şi favorabile păcii. Un curent contrariQ s'a produs, prin urmare la Bursa de azi. Valorile şi-au recâştigat cu mici escepţiunl cursurile Interioare.—Daciele se cer acum cu2691 2,Construcţiunile cul97 şi Băncile cu il 13. Agiul se menţine la 15 1/2. Tendinţa liniştită. TEATRE CONCERTE PETRECERI Tenlru Uneia.—Se va juca : Marţi 18 şi Vineri 21 Kevruarie lsni',, \n/«t, revistă umoristică tn 4 acte de d-nil I. Negruzzi şi 1). II. Itoselli.—Actul 1,Moartea şi testamentul anului 1885.— Loteria Ateneului.— Doctorul Maltei şi medicamentele electro-omeo-palice. — Naşterea anului 1886. — întrunirile.—Depeşele Agenţiei llavas.—Pacini-cil cetăţeni.—lsraeliţt expulsall.—Actul II, Partidele politice.—Fotografi iile la poliţie. —Instrucţiunea publică. — Studenţii de la medicină.—Fetele de la pensionate.—Monopolul cârciumelor.—Camera deputaţilor şi reparaţiile el.—Actul 111, Teatrul Naţional -Parodia operei, dramei, operetei.— Rahatul şi şcolarii.—Cofetăria Capşa şi cofetăria Uruit.—Sculele d-nel Palii.—Capel-maestril rivali.—Paşol şi Nazal!.— Baletul porcilor şi vitelor cornute.—Actul IV, Trenul de plăcere pentru Sinaia. —Statua lui Lazăr.—Gazetele.—Fecioară de la Orleans. —Cupola germană şi cupola francesă.—Fe. tele < e la cale chanluot. Recensemântul-—Mersul trenurilor.—Robotul sârbo-bul-gar.—Hois! Cea! 5913IBTE.TSJL CORPULUI DIDACTIC Toţi membrii învăţământului public din Capitală suut rugaţi a se întruni la Universitate, Mercurl 19 Februarie, ora 8 seara, când va fi ultima şedinţă şi se va alege comisiunea care să formuleze obiec-ţiuuile «Corpului didactic», relative la noul proiect «le lege al instrucţiunel. Consiliul de administratiune. A VI S Du pe cererea mai multor mame de familie. d. H. Lolliot, profesor de limba engleză la l.iceul NI". Qlicorghe şi la Institutul nou «le doinnlsionre, va deschide un curs de limba engleză pentru doamne şi domnişoare. Acest curs—care se va face de două ort pe săptămână, de la i 1/2 până la 3 ore d. m., şi nu va costa de cât 15 lei pe lună—va începe la 3 (15) Martie viilor. La acest curs nu se va primi mal mult de doue-gpre-sece eleve. Doamnele şi domnişoarele doritoare d'a învăţa limba engleză se pot tnscri, tn toate zilele, de la 2 până la 3 ore d. a., la d. II. Lolliol, bulevardul Elisabeta (stabilimentul de băl), calul al 3-lea, scara la stânga. SALA ORFEU Balul societăţii industriale Curtea de Argeş cure are de scop cumpărarea a diferite maşini de lucru pentru fete de ţărani şi aducerea în Bucureşti a cîtor-va fii de săteni pentru a învăţa diferite meşteşuguri, se va da în sala Orfeu Miercuri la 19 corent. BERAR IA UNIREA Sucursala Oppler In fata gradinei Episcopii BERE SPECIALA escelentâ proaspătă şi rece. Salon elegant, serviciul prompt. AVIS IMPORTANT De închiriat de la Sf. Gheorghe 1886 mai multe prăvălii Calea Victori Nr. 82. Hotelul SLSAIU în Predeal 20 odăi, De vânzare un frumos loc în Allea Eldorado str. Poştei Vechi. Lemne de foc şi construcţie în gara Buşteni. A se adresa la d-nul Inginer Boţea strada Pitar-Moşu Nr. 5 j www.dacoromanica.ro EPOCA — 10 FEBRUARIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O 27,— STRADA LIPSCANI, 27— r i; ii s i; l it t c i it f, s < i XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX X A 18 Februarie 1886 f.% Rente amortizabilă . . - f*-> 1 Renta perpotna .... 93 6% Oblur. <îe stal vh! 6 ( Oblig, de st. drumn de fer 71* 8cis. fune. rurale. ... 103 b% Neris. tune. rurale . . . sui 2 1% Scris func. urbane . . . Scris func. urbane . . . 91 3 4 5>b Scris. func. rurale . . . 83 5^ împrumutul comunal . . 74 Oblig. Casei pens. Jel io dub.) 2bi împrumutul ru premie . . . Acţiuni băncel nation . . . 33 1115 Acţiuni i llacia-Romania » . . 209 i« Naţională • Credit mobiliar . . . 20S » Constructiuni. . . . 190 » Fabrica de hârtie . . Argint contra aur 15 3;4 bilete de Hancă contra aur. . 15 3/4 Florin austriaol 2.02 ctnsui DIX \ IEXA Napoleonul 10,02 Ducatul Lose, otomane 19.50 124 25 Rubla hârtie CUnSUEDIX ItERLIX Renta AmTt Ouhenneun. ....... Obligaţiuni noul C. F. R. 110. 105.90 • » • » » 101.70 Rubla hârtie 201.70 Cl’ttSLL DE PARIS Renta Română 93 1/1 Lobi» otomana Schimb ...... Paris 3 luni » la vedere Londra 3 luni » ta ■vedere ..... Berlin 3 luni Viena la vedere X X X X X X X X X X X X X X X PUBLICITATEA ZIARULUI i f EPOCA 4 t Strada Episcopiei, IVo. 3. X X X X X X X X X X X K X X X ANUNCIUR I SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame H H - pe pagina III 2 lei linia. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX i DISTINS STIDEM SŞS- doreşte a medita unu sau doul elevi în schimbul unei pensiuni; sau a locuinţei şi mâncare. A se adresa la administraţia acestui ziar. INST1TUL METEOROLOGIC din BUCUREŞTI Butelimnl atmosferic de ta I Martie tSSG STAŢIUNI Baroni Temp. Veni. Starea Bucuresci 7ftJ.fi -3.4 E 2 f. sen. T.-Severin 765.0 -3.4 p. nor. Halota Slatina -3.0 3 f. sen. Giurgiu 703.0 -4.1 NE 5 M Constanta 761.8 —5.5 svv 2 senin Sulina 704.7 -4.1 N 4 f. sen. Galantz 704.7 —1.5 NKN